.

URSULA KNIPPING

PEDAGOGIA WALDORF

ÎN GR DINI

T RI ADE
0 . 1

Cuprins
Pedagogia Waldorf în gr dini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
O diminea în gr dini a Waldorf . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dezvoltarea copilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Imita ia - for a hot râtoare a primilor #apte ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Metode educa ionale în gr dini a Waldorf . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Jocul în cerc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cum #i de ce povestim basme? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Jocul de degete, teatru de mas , teatru cu marionete . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pictura cu acuarele #i ceracolor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Celebrarea s rb torilor anului - tr irea curgerii anului . . . . . . . . . . . . . .
Preg tirea pentru #coal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Atitudinea fa de mass-media în perioada pre#colar . . . . . . . . . . . . . . .
Traduc tor: Rehea-Sylvia Cinazan
Lector: Sorin 5ig reanu
© 1999 Editura TRIADE, Cluj-Napoca
ISBN 973-9196-05-5
2 .
.
Pedagogia Waldorf în gr$dini%$
3 Gr dini a Waldorf ca institu ie, se sprijin pe o experien de peste 70 de
4 ani. Metoda sa pedagogic este r spândit pe plan interna ional fiind aplicat în
6 peste 2000 de grupe de gr dini Waldorf.
11 Între timp, datorit schimb rilor în planul structurii sociale, (multe mame
15 unic între in tor de familie, un num r crescând de mame cu profesiune) mai ales
17 în marile ora#e, a determinat o modificare a tabloului gr dini ei Waldorf,
18 conferindu-i complexitate. Pe lâng conceptul tradi ional de grupe cu program
22 normal, a crescut oferta pentru grupe cu program prelungit precum #i a#a numi-
24 tele “cre#e” unde sunt primi i copii între 1 #i 3 ani. Cu totul nou este conceptul
25 “Gr dini ei din Darmstadt” care propune a#a numita “grup familial ” ca va
36 cuprinde copii între 1 #i 9 ani. În aceste grupe sunt bineveni i #i fra ii mai mari,
39 dup orele de #coal , oferind prin aceasta p rin ilor angaja i profesional, asis-
ten a tuturor copiilor familiei în acela#i loc.
Despre ce este vorba în gr dini ele Waldorf, ce concept pedagogic se afl la
baza sa #i cum arat transpunerea sa în practic ?
Folosind exemplul gr dini ei cu program normal, aceast bro#ur dore#te s
l mureasc modul în care pedagogia Waldorf î#i g se#te aplicarea în gr dini ,
ce se afl la baza sa, precum #i modul în care caut s g seasc r spunsuri noi-
lor cerin e ale vie ii copilului, acum, la r spântia mileniilor. Ea dore#te s invite
la dialog #i este deschis oric ror complet ri.
3
 .
O diminea%$ în gr$dini%a Waldorf
Vizitatorului care p trunde pentru prima dat într-o gr dini Waldorf îi va
s ri în ochi modul în care este conceput aranjarea înc perii, dar mai ales lipsa
juc riilor. Intr-un col sunt câteva co#uri cu buturugi de copac, buc i din scoar-
a copacilor sau r d cini de o form ciudat . Pe rafturi se g sesc materiale colo-
rate, cârlige de rufe precum #i p pu#i simplu alc tuite, al turi de animale
tricotate. În ni#te mici col uri ale p pu#ilor se g sesc p pu#i înnodate #i haine
pentru p pu#i precum #i castroane #i linguri mici din lemn. In col ul magazinu-
lui se g sesc co#uri cu castane, scoici, sâmburi de caise #i piersici. La masa de
buc t rie #ade educatoarea care taie mere pentru mâncare din fulgi de cereale.
Mai mul i copii s-au #i prezentat aici pentru a ajuta, în timp ce al i copii sunt
ocupa i cu construirea unui vapor pentru a c l tori în Africa; vapor pe care îl
construiesc cu ajutorul scaunelor, al unor buc i de materiale #i al clemelor de
rufe. Doi b ie i mai mari au construit un spital unde aduc cu ambulan a (o banc
întoars , tras pe un pre#) ni#te victime ale unui accident cauzat de ma#inile
conduse de al i copii (ma#ini care constau din scaune întoarse, trase, de aseme-
nea, pe pre#uri).
Într-un col al p pu#ilor s-a stabilit o familie. Mama a g tit mâncarea, în
timp ce sora mai mare a f cut temele de cas (o bucat de material împ turit
este caietul, o lingur - creionul), cei mici trebuie s doarm . Dup mas vor
merge cu to ii la #trand.
La masa rotund din col #ed câ iva copii mari, care în curând vor merge la
#coal . Ei cos într-o lini#te plin de concentrare la o p pu# simpl de noduri pe
care, la var , o vor putea-o duce acas . Ei nu se las deranja i, sau atra#i de jo-
cul celorlal i. O a doua educatoare st cu ei la mas cosând de asemenea o p -
pu# .
Dup aproximativ dou ore se sfâr#e#te jocul liber. Urmeaz strânsul juc rii-
lor, cur enia, care se face tot sub forma unui joc. Mamele p pu#ilor î#i a#eaz
copila#ii în pat, se face apoi cur enie în cas , negustorii sorteaz sâmburii în
co#urile corespunz toare… Copiii sunt binevoitori #i sprinteni f când aceast
munc în aceea#i atmosfer de voio#ie ca #i jocul liber care a prece-dat-o.
Acum va fi a#ezat masa pentru micul dejun care va fi luat de to i împreu-
n . Urmeaz întâlnirea tuturor pentru jocul în cerc. Prin intermediul versurilor #i
al cântecelor înso ite de gesturi corespunz toare, jocul în cerc face referire la
momentul ce tocmai se desf #oar în natur . Prim vara de exemplu se seam n
- #i se red prin gesturi cre#terea micilor plante, în preajma Pa#telui se fac jocuri
cu iepura#i, iar la Rusalii zboar în jocul în cerc p s rele care tocmai #i-au în-
tins aripile #.a.m.d. Dac în cursul jocului liber copiii au avut posibilitatea s se
4 .
joace conform fanteziei lor, acum, la jocul în cerc, activitatea comun este pla-
sat în primul plan. Acest moment este urmat de o scurt rug ciune pentru mas
#i de micul dejun.
Urmeaz apoi un al doilea joc liber care de ast dat se va desf #ura în gr -
din . Educatoarele îngrijesc o gr din alc tuit din straturi de flori, straturi cu
plante medicinale, pomi fructiferi, arbu#ti cu fructe comestibile, în timp ce mul i
copii se joac la groapa cu nisip. Câ iva din cei mari alearg prin gr din de-a
c lu ii, al ii circul cu “ma#ina poli iei”. Ni#te copii #i-au amenajat o gr din a
lor cu ajutorul mu#chiului de copac, al pietrelor, al conurilor de brad #i al r d -
cinilor, #i care urmeaz a fi plantat cu buruieni smulse.
Dup aproximativ o or se va intra din nou în gr dini .
În încheiere, educatoarea poveste#te un basm al Fra ilor Grimm sau o poves-
te alc tuit ritmic; uneori face teatru de mas , dar #i jocurile de degete sunt po-
sibile.
Ziua de gr dini se încheie cu o rug ciune #i un cântec.
Care este motivul datorit$ c$ruia copiii se pot cufunda în joc cu atâta fan-
tezie?
R spunsul poate s surprind : Pentru c sunt mult mai pu in deranja i de
prezen a juc riilor finite #i anume:
• juc riile finite con in înglobate legit ii proprii;
• prea multe materiale prefabricate pentru modelat #i nu în ultimul rând,
• prea multe juc rii.
În gr dini ele Waldorf întreaga înc pere se afl la dispozi ia copiilor, cu alte
cuvinte au voie s se joace cu b nci, scaune, mese, schimbând aspectul camerei
dup idei proprii. Fantezia copiilor este cel mai bine stimulat prin obiecte care
pot avea multiple întrebuin ri. De pild o bucat de lemn poat s pluteasc
sub forma unui vapor pe lac, poate fi pescuit sub form de pe#te, poate s circu-
le prin împrejurimi sub form de ma#in sau, închipuind un om poate merge la
plimbare. Spre deosebire de aceasta, juc ria-ma#inu are o destina ie precis .
Nu poate decât s se foloseasc de proprietatea sa de vehicol #i nici m car nu
poate fi transportat nimeni cu ea.
Bucata de lemn se adreseaz voin ei copilului prin diversitatea sa.
Cu ajutorul voin ei copilului bucata de lemn poate fi transformat în vapor,
ma#in sau omule .
Dac copilul nu face apel la voin a sa, bucata de lemn r mâne o simpl bu-
cat de lemn.
Prin acest tip de joc mai este educat #i o alt calitate: capacitatea de con-
centrare.
Cu cât este mai mult stimulat propria activitate a copilului în timpul jocu-
5
 .
lui, cu atât capacitatea sa de concentrare pentru activitatea pe care o face va
cre#te. Lucrul acesta cap t o importan deosebit în epoca noastr când tot
mai mul i profesori se plâng de lipsa de ini iativ #i de sc derea puterii de con-
centrare la elevi.
În gr dini a Waldorf încerc m s oferim copiilor posibilitatea de a-#i dez-
volta cu bucurie nevoia natural de mi#care, fantezie, puterea de a se cufunda în
joc, bog ia de idei, precum #i bucuria de a fi activ, realizând prin aceasta baza
calit ilor care-i vor fi necesare ca adult.
La baza celor descrise pân acum se afl ideea c fiecare om în cursul vie ii
sale trebuie s parcurg anumite trepte de dezvoltare la un moment determinat
în timp. Dac ace#ti pa#i pe care trebuie s -i fac omul, #i care se adreseaz
anumitor sfere ale sufletului, sunt fie prea timpuriu fie prea târziu f cu i, omul
va trebui s suporte consecin ele prejudiciilor.
Dezvoltarea copilului
Pentru a putea în elege mai bine posibilit ile #i calit ile copilului de gr di-
ni , în cele ce urmeaz vor fi prezentate câteva aspecte legate de evolu ia copi-
l riei timpurii a acestuia.
Un copil nou n scut trebuie s se obi#nuiasc treptat cu P mântul. Prima
sarcin a sa este de a-#i lua în st pânire corpul “bucat cu bucat ”.
În primele dou luni de via sugarul nu se prive#te, axele sale vizuale înc
nu sunt încruci#ate, î#i schimonose#te fa a în modul cal mai bizar, d din mâini
#i din picioare f r nici un scop.
Încetul cu încetul toate acestea se ordoneaz #i în curând, în jurul vârstei de
trei luni, vom fi pl cut surprin#i de primul zâmbet.
Urm toarea activitate care trebuie exersat este prinsul, apucatul cu mâinile
#i, abia dup ce la nivelul spatelui se instaleaz o anumit coordonare #i conso-
lidare care face posibil #ezutul (în jurul vârstei de 6 luni), urmeaz picioarele la
rând.
În jurul vârstei de un an apar roadele succesului acestui exerci iu f cut cu
tenacitate #i r bdare: copilul înva s se ridice, s stea în picioare #i s mearg .
Contemplarea pa#ilor evolutivi pe care îi face copilul în primii s i ani ne
arat modul în care coordonarea #i îndemânarea se instaleaz #i se prezint sub
forma unui joc plin de sens care porne#te de la cap, trece prin corp pentru ca în
final s ajung la membre. Deci copilul vine încet pe P mânt.
Acum când este atins un anume grad de libertate conferit de pozi ia vertical
#i printr-o anumit activitate pe care o pot face mâinile, copilul poat s -#i însu-
6 .
#easc limba ce se vorbe#te în mediul s u. Aici se pune în eviden for a princi-
pal care sus ine copilul în toat perioada pre#colar #i anume: for a de
imita ie.
În stare de absolut incon#tien de sine se creeaz treptat limba, care r sun
în mediul înconjur tor #i pentru apari ia c reia este nevoie de aproximativ doi
ani. Acesta este momentul când copilul poate s formeze propozi ii. În acela#i
timp copilul î#i dobânde#te reprezent ri corelate cu natura, cu mediul înconjur -
tor, adic un scaun este recunoscut ca atare indiferent dac el este în picioare
sau culcat. Imaginile cuprinse în cuvinte preg tesc apari ia primelor demersuri
ale procesului de gândire #i anume acelea legate de în elegerea sensului acesto-
ra, stare care se instaleaz în jurul celui de-al treilea an de via . Aceast gândi-
re nu este abstract . La aceast vârst gândirea este folosit pentru a putea
cuprinde în mod foarte concret lumea. Numim aceast perioada “vârsta întreb -
rilor de ce?”. Tot în jurul vârstei de trei ani copilul intr în perioada de
înc$p$ ânare. Ce înseamn lucrul acesta? Copilul simte acum existen a voin ei
sale care pân în acest moment a fost ocupat cu procesul înv rii mersului #i a
vorbirii. Ea este perceput acum în mod nedeslu#it ca o prima manifestare de
sine. Aceast voin se manifest în perioada de înc p ânare prin opozi ia pe
care o fac copiii adul ilor spunând de cele mai multe ori “ (eu) nu vreau!”. De
fapt, con inutul chestiunii puternic negate este nesemnificativ. Copilul se tr ie#-
te pe sine prin impunerea voin ei sale #i aceast tr ire de eu este lucrul c utat de
el. Dup aceast experien care de cele mai multe ori este legat de faptul c
acum î#i spune EU, voin a copilului se orienteaz c tre mediul înconjur tor pe
care încearc s -l transforme #i s -l conceap cu ajutorul fanteziei.
În cursul jocului se pune din nou în eviden for a de care s-a folosit pentru
a înv a s vorbeasc , #i anume imita ia. Cu alte cuvinte copilul se joac ceea
ce vede, adic , utilizând drept model ceea ce se întâmpl #i se mi#c în mediul
s u înconjur tor. Imita ia reprezint modalitatea pe care copilul o are la înde-
mân pentru a în elege mediul s u înconjur tor. El percepe ceva #i, prin ac iune
imitativ , întrupeaz desf #urarea ac iunii care astfel devine inteligibil . Deci la
aceast vârst copilul înva prin ac iune. Modul de ac iune al copilului este
diametral opus modului de ac iune al adultului. La adult de cele mai multe ori o
ac iune este determinat de un proces de gândire prealabil. Copilul mic reali-
zeaz , în elege ceva, prin ac iune imitativ . Iat un exemplu pentru acest caz:
Tat l a dorit s lambriseze camera copiilor. A fost asistat de Ralf în vârst de
patru ani care-I ajuta cu mult râvn aducând cuie, ciocanul !.a.m.d. Dup
câteva zile s-a putut observa cum Ralf, cu mâna concentrat , b tea cuie imagi-
nare cu o bucat de lemn (ciocanul s u). Murmurele cu voce sc zut au redat
7
 .
întocmai cuvintele !i cerin'ele formulate de tat , care au fost finalizate cu ex-
presia “mi-am dat în deget” !i reac'ia ulterioar a acestuia. B iatul în vârst
de patru ani a vie'uit cu totul transpus, dar în acela!i timp activ, toate proce-
durile activit 'ii respective, astfel încât ele, prin imita'ie, au devenit gesturile
sale personale.
Înv area prin ac iunea propriu-zis ce trece prin membre, confer o valoare
superioar aceleia dobândite prin activitate cerebral (care trece prin cap). Co-
pilul este prezent, dar într-o atitudine vis toare, este incomplet treaz #i incapabil
s discearn , s cânt reasc . Aceste lucruri ne ofer multe puncte de sprijin
legate de promovarea inteligen ei la aceast vârst . Dac se face apel la inteli-
gen a practic a copilului prin executarea în prezen a sa a unor activit i clare,
logice, ne vom adresa de fapt inteligen ei tocmai în etapa de formare în care se
g se#te, anume: a fi activ prin mâini (inteligen a teoretic începe s se dezvol-
te în jurul vârstei de 12 ani).
Am ajuns la vârsta de gr$dini $
Datorit torentului fanteziei, copilul poate s devin creativ în activit ile
sale. În acela#i timp se treze#te la via prima form a amintirii, memoria locu-
lui:
Dac mama sau tata întreab : “cum a fost ast zi la gr dini' ?”, de cele mai
multe ori copilul nu va putea r spunde nimic. Dac îns el sau ea conduc pe
cale interioar copilul spre locul ac'iunii spunând: “când ai ajuns azi diminea-
' la gr dini' ai deschis u!a, ai salutat educatoarea !i apoi…?” acesta va
putea r spunde. Deci nici aceast capacitate de memorare nu este abstract , ci
dimpotriv , este foarte concret . De pild copilul vede o p l rie de paie care
st întoars . Atunci se ive!te în sine imaginea unei oale, fapt pentru care, înce-
pe s umple p l ria cu nisip începând un joc “de-a mâncarea”.
Pân$ în jurul vârstei de /ase ani copilul î/i construie/te o lume a jocului
plin$ de fantezie cu care se poate contopi pe de-a-ntregul /i din care poate
s$ reapar$ complet satisf$cut.
În aceast perioad cuvântul “plictiseal ” ar trebui s fie necunoscut.
Aceast lume a fanteziei este guvernat de legit i proprii. Copilul vede un
obiect care constituie stimulentul pentru jocul s u; dup o vreme vede altul #i
jocul continu într-o cu totul alt direc ie. Amintirile care sunt stimulate de per-
cep ii senzoriale concrete sunt cele ce determin cursul jocului.
Pentru ilustrare, un exemplu din gr dini :
8 .
Ronja !i Tabea, ambele în vârst de 5 ani î!i construiesc o cas dintr-o mas !i
din buc 'i de material. Casei i se adaug un tobogan (o banc a!ezat oblic).
Luisa !i Jaromir, ambii de 4 ani sunt copiii lor. În fa'a casei se afl un lac în
care se poate plonja de pe tobogan. Într-un alt col' Anja, în vârst de 6 ani, a
construit un spital. Familia cu copiii se amuz dându-se pe tobogan !i înotând.
Deodat apar Hans !i Moritz, amândoi de 5 ani, cu ni!te a!a numite “b rci de
salvare” (b nci întoarse !i trase pe pre!uri) iar înot torii se transform în bol-
navi care sunt transporta'i la spital. Combina'ia între înot tori !i pacien'i îi
conduce la ideea de a se transforma în îneca'i gata s moar . Ronja vine !i
spune: “Luisa este copila!ul meu, ea ia biberonul unde a pus cineva otrav !i
copila!ul va muri, dar mâine vine din nou, iar eu voi avea doi copii”. Totul se
petrece întocmai cum a povestit ea. Moarta va fi depus în sicriu. Anja: ”7i
acum trebuie s ne rug m”. Între timp se declan!eaz o mare furtun cu tunete
!i fulgere iar fulgerul tr sne!te !i-i arde piciorul lui Jaromir. Hans strig : “re-
pede, trebuie s stingem focul!”. Dar ei nu au ap iar în final moare !i
Jaromir. Ronja !i-a rec p tat între timp cei doi copii, adic pe înviata Luisa !i
o p pu!ic . Din acest moment se desf !oar din nou jocul “de-a familia” cu
hr nirea, îmb iatul !i culcatul membrilor ei.
Prin exemplul acesta putem percepe desf #urarea fanteziei în jurul unei teme
precum #i ajutorul acordat de anumite amintiri concrete #i tr iri. În aceast etap
a dezvolt rii, în educa ie ne vine în ajutor o alt treapt a memoriei: este vorba
de memoria ritmic . Vor fi înv ate în joac versuri cu ritm. Tot ceea ce este
repetat în mod ritmic în cursul unei zile î#i g se#te întrupare în copil #i se trans-
form în obicei.
Cu cât copilul se apropie mai mult de perioada /colar$ cu atât mai evidente
sunt semnalele transmise de ea. Înceteaz fenomenul de cotropire a copilului de
c tre impulsuri ale fanteziei. În planul trupului fizic se observ o alungire: cor-
pul rotunjor al copilului mic se transform cu încetul în trupul cu membre deli-
cate al copilului de #coal .
Dup cel de al cincilea an al vie ii, creierul a atins un anumit grad de matu-
rizare #i cu aceasta este inaugurat o alt etap . În primul rând copilul impune o
anumit distan între sine #i mediul s u înconjur tor. Copilul se g se#te acum
într-o faz de transformare care poate dura în jur de dou luni. Dup trecerea
acestei etape, copilul se va folosi în mod diferit de fantezia sa: dac înainte fan-
tezia îl determina s se avânte în activitate doar privind un obiect, acum intervi-
ne o anumit circumspec ie, el apropiindu-se cu o atitudine de chibzuin%$ de
obiecte, cu o atitudine de “adult”, dac vre i.
9

