M;

, LECTIE PE BUTURUGA
Ciupi, o tindra furnicd rogcovand, traia intr-un mare furnicar aflat
in apropierea unei buturugi putrezite. ln fiecare dimineaid mergea im-
preund cu cei de virsta ei la gcoala furnicilor, unde buna Fi intreleapta
mdtuiA Tapa ii invdta $i-i supraveghea.
Astazi, dragele mele, vom incerca sd cunoagtem pddurea in care
-
locuim. Am sa va invdl cum sd folositi mtenele pentru a qti sd gAsitri
singure drumul care duce spre locuinta voastrA, cm sd insem4ati cAra-
rea ce o veli folosi la intoarcere, Cind vom avea timp la dispozilie vom
invAla Si sA vinam, le spuse mdtu$a Tapa.
De bucurie furnicile incepurd sd zburde si sa se inghesuie.
In pddure si va iineti una dup5 alta, sd nu va ratacili. Dar sb ascul-
tati- cu luare-aminte ce am sa vd povestesc.
Matu$a Tapa mergea in fatrd, iar dupa ea mergeau in iir indian eleve-
le. Ciupi era ultima.
Pe buturuga asta vom face primul popas, spuse invdlatoarea, fdrA
- opri din mers. Si incepu sa urce in grabA pe scoa{A. DupA ea veneau
a se
iovdfaceii.
In partea de sus a buturugii era m loc larg si neted, ca o piatetd intr-
u orag, Aici ar fi incaput toate cele cinci mii de furnici $i chiar mai
multe, Micutei Ciupi ii plAcea teribil acest cimp de -lemn.
Nazdrdvano, prinde-md, ii dddu ghiont prietenei gi se repezi inain-
te,- insA fu opritd de dojana matuFii Tapa.
Copiii cuminli, spuse ea, observa mai intii cu atenlie un loc necu-
-
noset, iar cei neascultatori procedeaza la fel ca Ciupi.
Nedtimpirata se intoarse ruginata la locul ei.
Pe buturuga asta au stat nu demult furnicile lucretoare din furni-
- nostru, le zise mdtu$a Tapa.
6rul
Cm ali allat asta? iDtreba Curioasa. Eleva asta era in stare sd pu-
Ed- futrebdri la nesfirsit $i de aceea au nmit-o asa.
 A_tingetri buturuga cu antenele. Ce simtriii?
- Miroase ca furnicarul nostru, rdspunse Ciupi.
- Corect. Furnicile, venind .iici * ii-p, au iisemnat drumul.
Dar cum au procedat? intrebd din nou Curioasa.
- Nu te mai grAbi. Am promis si vA povestesc cum au insemnat dru_
-
mul pind, aici am sa m,i tin de cuvint. Venjti toate tinga mine.
rurnlclle o ^sirnconjurara pe mAtu$a Tapa.
Uitatri-ve la pinul acesta, le ardtA invdtdtoarea.
- La cel cu frmzele tremurdtoare? intreba iard$i Curioasa.
-
acolo?
. ^Da. $i acum observatri pdmintul din jurul copacului. Ce vedeti
, Ling.i buturuga aceea cineva a lacut o movi ld gi a pus pe ea ni$te
- de mesteacan, rdspunse Ciupi.
bel,e
MdtuDa Tapa zimbi.
furnicarul vostru. NiciodatA nu l-ali privit de departe iar
- Este
acum, deodatd, tru va recunoaFteli propria casi.
Cine l-a ingrddit 9i de ce? Furnicile sint foarte puternice, nu le vii
de- hac nici cu prAjinile, rosti cu chibzuiali Ndzdrivana.
_

drept. Atlati ca oamenii l-au ingradit.

4i iudec-dtCine
. - Oamenii? sint ii$tia ii de ce au baricadal furnicarul nostru?
rncepura sa curgA.intreb,irile,
- Nu
meni
l-au baricadat ei. Au ingredit furnicarul nostru pentru.ca ni_
se nu-.l distrugd. Oammii sint fiinle mari $i foarte puternice. Ei
sint cei mai tari din lume qi merg pe doua picioare.
cum pot sta numai pe doud picioare? Fiecare din no-i are
.- $ase pi-
cioare gi de aceea sintem atit de sprintene. Dar oamenii, probabil, sint
grozav de stingaci, gindi cu glas tare Ciupi.
$i oamenii sint sprinteni. Ei ocrotesc iurnicile deoarece noi dist_
- cu lorl,ele noastre_ gindiiceii daunatori, omida nesafiosil
rugem care
produce mari pagube pddurii.
Inseamnd ce atunci cind furnicile pornesc la vindtoare pentru a_$i
-
procura hrana ele apArb si padurea?
Aga este Ciupi. De aceea oamenii ne numesc insecte folositoare
sau- sdnitarii p,idurii.
De ce smitari? se mird Curioasa,
- Pentrurd furnicile nu pr,ind doar gindicei dduatori sau gize vii,
-. - 9i pe cele moarte. gi nu numai dilerite vieteli mici,ii 9i re_
:: l_..".dy]6
sturr de la animale $i pasari.
Dar de ce oamenii apdrd pAdurea dacd nu traiesc in ea?
- Pentru cd pidslsa ne ajutd pi pe noi Fi pe ei se respirem.
- Sd respirAm? se minune Nizdrivma.
-
 Frunzele verziproduc oxigenul pe cdre-l inspird $i ani.-
- Desipur. -oamenii, si insectele. In ptidure se mai gasesc inca clupercr'
-^totp si co-
;;;il;'"i;;;;';u,i * hrat"". to;te pasarile $i ilimalele Tar.din
ffiiia;il;;":"liut ti-Eiru.a locuinle 9i multe alte lucruri folosi-
toare.
'"]-"lnseamta Ciupi'
cA nu trebuie sd ne temem de oameni? intreba
Fireste cb nu. Din pdcate 9i prinlre ace$li uria$i amabjli se
intim-
- pentru a se distra pot sa impra$tie $i
";J#ii;J;iirii'ii"'"1r.-bil
5Jfiiil;i iJ*l"iu-"ou"tia' sa faca din furnicar o iucdrie'
(-e iroaznicl se vAitil Curioasa
- ii, i" i#i., ..io"tri.*N" p*u *ulti din aitia printre uriasi' o li-
"i"i
nisti m.itusa Tapa pe mica. furnic'r'
Pe acesIra Lrebule sa-l clupim 9i sa-i slropim cu
acidul nostru al
-
f";.i;;;;;it- inl"r"g".a'"u trebuie sa ne distrugtl' l'inu sa adauge
Nizdrivma drw Mdtuta Tapa ]e'
Furnicile pardsird buturuga 9i pornird iar la
t"]i-iJ"a.utousc6
DovAtuia:
drumul cind merg la vinatoare.sau sb caule mate-
ating cararea cu bur-
.iuf a"-J"ri"it*"4i. pentru furnicarul lo-r' furnicile drumul la intoarcere'
ta;I;J;imi;irositoare pentru a recunoaste
pipaie pidmintul crr ante-
Duoii aceea, cind vine vremea sa se intoarcd' spre
;"i:- t;;;;i-;;osul cunoscut $i a$a gasesc drumul cass'
Ce simDlu e! se bucurii CiuPi'
-r-""t'.,rir.'5* iit# itiita si deas'i' Pe cararea furnicilor se inIindea
uttina in cotoana, aw impresia ci nu este iar-
";iil;;;lal;i;;;;;ii
;":?' ;;;;#;i;;piJ ri p"rL" sa se.catare pe unur dm-eisi sil pri-
;;'#-;;i;;i;L """i tui Furnica $tia ca ceea ce void s; facd
tu itatli*'i
peste pu-
;#:;fi;;;;" purea abtrine Atunci i$i pariisi lovaragele si
;* il;;;;ii. iolmai in virful mui fir de iarbd inaltd Deasupra sa
v inl ul legila u$or firu l de iarbd 5i era
asa de frumos
ll iaiullu
ia furnicii"out"r",
nu-i mai venea deloc sA coboare de acoto
 ZBORUL PE FRUNZA DE ARTAR

_ ..lncii putin sa mii mai dau in leagdn si am sa-i ajung din urmi, se gin-
dea Ciupi. Cararea e bAtatoriLa bine 9i n-am sd m; rEtacesc, de9i n_am
mai invaFt sd folosesc mtenele".
Seturindu-se de atila legiinat, lurnicula cobori pe pdmint $i porni pe
urmele suratelor ei. Cdrarea era intr-adev,ir frumoasd. Dar iati cd deb_
dete furnica se opri buimdcitd. In fala sa se aflau trei ramurite. lncotro
sa meargi acm? Atinse una din ele cu mtenele si parci simti mirosut
cunoscut. Cu a doua se intimpla Ia fel. $i la a treia Iuin ica recunoscu mi_
rosul furnicarului de acasa.
,,Am sd md urc pe cel mai inalt copac Si am sa privesc pe unde le-a dus
mitu$a Tapa pe tovari$ele mele", hoidri ea. '
.Se cdldrd pe cea mai inalte remurice a uui arlar tindr, insi, oricit se
uit6, nu zdri nimic. Ciupi stAtea pe o lrunza ldta cu cinci Iame se gin-
5i
dea. Inima sa era cuprinse de tristele. Dar iata ca in u.. .i*1i uf.o_
pierea furtunii. Copacul incepu sd se clatine, un vint puternic
"" ii scuture
virful veJde Fi apoi, deodata, smulse frunza pe care siitea furnica intri_
sta6 gi incepu s-o invirtd aruncind-o depirte de copac.
.Vai, ce md fac acum? De ce n-am ascultai-o pe buna mitugii -Iapa? in_
geima aproape plingind Ciupi. Am sd cad, u*id *u lovesc
Ei -*u,,
va lti unde sd md caute".
Virlejul ridicb frunza cu micuta cdlatodre deasuprd pAdurii $i o pur-
tA departe, spre inellimi, aproape de cerul albdtru
$i d"
cauza incorddrii incepurd si-i tremnre ldbutele siElind"".ii
ioi. pi,
c-o cuprinde
ameteala de atita invirtire. IatA insd ce virtejul prime sd se ooiotmcd
$i peste putin timp se opri. FM incetd sd-se ilai iryirteaiG.
seldsa incet tot mai jos si, balansindu-se usor, pf"Gu i"i*. Acu
Pddurea ramde deja in urmd, iar in jos se intindlea cimpul. parcd era
un imens covor colorat cuut din bucAli verzi, galbme, roie, albe, Ciu_
pi nu vdzuse niciodatd cimpul 9i de aceea nu giia cd pe acesie bucilele
multicolore cresc griu, floarea-soarelui, cartofi, hrigcd. Micutra caldtoa-
re se a$eza mai bine pe frunza de arlar $i privi cu bdgare de seamA. CA-
lAtoria parcd incepea sd-i plac5 dcum.
Iata insa cd dedesubt apdrurd ni$te cutii. Furnicuia, care tocmai tre-
cea in zbor deasupra unui sat, se uita la aceasta minmatie gi nu putea
pricepe nimic. Deodatd Ciupi observa un petic mare albastru. Parcd ar
fi aruncat cineva pe pamint o bucata din cer. A cerului acela care se des-
fd$ura ca un cort albastru deasupra capului sdu.
9i se fdcu dintr-odatA linigte. Pierise parcd Ei vinticelul blind care-o
purtase pe cdlatoare pina aici, Frunza zburd repede in jos Si cdzu intr-o
apd. Furnica privi imprejur, insi nu zdri pamintul. Peste tot era nmai
apd. Nu departe stateau ca un zid, ridicindu-se din apd, buruienile inal-
te $i dese. Furnicula nu se mai putu abtine Si incepu sa plinga cu amArd-
ciune.
Oaaac, oaaac! se auzi deodatd alAturi un ris. Intredeschise ochii
-
$i aproape pieri de groazd. Din apd o iscodea un cap uriag, cu ochi bul-
bucali si o gurE cd o groapd.
Cine-e-e pli-i-in-ge aici in la-la-la-cul me-e-e-eu? intreba capul
- cu un glas tremurdtor gi rise cu voce tare.
verde,
M-am ratAcit, abia ingdimA Ciupi gi se porni mai tare pe plins.
- AFa pAtresc totri cei care nu-i asculta pe cei mari. Ei bine, ca esti
-
neascultdtoare. Am sa-i chem imediat pe cei mai buni gi mai ascultatori
copii din lume qi o sd dejundm. Asta o spun eu, broasca Oac, stdpina
apei, -Oaaac, oaaac! oricdi cu veselie capul verde Si dispdru in mocirla.
 DUEL CU ARATAREA VERDE

. Frunza de artrar plutea aproape nemi$cata pe apd. Furnica stitea spe-

ria.LA in mijlocul ei qi se gindea agitatd cum s.i djunga la mal.
InsA iata ca apdrura deoddtd la suprafatra apei tiei dapete verzi. Unul
era foarte mare, iar celelalte mai mici. Cel mai mare era Oac, furnica
l-a recunoscut imediat. Pe cele mici, care semdnau ca doue picAturi de
apE, le vedea intia odrb.
Stai? intrebd Oac 9i izbucni din nou in ris. Capetele mici oriiceira
$i -ele.
Ciupi abias-e ablinea sA nu plinge din nou.
Uitali-va, copii, la aceastd furnicd plingdcioase. Nu i-a ascultat pe
cei mai in virstd gi a aparut ca un intrus pe iazul nostru. Aici sintem noi
stdpini Si nu vom ldsa pe nimeni pe dbmeniul nostru.
Ce nevoie de iazul vostru? Eu vreau acasd, plinse Ciupi.
- S-a speriat! am.eu
Aici toli se tem de noi! se ldudi Oac: Fiute, Oricdile,
--
rdstoarnA frunza Si se ne arate cum $tie se inoate acest rogcat iricos, du-
pa care vom lua gustarea de dimineatd.
OrAceild! se auzi un strigdt dinspre unul din capetele mici, verzi,
- inotd
care in direclia frunzei.
Furnica igi aminti in acel moment de mdtu$a Tapa care ii invAtrase
cum sa se apere de du$mmi cind aceitia ar ataca lumicarul. Si se deci-
se sd se batd pind la ultima suflare. Intre timp Ordcdild se apiopie inot
de fruzA, apucd.ua din magini o botu-i uiaq 9i incepu so l-egae. Ciu-
pi sdri sprintend spre puiul de brodci, il ciupi tare d-e bot cu-nmdibu_
lete sale puternice Si-l stropi cu acidul pe cue-l au fumicile, Ordcaild
urlE de durere $i se scuJundd in ap,{.
- Ah,
glasul
rEutate! Ce-ai indrdznit se-i faci puiului meu draq? se auzr
brod$tei. Am sa te-nghit im6diat!
$i, ciscind larg botul, se apropie cu prudenla de frmza. Se vede cd gi
.broaqtei Oac ii era teama acum de furnicd.
 Ordcaile ieFi la suprafala in acelaSi timp cu sora sa. Plingea de se
auzea i4 tot iazul $i striga:
memico, mdninc-o pe furnica asta real
- Scufund-o,
Din cauza acidului furnicii puiului de broascd ii apdruse pe bot ci bA-
Sicd mare pe care o zgindarea tot timpul cu laba.
Oac ajunsese inot pine la frunzA. Ochii ei bulbucafi priveau staruitor
spre Ciupi, iar in botul cascat se mi$ca amenintator o limbd lungA. Fur-
nica era pregdtita pentru orice. $i deodate ajuse pini la ei un strigdt:
Oac, iatd o barzd!
Capul verde strigd: Oaac! Ei intr-o clipd dispdru sub apa. Cei doi pui
o tulird $i ei.
- Cine e aici? intrebb Ciupi.
Sint eu, MAsoarA Apa.
*- Nu. Mi se zice aFa fiindca stiu sA umblu la fel de bine pe apA, ca si
Tu mdsori apa?
pe uscat. $i nici nu mA ud pe picioare fiindce am acbste pernite de aer.
Prive$te! ridicd Mesoara Apa piciorul dinainte, dupa care alunecd pe
api in jurul frunzei ca o adevAratA patinatoare.
De ce ai speriat-o pe stApina iazului?
Ha-ha-ha! Eu sint stApinul iazului! izbucni in ris Mdsoard Apa-
- e doar o broascd lSuddroasd. Lata ca vine si barza.
Aceea
Se roti de citeva ori deasupra iazului $i apoi se ldsd din ce in ce mai
jos, Picioarele lungi Si rogii atinserA apa nu departe de buruieni. Acolo
iaiul era mai pulin adinc apa abia i ajungea pind la genunchi.
Ah! tipe Ciupi. -
- Nu te teme. Numai Oac se sperie. Ea vine incoace sd vineze broa-
-
$te o linisti pe furnica,voioasa, Mdsoard Apa.
-
 DIN NOU LA DRUM
Barza, cu picioarele sale lungi, peFea agale pe linga buruieni. Citeo-
data se oprea nemigcatd intr-un picior privind cu atenlie in apd $i pin-
diad prada. Vina.
Ciupi stdtea pe frunzi Si urmerea cu atentie fiecare mi$care a vindto-
rului inaripat. NiciodaLii nu vazuse o pasdre uiiasa cu asemened aripi
mari. Si i se parea ceva ciudat. Mdsoard Apa aleiga in jurul frunzei fre-
donind un cintecel vesel. Credea probabil ce asfel ii va distrage aten-
tia furnicii speriate,
Mdsoara Apa, barza traieste in iaz? intreba Ciupi.
- Nu, casa ei e in Sat, in virful unui stejar batrin, Aici vine numai sa
-
viaeze ii rdspunse Mdsoard Apa. Dar tu nu vrei sa ramii aici cu noi
pmtru -totdeauna? Hai, rdmii. Vom fi prietenii tdi.
Nu pot. Md aFteaptd mama la furnicar, e ingrijorata Si eu nu gtiu
cum- si ajung la mal.
Nu te intrista! O sd gdsim noi o solulie. Doar prietenii se ajutd
uul pe altul la necaz.
MAsoara Apa se gindi Si, imediat, strigA bucuros:
Am gasit, am gAsit solutial Agteapta. Md intorc indata.
-$i dispdru lAsind-o pe Ciupi singura. Furnicii i se f5cuse foame, dar
Ire frunzd n-a fost nimic de mincat,
Sorbi o picdturd de apa care insa ii inteii mai tare foamea. Nu dupi
multa vreme aparu MasoarA Apa. Aducea in spate un ghem de pinza de
paimjen Fi se apucd sd-i lege capatul de codita frunzei.
- Ce taci? intrebe Ciupi.
Fac din pinza de peianjen un ham ti am sA te trag pina la mal
-
raspDse MSsoard Apa.
Termina repede treaba, se opinti, smuci o datd, de doud ori qi lruza
t1
 incepu sA pluteascd incet pe ape. Furnica sari de bucurie Fi strigi ..ura,.!
N--a apucat sd se bucure prea mult fiindcd frunza, deodatd, se oipri, Degi
Masoar& Apa se cizni s-o urneascS'din loc, nu reugi,
Probabil urita Oac o tine a$a, zise Ciupi.
- A, sa vAdcdimediat.
-Misoari Apa iqi scoase hamul, dddu o raita prin jur clatind trist ca.
Fi
pul:
Batu-I-ar de intuneric! Frunza s-a agatrat de buruieni si n-am cum
s-o- scot. Trebuie se chem pe cineva- in ajutor. Si pleca.
Din nou furnica rdmase singurd. Eia ametitA de fbame. Ca sd nu se
mai gindescA la mincare se hotdri sa traga m pui de som. Dar abia ali-
pise cind frunza incepu sd se legene Fi sd pluteascd. Ciupi a stat pe pi-
cioare, se uitA imprejur $i scoase un strigdt de spaimd. iuind hamurile
cu coltii galbeni, uriagi, un animal tragea frirnzJde ar1ar. Din apA o is-
codea o figurd mustecioasa cu ochi sticlogi,
$obolanului de apd ii plicu atit de mult frunza de artrar incit se decise
s-o duce la casa lui. Furnicii ro$covile, care tremura de spaima, nu-i
dedu nici o atentie. gobolanul se grabi spre o salcie batrine sub rdddci-
nile cbreia se afla vizuina lui.
Intrd sub salcie. Ramurile ei atingeau apa. pe Ciupi o str6-fulgerA o
idee:- sa se prindd de o crengutrd a salciei pdrdsindu-9i astfel add"postul
de-pine acum. Acolo va fi in siguranle!
.
ln aceeagi clipa furnica o pornide-a lungul frunzei, apoi pe creilga
gi ajunse aproape de trunchiul salciei. Dar 9i aici i-a fost dat sd inlem-
neascd de spaimd. Vdzu lingd ea pe acel zvipdiat care luase frunza, poa-
te nu era chiar eI caci nu semdna la figurA ti nici la ochi... Era motanul
Cotoila, care se urca pe trunchiul salciei unde se auzea piuitul puilor de
graur. Areta la fel de mustdcios gi cenugiu ca gobolanul gi de aceea o in-
sp5iinintase la inceput pe [urnic;.
. Ciupi se aciui pe rAmuricd Si, tinindu-Fi rasuflarea, incepu sA-l pin-
de_ascA pe_motan. Acesta ajunsese la scorburd. Incercd si-bage cipul
rndunLru, da r nu reusi. Atunci se hotqri sA faca alttel. Baga o laba in sco_
rbuid, dar asupra musafirului nepoftit se napusti graurul. El zbura dea-
supra lui Si incerca sd-l loveasca cu ciocul in cap. Motmul fu nevoit sa
uite-de ospAl Si trebui sd se apere de atacul graurului. Cu un tipdt neli-
niFtitor venira in zbor, ca frunza $i ca iarba, besarile negre. Era neamul
graurului. Motanul vazu cd nu-i de 9agd. Unail lovea cu ciocul in cap,
alta in nas, a treia incerca sa-i atingA spinarea. Nemaiputind fine piept
atacului o lud la fugd mieuind.
Ura! Tilharul cenu$iu e invins! Ura! striga din toate puterile fur-
.
- dansind
nicula pe rdmurica,
 Dar din nou se petrecu ceva nea$teptat. Fugind, motmul atinse furni-
mtd cu coada Si o arunce de pe remurice. Speriata, Ciupi trase un tripdt.
ln timp ce cddea, micuta incercd si se agatre de ramurile salciei, dar
acestea erau foarte alunecoase gi furnica venea tot mai repede
in jos.
Deodatd simtri cA ldbutrele se incurcaserd intr-un fel de ale extrem de
subtrire. Sub greutatea furnicii atra se intinsese ca un elastic, dar nu s-a
rupt, Ciupi se prinse cu toatd puterea de ea insd se temea se faca vreo
miFcare. LingA ea se ivi deodatd o aritare mic5, cu opt picioare strim-
be, care inepu repede-repede sd infegoare furnica in firul acela sub-
lire.
Cine eqti gi de ce md infdgori? intrebi speriatd Ciupi.
-Cel cu picioare strimbe mormAi ceva $i urzi mai departe atra sa. Fur-
nica se nelini$ti mai tare gi se repezi asupra unuia din picioare pigcin-
du-l zdravdn. Virful piciorului se frinse ca un vrej uscat.
Vietatea se strinse tot mai mult, facindu-se ghem, incit nu zarbai un-
de-i era capul qi unde se aflau picioarele. Ciupi incepu sa taie atra
viscoasd ii tare cu dinlii ii s-o arunce los.
De ce-mi strici plasa? intreba cu glas rdguSit ghemuletul.
Dar tu de ce m.ai impresurat cu firele tale? zise furnica.
- Eu aqa vinez totdeauna muQte Fi insecte deoarece sint pAian-ienul.
.