Reprezentarea pe care #i-o face copilul înainte de a începe jocul este imagi-
nativ . Imaginea castelului pe care dore#te s #i-l construiasc se afl în fa a
sufletului s u, #i în func ie de aceast imagine el va ac iona. Acest fapt determi-
n multe convorbiri preg titoare. Jocul nu începe dintr-o dat , mai întâi copiii
se a#eaz la sfat. Abia dup ce s-a cristalizat o idee comun , se poate purcede la
lucru.
Acum intr în joc o nou calitate care este important pentru vârsta #colar
#i anume aceea de a-#i putea forma reprezent$ri, adic apari ia unui spa iu
interior în care pot ap rea imagini l untrice reie#ite din propria activitate sufle-
teasc - nu numai prin imitarea mediului exterior. Aceast activitate proprie
reprezint condi ia necesar prelucr rilor ulterioare ale materiei de înv at. Ast-
fel devine limpede c nu ar avea sens înscrierea copilului la #coal , anume îna-
inte de a fi parcurs aceast faz de dezvoltare.
Imita%ia - for%a hot$râtoare a primilor /apte ani
Ce ne împiedic pe noi adul ii, s imit m tot ceea ce percepem? Via a noas-
10
.
tr interioar , personalitatea noastr , posibilitatea pe care o avem de a ne con-
frunta, ca fiin e autonome cu mediul înconjur tor, printr-un anumit grad de
deta#are pe care-l putem dobândi fa de acesta #i datorit c ruia putem discerne
corect #i putem cunoa#te.
Copilul la aceast vârst nu beneficiaz de aceste posibilit i. Datorit faptu-
lui c -i lipse#te acum bariera pe care o constituie gândirea care face posibil , la
adult, delimitarea de mediul extern, conferindu-i personalitate, copilul este total
deschis, cu totul d ruit mediului s u înconjur tor. Rudolf Steiner caracterizeaz
astfel: “Copilul (aproximativ) pân la vârsta de 7 ani este în întregime un organ
de sim ” cu alte cuvinte, acesta se comport în întregul s u ca un organ de sim .
Pentru a clarifica acest lucru, s privim unul din organele noastre de sim ,
ochiul. Acesta reproduce în structurile sale interioare tot ce vede, f r a ameste-
ca nimic propriu în aceast reflectare, #i este cu totul d ruit activit ii sale. Cu
toate acestea, nu este pasiv ca o oglind de pild , ci dimpotriv , trebuie s de-
pun mereu o activitate pentru a putea percepe. Este vorba aici de a#a numita
“inten ionalitate” de percep ie care spune c percep ia este posibil doar în ca-
zul în care este prezent voin a incon#tient , inten ia de a percepe. Dac transfe-
r m la copil acest lucru, înseamn c pân la vârsta #colar acesta imit lumea
exterioar , este total deschis #i dezinteresat fiind în acela#i timp foarte activ în
procesul de a recep iona #i de a imita. Mediul înconjur tor al copilului are în-
totdeauna #i o component sufleteasc care va fi de asemenea însu#it în pro-
funzime.
Aceast situa ie mult mai intens la începutul vie ii, explic motivul pentru
care sugarul doarme atât de mult. A#a cum ochiul se închide când lumina este
prea puternic pentru a se obi#nui cu ea, tot a#a #i copilul trebuie s se retrag în
somn atunci când este suprasaturat de percep ii senzoriale pentru ca apoi, forti-
ficat, s poat cuprinde încet-încet, tot mai mult, aceste percep ii senzoriale.
Evolu ia descris mai sus #i care se desf #oar treptat, este asem n toare
pentru to i oamenii de aceast vârst (a#a cum asem n toare sunt #i desenele
copiilor de pretutindeni la o anumit vârst ) fiind îns influen ate bineîn eles #i
de condi iile culturale.
Spre completare s arunc m o privire asupra evolu iei copilului pân la pu-
bertate:
Începând cu vârsta #colar imita ia, care a reprezentat for a hot râtoare, se
retrage cu încetul cedând locul unei noi calit i, urmarea exemplului.
Copilul tr ie#te fiin a înv torului ca fiind un izvor nesecat de cuno#tin e,
nu atât în accep iunea intelectual a cuvântului, ci mai mult în ce prive#te
cuno#tiin ele sale despre via , despre ceea ce prive#te copilul.
El tr ie#te experien a existen ei cuiva care #tie cum trebuiesc f cute lucruri-
le, care #tie cum trebuiesc trata i copiii la aceast vârst . Copilul simte c exist
cineva care (eu descriu cazul pozitiv, înv tori r i exist peste tot) nu-i d “pie-
. 11
 .
tre în loc de pâine”, care conduce cu precau ie copilul din lumea gr dini ei în concrete care trateaz via a plantelor #i a animalelor. În acest moment apare o
#coal . Lucrul acesta îi confer înv torului o autoritate fireasc , asta însem- nou râvn pentru înv are. Dac pân acum copilul f cea teme de cas de dra-
nând c îl transform într-o persoan care trebuie respectat pe baza calit ilor gul înv torului, con inuturile înv ate sunt cele ce-i câ#tig interesul #i astfel
ce radiaz din personalitatea sa. P rin ii se întâlnesc, în aceast etap de dezvol- munca în sine îi aduce bucurie.
tare, cu situa ia când cuvântul înv torului are mai mult greutate decât cuvân- Intre cel de-al 11-lea #i al 12-lea an al vie ii, gândirea se transform treptat
tul lor. Ceea ce spune înv torul este crezut. Este de la sine în eles c în aceast dintr-una eminamente concret înspre capacitatea de abstractizare. Pas cu pas
etap responsabilitatea înv torului nu trebuie subapreciat . copilul devine capabil de a în elege leg turi cauzale care, dincolo de concrete e,
Odat cu transformarea fanteziei în for de reprezentare, copilul #i-a însu#it p trund întâmpl rile zilnice. De aceea, în #coala Waldorf predarea #tiin elor
un alt domeniu al memoriei de care are nevoie la #coal : memoriei locale de naturii, a calculului cu procente sau a ecua iilor cu o necunoscut , se face abia
reper i se adaug acum memoria ritmic iar acesteia i se asociaz memoria care în clasa a VI-a.
se bazeaz pe imagini de reprezentare. Numim aceast calitate #i capacitate de Copilul este în stare s -#i însu#easc foarte multe cuno#tin e dac este tratat
înregistrare, indispensabil procesului de înv are. Dac copilul #i-a dirijat corespunz tor vârstei sale.
for a în perioada premerg toare #colii înspre descoperirea #i însu#irea mediului El poate crea pornind de la aceast plenitudine doar dup ce a p #it în noua
s u înconjur tor, el î#i va construi între 6 #i 12 ani lumea sa interioar care se etap de dezvoltare a pubert$%ii, care începe pe la vârsta de 13-14 ani. Ceea ce
bazeaz pe sim ire. Tot ceea ce a înv$%at în aceast$ perioad$ va fi p$strat #i-a însu#it prin sim ire, poate fi examinat #i discernut acum, prin intermediul
dac$ exist$ o leg$tur$ între acestea i sim%ire, deci nu numai prin interme- ra iunii. Adolescentul poate s cânt reasc pro #i contra #i s -#i dobândeasc
diul capului ci /i prin inim$. propriul punct de vedere. Se g se#te acum într-o faz$ de orientare, în care
În jurul vârstei de 9 ani apare un eveniment deosebit în via a copilului. ajunge la formarea primei imagini despre sine #i despre lume. Acestei faze i se
Asem n tor vârstei de 3 ani când în voin a sa copilului simte o opozi ie cu me- asociaz privirea autocritic #i conduce, dup caz, la încredere de sine sau la
diul s u înconjur tor, acum apare o anumit distan are în sim ire fa de mediul complex de inferioritate cu toate variet ile cunoscute de comportament ale
înconjur tor, care se manifest mai ales fa de p rin i. P rin ii care pân acuma puberilor.
au fost accepta i f r rezerv trebuie s fac fa întreb rii pornite din sim ire: “ Pubertatea, perioada de desprindere, de eliberare de sub autoritate, este ade-
de fapt cine sunte i voi? Sunt eu cu adev rat copilul vostru?” Se pune din nou în sea legat de radicalitatea proprie tinerilor, de totala respingere a p rin ilor.
eviden con#tien a propriei fiin e, sim irea unei separ ri, legate de un sentiment Dasc lul sau tat l care mai face acum apel la autoritatea sa, este pierdut. Locul
de vraj fa de mediul imediat înconjur tor. Vraja ca de basm care a acoperit autorit ii personale este luat de competen%a profesional$.
ca un v l pân acuma via a este rupt #i în locul ei sunt percepute faptele gol- Dac arunc m o privire asupra dezvolt rii copilului în ansamblu, se pot de-
golu e ale realit ii. Aceast faz pe care o traverseaz fiecare copil, unul mai cela anumite centre de greutate:
intens, altul mai pu in intens, se exteriorizeaz prin critic , sâcâial , întreb ri 1. Din momentul na/terii i pân$ la vârsta /colar$, copilul este preocupat
dure privitoare la realitate. În aceast perioad copilul este nefericit, tânje#te de activarea voin%ei sale în cercetarea mediului înconjur$tor, prin
dup imaginea fermecat #i pierdut despre lume, se plictise#te, iar jocurile de aceasta dezvoltându-se;
pân acum sunt abandonate sub calificativul “jocuri pentru copii”. Pare c pen- 2. Începând cu ciclul primar pân$ la liceu, centrul de greutate al evolu%iei
tru o scurt perioad de timp, con#tien a copilului se dirijeaz precum un reflec- este plasat în zona sim%irii care este implicat$ cât se poate de diferen%iat
tor spre sine, #i acord o exagerat de mare aten ie la tot ce îl prive#te. O parte în în%elegerea intim$ lucrurilor, în personalizarea acestora;
din înveli# dispare, copilul stând dezvelit fa de sine însu#i, pân când va putea 3. Abia în liceu centrul de greutate se mut$ în sfera form$rii i diversific$-
s se strecoare în haine noi. rii gândirii care devine capabil$ s$ fac$ singur$ corela ii i s$ ajung$
În planul de înv mânt din #colile Waldorf, pe deplin îndrept it pentru la o concluzie personal$.
aceast perioad , se poveste#te Geneza din Biblie #i prezentarea P catului Ori-
ginar, deci momentul în care con#tien a omenirii a traversat etape asem n toare Eu #i Prima Trans- Construi- Tr irea Trezia Discern -
(dezvr jire, pierderea st rii paradisiace, percep ia propriei goliciuni). lumea tr ire a formarea rea unei sinelui capacit ii mânt #i
suntem propriei fanteziei lumi prin de gândire tr irea
Dup dep #irea acestei faze, privirea copilului se poate orienta într-o form
una voin e în for a iterioare sim re sinelui în
nou spre exterior. Copilul se orienteaz cu profund interes spre disciplinele
12 . 13