Bmit- Muscarul, scoase capul afard cel cu picioare strimbe.

Nu sint nici muscA $i nici lintar. Sint furnicA ti mA cheamd Ciupi.
-Micula furnicd prinse curaj vdzind cd numai astfel poate opune rezi-
stenlii agresorului.
Dacd egti furnicd, n-ai de ce zbura ca o musce! horcii nemu[umit
-
Muscarul.
N-am zburat. Pur qi simplu am cdzut.
- N-ai ce cdutti in plasa mea.
-Intre timp Ciupi s-a eliberat din plasd gi se tira inceti$or pina la
Muscar.
Nu me atinge! strigd daianjenul, inchipuindu-9i aA acest intrus vi-
ne- sE se rEzboiasci.
Peste o clipd paianjenul stAtea deja pe firul argintiu pe care reu$ise
se-l fixeze de ramura salciei. Furnica i] privi de sus pe Muscar Fi-i
spuse:
Ce mai vinetor! N-am sa te ating! Mai bine mi-ai da ceva de min-
-
care!
Nici eu n-am. Zboara pe aici lel de fel de vietaJi, imi strice plasa
si -sa 1e mai dau si de mincare?
Hraperelule!
-
t3
 Prinde o muscA. Proviziile sint pentru mine.
- Nu cqre de mincare Muscarului auzi Ciupi o voce placuta. N-o
-
sd-fi dsniciodati. Mai bine zboard cu- mine gi am sd-li ardt unde poti
sd-ti potole$ti foamea.
Dar cine e$ti tu? intrebb furnica, vizind pe frunza uqor legdnatd
de-vint m gindacel rogu cu Sapte buline negre pe spate.
Sint Buburuza. SA zburem impreund,..
- Eu nu $tiu si zbor. gtiu doar sa ina tiresc $i sA alerg.
Am si te aqtept pe pemint. Hai jos!
-$i Buburuza, intinzindu-9i aripioarele zburd de pe frunzd. Iar Ciupi
cobori pe tulpina.
 p: firul de pai fdrd sd mai zicd ceva Fi ginddceii o ridicard
:L-"".u$.u":
crre rrel de lrecare parte.
Unu-doj-trei-sLart! gi am zbura[, comandij Buburuza.
^- r$r lntinserd aripioarele stravezii Si peste o clipd paiul
se
-.-:]3ou."u
rldtca.
In cil.eva clipe Ciupi era deja in grddinii, Cindiiceii dterizdserii pe o
"
frunza de varz,i.
- Va multumesc foarte mult, zise furnica.
trebuie-sa.se ajute intre ei, rdspunse unul dintre gindd_
^^-,llt"t:ll
cer, dupa care plecdra. A rdmas doar Buburuza.
spuse ea $i se grabi s_o ia in jos pe frunza de
-_A:ymlom-pjinzi,
varza. Crupi se lud dupa ea.
uite-i!
^- -Uite-i, verzi strjgd
gr.ngilu.mrcr
bucuroasd Buburuza gi se repezi asuprd unor
care se lipiserd parcii de frunza de varzii, Inhaia_le,
Urupi! Sint nigte paraziti care rod frunzele.
Furnica privea cu atentie ging.iniile dmintindu_si lectid matu$ii Tapa.
- Astedptd,
vacutele
d$teaplii, Buburuzo! Noi nu minciim de astea! Astea sint
noastre,
Vacitle? nu-l crezu Buburuza.
- Sigur. Prive$te incoace, zise Ciupi qi alerga spre una din distruga_
-
,O atinse cu antenele ii primi in dar o plcdiurd de lichid dulce.
toile_.
O biu repede si o lui spre aitii vbcula.
Ce prostutra e$ti. Astea trebuie mincate in intregime, zise Bubu_
-
ruza.
. - Nu,Ciupi.
trazise.
e mai.bine sd le mulgi, iar pe du$milii lor sd-i alirngi, o con_
Aga ne-a invetat matu$a Tapa.
_.- Betrinul Juju ne-a spus ca pe astea tiebuie sd le mincdm, si le
distrugem, linu sA adauge Bubuiuza. Dauneazi plmtelor.
Ei: m- 19 mai certali! duzi furnica o voce. Fiecare are dreptatea
,lui...-_Pentru blburuze, distrugatoarele sint o hrana buna, pentru furnici
sint ni$te vhcutre,
Cine eFti? intrebA furnica nepricepind a cui era goapta.
- Frunza de varza. Nimeni nu poate ia ma salveze de n'esatiouele
- verzi. Md
omizi minincd zi Si noapte. Vai, ce ma doare! se vaita f ruza
de varzA.
.Cine e asta? intrebi Ciupi. Mituga Tapa nu apucase
- despre sA le spuna ni-
mic omizi.
.- Este un monstru care nu stie altceva decit se manince, E atit de la-
com, cd ar minca toate fTuzele.
Buburuzo, arate-mi-I.
-
 Mi-e teamA. E foarte mare. E mai mare decit mine $i decit tine de
- ba nu, de o sutd de pri!
zece,
Nu-i nimica. Numai sa mi-l ardfi insistA furnica.
-Omida statea pe marginea frunzei si cu dintii ei puternici o rodea de
se auzea piriitul. Omida nu le dddea nici-o atenlie Furnica, miratd de
o asemenea indiferenld, se apropie pe furig de omida nesatrioasa $i-o
atinse cu anteneli:.
Ha-ha-ha! hohoti ragusit omlda 9i se incovoie ca un arc Cine-a
-
indreznit sd md deranjeze? Sini atit de flamindA cd aS minca totul'
Ciupi, prietend, sa fugim mai repedel racni ingrozita Bubrrruza'
-
Furnica,se cocotrase insi deja pe omide
 LUPTA DE PE FRUNZA DE VARZA
Cind om ida slmli ca cineva s-a urcat pe ea, se rdsuci de citeva ori pe
fllwA, incercind sd scape de agresor. Insd Ciupi se linea zdravdn. O ciupi
din rdsputeri Fi o stropi cu acid.
Ah, ah! tipe monstrul verde 9i indoindu-se, incercd sd ingface fur-
-
nicuta.
Fere$te-te, Ciupi striga Buburuza urmdrind duelul cu rdsufla-
rea- tdiat6.
Furnica se dAdu Ia o parte, iar cind omida se prdvAli o ciupi inca o da-
ta. Nesdtioasa incepu si zvicneasci, sa se zvircoleascd pe frunzd, dar
Ciupi n-o slabea deloc.
Ai grijd, furnico! Poti si cazi! strigd Buburuza. Insd furnica nu
- strigdtul deoarece cazuse impreund cu omida. Ciupi se lovi 9i
auzi
le$ina.
gi a venit in fire cind cineva o stropi cu apd rece. Deschise ochii. Ala-
turi era doar omida. $i din lou o stropi cineva.
Se uitd la stinga, la dreapta, dar nu zAri nimic. Deodate auzi glasul
bucuros al Buburuzei:
Treie$te, Ciupi a noastrd faiette!
- Iti mulimesc mult, dragul meu salvator, vorbi incet frunza de
-
varzd.
Cine a turnat ape peste mine?
- Nimeni privi Buburuza cu mirare spre furnicd.
-Ploud. Vai ce- bine-mi pare cd ploui! E a9a de plecut! se bucuri frunza
de va126.
Mie nu-mi place! rdspme Ciupi. Noi, fuiaicile, ne int@rcem acasd
- de a incepe ploaia Si astupdm toate intrdrile
inainte ti ietirile din furni-
car. Unde sA ma ascund aici de ploaie?
Ascunde-te sub mine. Aici e uscat. $i tu, Bubutuzo, poii sa stai
- pind trece ploaia
aici le-a propus frunza de varzd.
-
l8
 ne vom reintil-
' Nu, eu am sd zbor repede spre casa 9i dupi ploaie
- rpil;i"H""I;i; b,iline riegre pe spinirei rosie' ti-$i deschise
"i,
ariDioarele.
''lda',"#"riir". sub frunzd $i privea cum cade
-i"i"u" rrunza, apoi ploaia La inceput cdzurti
;r"ti.- ei l9Y9au- d:
";;:".;;";
i;;iiJii"d in ioale -ce iatd c6 se auzr
parlite picaluri milrunte Dar u
91Ti1!
tmet. Ploaia se inieli.
varzA'
Ce oloaie frumoash $i calda! exclamA bucuroasd frunza de
-PI;;,;;;;;;no ii-i iaca trunzei o favoare' se aqternea tot mai ta-
.". ." lld.tatatd rupere de nori ln apropierea lui Ciupi aparurd cite-
-^ "r.ii".". pi" ie in ce se largeau si se adinceau' deoarece ploaia nu se
;'^i;;i;;;. ;;oou1Ju"teat"-t. de pemint pe care statea mica furnica
;'""tfi;;;;"-;pi.
-'r*"i". *-.is.a $i se sparse $i ciupi ciizu. in mocirlS'
l"".iJi"a ui""ga la varzd ta se se catrere pe tulpind'din dar pe
atita;oroi incit nu putea sd se urneascd loc'
oi.iour" se adunase
^'i"ii. nu inceta deloc.
bloaia
Ciupi o prinse u torent navalnic' "Aici' probabil'
-#:#sifii Ni; Ji"ui"ia i"i"tt "l"iodatd acasa inpentru
"rloioe padure!" segindm
a nu se ineca'
J" tii.t"i" i" ti-p ce cduta ceva de care sa se agate
'-D;;;ta ;.i piutind drept spre ea un buqteair roqcovan o bucatd
-Era
d";;ft;p-.d-Ji" i. id deanul trent in cine gtie ce gr6dind ei acum
prin dreptul ei se agatd de el Furni-
;;;;5;fi. cind busteanul irecuspre necunoscut dusi de puhoiul vije-
lJJia q-iiifi p"di piutea acum
lios si tulbure
 CUM L-A FACUT FURNICA SA RIDA
PE BOBOCUL DE RATA

ln sfirqit ploaia potoli. Vrejul de porumb pe care statea furnica se

se
opri $i el. Puhoiul il dusese in mijlocul unui smirc mare care se forma-
se dupd ploaie.
Adia un vinticel racoros. Lul Ciupi ii era irig fiind udA din cap pinA-n
picioare. lncepu sd sara $i sA alerge de la un capet Ia altul al vrejului.
Vintul ii ducea pe apA pina au ajuns Ia un mute uriaF. Dar muntele pe-
rea destul de ciudat era negru Si se mi$ca pulin. Dinspre el incepu
sE se reverse u val-de cildurd.
Furnica se pregdtise se inceapA urcugul cind simli deodatd adierea
fierbinte. Se uita cu grija imprejur gi observi in apropiere doud gduri.
De la un timp ie$ea din ele cu huruit Si fluierat un aer cald. DeEi inspAi-
mintatd, Ciupi era aSa inghelate, incit hoteri si se incdlzeasci cu orice
pret.
Ajunse repede la uRa din geuri $i se viri acolo. lnduntru era umezea-
le Si batea mereu vintul: intr-o parte era cald, iar in alta rece. Furnica
incepu sd caute unde sd se ascunda de vintul rece. Deo-data imprejur in-
cepu sd se simtd un freamdt si imediat se abatu o adevArata furtuna asu-
pra micii cdldtoare. Prinsd de boarea caldA de vint furnica zbure intr-o
clipd din ascunzdtoare, trecu rapid pe deasupra apei $i cezu pe cararea
udd lingi chiar smircul singuratic. DacA ar fi fost uscata cdrarea, fur-
nica s-ar fi zdrobit. ASa insa ea alunecd pe burtd $i scapa cu viald.
Nu apucA sd se dezmeticeasce Si se se curele de murddrie cind lingi
ea se opri m ghem pufos, cu nigte picioruge scurte Fi rogii. El alergA
spre apA, insd, zdrind fumica, rdmase incremenit.
Peste tot e atita apa, iar ciudAlenia asta stA pe uscat gi se curAld
de murdirie. Haide mai bine sd ne scildim ii propuse cel cu picioru-
Se ro$ii.
Nu-mi place sa me scald. $i a$a mi-e frig, raspunse furnica.
-
 Atunci am sd fiu nevoit sd te iau cu ciocul de mustAlile tale ude 9i
sd-te arunc in apd, fiindce nu pot sa suport pe cineva murdar.
Incearcd numail Am sd te pigc de limbA incit o sd-tri mai treaca
- de.a €iupi pe cineva, strigd furnica Si se pregdti de lupti.
pofta
- Mica, micii, dar bdl6u95l
sint b6.tiugd, ci furnica de pAdure Ciupi.
- Nu Iar eu sint bobocul de rafd Mac - 9i ghemulelul galben facu o
-
plecAciune respectuoasA 9i inclina capul pind la pdmint. Spune-mi, de
unde ai apdrut aici? Eu trec in fiecare zi pe cardruia asta, dar nu te-am
intilnit niciodata.
Afi zburat din pddure pe o lrunze de artrar, am nimerit in gradina
$i m-a prins ploaia, dupa aceea am plutit pe u bustean Si am ajuns la
muntele acela, incepu sd povesteascd furnica,
-Unde e munlele iista?
Furnica ii arAtd smircul in mijlocul caruia se afla muntele. Mac, bA-
tind din aripioarele sale scurte, incepu sA hohoteasca a$a de tare, incit
i se umezird ochii de lacrimi.
De ce rizi? intreba ofensaH Ciupi.
Ah, nu mai pot! Ah, salvatri-ma, am si mor de ris nu se mai putea
- Mac. Ce mai munte tri-ai gdsit tu! Ha, ha, ha!
opri
l)ar oare nu e munte?
- Ehe! Grohiild, iegi din smirc! strigA deodata ralusca.
-Muntele s-a mi$cat gi apoi a r5spuns:
doreqte sa md vada?
- Cine
Grohdild, dacd vrei sA vezi pe cineva ciudat, care te-a confundat
cu un mmte, iesi mai repede din smirc!
Tu, Mac, esti ciudat. Desigur acel cineva este foarte inlelept pen-
tru- ca intr-adevdr sint mare ta un munte. Prive$te incoace.
Grohdild se intoarse satisfacut pe cealalta parte, 9i'se umfla aproape
sA plesneasca.
Ii place purcelului sa se creada mare. Acum are sA le povesteasca
-
tuturor cA el e un mmte, zise Mac. Dar tu cum ai nimerit pe cdrare? Ai
venit plutind?
Nu, am zburat. Am cautat sd md incdlzesc 9i, probabil, am nimerit
- purcelului. Iar acolo se porni o furtune...
ritul
Ce furtund? Groheild al nostru a strdnutat. Grohdilq! il strigA din
- rdlusca. Itri place chiar aga de mult sa stai tolanit in balte, incit nici
qou
nu simli cum i$i fac strainii de cap in nasul teu?
Eh, Mac-Mac, nu mA derilja. Am visat o ghinde mare€i gustoasa
de-li-era mai mare dragul. Tu etti ipce o r5trutcd micd ti necoapte. Nici
nu gtii cit de mult ne place sA ne balAcim in smirc. Aici facem bdi de nd-
mol ca sA nu ne imbohavim. Astfel alungem cepu$ele 9i toata murddria
de pe corpul nostru... explice Grohiile gi se-ndreptd somnoros spre
smiic.
O, iar a apdrut, se bucurA Ciupi. Se scuture Si s-a eliberat de mur-
-
ddrie.
Relu$ca se ingrijord:
S-a fecut tare cald. A$teapte-me putin pind am se mA scald Fi du-
pd aceea vom merge la ograda noastrd Am sA-tri fac cunoitinld cu su-
rioarele mele, Lor, ca Si !ie, nu le place sd se scalde.
$i se arunce in apA.
Furnicuta cobori de pe cdrare, se agezd pe o frunzd latd de brusture
5i se l6sd in voia razelor blinde ale soarelui.

{-
t

#1
\
 coco$ELUL MTNCINOS
De pe frunza de brusture pe care stAtea Ciupi vedea-toate intinderea
smircului. Ralugca inota repede in jurul ei, se scuf,unda, macaia bucu-
,"uiJ. fu."i.i ut.brea cu aientie cm se bdlacea Mac $i nu conte"neacele sb
;;;;;;um d" *est ghemuletr galben nu se ud6 sipenucarare' se ineacE ln
din urmd rdJugca, sit-urindu-se de scdldat, ie;i
ff"i, ci"bit Nu cwva ai adormit pe frunza ta de brusture?
- Ah, nu. Te-am urmirit cit de frumos inoli, rispunse furnica
- in! Parca poli sa te scalzi ca lumea in snircul dsta mocirlos! Sd ma
- intr-o apd maie! Pe un iaz, de exemplu, pind treci de la un mal la al-
vezi
tul, te dor qi picioarele. Iar la mijloc e aga de adinc-incit.nu potri sa ajun-
gi pina ta iuird spunea Mac cu insuflelire. Am inotat o singure datb
in iaz. IVIamei ii- era tare teama ca md voi ineca Alerga tot timpul pe
ma1 9i striga
- Mu. -apropie si ies.
de fruza de brusture $i privind in sus zise:
"" pii.tu"a, drept pe spatele
--Sa.i, meu 5i sd mergem la casa noastra'
Mi-e fric6.
Egti uda rece.
Fi
- Nu sint deloc udd
- Ai stat atita in api ii nu te-ai udat? nu-i veni sd creada furnicii'
- ADa nu-mi uda deloc penele care sint unse cu grdsime'
- Ci"; ti le-a uns? Mama? se porni sa intrebe-cu mirile furnica'
i . am uns Pe codila am o umf laturb mica o apds
- Si"e"ii. picatura de grasime Cu griisimea asta imi.Dac'i
f

.r.i"."i'up-L" ung fiecare

pana. Ai inleles?
Am intreles.
-StinJpe niarginea frunzei, furnica se uitA ii sbri pe spatele rAtruFtei'
lit"iitttebd Mac intorcind spre furnicuti ciocul ro!u'
- Stil
Da. Aici la tine e un loc cald 9i pliCut, rdspunse muuumitb Ciupi
- Atunci sa mergem. lnaifrte! striga rAtu9ca'
-
 -\
t t\#"
rff
,E
t'_d
i
./ :j
.u ' .dr "tt,i;;,r1*: i:
.,/ ;v
7- \
*
,
F,:,# i
,/*o S
.-
t.
!.i,