de repre- proprii gândire
zentare abstract
0-1 an 2-3 ani 5-6 ani 7 ani 9 ani 12 ani 14 ani
A#a cum la o plant apare întâi mugurele #i frunzuli ele mugurelui, apoi
planta trece printr-o faz de cre#tere care prive#te dezvoltarea frunzelor #i abia
pe urm pare floarea #i dezvoltarea fructului, #i dezvoltarea omului este guver-
nat de anumite legit i c rora acesta se supune, dar nu static #i mecanic, ci în-
sufle ite #i concepute foarte individualizat. Tocmai prin cunoa#terea legit ilor
dezvolt rii copilului putem acorda o aten ie deosebit individualit ii acestuia.
În spatele acestor formul ri privitoare la legit ile evolu iei se afl imaginea
despre om a Antroposofiei.
Dou sunt ideile care-i stau la baz :
1. Omul nu este doar un trup însufle%it, ci este constituit din trup, suflet i
spirit;
2. De la na/tere i pân$ la moarte omul parcurge diferite trepte de dezvol-
tare unde accentul este pus o dat$ mai mult pe dezvoltarea fizic$, apoi
mai mult în zona sufleteasc$ i în cele din urm$ în sfera spiritual$.
Educatorul trebuie s abordeze pedagogic ace#ti pa#i pe care copilul îi face
în cursul evolu iei sale în a#a fel încât aceast dezvoltare s se poat desf #ura
în mod s n tos. Deci sarcina dasc lului este aceea de a conduce copilul de-a
lungul acestor trepte evolutive #i s înlesneasc parcurgerea lor.
Metode educa%ionale în gr$dini%a Waldorf
Gr dini a Waldorf are o concep ie deosebit , provenit din cunoa#terea mo-
dului profund în care mediul înconjur tor ac ioneaz asupra copilului. Iat de ce
str dania cre rii unei atmosfere care, pe de o parte las libertate, pe de alta ac i-
oneaz armonic, prin culoare #i form . Spa iul s fie aranjat cât se poate de
simplu #i practic. Este evit o stimulare supradimensionat .
Arhitectura #colilor #i gr dini elor Waldorf se str duie#te ca prin forme mai
14
.
mult organice s corespund func iilor cl dirii: s creeze un înveli# pentru copil,
un loc în care acesta s “locuiasc ”, care s -i ofere o atmosfer de ocrotire prie-
tenoas , #i nu un aspect rece #i pragmatic. În acest sens trebuie în eleas #i utili-
zarea culorilor. În gr dini e este aleas adesea culoarea roz care, a#ternut în
tehnic lazurat , pare s respire. Se alege roz #i nu ro#u, care este o culoare cal-
d dar activ , pentru c rozul p streaz c ldura în mod discret, l sând copilului
în mod armonios libertate f r a-l ataca, a#a cum se întâmpl cu culorile tari
(mai cu seam la ro#u), lucru ce poate fi observat la noi în#ine. În fa a copilului
se afl o înc pere care-i ofer mult spa iu #i care, prin juc riile în forme simple
dar stimulând fantezia, îl invit la joac .
Educatoarea este ocupat cu o treburi gospod re#ti. Într-o epoc în care
munca în gospod rie este f cut predominant de ma#ini, oferim copilului posi-
bilitatea s vie uiasc împreun cu noi desf #urarea proceselor simple (sp latul,
uscatul, c lcatul, cusutul) #i s le în eleag . Acestea, oricât de simpliste ar p -
rea, au consecin e de durat lung :
• În primul rând un om care poate s p trund lucrurile simple, va reu#i,
mai târziu, s p trund lucrurile complicate;
• În al doilea rând, f când-o, succesiunea logic a etapelor unei activit i
poate fi perceput mult mai veridic.
Înainte ca educatoarea s se a#eze la masa de cusut, î#i va preg ti locul de
munc . Urmeaz apoi desf #urarea muncii propriu-zise, c reia îi urmeaz faza
de rânduial . Pentru c$ la aceast$ vârst$ copilul pricepe prin intermediul
ac%iunii, inteligen a copilului poate fi stimulat în aceast etap prin activit i
logice, gândite, corespunz toare momentului dezvolt rii în care se g se#te: deci
prin activitatea practic .
Stimula i de activit ile pe care le face educatoarea, mul i copii se vor al tu-
ra dorind s colaboreze, însu#indu-#i prin imita ie desf #urarea procesului. Co-
piii vor fi stimula i s fac ei în#i#i ceva, fie s se joace, fie s ajute, #i aceasta
prin activitatea educatoarei, datorit bucuriei cu care aceasta munce#te. Pentru
un copil jocul reprezint$ munca ce poate s$-l satisfac$, nu o ocupa ie oare-
care sau provocarea dezordinii. Acestui mod serios de a privi jocul îi acor-
d$m aten%ie atunci când dedic$m mult timp jocului liber. Nu oferim
copilului jocuri sau idei de me/terit, ci îl l$s$m s$ decid$ singur ceea ce
dore/te s$ joace ast$zi.
Mul i dintre copiii care vin la noi trebuie în primul rând s înve e s se joace
din nou. Ei sunt atât de obi#nui i s fie activa i #i stimula i în permanen din
afar , încât au devenit atât de pasivi nemaiputând s aib ini iative proprii de
joac .
Deja din gr dini dorim s punem bazele unor însu#iri precum independen-
a #i ac iunea conform propriei voin e. Asta nu înseamn c ne acord m în fie-
care zi dorin ei copiilor întrebându-i ce vor s fac . În perioada pre#colar am
. 15

v zut c centrul de greutate al copilului este reg sit în ac iune, în activitate, nu
la nivelul capului. De aceea vom încerca s evit m toate întreb rile, toat vor-
b ria care se adreseaz intelectului copilului sau solicitarea de a lua o decizie,
lucru de care nu este capabil. Prin activit ile noastre încerc m s stimul m co-
pilul pentru activitate proprie: dac dorim ca ei s fac rânduial , vom strânge
noi în#ine sau poate vom ruga mamele p pu#ilor s -#i duc p pu#elele la culca-
re, ori s solicit m negustorilor s -#i sorteze marfa. Un mare ajutor îl constituie
obi#nuin a.
A l sa s se transforme în obi#nuin , este un alt principiu al pedagogiei în
gr dini ele Waldorf. Încerc m s cre m la copil “obiceiuri bune” prin exemplu,
imita ie #i firescul ac iunii care se transfer în obiceiuri #i nu prin permanente
îndemnuri. Un ajutor important îl constituie ceilal i copii. Când un copil nou
venit în grup tr ie#te modul firesc în care ceilal i copii fac ordine, pun masa #i
ajut la strânsul ei, nu-i vine ideea c aceste activit i reprezint munc #i c ar
putea fi ceva nepl cut, ci în curând ajut cu mult bucurie al turi de ceilal i.
Prin aceasta î#i însu#e#te f r efort no iunile de baz ale activit ii sociale #i, ca
produs secundar, bucuria de a face.
Obicei /i ritm, reprezint ajutoarele noastre pentru ca, f r multe cuvinte, s
ob inem colaborarea de la sine în eleas a copiilor. Repetarea a aceluia#i lucru
dar f r monotonie, nu mecanic ci în acord cu articularea ritmic a zilei, creeaz
copilului cadrul sigur pe care poate îl sim i zilnic, într-un alt mod. Astfel desf -
#urarea unei zile la gr dini este mereu aceea#i #i cu toate acestea nici o zi nu e
ca alta, pentru c este men inut forma, nu nep rat con inutul. Acest cadru de
siguran reprezint un punct de sprijin pentru copil, în care se poate încrede #i
care-i d posibilitatea de a se bucura de anumite evenimente ca de pild succe-
siunea anotimpurilor de care-#i aminte#te din anul trecut. In acest ritm se înscrie
#i mâncarea. În fiecare zi se m nânc altceva, dar meniul s pt mânal se repet
#i în curând copiii #tiu c miercurea este ziua în care se picteaz #i se m nânc
pireu de mei.
Ritmul zilei, al s$pt$mânii /i al anului îi confer$ copilului o baz$ de în-
credere care la rândul s$u îi d$ siguran%$ i ocrotire. Dar asta nu înseamn
c nu exist câteva zile care sunt percepute ca o încoronare a unui punct culmi-
nant.
În concluzie poate fi spus c gr dini a Waldorf este un loc unde copilul poa-
te înv a modul de a-#i activa #i dezvolta voin a pe de-o parte, iar pe de alta, de
a se încadra în societate.
Jocul în cerc
16
.
Un loc important în activitatea din gr dini este ocupat de jocul în cerc. El
ne înso e#te de-a lungul întregului an. Prin intermediul lui apropiem copilului un
crâmpei de via , o parte din ceea ce se schimb în ambian #i în natur în
func ie de anotimp. Prin intermediul imita iei, copiii de gr dini preiau profund
în interiorul lor, tot ceea ce percep. Este motivul pentru care încerc m prin mi#-
care #i gesturi s exprim m ceea ce dorim s tr iasc copilul. Se creeaz astfel o
leg$tur$ între copil /i natur$ care se va manifesta în via a sa de mai târziu sub
forma unui interes real pentru natur , pentru anotimp #i mediul înconjur tor. Cu
alte cuvinte se poate spune c înc de la gr dini începem s lu m m suri de
prevenire a prejudiciilor suflete#ti ce sunt determinate de civiliza ia noastr .
Despre ce este vorba?
În urm cu 100 de ani copiii nu ar fi avut nevoie de jocul în cerc pentru a
stabili o leg tur între ei, natur #i anotimpuri. Ast zi, între om #i natur se in-
terpune tehnica #i mass-media. Aceast deta#are are drept consecin o anumit
atitudine sufleteasc ce se stabile#te între om #i celelalte regnuri naturale: este
vorba de o atitudine de spectator - senza ia c lucrul acela “nu m prive#te”.
Printr-o asemenea atitudine pasiv nu poate lua na#tere o leg tur veritabil
între om #i natur .
Întreaga noastr$ via $ în gr$dini%$ este astfel conceput$ încât s$ permi-
t$ realizarea /i cultivarea leg$turii între om, natur$ /i mediu. În acest sens
jocul în cerc este doar una din multiplele modalit i de realizare a acestei leg -
turi.
Un alt aspect al jocului în cerc este reprezentat de educarea mi/c$rii. În
mod deliberat renun m la educa ie fizic cu copiii. Metoda noastr pentru edu-
carea mi#c rii este jocul în cerc. Prin înso irea versurilor #i a cântecelor cu ges-
turi, avem la dispozi ie o infinitate de posibilit i de mi#care. Iat doar cazul
mersului: lunec m repede #i f r zgomot ca un #oricel, p #im lini#tit ca un cerb,
sau cu pa#i m run i ca un pitic, facem pa#i mari ca uria#ii, c lc m maiestos ca
regii, plutim ca fluturii, fâlfâim ca p s rile sau trop im ca mânjii.
Tot atât de multe posibilit i ne stau la dispozi ie #i când este vorba de mi#-
carea mâinilor #i a bra elor. În felul acesta copilul descoper unitatea existent
între mi#carea trupului #i a sufletului, înva s exprime în limbajul corpului
cele mai fine, diferen iate atitudini suflete#ti. Fantezia copilului este folosit
mereu, niciodat nu se face o mi#care de dragul mi#c rii, ci mereu în consonan-
cu întregul. Pentru c gesturile adultului s fie cu adev rat demne de a fi imi-
tate, trebuiesc f cute con#tient.
Dinamica jocului în cerc nu reiese din schimb ri dramatice ci din impulsuri
foarte simple: este suficient dac piticul-bunic înal o singur dat ciocanul s u
mare, pentru ca la repetare piticul-b iat s dea cu ciocanul s u cel mic, atunci
când îi vine rândul. Jocul în cerc respir prin antiteze: tare-încet, repede-lent,
. 17