:i

'J, --\,q"-
{i : r;. r,,,:rii"r;..,

*r! +"
 BAlAbdnindu-se dintr-o parte in alta, Mac lipdi pe cdrare. PinA ajuse
in ogradi furnica simti cA ameiegte de atita legdnare.
Cum e acolo? o intrebe Mac oprindu-se sub o tufi de dalie.
- Mai bine lasa-me repede pe pdmint fiindci simt cd se invirte totul
in -jurul meu.
Mac intinse ciocul. Ciupi apuca de el 9i intr-o clipe ajmse pe pAmint
ln acest timp, din cerdac ieti o clo$c6 bitlate cu o multime de puiFori.
Erau ;i roscali 9i albi, Si pestriti, si negri.
pe surioarele mele qi pe fraliorul Rdgugild, zise Mac.
- Uite ei nu seamdnA deloc cu tine! strigd furnica.
- Dar
Pentru ca sint pui de gAina, iar eu sint rafuqcd! ii respunse mind-
rii Mac ridicind ciocul.
Ei ltiu doar sd alerge dupd mama lor $i sa scormoneasci in gunoi.
Glogca a gasit un cardbut. Ploaia il ddduse jos de pe m viFin Ma-
ma iSi adud puii imprejur 9i incepu sa le povesteasca:
asemenea gindac noi, gdinile, il mincem. Tineii minte pentru
- Un
viitor. Ins,i sA nu confundali cdrAbugul cu rdda$ca. Pe ea n-o puteti min-
ca, iar puii e mai bine se nu se apropie de rdda$ca, se nu se intimple ce-
va rdu.
Iatd cd de carAbug se apropie in fugd coco$elul RdguSild. Il lovi tare
cu ciocul o datd, de doud ori incit acesta i se infipse in spinare. Rdgu-
gild se intoarse ti zise:
Au!
- Nu e nimic, fiule. Ai sd mai cre$ti, ciocul are sa ti se intAreasce gi
ai -sd ispravesti repede cu cArdbu$ul.
$i acum sint mare. $tiu sa si cint. Sint cel mai bun cintaret din toa-
-ograda.
ti Ia prive$te cm cint!
Auzindu-l pe Regu9ilA cum se.laudd, Mac ii zise furnicii fdcindu-i cu
ochiul:
lmediat va fi veselie aici.
-
Cocogelul isi infoie penele, se umfla ti scoase cu efort un reguqit:
Huhurihu! Hu-hu-ri-hu-u!
Auzind un asemenea hiriit puiiorii izbucnirA in ris, Cocogelul incepu
sA se scuze:
Gittejul mi-e racit din cauza ploii. In schimb m vazut fioroasa ra-
- m-am luptat cu ea si am invins-o. Daca vreau o arunc pe voi, pui-
daFcd,
gori.
Vai, mamA, ascunde-ne, piui speriat cel mai mic dintre ei.
Nu va temeli, copii. Riguqild ndscoceqte fel de fel, i$i li.ni$ti cloi-
ca-puiul.
Ba nu nescocesc!
-
 Bine. Daca nu niscoce$ti,-atunci poveste$te-ne cw sint coamele
-
cardbu$ului Si cite sint.
Sint foarte mari ti sint zece la numdr. Un corn ii crette pe coadd,
-
altul...
Destul, destul! il opri closca. Nu e frumos sA ne pAcalesti. Copii,
dar- unde e Mac al nostru?
S-a.inecat. L-am vdzut chiar eu, zise Rdgugild.
- Tu te-ai inecat, Regusile, spuse rilrigca iesind de sub tufd.
- Micul nostru RAgu$ile a minlit $i de data asta! strigara in cor pui-
- lopdind in jurul coco$elului.
Sorii
 S*i
TRII CALAToRI
Auzi, bud inotatoare $i scu-
ce ndscocire, sd spui cd rdtutca, o atit de
funddtoare, s-ar fi inecat! Acum totri puii'.de gAinA rideau de cocogel,
Acesta stdtea in mijlocul lor, cu capul aplecat, gata sd izbucneasca in
pl1 ns.
Ajunge! ii opri clogca observind scena. RAgutilA al nostru nu va
mai mintri de acum inainte. $i acum, micutrii mei, am sA vA invat cum sa
gdsili dupa ploaie griiunle, gize $i rime.
Glogca strinse totri puigorii 9i-i duse in stradd. ln turte rdmdsesera po-
somoritul Rdgutili, rAtruqca Mac $i Ciupi.
N-am nevoie de nici.un fel de grduntre Fi de nici-o rimS! Pot sd mi
le -gdsesc Si singur, daca vreau, spuse jignit cocogelul. $i vdzind-o
dintr-o datA pe Ciupi, o apucd cu ciocul lire sd stea pe ginduri, dar, li-
pind de durere, o scdpi.
girdac rdu care inleapA!
- Ce
De, acum vei tti cA n-ai voie sa-l inhatri pe prietenul meu, spuse
-
rbtu$cd apropiindu-se de coco$el. Mai bine sd ne gindim cum s-o aju-
tdm pe Iurnicb sd gasedsc,i pddured.
Dar nu gtiu drumul pind acolo.
- Atunci, uite ce vom face, zise Mac. Tu, cocoselule, du-te la mama
ta ti intreab-o cum sa gasim drumul care duce in pAdure. InsA du le mai
incurca gi nu mai nAscoci nimica... Te vom a$tepta. in curte.
Cocoqelul alergA sA prindd clogca din urma. In acest timp rdtutca se
ascunse in umbra unei tufe de trandafir, iar furnica stetea linigtitd sub
razele fierbintri ale soarelui care petrundeau printre frunzele florilor.
Regutild nu intirzie prea mult. Se grebise.atita incit gifiia din greu.
Ai aflat? in intreb5 cu nerdbdare Mac.
- Mama n-a fost niciodatA in padure, incepu sA povesteascd cocose-
lul, tragindu-$i rdsuflarea. Este foarte, foarte departe. In pddure traiesc
animale sdlbatice, cum e vulpea, 9i pdsdri fioroase, ca uliul. Drmul
pina acolo il cuosc oamenii, ciinii Fi berzele care au cuibul in stejarul
cel bAtrin, Si ratele sdlbatice care zboard citeodata spre lac. Printe garni
nu avem pe cineva care sd fi mers macar o datA in viata lor in padure.
situatia, rosti ginditor Mac ai se apucA sA-$i curetre ciocul.
- Asta-i
Nu te putem ajuta cu nimic, conchise Rdguqili. Rdmii sd stai cu
noi.
Nu pot; se schimonosi furnica,
A$teptali. Se pare ci am gAsit solutia, interyeni Mac.
- Daca te pregdtegti sd mergi in vizitA la vulpe sau la uliu, poti face
- fAra mine!
asta
Rdgufild e Si fricos dupa cum se vede, observA rdtrugca,
- A, nu, nu sint fricos! DacA vreli sd 9titri, aflali cA sint cel mai cura-
jos cocoFel din lume ti nu mi-e teamd de nimenil
Iar te lauzi? Mai bine ascultd la ce m-am gindit. Vom pleca ime-
- spre
diat iaz. $tiu drumul deoarece am fost de doud ori acolo. La iaz
vom incerca sA gAsim rafele sdlbatice Si le vom intreba cum sd ajungem
in padure. Poate vor zbura in direclia aceea $i atunci ar lua-o Si pe fur-
nici.
A.i o minte grozava, Macl o liudi cocogelul.
- Acum hai sd pornim la drum.
-De data asta Ciupi mergea cdlare pe RAguSiIa, Pe spinarea cocoFelu-
lui statea comod. Chiar nai comod fiindcA nu se mai legdna ca ratu$ca
Si furnica putea sA contemple in voie imprejurimile.
 LINGA IAZ
Cirarea ii duse pe Ciupi, Mac ai Regu'iHline la iaz. Un vinticel ple-
cut gonea un iir nesfir$it de valuri. EIe se loveau plescdind linistit de
malul nisipos qi usor inclinat lasind in urmd bule gi spwA.
Ce api multd e aici! fricd sa te $i uitri, strigA cocogelul.
-Furnica sari din spinarea Ti-e
cocogelului,
Unde sd ciutim aici ratele sdlbatice? intreb5 incet Ciupi. Nu vad
- are capatul apa asta.
unde
Degeaba ceutem aici. Nu existd nimic, se strimba Rdgutila.
- Nu exista, nu existd, il imit5 Mac. $tii doar sa scinceFti. Ratele sal-
- trebuiesc cdutate in stulSri$.
batice
Dar unde e stufAri$ul dsta? intrebd furnica,
- Trebuie sd mergem putrin de-a lugul malului gi-l vom observa.
- nigte ierburi dese, foarte dese Si inalte, foarte inalte, care cresc
Sint
drept din apd.
putem trece printre
- $iNu trebuie. Doar
ele?
sa inot.
-CAlatorii pornira de-aStiu
lungul malului. Nu dupi mult timp se oprirE.
Un p€rete de stuf apiru in apropierea cdrdrii.
Tu, cocogelule, a$teapta-ne pe mal, iar eu $i Ciupi vom inota in
-
cdutarea ratelor s.ilbatice.
Regutild se ageze imediat sd se odihneasca in iarba, iar Mac puse fur-
nica pe spinare ti siiri in apa.
In stufari$ domneau intunericul si r6coarea. ln susul apei bdtea vin-
tul, iar in jos nu se simlea nici un freamet, Mac s-a strecurat repede prin
stufArit observiud imprejurimile. Furnica observa prima pe mama rald
sAlbaticd $i pe neastimpAratele ratu$te rogcate.
Mac, priye$te la stinga. Se pare ci acolo sint ratele selbatice,
- Ciupi.
spuse
 Mama rate ciugulea in stufdris iiniiF. RatruFG se invirtea aldturi'
Mac inota cu in-drdzneala spre grupul de rale salbatice ti salutA:
Bmi ziual
- Bund ziua, rdspunse rala salbaticA.
- Priviti, priviti; ce galben $i urit e, graira rdJuqtele salbatice'
- Da, dir e politicos. Iar voi nici macar n-ati rAspuns la salutrrl sau'
- ni$te copii necuviinciosi
Sinteti
Ru5inatb, r.itruiiele au tacut si se ascunsera dupd mama lor'
'Mituqicd
rati, spuneli-ne cum sa gdsim drumul spre pedure Fur-
-
nica trebuia sd fi ajuns acasa gi nu gtie dnmul. .

Alia acum observi rala sdlbaticA mica furnici aflatd pe spinarea lui
Mac.
Vrei si-li ajuli prietena? Bravo. Pini la pidure e mult de mers'
- drumul pina icblo, insi pind nu-mi cresc copiii nu pot pleca de pe
gtiu
iaz.
ln afard de voi poate se ne arate altcineva drmul? intrebd Mac'
-Rata cdzu pe ginduri, lnsd dupd citeva clipe rfsprnse:
Din lacul acesta se revarsA u piriiai repede care curge $i prin
-
cimpie;i prin padure. Daci furnica t1le sa inoate, poate se pornescii pe
piriiag
- ia drum, Di nu peste mutt timp va sosi acasd. -
Multrumesc, mdtuqd rale, zise Mac ai se intoarse la-mal.
-Rdgugilii s-a bucurat grozav cind i-a zerit pe Mac ti pe Ciupi ieqind
din stufdrit.
Am ciezut cd v-ati ratecit in hdtri$ul dsta Si ca nu ve vetri mai intoa-
rce- niciodatA. Fire$te c6 n-ati gisit nici-o rala selbatice '
Ba nu, am gdsit. lnsd nu poate zbura spre padure' Ciupi trehrrie sd
se-ducd pe piriiagul care se revarse din iaz.
 BARCUTA DIN FRUNZA DE PLOP
Furnica, rdlutca Si cocogelul merserA mult timp de,a lungul malului
pini ajunseri la un dig pe care cregteau doua rinduri de plopi uriagi ar-
gintii. Frunzele copacilor fogneau in vint de parca ar fi spus ceva.
Ce munte uria;l izbucni fascinat cocogelul privind digul. $i nu e
nici-un piriu prin apropiere. V-a pacdlit rala sdlbaticd, ca sa nu-i bateli
la cap pe ea.
_ Taci, cocopelule, nu-ti mai ardta prostia. Nu te gindegti, nu te uili
in jur gi trdncdneqti ce-ti vine pe limbd, incepu rdligca sd-l certe cu
bun siml pe nerabdAtorul Rdgugild. Prive$te, pe cimpie se intinde
un $ir de tufe. Poate pe acolo aleargA Si piriia$ul acela.
O pornird pe dig. Dar iata ca ajunse pind la ei u zgomot. Trecind pe-
ste baraj, apa cddea apoi pe pietre ca un fir argintiu. Ea spSrgea o su-
medenie de picAturi Si, ca o ploaie binefAcAtoare, impro$ca bolovanii
de toate felurile. Picdturile pdreau in soare de culoarea aurului pur.
Iatd Ei piriiaqul acela, glasui raiu$ca.
Ei, degeaba am venit pini aici, se strimbe Rigugili. Nu ne neuqe-
-
Fte nimic.,.
ce? intreb5 Ciupi.
- DeDeoarece bArcufa noastra o sd se sfirime de pietrele astea cit ai
-
clipi din ochi. gi Lu, furn ico, [e vei insa.
far te gribegti, cocogelule. Ne vom da drumul in jos Si vom me-
- barcuta acolo ude
gteri apa curge liniStita, chibzui reluflca.
_ Ceva mai departe piriiagul se strecura cu adeverat incet printre tufe-
le de arin_qi de salcie. Apa era foarte curate, iar la fund se zirea nisipul,
Se vedea limp€de cum pe fundu I apei se j ucau vioi i si vesel i i porcugb ri.
ReguSild uitd deodatd ce prezisese mai inainte. Incepu sd se plimbe mindru
pe.mal cercetind imprejurimile $i uitindu-se la neastimpdratii pe$ti-
FOrr.
 Ajuge cu trinddveala, il opri Mac pe cocogel. A venit vremea se
-
muncim, trebuie sd meSterim bdrcutra.
- Dar din ce o vom face?
Din frunza asta de plop, zise relugca Fi le arata pe mal o frunzd
- argintie. Probabil cd a smuls-o
groasA vintul dintr-u plop 9i a adus-o
pin6 aici.
S-a apucat gi Regu$ilA de treaba. In inceput au rupt doua ierburi lun-
gi ca nigte paie, dupd care cocogelul ficu doud gduri mici cu ciocul lui
puternic pe m6rginile frunzei. lndoird apoi marginile frunzei $i le prin-
serd cu paiele. Bdrcula u$oard gi foarte frumoasa era gata.
Asta e tot. Tu, Ciupi, poli sA pleci la drum, ii spuse Mac intristate.
Ii venea greu sa se despartd de furnicA.
VE mullumesc, priel.eni.
- SperAm ca atunci cind din intimplare vom nimeri in padurea ta,
ai sd ne ajuii daca va fi nevoie, i se adresA Rdguiild.
Cu siguranta am sA ve ajut!
-RAtrutca $i cocogelul luara apoi bdrcula cu aripile $i-i dAdurd drumul
cu grija in apd. Ciupi se a$ezd repede induntru, iar Mac impinse bdrcula
in mijlocul piriiasului. Apa o lua Fi o tot duse...
 . PE FIRUL PIRIULUI

Barcuta din frunza de plop plutea lin leganate de unde Ciupi se uitd
e"piiaruEca 9i cocogel, care rdmiseserd pe mal, pinA ce s-au pierdut
in dep6rtare. Furnica rdmAsese singure'
-Pfi;ii;; ruientul apei bdrcula nimeri intr-un umbrig des de tufe'
loc eliberat de buruieni, unde p'itrundea soarele
"i;;i;J.p.ii;ir-m
;i;ii;i;;:l";bris apa era neagrd, dar la soare devmise deodata a1-
bastra $i limpede
Anlecindu-ie Desle marPinea bdrculei micu[a cdlAtoare se uita in
^oJ'tilia.* -uit de tot sii'observe viala din piriiag.Miculii porcu$ori
grab.u" s,i ajungii undeva Ei mersesera toat6 ziua in intimpinarea
"i
iuriliil inotinOim[otriva curentu]ui Bibanii virgali urmAreau prada
ascunzindu-se dupe pietre sau butuci.
Deodatd apdrurd lingd bdrcufd porcugorii din frunte, iutri-Fi cu spina-
rile cenuqii-ilbastre. Ei inotau imprejur, cu solzii stralu,cind argintiu in
soare. Cei din frunte erau foarte tineri ca 9i furnica Citiva s-au apro-
piat, mai mult de fr.unzd gi incepurd se loveascd cu boturile- in ea Cre-
heau probabil cd era ceva de mincat. S-au convins inse cA bercuia nu se
poate minca.
Lui Ciupi ii era teamA ca pesti$orii aFtia interesanli sa n-o r6stoar-
ne din bhrcut6.9i, cind uiul dintre ei inota ceva mai aproape,
strigA:
Nu-mi atingetri barca fiindcb va fi r6.u de voi!
-"
Pe$ti$orii din frunte riserA zgomotos intre ei.
Ce nostime e! zicea unul.
- N-am vbzut niciodatA u asemenea tiEtar roFcovan, completd al-
tul.-
de mare, adauge al treilea Dacii ar fi mai aproape de noi, at
- $is5a$agust
putea din el.
34
 Nu sint deloc lintrar, incepu sA explice furnica. Eu sint dintr-o pa-
-
du re...
Dar nu apucd sd le spund cine este fiindca deodate de sub bdrcu-
la ii$ni cu iuleala fulgerului o aretare foarte lunga $i verzuie.
PeStigorii se impraFtiare in toate partrile. Unul mai mititel sdrise atit
de sus incit nimeri drept peste Ciupi in barca, gata-gata s-o ristoarne,
Furnica nu apUca sA se uite la aratarea aceea lungd qi verde si i se adre-
sA pegtisorului care ajunsese pe fudul bArculei:
Ce-a fost asta?
-- Este dugmanul nostru cel mai inspaimintbtor Fi mai crud, rAspun-
se incgt peqti9orul, cascind larg botul, Este Stiuca-nesAlioasa. Are
nitte dinti inlioretori. Ah, md sufoc, mor...
Peitisorul sdri o dat6, de doud ori, de trei ori nimerind in fundul bAr-
culei, DeodatA incepurA sA cadd incet pe fruzA o serie de solzi mici de
pe spatele argintiu al peFti$orului.
In ap6, vreau in ape, implora el.
Ce minundiie! Acolo te alteapta ardtarea aia nesifioasd, iar aici
-
e usca[, iinisle, cald.
- Nu mai pot respira. Ap6...
Pe$titorul incerca din nou sA sara din bdrcufi, dar puterile aproape il
pArdsisere, Abia reugi sA mai migte de citeva ori din coadd $i se stinse.
Avea botul larg ciscat Si nu mai putea respira.
Se pare ci s-a hotArit intr-adevar si moard, se sperie Ciupi. Tre-
- sa-l arunc imedial in ap5,
buie
Degi era micd, furnica avea totuti putere. Il apuci repede pe pe$tiFor
de trei ori mai mare decit ea cu mandibulele de coada lipicioasd $i ince-
pu sa-l tirascA pentru a-l armca peste marginea inclinata a bercutrei.
Aceasta se inclind qi apa abia pdtruse pe la margini. Ciupi era a$a de
preocupatA cu pe$titorul incit nu observA ce se intimplase.
__ Incd putln, ince o picAturS, se imbarbAta singura furnica, opintin-
du-se din rAsputeri. Coada pe$tiForului atirna deja deasupra arei, iar
Ciupi il impingea mai departe.
Bbrcuta s-a inclinat asa de tare, incit apa nAvAli peste margine. Pegti-
gorul sclipea dincolo de bord. Bdrcula se indrepta brusc. Furnica ajun-
se din cAdere in fundul berculei imprdgtiind stropi in toate pa4ile.
se veite Ciupi. Ca ti rudele ei, se temea Ei nu-i plAcea ume-
- Of!
zeala. Sdri repede din apa ti se atezd pe codiia frunzei cu ajutorul ce-
reia fusese f5culd bdrcuti.
Pelti$orul plutea firi puteri in apropiere, cu botul cAscat. Peste m
timp incepu sA mi$te cu aripioarele Ei ru codiJa. Se intoarse incetiFor
pe burtd tl, dupa m timp, fu purtat de curentul apei.
35
 simtri mai bine? il intreba Ciupi.
- Te Da. Mi-e mult mai bine, rdspuse pe$tiSorul. Ili multumesc din
- ca m-ai
suflet solvat,
Dar mie mi-e cam riru.
- De ce?
- A patrus apa in barcd Si nu-mi place. E uda ti rece.
- caraghioasd eFtil Ce poate fi mai bu decit o apd rece gi curatd?
Ce
Dar nu te-ntrista. Te vom ajuta, spuse peitisorul cel mic gi se scufunda
in adincrrri-