mic-mare.
Cum /i de ce povestim basme?
Cu basmul se încheie ziua în gr dini a noastr . Educatoarea #ede în mijlocul
grupei înv luindu-i pe copii, #i poveste#te. Ea nu cite#te ci încearc s lase s se
în#iruiasc imaginile basmului fidel în cuvinte. De ce este atât de important pen-
tru noi? Oricine a încercat s urm reasc succesiunea imaginilor unui basm, #i-a
dat seama cât de profund p trunde povestitorul în basm atunci când nu îl cite#te.
Tocmai aceast p trundere în profunzime, aceast con-vie uire, o împ rt #e#te
#i ascult torilor s i. De ce trebuie spus basmul mot-á-mot? Nu este suficient
dac este redat con inutul dup sensul acestuia?
Un r spuns conving tor la aceast întrebare mi-a fost dat de o convorbire pe
care am avut-o cu Maria (7ani). Ea a ascultat de mai multe ori acas basmul
“Alb ca Z pada”. În timpul unei vizite la vecini, acest basm a fost povestit !i
de vecina. Maria s-a întors acas !i a spus: “7i mama Sabinei a povestit Alb
ca Z pada, dar cu totul altfel”. La întrebarea ce a putut fi atât de diferit a r s-
puns intrigat : la ea slugile fiului de împ rat nu s-au împiedicat de un arbust
ci de o tuf ”.
Dac ascult m sonoritatea fiec ruia dintre cele dou cuvinte, în elegem ce a
vrut s spun copilul: cuvântul arbust sun împlinit, rotunjit, pe când o tuf îm-
punge cu crengi epoase, separate. Gestul cuvântului este cu totul altul. Iese în
eviden modul complet diferit în care copiii recep ioneaz basmul în compara-
ie cu noi, mai plastic #i mai direct; iar povestirea con inutului, a sensului, în-
seamn zugr virea, de fiecare dat a altor imagini. Mi aici repetarea joac un rol
important. Dac povestim copiilor de mai multe ori acela#i basm, imaginile
acestuia p trund adânc în sufletul lor unde î#i vor desf #ura efectul.
Dac un lucru este repetat în mod con#tient de mai multe ori, (noi povestim
acela#i basm timp de 1-2 s pt mâni), trebuie s fim convin#i de efectul pozitiv
pe care îl determin .
Astfel am ajuns la valoarea basmului care este cu totul alta decât aceea pe
care o are o poveste. Pentru a putea sesiza diferen a, trebuie s ne ocup m pe
scurt de originea lor.
La pove#ti lucrurile stau simplu: ele au un autor care beneficiaz de mai
mult sau mai pu in fantezie, care are mai mult sau mai pu in experien cu
copiii.
18
.
În schimb basmele s-au transmis oral, de sute de ani, reprezentând zestrea
folcloric iar originea lor este v zut de cercet tori în timpuri în care con#tien a
omeneasc era cu totul diferit fa de cea de azi. Adultul de ast zi tr ie#te într-
o stare de con#tien clar , treaz de zi, având capacitatea de a gândi abstract.
Pe atunci omul tr ia într-o stare de con#tien vis toare, în care gândea prin
imaginiiar nu abstract. Aici î#i are izvorul limbajul imagistic al basmelor. Cer-
cetând epocile de cultur , Heino Gehrts vorbe#te în cartea sa “Despre imaginea
omului în basme”, despre faptul c evolu ia omului poate fi împ r it în patru
trepte:
1. cultura #amanic ;
2. cultura ritual ;
3. cultura religioas ;
4. cultura tehnocrat .
În vremea primelor dou trepte de cultur con#tien a omului era imagistic ,
vis toare, pentru ca în cea de-a treia s înceap dezvoltarea st rii de con#tien
treaz , de zi, a omului de ast zi. De aceea Heino Gehrts denume#te primele
dou ca fiind “culturi de tr ire sau de ini iere” în timp ce ultimele sunt denumite
“culturi de instruire”.
În toate timpurile au existat oameni care erau mai înainta i fa de semenii
lor prin maturitate, în elepciune #i o apropiere de Divinitate, ce i-a transformat
în dasc li pentru cei din jur. În culturile #amanic #i ritual , ace#ti dasc li erau
numi i #amani #i ini ia i. Basmele au ap rut în aceast perioad . Ele prezint
prin imagini dezvoltarea #i maturizarea sufletului. Pe atunci aceste imagini erau
în elese nemijlocit, constituind un ajutor pentru fiecare în g sirea drumului în
via prin claritatea lor, prin for a de orientare #i prin sfâr#itul bun pe care îl
aveau. Mamanul a fost in iatorul basmelor. Din în elepciunea sa #i din leg tura
sa nemijlocit cu Principiile Spirituale #i-a creat imaginile care au ajutat sufletu-
lui omenesc în dezvoltarea sa ulterioar .
Odat cu transformarea con#tien ei vis toare în con#tien a clar , treaz , gân-
ditoare de ast zi, imagisticul a disp rut treptat din limbajul scris #i vorbit (scrie-
rea hieroglific , scrierea cuneiform ). Scrierea a fost abstractizat pân la a se
transforma în semn. Dar con#tien a imagistic nu a disp rut, ea s-a cufundat în
subcon#tient. M rturie despre acest lucru stau visele, miturile #i basmele.
Ca în cazul oric rei evolu ii, nici con#tien a imagistic nu s-a încheiat brusc
ci a avut locul s u de cinste pân în secolul al XV-lea când a fost inventat tipa-
rul. Asta face s g sim în basmele fra ilor Grimm, ce au luat na#tere dup
Christos, #i au un caracter profund cre#tin, imagini asem n toare acelora din
basmele precre#tine, din punct de vedere al profunzimii imaginilor, datorit
asem n rii surselor din care au izvorât.
. 19
 .
Una din legit ile evolu iei umane arat faptul c fiecare individ trebuie s Cine nu a g sit nimic r u în povestirea unui basm din care a preluat în mod
refac în propria biografie fiecare etap a evolu iei con#tien ei omenirii. incon#tient imaginile interioare (când poveste#te cineva de #arpele din sân, nu
Astfel la copilul mic reg sim aceast con#tien ca de visare, imagistic ce se gânde#te la caracteristicile morfologice ale reptilei, ci se în elege în mod in-
se elibereaz treptat (în jurul vârstei de 9 ani) de con#tien a ra ional . De aceea stinctiv, senza ia nepl cut avut ), va fi convins de grotesc abia atunci când va
limbajul basmelor este în eles nemijlocit de copii, în timp ce adul ii de ast zi auzi sau va vedea dramatizarea unui basm, #i ulterior va fi foarte atent la auten-
trebuie s se preocupe îndelung cu aceasta, f când apel la variante interpretati- ticitatea basmelor pe care copilul s u urmeaz a le savura. Din cele prezentate
ve, pentru a se putea din nou apropia de ele. reiese clar c se face o nedreptate basmului diminuându-i valoarea dac este
Educatorul atent î#i d seama de foamea neastâmp rat de imagini pe care o transformat într-o poveste n scocit , care poate fi dramatizat cu u#urin . Dac
are un copil de la 4 pân , adeseori, la 12 ani, #i cade în responsabilitatea noastr ne preocup vreme îndelungat un basm, atunci, din imaginile sale vom dobândi
alegerea hranei suflete#ti care s potoleasc aceast foame. Iat un citat al lui impresia profundei în elepciuni cuprinse în acestea.
Wilhelm Grimm, din prefa a “Basmelor”: “Prin structura lor interioar , basmele
sunt concepute s cuprind gândirea pur de contemplare a lumii de c tre copil,
s o hr neasc nemijlocit ca mierea dulce #i hr nitoare, sau ca laptele, u#or, plin
de dragoste, f r greutate p mânteasc ”.
Basmele au o for t m duitoare, formând în sufletul copilului apt s recep-
teze lucrurile legate de venera ie, #i solicit for ele voin ei în n zuin a lor spre
bine.
Imaginile basmelor #i dramatismul care le populeaz dau copilului un im-
bold moral a c rui profunzime noi adul ii nu o mai în elegem decât amintindu-
ne propria noastr vârst a basmelor. Ceea ce-i va rezerva via a de mai târziu,
va fi tr it de el sim ind împreun cu ceilal i, suferind sau bucurându-se cu ei,
având drept imagine arhetipal pl smuirea basmului. Fiecare îndemn bun este
l udat, fiecare impuls r u este pedepsit. Lucrurile acestea str bat ca o respira ie
moral întreaga lume a basmelor, reprezentând adev rate for e modelatoare a
caracterului copilului dac li se permite apropierea de acesta. Cu cât i se permi-
te unui copil s tr iasc mai intens lumea basmelor, cu atât mai bogat #i mai
diferen iat va fi via a sa interioar în viitor. Deoarece toate pl smuirile basme-
lor sunt imagini pentru stimularea sufletului, pentru dezvoltarea însu#irilor su-
flete#ti (cine nu a recunoscut în sine vr jitoarea dar #i fiul de împ rat?). Jocuri de degete, teatru de mas$, teatru cu marionete
Aceste sunt temeiurile pentru care acord m o importan atât de mare bas-
melor, care nu pot fi înlocuite nicicând de o poveste f cut pentru amuzament.
Cine se opre#te doar la aspectul exterior al imaginilor din basme, va fi sur- Jocurile de degete sunt foarte iubite în gr dini . Cum dezvoltarea vorbirii
prins de groz via lor. Astfel în anii 70 s-a discutat mult dac într-adev r este este în strâns leg tur cu îndemânarea mâinii #i a degetelor, deci cu motricita-
necesar de a pune în fa a sufletului delicat al copilului asemenea groz vii a#a tea fin , jocurile de degete î#i g sesc larg aplicare mai ales în pedagogia cura-
cum sunt cele în care lupii m nânc oameni, sau mame vitrege, care drept pe- tiv .
deaps , trebuie s danseze în papuci înro#i i în foc pân cad moarte. În acela#i Inten ia noastr este de a stimula cu ajutorul lor în gr dini dezvoltarea
timp asupra copiilor s-a rev rsat o mare de basme radiofonice #i filmate, în care vorbirii în general. Vorbirea ritmic ce ine de acestea precum #i repetarea, sunt
li s-au vizualizat #i s-au f cut auzite astfel de atrocit i. Prin esen a sa, caseta foarte îndr gite de copii. Momentul introducerii jocurilor de degete este cu totul
sau filmul transpune în form realist exterioar , tot ceea ce este descris prin la latitudinea educatoarei. Ele constituie un pre ios ajutor, de exemplu, în pe-
imagini de basm. Mi atunci, Maria de Smoal trebuie s plâng #i s ipe de i se rioada de adaptare a unui copil nou în grup . Câ#tigarea precaut a încrederii în
frânge inima, c ci cine poate suporta s i se toarne deasupra smoal clocotit ? ceilal i copii #i în educatoare, poate fi u#urat f când mai întâi cu copiii vechi
20 . 21