\-
-.#
,-+,t{:
\.,..
 PESTE PRAGURI

Opintindu-se din rdsputeri Ciupi stdtea pe codita frunzei ti se uita cu

ameraciune la apa care lucea rece dedesubt. Micuta furnicd nu putea sd
c5letoreasca in lini;te mai departe. In bdrculd era umezeald. Pind la mal
n-avea cum sa aiungd.
Piriiasul devenea din ce in ce mai larg si mai adinc, iar apa inainta
tot mai iute.
Din depertare rdsuna un zgomot inAbu$it Furnica asculta cu atenlie,
dar nu inJelese ce se petrecea. Observd numai cA bercula incepuse sa se
Iegene tot mai tare gi plutea tot mai repede Treptat zgomotul misterios
crescu din ce in ce mai mul[.
BArcuIa se legina aga de puternic incit furnica trebui sa se lind din
toate puierile cu cele gase picioru$e. Deodatd incepx sd se'invirtd intr-
un singur loc. Desi ii era teame de umezeala, Ciupi hotdri cA e mai bine
sd coboare in fundul barcutei. Acolo incerca se se |ind de o margine ca
sa n-o atinga apa, dar, deodatd, la un nou balans puternic al bArculei, fu
stropiti din cap pinA-n picioare. Abia gdsi un loc uscat cind bircula se
legani din nou. Apa pdtime Fi dintr-o margine Fi din cealaltd scildind-o
iai pe biata furnici. De atita apd inghelase a$a de tare incit incepuse se-i
tremure tot corpul 9i incepuse sa icneasca
Iati insd cd bdrcula se indreptA $i porni iepede-repede inainte. Zgo-
motul misterios care cregtea din depertare se transformase intr-un ade-
vdrat urlet.
De groazd Ciupi ciuli urechile $i-ii acoperi ochii cu libulele... .Nu
apuc du sa ajung Ia furnicarul nostru" se gindea ea. ln aceegi clipA de
linge. bArcutrA ajunsera pind la ea nitte voci:
Unde e salvatoarea ta?
- Statea pe codita fruzei.
-
 O fi cdzut in apa 9i s-o fi inecat. Poate or fi inghitrit-o Stiuca sau bi-
-
banul.
Nu m.am ine-e-e-cat qi nimeni.nu m-a min-min-cat. Sint aici-aici,
li -se adresi din bercutd furnica inghelatd.
_- Auzili, trdieEte! recunoscu furnica vocea bucuroasd a pe$ti$oru-
lui pe care il salvase nu demult. Vino-li in fire, prietend! Iniediai vor
incepe pragurile, dar noi ili vom susline bArcuta ca sa nu se rAstoarne
sau se se sfarime.
Din cauza vuietului Ciupi abia auzea ce-ti spuneau pe$tii, impbrtrin-
du-se care sa susiind bdrcula in partea stingd, care in dreapta, cine sd
mearge indin[e.
Era uimite $i nu inlelegea comportarea pe$tigorilor care se temeau
ingrozitor de m biban oarecare ce se aciuise undeva prin api, se arun-
cau spedali in toate pdrfile din cauza ttiucii, insd nu se iniricogau de
pragurile astea enigmatice gi furioase. Cind se infurie pragurile se pro-
duce bubuitul acela prelung. De unde era sA gtie micuJa insectd ci lce-
ste praguri sint nitte pietre obi$nuite stAvilite de un torent de apd. De
aceea apa wia 9i spumega cind trecea peste aceasta stavile, iar pentru
sprintenii pe$tigori nu era deloc u obstacol greu de trecut.
.
Dintr-o date totul in jur incepu si se legene. Bdrcuta se indrepta
cdtre o piatrd uriage. Sub ea se zbdtea apa inspumatd. piatra cre$tea din
ce in ce.
Bdrcuta era gata-gata sA se izbeascd de acest obstacol ingrozitor,
cind, deodata, se intoarse lin spre dreapta. Atinse abia cu virfui ud bo-
lovanul gi trecu pe lingd el.
Trdieqti? ajunse pini la furnica intrebarea.
- Trdiesc! respuse cu indrdznealS Ciupi, fiindca $tiu bine ca atun-
ci cind ili sar.in ajutor prieteni buni nici un prag nu este de nein-
vlns.
_ ln timpul_drumuiui peste praguri pAtrusese in barcA mai mult5 apa.
Dar Ciupi, desi era udd gi inghilise destule apd, se linea tare. Se agdlise
cu picioruiele din fata de marginea bercutei 9i, cind o atingea un val
sau o piceturd mai mare de apa, i9i oprea respiratria.
Tn sfirsiI lorentul se potoli. Apa curgea ldrgit Si tiniStiU de parcE s-ar
fi odihnit dupe lupta disperatd cu pragurile. peFti$orii din fiunte trd_
geau rute barcula spre mal.
Ciupi trecu repede pe uscat.
Vd mulJumesc, le spuse ea pegtiForilor.
- $i noi tti multumlm, rAspunserd pefti$orii intr-un glas.
Dupd aceea pegtiiorii aplecare bArcuta gi scoaserd apa din ea. peste
citeva clipe bdrcula uscata se lesa legAnatd de valuri linga mal. peqtiFo-
3B
rii plecard inot hirjonindu-se, iar furnicase atezd pe o frunza de rogoz
legAnatA de un vinticel uFor. Se intinse sa se incalzeascd la soarele ca-
re stralucea sus de tot peste pddurea de dincolo de cimpie.
 ARIPA FRINTA
Ciupi s-ar fi incAlzit mai mult pe malul piriiagului dacd n-ar fi obser-
vat cA soarele se lasase tot mai jos. Incepuse s6 se rAcoreascd. Dinspre
tulipuri se intindeau pe pamint umbre lungi.
Gata cu petrecerea! excla'mA furnica. IatA ce m-a prins inserarea
pe- aici.
Ea cobori de pe frunzd. Pe malul jilav era rdcoare. Bercuta furnicii i$i
attepta stipina, insd Ciupi se tot giDdi 9i hotdri sA nu se urce-n ea.
.-
Ce fricd am tras pine am trecut peste praguri. Mai bine am se
ajung in pAdure pe uscat. Nu mi-a rdmaJprea mulide mers se gindea
cu voce tare Ciupi, Se uite pentru ultima oard la b&rcufd qi-6i- adure ami-
nte de bunii sdi prieteni Mac ti RAguFild.
Ca sa nu se rAtAceasci, furnica porni de-a lungul piriia$ului, insa nu-i
plScea sil alerge pe mal deoarece afarb se fdcuselece. Ciupi se abdtu din
drum uitindu-se din cind in cind la umbra intuecoas5 a tufigurilor care
cretteau in apropietea torentului. La inceput celdtoarea aleiga sprinte_
nd, iar drumul era bun. Insi curind i se ivi in fald iarba inalt5 ca un pe-
ret:- Din desii ajungeau pina la ea diferite sunete ae nefatruns.
Ciupi s-a oprit gindindu-se ce se facd. $i, observind cd desiqui se ter-
mina ceva mai incolo, merse mai departe,
Deodatd se auzi din fatd un biziit. Luate pe neagteptate furnica se
opri, uitindu-se cu tedma in iur. Nu depdrte, sub Iloarei albastrb a unui
clol)oiel de lunc,1, statea u calut verde gi cinta la o vioara neobiSnuita.
Cilulul igi freca libuiele cu picioarele gi muzica rasma in intreaga
lunca.
Furnica se apropie incel de cblui $i-l intreba:
De bizii a'a de tare?
-Speriat,cecelutul sdri intr-o parte,
nimeri drept pe floarea albastrd a
-
clopotelului $i cAzu apoi pe pamint lingd Ciupi:-
Tu m-ai speriat? intrebe el zdrind furniCa.
-
 ffi,
' /:
'4*
E.
-@4..
\r "'i'.2''
-i
r
I

;:..--\
' ';*+ti.
'f".,
 Scuzd-md, n-am vrut sd te sperii, Am vrut doar sd te-ntreb de ce
-
bizii aFa de tare?
Nu bizii, cint! rispmse cdlutrul. Dacd nu te pricepi la muica, mai
- laci.
bine
Nu fii supdrat, te rog. Spue-mi ce sd aleg din buruienile astea
-
afurisite? Am nevoie de ele in pddure.
Nu Stiu nici-o pddure! $i nu-ti permit sA nume9ti lunca noastra mi-
nmata ,,buruiand afurisitd". Un violonist a$a mare ca mine n-are ce dis-
cuta cu una ca tine! spuse caluiul li sAri de acolo de abia-l mai zeri fur-
nica.
Ciupi rimase buimdcita Fi, uitindu-se imprejur, iFi ciuli urechile,
nu mai auzi muzica de dinainte. In luncd se aSternuse lini$tea. Oftind,
furnica fu nevoitd sd porneasca mai departe prin diferite soiuri de iar-
bd. Nu mersese prea mult, cind, pe deasupra capului, apAru pentru o cli-
pA o umbra neagrd qi, deodatd, cizu Ia picioarele iurnicii o libelula ma-
re. O rindunicA sprintena care zbura prin lunci dupd o insecta mArmta
o atinsese din intimplare pe libelula Tremurdtoarea Fi-i frinse o aripioard
strdvezie. Rdnita statea pe pAmint linge o rddicini de muEetel $i nu dd-
dea nici-u semn de viate.
Sermana TremurAtoare! Va mai putea oare vreodatA sd zboare
- car?
spre se tinguia mugelelul,
Ce ochi mari are gi ce aripi frumoase! se mira furnica.
- lntr-adevdr. Tremuratoarea are niste ochi neobisnuiti. Fiecare
- al ei se compune din mai multe mii de ochiqori. Libelula vede totul
ochi
in jur si vineaza bine...
Dar furnici nu mdnincd? intrebd ingrozitd
- Nu. Libelula 9i prietenele ei prind musculile, Ciupi.
insecte, gize care in-
-
teapA oammii Si animalele. Zboari zile intregi deasupra piriiagului tre-
murind din aripioare, adulmecA prada si acum a pdlit o asemenea nmo-
rocire...
Libelula fi le$inat. $i mie cind am cizut de pe frunza de varzA $i
- lovit totoa$a
m-am mi s-a intimplat. A venit insA ploaia, m-au stropit
citeva picaturi $i mi-am revenit, povesti furnica intimplarea prin care
trecuse.
Acum insd nu ploud, suspina muFetelul.
* Nu e chiar a;a r5u...
Ciupi sari repede pe pdmint, lua din piriiaF o picAtura de apa, o puse
pe frunza $i stropi libelula neclintitd. Tremuletoarea incepu-se se mi$te
Fi peste o secmdA. o vAzu alAturi pe furnice.
AF vrea sa beau apa, gemu rdnita. Ciupi ii dddu ce mai ramese-
se.- Libelula sorbi qi-i multumi cuviincioasa.
 - Ma simt mai bine, zise ea bucuroasA Fi incerce se zboare,
M-d
reusi. doare rare aripa. probabil dar nu
;;;;"ir;;; niciodata.
Ciuqi, "d "_*i
desi nu c* Ire" il"ltute.
,-_ :ij^" ^1b:.'],9
ursd ca.se.a^uzl T,rqgrg
gtasul
$tia
liniStit al mu$elelului.
rata
-. Casiti in tuncii pAtlagina, rugal,i_o sE va d6 o picirturA de suc u_
geti apoi.cu ea aripa rdnta a Treiruriitoarei. il;J;;;l;i;c Fi
- 9nde sa caul patlagina asta? intreba C;i - --" -'" imediar.
cre$te..pe poteca veche de IingA piria$.
- lti mullumesc, bunule mugelel."Api"upta_*a Tremuratoareo,
-
duc sd caut leacul pentru aripa ta, ii .ir""6i"i"i""ti"pi.ii md
ru a--.