apoi cu copilul nou venit, jocuri de degete lini#titoare.
În general, jocul de degete poate fi folosit #i pentru distragerea aten iei
atunci când aceasta este necesar . Aten ia este rapid focalizat , chiar #i la copiii
zv p ia i. Fiecare joc de degete este de fapt un exerci iu de concentrare.
Dac în grup exist copii ce prezint întârzieri de vorbire, vom introduce
mai des jocurile de degete, poate le vom insera chiar #i în jocul în cerc. Poate
este bine s avem un asemenea joc de degete mereu preg tit pentru momentele
când un astfel de copil se apropie de noi. Se pot face adev rate mici reprezen-
t ri teatrale cu jocurile de degete.
O alt treapt este reprezentat de teatrul de p$pu/i de mas$. P pu#ile care
stau #i sunt folosite pentru teatrul de mas sunt simple #i au caracter general, a#a
cum sunt toate juc riile noastre. Printr-o caracterizare simpl sunt recognosci-
bili tata, mama, bunica #i împ ratul #i pot fi folosi i astfel, în mai multe împreju-
r ri. În cursul unui an vom prezenta copiilor de mai multe ori teatru de mas în
locul povestirii basmului. Teatrul de mas apare deseori în jocul liber; de
exemplu: o bucat de pânz verde devine paji#te pe care se construie#te o c su
din buturugi de copac în care locuie#te mama. Câteva oi e pasc al turi de p sto-
rii lor #i de dup o piatr î#i fac apari ia piticii. Acest aranjament este animat cu
mult fantezie.
Un asemenea teatru de mas are un ritual precis. La început edificiul în care
se va desf #ura povestea este acoperit cu o pânz care va fi ridicat încet, în
acorduri de lir sau în cele ale unui cântec. Stând în spatele mesei, educatoarea
conduce p pu#ile în concordan cu desf #urarea pove#tii pe care o spune. Po-
vestea odat sfâr#it , aranjamentul va fi acoperit cu aceea#i pânz (din nou cu
muzic ). Pânza are rolul cortinei care se ridic #i se coboar dând un început #i
un sfâr#it pove#tii.
22
.
La teatrul de mas actorul care conduce p pu#ile este v zut, iar conducerea
lor se face dinafar , spre deosebire de teatrul cu marionete unde p pu#ile sunt
conduse din untru #i dezvolt o via proprie. Tipologia puternic conturat prin
teatrul cu marionete nu este specific perioadei de gr dini , unde totul tr ie#te
liber, sugerând doar #i permi ând astfel fanteziei copilului s completeze tablo-
ul.
Aceast$ activitate interioar$ reprezint$ unul din %elurile noastre educa-
%ionale care se constituie în contrapondere pentru pasivitatea societ$%ii
noastre de ofert$ i consum, /i care formeaz$ baza de net$g$duit pentru o
dezvoltare sufleteasc$ s$n$toas$.
Pentru ocazii s rb tore#ti avem la dispozi ie o alt modalitate a jocului cu
p pu#i: jocul cu marionete de m tase. Mi aici domne#te mult simplitate. Mario-
neta are numai trei sfori: pentru cap #i pentru cele dou mâini. Alc tuirea ei din
m tase #i modul în care ea plute#te, îi confer ceva supranatural f când din ea o
apari ie propice basmului, care nu suport o transpunere greoaie în lumea real .
Pentru aceasta întregul aranjament este f cut tot din m tase.
Pictura cu acuarele /i ceracolor
Într-o zi a s pt mânii jocul liber se deosebe#te de toate celelalte zile. În
aceast zi, când copiii ajung la gr dini , g sesc mai multe mese acoperite cu
mu#ama. Pe ea se g sesc mai multe vase cu ap , bure i #i acuarele (ro#u, albas-
tru #i galben). Copiii sunt invita i, unul câte unul de educatoare cu un cântecel #i
a#eza i în fa a unei plan#ete pe care este întins o coal de hârtie ud . Nu este
propus o tem anume, fiecare copil poate s picteze ceea ce dore#te. Exist o
singur regul : nici un col nu trebuie s r mân alb!
Aceast activitate creatoare f cut cu culori, prinde foarte bine copiilor:
prima dat privesc cuprin#i de uimire modul în care penelul transpune ca vr jit,
o simfonie de culori pe coala lor de hârtie. D rui i cu totul culorii, încearc s
descopere ce face o culoare când întâlne#te o alta, salutând aceast întâlnire cu
. 23

veselie. Încetul cu încetul câ#tig siguran în acest mediu. Cei mari folosesc
culorile cu inten ie, pentru a exprima ceea ce corespunde imagina iei lor. Dup
ce copilul î#i termin lucrarea, d plan#eta cu coala de hârtie la uscat. Ea va fi
a#ezat în dulapul special amenajat pentru pictur . Un alt copil este chemat apoi
cu un cântecel la dulapul de pictur . Pe de-o parte aceast chemare prin cântec
face ca ceilal i copii s fie mai pu in deranja i în jocul lor, pe de alta, cântecul
este auzit #i în col urile cele mai îndep rtate.
Lucrul cu un singur element care nu necesit$ nici o form$ i care ac%io-
neaz$ doar prin culoare, are un efect de armonizare. Copiii ating o lini/te
interioar$ i se d$ruiesc procesului creator. Abia la /coal$ se propune o
anumit$ tem$. :i în aceast$ activitate domne/te libertatea /i principiul de a
stimula în copil exprimarea tr$irilor sale, prin culoare.
În cursul jocului liber, ori de câte ori copiii doresc s coloreze, pot s o fac
folosind ceracolor. Nici în acest caz nu se d o anumit tem . O observa ie inte-
resant arat c la diverse vârste pictura este guvernat de legit i precise. La
pictur obiectivul principal este procesul creator, devenirea. Dac nu i se amin-
te#te mereu, copilul uit în câteva momente rezultatul.
Putem întâlni mereu copii care sunt cu totul adânci i în acest proces, pictând
o pictur dup alta cu o mare bucurie de a crea. Lucrul acesta se întâlne#te mai
ales la cei mici. La cei mari apare treptat dragostea pentru detaliu #i datorit lui
petrec mai mult timp la o pictur .
Evit$m s$ pict$m copiilor ceva ca model, le stimul$m mai degrab$ acti-
vitatea proprie i nici nu le d$m ceva de colorat c$ci un copil la aceast$
vârst$ are nevoie de spa%iu pentru a lucra singur, creativ, cu culoarea, nu-i
stabilim nici contururi pe care el s$ coloreze.
Celebrarea s$rb$torilor anului - tr$irea curgerii anului
O orientare esen ial pentru activitatea noastr ne este dat de ciclul anului. În
acest sens accentul nu este pus pe explica ii #i discu ii prin care s con#tienti-
z m copilului anotimpul în care tocmai ne afl m #i care este motivul pentru care
serb m anumite s rb tori. Nu, împreun vom împleti tr irea legat de anotim-
puri cu preg tirea s rb torilor prin ceea ce se întâmpl în jocul în cerc #i prin
schimbarea aspectului mesei anotimpurilor. Întocmai ca #i la basm trebuie s ne
prelucr m din nou con inutul s rb torilor anului dac dorim s nu o facem doar
“pentru c a#a se procedeaz ”. Un ajutor în acest sens îl constituie observarea
întâmpl rilor din natur . Anul nostru #colar începe de obicei la sfâr#itul lunii
august, începutul lui septembrie, într-o perioad în care vara se apropie încet de
sfâr#it. Soarele, care a atins punctul culminant în miezul verii, d ruie#te din ce
24
.
în ce mai pu in lumin #i c ldur . Etapa de cre#tere în natur a încetat #i se
apropie timpul coacerii #i al recolt rii. Cu S rb toarea Recoltei ne lu m r mas
bun de la opulen a naturii #i începem preg tirile pentru vremea când afar totul
va fi lini#tit #i gol, iar natura se va preg ti pentru marea hibernare.
Prin întâmpl ri exterioare, s rb toarea toamnei poate constitui în acela#i
timp un simbol al unui proces interior: omul c ruia i-a fost îng duit s se bucure
în via de cre#tere #i maturizare, simte nevoia unei perioade în care s culeag ,
s strâng fructele pe care apoi s le cânt reasc dup valoarea lor. În acest
proces de observare #i autocunoa#tere, de cânt rire a faptelor bune #i a celor
rele, care trebuie s aib loc mereu în om, ne poate inspira perioada recoltei,
perioada mihaelic$ (din vechime Sfântul Mihail a fost perceput ca un sprijin în
lupta cu r ul, cu balaurul din fiecare, ca cel ce cânt re#te faptele bune #i faptele
rele). Asta nu înseamn c trebuie s încheiem bilan ul vie ii noastre exact la
S rb toarea Recoltei. Fiecare s rb toare are dou fe e: una exterioar care este
intim legat de ciclul anului, #i una interioar , care ac ioneaz ca o amintire, #i
împiedic neglijarea unor procese suflete#ti importante. De aceea omul care î#i
tr ie#te via a ca o posibilitate de a-#i continua evolu ia, care încearc s -#i trans-
forme defectele în calit i, care-#i extinde #tiin a asupra esen ei lucrurilor, pe
scurt, un om de orientare cre#tin , va g si în s rb torile cre#tine un ajutor pentru
tr irea vie ii sale interioare.
Pentru tr irea comunit ii, via a interioar a omului are nevoie de exprimare,
de alc tuire în form exterioar .
Aceasta reprezint înc un aspect pentru care celebr m s rb torile. Aspectul
pe care îl are s rb toarea va fi diferit în func ie de stadiul de dezvoltare. La gr -
dini va trebui s serbez altfel o s rb toare, decât o voi face la #coal sau mai
târziu.
La gr dini , copilului care este intim legat de mediul s u, de care nu este
înc separat prin barierele con#tien ei #i ale gândirii, îi vom alc tui s rb toarea
pornind de la aceast tr ire împreun , folosind doar acele simboluri care pot
exterioriza tr irea interioar în mod asem n tor cu basmele. Ceea ce a fost men-
ionat aici va fi detailat la s rb torirea Pa#telui, unde simbolul oferit de Iepura#
poate fi foarte clar perceput. Important #i de la sine în eles este s g sesc o leg -
tur cu simbolurile #i s le aflu în elesul. Numai astfel se poate lucra cu aceste
lucruri în mod deschis, transparent pentru copii, #i numai a#a poate educatoarea
s imprime o atmosfer s rb toareasc .
. 25

Pentru fiecare s rb toare important este preg tirea. Pentru S rb toarea
Recoltei de exemplu, împletim cu copiii o cunun din diferite feluri de cereale.
În jocul în cerc tr im gesturile care se fac la seceratul cerealelor. În timpul
plimb rilor noastre strângem fructe de pe jos #i le fierbem. Acum ne umplem
din nou co#urile cu castane #i ghind nou #i le îndep rt m pe cele vechi, iar cu
câteva zile înaintea Zilei Recoltei fiecare copil aduce fructe #i legume - dac se
poate din gr dina proprie - care vor umple masa anotimpurilor pân la S rb -
toarea Recoltei.
Cele descrise în continuare trebuie privite doar ca o posibilitate de a celebra
aceast s rb toare #i ar fi o concluzie pripit s credem c în fiecare gr dini
Waldorf lucrurile se petrec la fel. Sigur vor fi multe similitudini pentru c ne
orient m dup acela#i cadru, dar fiecare educatoare va proceda în func ie de
posibilit ile #i însu#irile sale. Aceast libertate este neap rat necesar pentru c
fiecare om se deosebe#te fundamental prin individualitatea sa de ceilal i #i de
aceea, în munca fiec ruia, centrul de greutate este diferit plasat.
În Ziua Recoltei jocul liber este marcat printr-o activitate febril la buc t -
rie. Copiii entuzia#ti #i zelo#i ajut cu mult încântare la transformarea legume-
lor #i fructelor într-o sup bun de legume sau o pizza #i o pl cint cu fructe.
Odat aceast activitate încheiat , vom trece la aranjarea mesei care, spre deo-
sebire de zilele obi#nuite (când mânc m la m su e) va fi o mas lung , format
din m su e mici care va fi împodobit cu o pânz lung ro#ie #i cu trei sfe#nice,
ornamentate cu frunze de toamn .
Dup sp larea mâinilor, dat fiind aceast ocazie deosebit , fiecare copil va
primi în c u#ul palmelor câte o pic tur de ulei aromat. Ne piept n m, ne aran-
j m frumos, înainte de a intra din nou în grup , unde vom face jocul în cerc
destinat acestei ocazii. Jocul a crescut timp de trei s pt mâni, bucat cu bucat ,
26
.
pân în aceast zi când este f cut în întregime pentru prima dat . Apoi ne în-
toarcem în deplin ordine spre masa s rb toreasc . Masa se remarc printr-o
anume solemnitate. Prin fiecare gest f cut de educatoare se d glas recuno#tin ei
fa de p mânt #i fa de Dumnezeu. Aceast recuno#tin tr ie#te de fapt #i se
manifest la noi la fiecare mas , prin zicerea pentru mas , dat de Christian
Morgenstern, #i care este rostit înainte de mâncare:
Tu, P mânt, le-ai d ruit
Soare, tu, le-ai pârguit
Drag Soare, drag P mânt
Nu v vom uita nicicând.
Mi acest caz arat clar c s rb torirea unei zile care presupune repetare pen-
tru împlinirea ei, î#i va reg si locul în amintire, #i va putea fi transformat într-
un sprijin mereu înnoit pentru con#tien , c ci, a#a cum spunea Goethe în Pro-
logul s u la Faust:
“Activitatea uman poate s adoarm mult prea repede. Se iube#te mult în inac-
tivitate”.
Omul are tot mereu nevoie de ajutor dinafar sau din untru spre a-#i ine
treaz con#tien a, dac nu dore#te ca aceasta s se cufunde în indiferen a cotidi-
an .
Dup o plimbare în cursul c reia strângem r murele cu frunze de toamn
pentru Masa anotimpurilor, care a fost golit de fructe #i legume pentru mas ,
ne vom a#eza în cerc de ast dat pentru a asculta basmul (de obicei #ed foarte
aproape de educatoare, ca un ciorchine). Se va alege un basm care are ca motiv
recolta #i poart în sine #i momentul socotelii, prin imaginea mihaelic a luptei
cu dragonul, de ex.: “Globul de cristal” al Fra ilor Grimm, sau “Fiica de împ rat
în castelul în fl c ri”. Cu basmul se încheie diminea a festiv . Dac am avea
mai mult spa iu la dispozi ie, am invita bineîn eles #i p rin ii a#a cum se întâm-
pl în multe alte gr dini e Waldorf. La noi p rin ii trebuie s se mul umeasc cu
descrierea colorat , plin de via , f cut în seara cu p rin ii.
Cu cât se apropie mai mult sfâr#itul anului, cu atât se întunec mai devreme
afar .
Când p le#te lumina exterioar , lumina interioar trebuie purtat spre afar
pentru a lumina întunericul. Motivul care st la baza s rb torii Sfântului Martin
de la sfâr#itul lunii noiembrie, este de a opune întunericului #i frigului de afar ,
lumina #i c ldura interioar , dup pilda împ r irii mantalei Sf. Martin, #i proce-
siunea lampioanelor.
S rb torirea Sf. Martin se face dup -amiaz târziu când este întuneric, îm-
preun cu p rin ii. Se începe cu un teatru de mas care are ca motiv împ r irea,
ajutorarea (de ex. Jocul lampioanelor din cartea “Mici basme #i pove#ti”, mate-
. 27