4r4:
 PICAfURA DE SUC TAMADUITOR
Poteca din preajma piriiaSului abia putea fi zaritA din cauza ierburi-
lor inalte crescute de-o parte Fi de alta. Furnica se opd Si incepu sii se
uite consternate imprejur, Ce amesbceturd crescuse! Insd ea trebuia
sd gaseascA pAtlagina Si s-o roage sA-i dea o picAturA de suc tamAduitor.
Deasupra furnicii zbura o musca mare, verde.
Ei, musco! strigd Ciupi in urma ei. Spune-mi te rog cum sd gdsesc
-
pAtlagina pe poteca asta. Ea poate sd ajute libelula ranitd.
Musca se intoarse din drum.
Nu trebuie sd ajutri pe nimeni! Mai ales pe libelula cea rea care
gtie numai sa ne vineze. Pentru mine a ajuta pe cineva e un obicei urit,
adeugd musca si-$i lua zborul.
Cine $tie sa-mi arate unde e petlagina? se vdicarea cu glas tare
Ciupi.
- - Nu de te mai agita. Am sd te ajut eu, rdzbdtu pini la furnicd un glas
indbusit sub pdmint.
Cine etti? intrebd neliniEtitd furnica. Se uiti de jur imprejur, dar
nu- vazu nimic.
Deodate pdmintul se miScd Ia picioarele sale. Ciupi incremeni de
spaime. Mai intii la suprafatra potecii crescu o movilitrA abia perceptibi-
ld ce se marea dupd fiecare secudd, pentru ca, in cele din urmd, sd apa-
rA un botigor cenugiu-rogcat,
Cine vrea sA gtie unde cre$te pitlagina? intreba boti$orul inco-
-
voindu-se in toate partile. Eu sint rima de ploaie, trdiesc in pimint ii
numai cind ploud sau in noplile cu roui ies sa md plimb pe cdrale qi prin
iarbe. Vreau sd te ajut. Petlagina cre$te chiar pe potegd.
Petlagino, pdtlagino, m-a trimis la tine mugetelul, spuse Ciupi.
- Mugelelul, zici? E o floare bune $i tAmAduitoare. Nu gdse$ti in
-
toate lunca o floare mai frumoase ca el, grdi cu gl.as mAsurat patlagina.
Ce-ti trebuie furnico de la mine?
 pentru mine am nevoie. Rindmica a frint, fere sd vrea, aripa
- Nu
Tremurdtoarei.
Inteleg. Nu e prea greu sd te ajut sd indreptdm rdul. Am sd-tri dau
-
o picdturd de suc tdmeduitor. Sd ugi cu ea aripa renite Fi se va vindeca
imediat. Ai luat vreun vas in care sd pui sucul?
Nu miam gindiL...
- Aqa e-ntotdeauna. Nimeni nu ia cu el vase. Sd cdutdm. Ei! TriJoiu-
le!- Ne dai o frunzulitrA pentru suc?
De ce sd nu vd dau dacd este pentru o.treabe folositoare, rispunse
-
trifoiul.
..- Pentru o treabA bund, pentru o treabA bui, i9i asigurd pit-
lagina vecinul.
Peste un minut Ciupi a$ezase pe spate o boccelutA din frunza de tri-
foi.
Ai grijd, furnicuto! Picdtura de suc temeduitor e grea. PoJi s-o
-
duci?
destul de puternici.
- Pot. Sint
Picetura mare de pailagine alunecd ugor pe boccelutre.
Furnica se indoi din cauza greutblii.
E grea? o intrebd pitlagina.
Nu-i nimic, o duc eu...
-Tremuretoarea stdtea nu departe de mu$etel gi zicea printre lacrimi:
Furnica probabil nu se va mai intoarce. Am si mi prep6desc...
- N-ai se te prdpedeFti! auzi deodata libelula glasul cunoscut. Se
- in jur ti-o zeri pe Ciupi. Furnica indoitd de greutatea poverii apA-
uita
ru din desi$ul de iarbi din lucd. Puse apoi aldturi de renite bocceluta
cu medicamentul.
Ia acum o petald de pe floarea mea, inmoai-o in suc ai pune-o pe
- frinte, o sfdtui mugelelul.
aripa
In aceeasi clipd cizu lingd furnicd o petald albi. Ciuli o inmuie repe-
de in suc si atinse cu ea aripa libelulei. Nu trecu mult timp gi libelula
exclamd:
Nu ma mai doare aripa! S-a si vindecat.
-Tremuratoarea fluturibucuroasd aripile strdvezii 9i se indlti de la
piminl Se roti deasupra mu$efelului o date, dupa Gre sa a$emt din nou.
Pot si zbor! se bucurd ea.
- Acum tu, Tremuretoareo, trebuie s-o ajuti pe furnicd si ajungi
- Uite-te la soare.ln curind va ilispirea dup6 pddure. Grdbili-vd,
acas5.
prieteni.
Are dreptate mugelelul. A$eazd-te repede in spatele meu. Intr-o
- ne vom indltra deasupr.i ierburilor, il zori libelula..
clipd
 Ciupi se urcd in spatele Tremurdtoarei $i se aseze inlre aripiodre.
zdravan! ii ordonb Tremurdtoarea.
- Tine-te
M,i tin.
Repede-repede aripioarele se puserii in mircare $i libelula zbura spre
.
indltimi.
senatos, mu$etelule! ii strigd Ciupi.
- ldmii
Drum bun! ajunse pind la ele urarea. -
-Libelula zburd pillin deasupra luncii, insd atit de tare, incit iurmca
nu
putea vedea nimic dedesubt. Totul se uea intr-o fi$ie compactA
verde.
Se apropiard repede de pedure.
--Iata Si primii copaci. Tremuretoarea evitd cu indeminare trunchiu_
rrte groase ale stejarilor, artarjlor $i mestecenilor fiir,i a_$i opri
zborul.
gtii drumul spre furnicar? o intreb5 ea pe Ciupi,
- Opreqte-te
-Libelula s-e opripulin. lasa-md si md uit in jur.
in aer. Furnica privi cu atentie Si spuse:
- Zboard in dirtrlia soarelui.
-.
Libelula porni din nou la drum. Se grAbea deoarece voia sA se intoar_
cd la piriia$ul din luncd inainte de a se intuneca.
- Am ajuns! strigd bucuroasii furnica zdrind in sfir$it artarul de un_
de-incepuse cdldtoria ei. tasa-ma pe copacul ista. Mai aepiiie i*i ga
sesc singurd drumul.
Libelula se asez5 pe o ramura,
- Amgreu.
spirind
obosit. Ma odihnesc o clipd ti ma intorc acasA, glAsui ea, re_

.- Trebuie sA md grabesc ti eu, fiindca soarele a asfinlit deja pe ju_

matate, zise Ciupi Si, luindu-qi ramtr bun de la libeluli, sari pe
mint- fa_
A_bia p{$ise pe cArarea ce ducea spre furnicar cind auzi vocea
cut6 a.miitusii Tapa, invataloarea de la Ecoala frr;i;ii";. -* cunos_
N-am avut grii.idelurnicd Ciupi. Ce_i yom spuneacum mamel sa_
, "-se-ilngula
rei ea gata sE izbumeasca in plins.
Nu-va mai agitali! poate s-a rAtdcit gis-o fi intors acasd in
noi- am cdutat-o, incercau s-o liniqteascd micile
timp ce
f"rni.i p"-l""ajitour"u
lor.
. --
Sint aici! strigb veselb Ciupi.
Tapa se bucurd foarte tare, inse cdutd si nu observe gr
^.MAtuFa
Ciupi.
unde-ai dispdrut toatd ziua neascultdtoarea?
. - Pete-am Toli am fost ingri_
iorati, cdutat. Te vom spune mamei tale.
 MAtugd Tapa, iertali-ma. N-am sd mai md pierd niciodatd de prie-
- mele, voi
tenele fi ascultatoare, iar miine am sd vd povestesc tuturor
prin ce peripelii extraordinare am trecut de-a lungul acestei zile.
S-o credem, copii?
- S-o credem! strigara toti drept raspuns.
- Atunci sd ne grebim spre casd, fiindcA abia se mai zAre$te o buca-
-
tricd de soare la orlzont. In curind se va lasa noaptea.
Ciupi iqi ocupa locul ei in rind, ultimul. Furnicile o pornird in $ir spre
casa lor.
 CUPtrINS
lecfie F buturuga 3
zborul pe fr@a de ;,ar 6
Duel cu ardtdq verde I
Din nou la drum 11
Noii prieteni ai lui Ciupi 15
Lupta de pe fmza de vaud 18
Cum La fdcut fumica sn ridi F
nobocul de raf5 20
CocoF€lul mincinos '23
Trei calEtori Za
trngA iaz 30
BErcula din fruza de plop 32
Pe finl piriului 34
Peste pmguri 3t
Aripa frintd 40
Picdtura de suc tAmnduitor - A4

Tttlul dilid onginale:

MAIIAM I@MA
. ljwuG
kactor: hdu Sbge.

ISN s{r-mF?

O rr.dncqe in riBbi lolfu

'%
D:-::i.Tryr
' r' -
-:-li:ilt .

::.
j;:l-.,,: ,i .

Lei 12

grl,

>)\
:!)5
 NOII PRIETENI AI LUI CIUPI
Lingd salcie crestea iarbd foarte deasa. Furnica, ajungind din nou pe
piminl, nimeri intr-un adeverat hatis. Nici cerul nu se vedea deasupra
capului.
,,Cum si gesesc Buburuza intr-un asemenea desig?" se gindea Ciupi
ti intristd: Isi aminti de fumicarul ei din pidure, de mitiga Tapa' bu-
se
na invatatoare, de mama care desigur va plinge amar cind va afla
disearA cd fiica ei dispdruse. De atita tristete furnica era gata sd plinga,
insd auzi deasupra un glas cunoscut:
Ciupi, unde egti? Aratd-tel
- Sin[ aici! strige furnica si urcd pe un fir de iarbe.
-Ajungind sus se uitd in jur qi ziri ginddcelul cu buline negre pe
aripi.
I In sfirFit sintem pe pdmint Acum ramine se ajungem in grddine
unde vom minca pe saturate, spuse bucuroasd Buburuza.
E mult pind acolo? intreba CiuPi.
- Vezi gaidul acela de nuiele? Dincolo de el e grddina.
- la gardul de nuiele nu era prea departe, dar pamintul era acope-
Pind
rit cu iarbe deasd. Furnica s-a speriat.
Prin hd{i9ul asta nici pinA diseard nu ajung! Pot sa me ;i re-
-
tdcesc.
Buburuza se opri putin si zise:
Vin imediat!
-Desfbcu aripioarele $i zburd.
Obosite, Ciupi atripi putin, cind, deodata, se trezi in jurul ei cu gase
gindacei rosii cu buline negre pe aripioare.
Ageaze-te pe firul esta de pai qi vom zbura impreud spre grddi-
nd,- ii propuse Buburuza.
Abia atunci observa Ciupi cd gindaceii ad'useserd un fir de pai. Furni-
t5