rial se lucru pentru gr dini ele Waldorf, vol. 5). Apoi aprindem lampioanele
care au fost f cute în gr dini în s pt mânile anterioare #i facem o procesiune a
lor. Bezna exterioar este mai bine perceput dac procesiunea nu este preceda-
t de vreo s rb toare, ci doar de un cântec al lampioanelor. La sfâr#it se serve#-
te un cornule de Sf. Martin (un fel de pl cint dublu r sucit , care va fi
împ r it cu vecinul), care a fost coapt diminea a împreun cu copiii.
Pe la sfâr#itul lunii noiembrie încep preg tirile pentru perioada anului care
este tr it tainic #i foarte intens de copii: Perioada de Advent.
Adventul, Sosirea lui Christos, are nevoie de preg tire. Pentru ca sufletul s
poat vie ui prezen a lui Christos, trebuie s fie purificat de tot ceea ce îl împie-
dic s remarce aceasta. Aceast purificare î#i are expresie #i în mediul înconju-
r tor. Perioada imediat urm toare s rb torii lampioanelor este una destinat
cur eniei generale a gr dini ei #i este legat de “s rb toarea sp latului cel ma-
re” când vor fi sp late toate pânzele, panglicile, animalele, pre#urile, fe ele de
pern #.a.m.d. Aceast perioad se încheie cu împletirea Coroanei de Advent pe
care o facem împreun cu copiii cu o s pt mân înainte de primul Advent.
Începutul Adventului este f cut cu o s rb toare special : “Spirala de
Advent”.
O spiral din cetin verde de brad conduce la o lumânare mare, aprins , care
se afl în centrul acestei spirale. Unul dup altul, copiii vor p trunde în aceast
spiral înso i i de muzica de lir , inând în mân o lumânare pe care o vor
aprinde de la lumânarea mare din centru. Fiecare lumânare aprins va fi pus pe
spiral , iar înc perea care era cufundat în întuneric, se lumineaz din ce în ce
mai mult.
Aceast spiral este un simbol pentru drumul pe care trebuie s -l fac omul
spre înl untrul s u pentru a-L g si pe Christos. Dac omul face acest drum reu-
#ind s ajung pân la esen , va putea s -#i aprind iubirea de la Iubirea lui
Christos, #i va putea apoi s o iradieze spre exterior. Lumina #i iubirea sunt sin-
gurele lucruri care prin împ r ire nu se împu ineaz , ci, dimpotriv , sporesc.
Mi acest drum poate fi v zut pe Masa anotimpurilor unde este amenajat un
peisaj cu mu#chi. O c rare conduce la o colib f cut din scoar de copac #i în
fiecare zi de gr dini , pân la vacan , acolo se întâmpl câte ceva. Întâi apare
o oi , apoi una #i înc una, #i unul dup altul se ivesc trei p stori care p zesc
oile. Îngerul care le veste#te na#terea plute#te deasupra lor. Pe urm apar Maria
#i Iosif cu m g ru#ul, care se îndreapt încet spre colib .
Figurile de la iesle sunt simple p pu#i care stau.
28
.
În perioada de Advent întunericul dimine ilor este împr #tiat doar de lumâ-
n ri. În timpul jocului liber împ turim stele transparente cu copiii care împodo-
besc, una dup alta, ferestrele noastre.
Un alt eveniment important este apari ia Sfântului Nicolae. El aduce copiilor
mere, nuci #i turt dulce. El este imaginea exterioar a solului ceresc care ne
aduce merinde pentru drumul interior spre Christos. Pentru c vine din cer are o
mantie larg albastr , brodat cu stele. Prin aceasta se deosebe#te de al i Mo#i
Nicolae pe care copiii zilelor noastre îi v d în chip de reclam în magazine #i
care sunt eticheta i cu satisfac ie ca fiind fal#i pentru c “cel adev rat are mantie
cereasc albastr ”.
Darurile pe care le aduce au o importan deosebit . M rul aduce cu sine
amintirea c derii în p cat. Este un simbol al recunoa#terii binelui de r u - el se
afla la început. C ci prin el a venit p catul în lume #i a fost nevoie de sacrificiul
prin moarte a lui Christos.
Putem mânca nuca abia dup ce facem efortul de a ajunge la miezul s u
dulce. Via a ne d uneori nuci tari, pe care trebuie s le spargem. Fiecare pas pe
care îl facem în evolu ia noastr pe drumul interior al sufletului pentru a-L în-
tâlni pe Christos este asociat cu str danie, cu silin .
Turta dulce este o pâine (îmbog it ) rafinat . Termenul german este
Lebkuchen, iar în germana veche “Leb” înseamn mijloc de t m duire, leac
Deci turta dulce este o form de pâine vindec toare, o alt form decât cea pe
care o are pâinea cea de toate zilele. Ea ne poate ajuta în lupta zilnic a discer-
nerii între bine #i r u.
Preocuparea noastr a adul ilor cu imaginea Sfântului, poate s fie de mare
ajutor. Atunci legenda #i pu inele cuno#tiin e pe care le avem, ne lumineaz în
ce prive#te marele spirit care a vie uit în acest om, f când din ziua Sfântului
. 29

Nicolae o rememorare a iubirii #i bun t ii acestui episcop. Dac ne apropiem
de Sf. Nicolae potrivit acestei credin e, la copil nu va ajunge nimic neadev rat,
nimic nedrept, ci poate o adiere a spiritualit ii care l-a animat.
La noi Mo# Nicolae mai aduce pe lâng mere, nuci #i turt dulce #i un “co-
#ule misterios”. În acest co#ule se g se#te câte o piatr frumoas pentru gr di-
ni a de mu#chi a fiec rui copil. Aceste gr dini e de mu#chi sunt alc tuite din
farfurioare în care se pune mu#chi. În mod misterios, co#ule ul este umplut în
fiecare zi. O dat cu flori de paie, o dat cu conuri de brad, semin e de fag sau
cochili goale de melc astfel încât, încetul cu încetul, în gr dini ia na#tere un
peisaj.
Pu in înainte de Cr ciun apare un taler de cear în gr dini . Din aceast
cear vor fi fr mântate figurine care-i reprezint pe Maria, Iosif #i Pruncul. În
ultima zi de gr dini copiii pot lua acas aceast gr dini de mu#chi.
Cine a tr it a#teptarea lini#tit care înso e#te copiii zilnic la deschiderea co-
#ule ului, în elege cum acest lucru#or contribuie la crearea atmosferei de
Advent.
Dup Mo# Nicolae începem preg tirea jocului de Cr ciun la jocul în cerc
care prin versuri #i cântece simple, descrie na#terea lui Isus, vestirea na#terii
sale #i adora ia p storilor. Acest joc va fi f cut zilnic pân la vacan a de Cr ci-
un. În ultima zi de gr dini înaintea vacan ei pot participa #i p rin ii.
Rolurile se schimb zilnic. Având în vedere bucuria cu care b ie ii vor s fie
Maria #i feti ele Iosif, ne d m seama c aici nu domne#te con#tientizarea împ r-
irii rolurilor.
Câteva gânduri în ce prive#te s rb toarea propriu-zis a Cr ciunului de#i nu
are loc la gr dini :
Ne vine din ce în ce mai greu s serb m ast zi Cr ciunul tocmai pentru c se
bucur de o tradi ie atât de îndelungat dar care se aplatizeaz din ce în ce mai
mult, transformându-se într-o forfot a cadourilor - ca toate s rb torile. Îns
amintirea evenimentului na#terii lui Isus reprezint o alt chemare interioar .
Este chemarea de a permite ca aceast na#tere a lui Christos s se poat petrece
#i în noi. Pentru acest lucru trebuie s fim deschi#i, s nu închidem u#a ca “han-
gi a cea rea”, pentru c toate celelalte ne preocup mult mai mult, ci trebuie s
“deschidem lag u#a” pentru a putea p trunde “Fiul Domnului”. Dac ne putem
apropia imaginea persoanelor Sfintei Familii #i o putem lega de însu#irile pe
care trebuie s le aib sufletul pentru a serba evenimentul Na#terii lui Christos,
Cr ciunul poate avea loc cu tot t r boiul de afar .
Odat dep #it punctul culminant al Nop ii de Ajun, dup solsti iul de iarn ,
soarele începe s urce încet, înc insesizabil. În perioada Bobotezei mai poate
s se fac sim it ecoul Cr ciunului. Timp de dou , trei s pt mâni juc m jocul
celor trei Magi schimbând zilnic rolurile. Rolurile Magilor cer alt abordare din
partea copiilor decât cele ale p storilor. P storilor umili, intim lega i de p mânt
30
.
li s-a ar tat oastea cereasc #i ei au urmat-o plini de credin pân la staul. Regii
sau Magii cei în elep i, indiferent de felul în care sunt denumi i, î i extrag
cuno#tiin ele dintr-o cu totul alt surs : #tiin a lor despre astre #i însemn tatea
înscrisului în stele le trimite solie despre na#terea unui împ rat care este mai
mare #i mai puternic decât ei. Ace#tia pornesc s -l salute datorit demnit ii lor.
Ceva din aceast atitudine maiestoas tr ie#te #i în copii, atunci când pot s
joace rolul unuia din ace#ti trei Magi, #i este impresionant s consta i cât de
puternic se unesc copiii cu evenimentul.
Dup întâmpinarea Domnului (la 2 februarie) cre#terea zilei devine eviden-
t . A trecut perioada luminii electrice la gr dini #i se apropie perioada Carna-
valului.
Natura se preg te#te, în tain înc , pentru prim var . La copil se observ un
neastâmp r instinctiv, forfota de furnic , dorul de a zburda. Toate aceste oglin-
desc procesele ce au loc în natur .
Unul din cuvintele cheie pentru aceast perioad este: “cre#tere”. Urcarea
sevelor în plante î#i g se#te expresie #i la om prin ridicarea spre suprafa a ceea
ce se nume#te instinct #i dorin , iar la copil, for ele de înnoire #i de cre#tere
care tr iesc în subson#tient se activeaz în mod deosebit. Se spune c în sub-
con#tientul omului se joac un copil al turi de bestii cumplite. În timpul carna-
valului devin operante bucuria copil reasc nevinovat , zburd lnicia #i
dezl n uirea instinctelor. În carnaval se reg se#te posibilitatea con#tient #i
asumat a omului de a apela la for ele copilului din el, la fantezie, la mobilitatea
sa sufleteasc , la capacitatea de a p trunde în alt rol, în alte haine.
Mi carnavalul ofer posibilitatea descifr rii importan ei pe care o are fiecare
s rb toare #i anume dezvoltarea, scoaterea la lumin a unui alt aspect al vie ii.
Carnavalul devine contraponderea st rii de încremenire moart a sufletului din
cursul iernii #i care câ#tig tot mai mult teren în via a noastr de ast zi atât de
marcat de activitatea intelectual . Aceasta se petrece prin aducerea cu sine a
unei st ri de lejeritate, de libertate, voio#ie, de bucurie. Umorul este for a sufle-
tului care îl debaraseaz de greutate, care îl elibereaz .
Ca fiecare s rb toare #i carnavalul are nevoie de perioada sa de preg tire
(nu po i s devii vesel cu o simpl ap sare de buton) #i de planificare. La gr di-
ni carnavalul este s rb torit cu surle #i trâmbi e. Pentru c la aceast vârst
copiii nu pot s joace mai mult vreme un rol, le oferim mai multe posibilit i
de travestire. Cu o s pt mân înaintea carnavalului se va g si o lad cu costume
pus într-un col . Una dup alta apare o grot pentru pitici, un palat împ r tesc,
dar se p streaz suficient spa iu pentru amenajarea lui conform cerin elor fante-
ziei. În timpul jocului liber vom face ghirlande #i flori din hârtie creponat , mo-
ri#ti #i pocnitori din nuc de cocos sau coji de nuc , #i alte lucruri de care avem
nevoie.
În ziua s rb torii, grotei piticilor #i palatului împ r tesc li se adaug o gr -
. 31
 .
din unde gr dinarii vor planta o specie de urzici colorate, iar plantele existente
în ghiveci vor fi r s dite. În alt col sunt la lucru zugravii #i vopsitorii. Ei pot
înfrumuse a peretele cu acuarele pe un tapet vechi fixat de acesta. În buc t rie
este activitate febril . Buc tarii #i cofetarii fac pr jituri #i taie fructe. În aceast
zi se prelunge#te jocul liber pentru c nu vom ie#i afar . Masa se va lua în cu
totul alte condi ii decât de obicei. O bucat mare de pânz alb pus pe jos ne
serve#te drept fa de mas în jurul c reia ne a#ez m cu to ii savurând pl cinta
#i salata de fructe. Dup mâncare mergem prin toat cl direa în pa#ii unei polo-
neze de carnaval care va fi acompaniat de mori#tile #i pocnitorile f cute de noi.
Diminea a va fi încheiat cu multe dansuri specifice carnavalului.
Între carnaval #i Pa#ti este o perioad de lini#te când în jocul în cerc vom
vie ui topirea z pezii #i apropierea prim verii.
S rb toarea de Pa#ti, s rb toarea reînvierii #i a înnoirii nu este întâmpl tor
la începutul prim verii. Mi natura s rb tore#te cu fiecare fir de iarb ce încol e#-
te din întunericul p mântului trezirea din lunga #i înghe ata hibernare. Peste tot
în natur apar semne de via .
Pentru copiii de vârst pre#colar este foarte greu de în eles evenimentul Privit din acest punct de vedere, imaginea Iepura#ului de Pa#ti care aduce
petrecut la Pa#ti - moartea #i Învierea lui Christos. MiI noi în elegem insuficient ou are o cu totul alt semnifica ie. Ne semnaleaz desf #urarea proceselor evo-
necesitatea crucific rii #i de aceea ne refugiem în simbolul Pa#telui povestind lutive interioare pe care le face omul, asem n toare celor din basme, #i care
copiilor despre iepura#ul care aduce ou . Esen a acestui simbol este sortit tot înf i#eaz procese intime. Iepura#ul de Pa#ti aduce doar ou , nu din ce în ce
mai mult uit rii #i de aceea tot mai mul i consider inutil s vorbeasc despre mai multe daruri, cum s-a încet enit obiceiul (de la biciclet pân la caset ).
ou odat ce ele au fost cump rate din magazin. Este momentul s aprofund m Este lipsit de sens s l s m copiii s caute ou înaintea Pa#telui, pentru c el
pu in con inutul acestui simbol. trebuie s fac leg tura între g sirea ou lor, Duminica Pa#telui, Ziua Învierii #i
În miturile vechilor culturi indiene, persane #i egiptene, oul este v zut ca semnifica ia acesteia.
fiind imaginea vie ii care st s se nasc . În cre#tinism Oul de Pa#ti este simbo- Ca orice s rb toare, #i aceasta este beneficiara unei lungi perioade de preg -
lul învierii, imaginea vie ii interioare pe care omul o poate percepe ca leg tur a tire în gr dini . Cu trei s pt mâni înainte de Pa#ti, fiecare copil poate s plan-
sa cu Christos. teze într-un vas pu in adânc, iarb #i diferite tipuri de cereale. Copiii urm resc
Activitatea interioar necesar , este exprimat prin c utarea ou lor. cu aten ie procesul germinativ #i apari ia, dup a treia zi, a vârfului verde al
Iepura#ul este imaginea însu#irilor interioare care trebuie s fi fost dobândi- cerealei care str punge p mântul. Mi în acest caz se exteriorizeaz o întâmplare
te, pentru a putea deveni purt torul unei vie i noi, al for ei interioare a Învierii. cu con inut interior. Cereala odihne#te timp de trei zile în cetatea p mântului
Este cunoscut faptul c la vân toarea prin h r uire, iepurele sare în ajutorul to- a#a cum trupul lui Christos a str puns întunericul p mântului pentru a începe o
var #ului s u fugind mai departe în locul lui, când acesta cade epuizat. În multe nou via .
legende budiste #i calmuce, iepurele este prezentat ca o fiin altruist , gata de Împreun cu copiii facem iepura#i mici, albi, din lân netoars , pe care îi
sacrificiu, de autosacrificiu. Iepurele simbolizeaz deci întruparea altruismului, vom pune în gr dini a de Pa#ti, care acum a înverzit, al turi de un ou vopsit.
a d ruirii #i a sacrificiului (nu de pu ine ori iepurele care fuge în locul tovar #u- Aceast gr dini va fi dat copiilor la Pa#ti. Atmosfera de Pa#ti este prezent în
lui s u î#i pierde via a). Acestea sunt calit i pe care le desemn m ca fiind vir- basm #i în jocul în cerc.
tu i. De la pa#ti pân la În l are avem timp s l s m evenimentul Învierii s r su-
ne în suflet. În locul basmului vom juca acum jocuri al c ror con inut este c uta-
rea #i g sirea. La În l are facem o plimbare lung în timpul c reia observ m
norii. În aceast zi dispare pomul cu ou colorate de pa Masa Anotimpurilor. În
perioada cuprins între În l are #i Rusalii, Masa anotimpurilor se umple încet cu

32 . 33

porumbei albi.
Rusaliile, ca #i Pa#tile sau Cr ciunul, sunt s rb tori care vor fi doar preg tite
nu #i serbate, la gr dini .
Aceast s rb toare este cel mai greu de în eles dintre toate s rb torile anu-
lui. Cum se poate g si o rela ie cu rev rsarea Duhului Sfânt peste apostoli, vor-
bitul în limbi str ine? Un preot a numit-o o dat “S rb toarea celor prop #i i”.
La ce se refera? Poate la faptul c ea reprezint a treia treapt pe care o po i
atinge în reu#ita de a te lega interior cu întâmpl rile Cr ciunului #i ale Pa#telui.
Dac mi-am preg tit sufletul în a#a fel ca Na#terea Domnului s se poat
petrece #i în mine, dac am dobândit însu#iri ca generozitate, d ruire #i putere
de sacrificiu care m-au în l at la demnitatea îndur rii unei vie i noi prin Învierea
Domnului, poate fi f cut al treilea pas care înseamn o unire cu alte evenimente
spirituale care nu au leg tur cu dorin ele #i sl biciunile omene#ti. Pe aceast
cale poate avea loc pogorârea Duhului Sfânt. Acest t râm este sugerat, dar foar-
te rar atins (de aceea este “o s rb toare a celor avansa i”). C #i acest lucru poa-
te adormi în spiritul omului, este pus în eviden de faptele evenimentelor de la
Rusalii. Mi aceast s rb toare este un imbold spre aducere aminte a celor petre-
cute în urm cu 2000 de ani, #i de a merge pe aceast cale.
Exteriorizarea acestei s rb tori este mult mai dificil decât celelalte pentru
c se adreseaz în m sur mai mare sufletului, inimii omului.
Pentru a putea serba Rusaliile, în gr dini a Waldorf c ut m o imagine exte-
rioar care s -i exprime con inutul spiritual. Mi în acest caz natura ne vine în
ajutor. În preajma Rusaliilor atmosfera este plin de cântece #i zbor de p s rele
care-#i înso esc în zbor puii înaripa i. Pas rea, fiin a care s-a ridicat de pe p -
mânt în aer, ne poate servi drept exemplu pentru omul care se str duie#te spre
“înaltul lumii spirituale”. Înc din vechime, porumbelul alb este simbolul Sfân-
tului Duh. Acesta este motivul pentru care, în jocul în cerc, apar p s rile pân
cu o zi înaintea s rb torii când la fiecare copil vine un porumbel alb pe care
poate s -l ia acas . Mi acest lucru este f cut s rb toresc: În ultima parte a dimi-
ne ii are loc a#a numitul “final s rb toresc”. În mijlocul înc perii, pe o m su
acoperit cu o pânz alb , este a#ezat o vaz în care, pe o ramur , se afl câte
un porumbel de Rusalii pentru fiecare copil. Podeaua din jurul mesei este aco-
perit de asemenea cu o pânz alb pe care este împr #tiat o mare de flori de
sezon. Lumân rile contribuie la atmosfera s rb toreasc . Ceea ce se întâmpl
este simplu de imaginat. Copiii sunt invita i în înc pere în mod festiv, urmeaz
ni#te jocuri de degete #i apoi fiecare copil prime#te porumbelul de Rusalii în
acordurile unui cântecel.
Cu toat simplitatea acestei ac iuni, în sal domne#te o atmosfer s rb to-
reasc , evlavioas . Acord m mare importan rede#tept rii repetate a acestei
atmosfere care-i înal #i le împ rt #e#te presim irea existen ei unui motiv pro-
fund. L muririle ideatice vor fi date mult mai târziu când con#tien a este în stare
34
.
s cuprind profunzimea dimensiunilor #i acest proces nu ar trebui s înceteze
niciodat .
Mai r mâne înc un anotimp de descris cu s rb toarea sa: vara cu Sânziene-
le.
Dup Rusalii se poate observa cum copiii sunt de nest pânit, sunt mai vioi,
parc mai liberi, f r îns a fi agresivi p rând s asculte tot atât de bine ca înain-
te, fiind d rui i total c ldurii #i soarelui care se apropie de punctul culminant al
c l toriei sale, atins la solsti iul de var . Datorit st rii în care se afl copiii,
înlocuim basmul care necesit concentrare pentru a fi ascultat, cu dansuri de
var pe care le facem afar .
Sânzienele, s rb toarea Sf. Ioan Botez torul, vor fi celebrate pân la solsti-
iu cu focuri mari. Este vorba de perioada când soarele a dep #it punctul culmi-
nant al solsti iului de var #i lumina va sc dea în intensitate pân la solsti iul de
iarn . Ioan Botez torul spunea: “el se va împlini, iar eu voi sl bi”. Am putea
spune #i a#a: lumina exterioar trebuie s scad pentru ca lumina interioar s
creasc . Interesul meu orientat spre exterior trebuie s p leasc pentru a putea
cre#te în intensitate interesul meu pentru cele interioare. A#a trebuie în elese #i
focurile de Sânziene. Figurativ vorbind, toate impurit ile sufletului vor fi arse.
Sf. Ioan Botez torul trebuie în eles ca un antemerg tor al Domnului (“preg ti i
c rarea Domnului #i netezi i-i urcarea”).
La gr dini serb m ziua de Sânziene cu jocuri #i dansuri. La jocul în cerc
ne preocup transformarea omizii în fluture iar la sfâr#itul s rb torii, fiecare
copil prime#te un fluture de m tase. Fluturele este imaginea arhetipal a trans-
form rii pe care o parcurge #i omul. Lep dând tot ceea ce este p mântesc, poate
începe o via nou în plan spiritual. Prin metamorfozarea intereselor p mân-
te#ti în interese din sfera spiritualului nu înseamn a te înstr ina de lume, a tr i
doar în lumea spiritual . Dimpotriv , leg tura între mediul înconjur tor, natur
#i lumea spiritual care este creatoarea tuturor, perceperea #i tr irea lor într-o
form nou , sunt sarcinile care ne stau în fa a nou , oamenilor de ast zi.
Astfel am închis cercul s rb torilor anului. Mi în acest caz ca #i în cel al de-
scrierii unei zile, ritmul care str bate ca o respira ie întregul an, poate fi perce-
put ca având un efect benefic, curativ.
Înc un cuvânt despre Masa anotimpurilor. Prin ea încerc m s aducem în -
untru schimb rile petrecute în natur #i s le vizualiz m. Este a#ezat într-un
col lini#tit dar vizibil al înc perii, purtând podoaba corespunz toare anotimpu-
lui. Despre ce podoabe este vorba, s-a ar tat în descrierea ciclului anului. Ea
este o parte a inimii copilului de care este îngrijit cu tot atâta dragoste ca #i de
educatoare.
. 35
 .
Preg$tirea pentru /coal$

A#a dup cum a fost descris în capitolul “dezvoltarea copilului”, între al 5-

lea #i al 6-lea an de via copilul face pa#i importan i în dezvoltarea sa, pa#i pe
care încerc m s -i p trundem la gr dini . Cum aceast perioad este asociat
cu preg tirea mapelor #i cu suprasolicitare, vom încerca s prezent m aceast
epoc #i modul în care se poate ea desf #ura în gr dini a Waldorf.
Este de la sine în eles c un copil care se preg te#te de mers la #coal are
nevoie de un alt fel de tratament decât un copil de 4 ani, de exemplu. În primul
rând pentru c ajunge într-o faz în care în mod trec tor, fantezia pare s nu-i
mai ajute. Acum copilul este recunosc tor când i se dau activit i prin care poa-
te s tr iasc for a sa de rezisten . O activitate potrivit pentru aceast etap
este cea a lucrului cu lemnul. Crengile fixate în bancul de lucru vor fi t iate cu
mult râvn , apoi vor fi r #p luite, vor fi pilite #i în final vor fi #mirg luite. Este
impresionant bucuria cu care lucreaz #i mândria de a putea duce acas bucata
de lemn “fin ” ca m tasea la pip it. Doi b ie'i de !ase ani !i-au construit cu mult îndemânare un avion. Dup ce
Procesul devenirii unui copil de #coal înso e#te sentimentul acestuia c este au zburat o vreme cu el nu au mai !tiut ce urmeaz . Sili'i de necesitate unul din
“mare”, altfel spus: “eu pot mai bine decât cei mici”. ei a spus: “haide s zbur m la bunica” (bunica eram eu). În momentul în care
Copilul de vârst #colar este foarte bucuros dac i se permite s ajute; dar au ajuns eu tocmai coceam pâinea. I-am salutat cu cuvintele: “ce bine c a-'i
trebuie s fie solicitat pentru lucruri pe care nu pot s le fac decât “cei mari”, venit, tocmai munceam. Pute'i s v ocupa'i pu'in de cei mici (care erau p pu-
de pild lucruri pe care le face educatoarea de obicei. !ile) !i s zbura'i cu ei pân la lac ca s face'i o baie?” Au fost încânta'i !i s-
O activitate foarte îndr git este preg tirea darurilor aniversare pentru au ocupat înduio! tor de “cei mici”, i-au dus la baie !i i-au înv 'at s înoate.
membrii de familie (fie c este vorba despre o p pu# pentru sora mai mic sau Între timp, unul din ei a întrebat îngrijorat “când trebuie s ne întoarcem?”.
despre o bucat de lemn pentru fr ior, sau invers). Idei pentru astfel de cadouri Am r spuns “la ora 5, iar în drum a'i putea s zbura'i pân la magazin !i s
au chiar copiii #i doar rareori ni se care sfatul. Dup dep #irea acestei faze de cump ra'i ni!te unt !i brânz ? Nu mai avem nimic acas ”. Au mai f cut o vre-
s r cie a fanteziei, aceasta izbucne#te înnoit , îmbog it . Ideile pentru joac me baie dup care au îmbr cat p pu!ile !i mi-au îndeplinit dorin'a cump rând
sunt mult mai rafinate, mai atotcuprinz toare. Limbajul prin care ne adres m cele indicate.
acum copiilor trebuie acordat acestor aptitudini. Educatoarea se va adresa din
ce în ce mai des capacit ii imaginative a copiilor continuând cu mult circum-
Privind acest exemplu se poate observa cât de mult poate fi men inut o idee
spec ie, dup necesitate, unele idei.
ce ine de imagina ie, cât de multe detalii înglobeaz povestea tr it de ei #i cât
Iat un exemplu:
de bucuro#i sunt când li se d responsabilitate (în cazul acesta, grija pentru cei
mici). Lucrul acesta este reg sit #i în sentimentul social care trebuie mereu sti-
mulat la aceast vârst . În modul acesta copiii de vârst #colar ajut celor mici
la îmbr cat #i pot prelua din ce în ce mai multe sarcini care le incumb respon-
sabilitatea cum ar fi de pild cur enia într-un col sc pat din vedere, casa p pu-
#ilor de pild .
Perioada pre#colar constituie a#a numita: “munc a copilului de #coal ” în
gr dini a Waldorf. Este vorba de o munc care se întinde pe o anumit perioad
de timp (cam de la carnaval pân la Rusalii), munca pe care o fac copiii în mod

36 . 37

independent având caracter formator, #i care este func ie de rezisten a de care
dispun, #i de pl cerea de a lucra. Alegerea acestor îndeletniciri depinde de bo-
g ia imagina iei educatoarei #i poate porni de la:
• confec ionarea de p pu#i cu noduri pân la
• p stor cu oi e sau
• cas simpl pentru p pu#i cu p pu#i care stau ori
• corabie cu pânze
#i oricare alte variante. F când aceast munc , copilul de vârst #colar exer-
seaz capacitatea de concentrare mai îndelungat asupra unei activit i, precum
#i ac iunea logic .
Dac pentru aceast “munc a copilului de #coal ” este aleas p pu#a cu
noduri, se va coase mai întâi un scutec, care, dup dorin , poate fi brodat, pen-
tru ca atunci când apare, p pu#ii-copil s nu-i fie frig pân la terminarea garde-
robei.
Dup Rusalii se va g si timpul potrivit pentru serbarea “botezului p pu#ii”,
determinând astfel copiii s -#i termine lucrul pân la o anumit dat , deci s
înve e s se încadreze în timp.
Este nefondat ideea conform c reia ar fi nepotrivit ca un b iat de 6 ani care
de-acum este mare s -i cerem s coase o p pu# . Noi nu am întâlnit situa ia în
care un copil s se simt obligat s fac o p pu# , sau s nu lucreze cu bucurie.
Dimpotriv , înc înainte de Cr ciun întreb rile referitoare la momentul când în
sfâr#it putem începe s-au îndesit, iar anul trecut cel care a terminat cel mai re-
pede lucrând cu cea mai mare pl cere, a fost un b iat. Aceast situa ie este de-
pendent de atitudinea existent în familie fa de ceea ce înseamn
masculinitate.
Mi în cazul “muncii copilului de #coal ” vom acorda aten ie individualit ii,
personalit ii copilului. Copilul stabile#te singur perioada de timp cât lucreaz ,
cât de mult rezist #i cât de repede lucreaz . De obicei exemplul celor care lu-
creaz repede, intensiv este atât de puternic asupra celor ceva mai lene#i care
l sându-se contamina i de râvna celor harnici, se comport de parc ar fi “b ga i
în priz ”, lucrând cu o adev rat bucurie.
Astfel “munca copilului de #coal ” se constituie într-o punte de trecere între
gr dini #i #coal #i porne#te de la joc spre munc .
Atitudinea fa%$ de mass-media în perioada pre/colar$
38
.
Televiziunea este de neevitat în zilele noastre. Cu toate aceste se impune
întrebarea: ce efect are consumul emisiunilor televizate asupra copiilor no#tri?
Într-o discu ie a unor exper i s-a cristalizat de mult p rerea privitoare la acest
subiect #i ea #i-a g sit expresie într-o rug minte adresat atunci p rin ilor #i care
spunea: “Permite i copiilor dumneavoastr s priveasc la televizor abia în pe-
rioada #colar ” Ea a fost publicat în “Nürnberger Nachrichten”, Feb. 1987.
Pedagogii Waldorf împ rt #esc un punct de vedere asem n tor. Înainte de a
ne îndrepta aten ia asupra consumului de emisiuni televizate, poate ar trebui s
arunc m o privire asupra mecanismelor #i efectelor acesteia. Cum ia na#tere
imaginea în mi#care? Trebuie s avem prezent în minte faptul c avem de-a face
cu o am gire care ine de trând via ochiului (imagini care se succed în 1/30 sec.
nu sunt percepute ca imagini de sine st t toare ci sunt percepute ca un ansamblu
în mi#care). Acestui fapt se adaug #i acela c pe ecran nu apare o singur ima-
gine luminoas , ci pe acest ecran gonesc puncte luminoase care ne bombardeaz
retina de 625x800 ori. Dup 1/30 sec, timp în care au str b tut ecranul, o iau de
la cap t. Credem c avem o imagine care este de fapt o alc tuire datorat legilor
fizice c rora li se subordoneaz ochiul care, datorit spa iului mic existent între
puncte, nu poate s le recunoasc ca atare. Pentru c avem de-a face cu o ima-
gine aparent mi#c toare, ochiul nostru nu parcurge traiectoria normal de depla-
sare. În mod normal, când privesc ceva, trebuie s mi#c ochiul care este activ #i
care face o mi#care de tatonare. Nu acela#i lucru se petrece în cazul privitului la
televizor, când ochiul nu trebuie s fac mi#c rile normale de percep ie el r -
mânând în epenit, nemi#cat.
Aceast privire în pozi ia încremenit a ochiului (holbatul în limbaj popular)
are anumite efecte asupra con#tien ei treze. M sur tori f cute pe creierul celor
ce privesc mult la TV au pus în eviden o sc dere a undelor beta, care demon-
streaz starea de veghe. Au fost puse în eviden doar unde alfa care sunt pre-
zente în somn sau în stare de trans (Emmery-Report 1975, publicat în “Schafft
das Fernsehen ab” - “Stinge i televizorul”, de Jerry Mander). Asta înseamn c
imaginile televizate p trund în subcon#tient f r a fi filtrate de con#tien a noas-
tr treaz . O dificultate în plus pentru con#tien a copilului este aceea c fiecare
act al percep iei este înso it #i de un act de cunoa#tere, care spune telespectato-
rului ce trebuie s vad . Aceast aptitudine de formare no ional ca de ex.:
“aceasta este o cas , acesta este un copac” se dezvolt pe baza experien ei care
deocamdat lipse#te copilului.
La adult percep ia #i actul cunoa#terii pe baza experien ei formeaz o unita-
te. Copilul are nevoie de mai mult timp pentru c lui îi lipse#te experien a.
La televizor totul merge repede, prea repede pentru capacitatea de re-
ac%ie a copilului. Tensiunea cre/te prin schimbarea rapid$ a imaginii, prin
anumite tehnici de montaj /i unghiuri de filmare, dar îngreuneaz$ în%elege-
. 39

rea.
Fantezia copilului care nu ac ioneaz cu o ap sare de buton, î#i dep #e#te
limitele #i este inactivat . Deci ce se întâmpl cu copilul care st în fa a ecranu-
lui? Ochii lui r mân în epeni i pe o suprafa gri #i urm resc goana unor puncte
luminoase. Made incon#tient, hipnotizat, într-o stare de trans #i recep ioneaz
imagini care se succed una dup alta cu rapiditatea unui fulger #i care se scu-
fund în subcon#tientul s u unde vor fi cantonate în straturi succesive pân
când, ca un co# de hârtie, se vor rev rsa într-o zi în r spunsuri tip “Tom” #i
“Jerry” pe care le dau înv torului la #coal sau educatoarei la gr dini #i cre-
eaz senza ia c stai de vorb cu o fiin format din zdren e de filme de televi-
ziune. Motivul succed rii cu rapiditate a secven elor filmate se reg se#te în
televiziunea îns #i. Televiziunea prin natura sa nu poate propune decât stimuli
simpli c rora nu li se poate r spunde decât în mod simplu - calul de pe ecran nu
poate fi atins, nu se poate ajunge la el, nu te po i juca cu el, nu poate fi decât
privit, dar #i de privit nu se poate decât pentru scurt timp. Rezid în natura sti-
mulilor simpli nevoia de a cre#te intensitatea sau de a accelera succesiunea ima-
ginilor pentru a nu deveni plictisitoare. Pentru a fi atractiv , televiziunea este
constrâns la rapiditate #i la g sirea unor unghiuri interesante de filmare - iat
astfel motivul pentru care “ac iunea” din filme prezint în mod din ce în ce mai
drastic violen a. În cele descrise mai sus se reg se#te motiva ia pentru ritmul
accelerat succesiunii imaginilor dar #i pentru con inutul filmelor. Tensiunea pe
care este nevoit s o creeze televiziunea pentru a nu fi deconectat televizorul
este realizat prin punerea telespectatorului într-o stare de u#oar team care
poate fi denumit #i “furnic tura nervilor”.
Adev rata întrebare care se pune nu este dac televizorul d uneaz copilului
ci: dac acesta contribuie la stimularea procesului s u de dezvoltare? R spunsul
dat de specialist sun cam a#a:
Televizorul:
• provoac vicii de postur
• provoac o sc dere a memoriei vizuale
• determin superficialitate #i înjum t e#te formarea de imagine
• scade capacitatea de concentrare #i stimuleaz gustul distructiv
• îngr de#te formarea activ , proprie a reprezent rilor imaginative
• stimularea instal rii pasivit ii în toate domeniile
• determin apari ia unei con#tien e de spectator, distan area de via , o via
“la mâna a doua”
• ac ioneaz determinând lenevia la citit (analfabetismul este în cre#tere în
Germania, cultura cititului scade în mod rapid)
• determin o infla ie de stimuli care suprasolicit copilul #i stimuleaz prin
aceasta irascibilitate #i agresivitate (care sunt denumi i de #tiin cu terme-
nul de simptome ale stress-ului).
40
.
Observ m a#adar c televizorul nu este un stimulent al dezvolt rii. Asta nu
înseamn c putem privi televizorul abia la vârsta de 18 ani, când suntem ma-
turi, ci ca un copil de vârst pre#colar s fie pe cât posibil ocrotit, p zit de
aceast ac iune care poate fi f cut treptat, odat cu atingerea vârstei de #coal .
Din punct de vedere al pedagogiei Waldorf se poate stabili clar c elurile pe
care pedagogia Waldorf #i le propune sunt diametral opuse calit ii de telespec-
tator a copilului.
Televiziunea Pedagogia Waldorf
Produce vid interior prin preplinul de Dore#te s stimuleze fantezia prin
imagini zestrea imaginativ
Spulber , sl be#te capacitatea de con- Dore#te s stimuleze capacitatea de
centrare concentrare, prin interes
Sl be#te voin a în toate domeniile, Dore#te s stimuleze formarea propri-
duce la pasivitate ei voin e prin activitate personal
Via a “la mâna a doua” Dore#te s stimuleze propria ini iativ
#i via a activ proprie
Luând în considerare toate acestea, constat m c emisiunile televizate nu in
cont de ele. Celor de mai sus li se pot ad uga urm toarele:
A/a numitele emisiuni educative z$p$cesc copilul prin schimbul care
este f$cut cu mon/trii sau p$pu/i-oameni. Câ/tigul în ce prive/te înv$%$tura
este nul. Urmarea este o pseudo sau o semiformare, o constituire superfici-
al$ de cuno/tin%e f$r$ fundament, care aduce cu sine pericolul ca mai târ-
ziu s$ nu se poate atinge aprofundarea i s$ se tr$iasc$ dup$ Motto-ul:”
:tiu deja, nu m$ intereseaz$”. Filmele de desene animate tr$iesc prin rapi-
ditate i prin schimonosirea propor%iilor. Mesajul lor este impregnat de
cele mai multe ori de agresivitate /i violen%$.
( În decembrie 97, 700 de copii din Japonia au trebuit interna i în spital cu
diagnosticul spasme #i tulbur ri respiratorii, dup ce au “savurat” filmul de de-
sene animate “Pokemon”. Mi în acest caz se pune în eviden lipsa de protec ie
de care beneficiaz copiii în contactul cu mass-media. Ei nu pot opune nimic
con inutului imaginilor vizionate care coboar pân în psihic. Psihiatra Dr. Rika
Kayama a vorbit despre faptul c : “urm rile nu ar fi fost atât de dramatice dac
copiii nu ar fi fost atât de prin#i, de fascina i, de film” - Schwarzwälder Bote din
18.12.1997).
Filmele cu animale sunt interesante ceva mai târziu, în perioada /cola-
r$, în jurul vârstei de 10 ani. Înaintea acestei vârste copiii înlocuiesc ima-
. 41

ginile cu propria observa ie. Pentru copil nu este important$ împ$rt$/irea
cuno/tin%elor ci propria observare activ$ a unui animal i tr$irea de care
este înso%it$ observa ia sa. Pentru acest motiv propria observare a unui
animal este mult mai important$ (chiar dac$ este vorba doar de un gân-
dac) /i mai stimulativ$ decât orice film cu animale.
În consecin , citatul cam agresiv al lui Uri Bronfenbrenner, un sociolog,
poate fi în eles astfel:
“Odat cu aprinderea televizorului se întrerupe procesul care transform copilul
într-un om matur”.
Între timp un loc important în camera copilului a fost câ#tigat de casetofon,
de calculator, de gameboys #i de jocuri video.
Industria de juc rii a f cut totul pentru ca func ionalit ii #i aspectului lor
prozaic s -i corespund un aspect exterior pe m sur - casetofonul va fi învelit
într-un ursule etc. Reiese deci c astfel de aparate nu sunt atractive pentru co-
pii, ci trebuiesc “f cute” s fie atractive.
Care este îns ac iunea lor asupra copiilor de vârst pre#colar când ascult
cântece pentru copii sau pove#ti în fa a casetofonului? F când abstrac ie de fap-
tul c un copil trebuie l sat tot atât de pu in singur în fa a casetofonului ca #i în
fa a televizorului - întotdeauna când o ma#in tinde s înlocuiasc o persoan
trebuie s devenim aten i - totu#i casetofonul mai are #i unele func iuni educati-
ve nedorite: el educ , a#a cum o fac #i alte aparate destinate auzului (radio, dis-
curi, C.D.-uri) de a asculta ignorând. Cum se petrece acest lucru?
Dac cercet m dezvoltarea cunoscut de mijloacele audio-vizuale în ultimii
30 de ani, se constat , începând cu deceniul al 7-lea, o cre#tere ascendent a
consumului audio-vizual. Între timp ne-am obi#nuit s tr im cu o perdea de
zgomot de fond. Când urc m în ma#in este tot atât de normal s d m drumul
radioului pe cât este de firesc s ne prindem centura de siguran . În
Supermaket, onoratei clientele i se picur în urechi oferte de programe muzicale
pe care copiii le pot asculta apoi acas pe casete. Între timp au ap rut statistici
care arat c 60% dintre tinerii cu vârst între 16-25 de ani sunt hipoacuzici
datorit num rului de decibeli din discotec care este atât de ridicat încât pro-
duc perturb ri ale nervului acustic. În ultimii 15 ani t ria sunetelor a crescut
continuu. De ce? Datorit acestei continue influen ri cu sunete care a fost de-
scris mai sus #i care poate fi întâlnit peste tot pe unde treci. Pragul de asculta-
re, adic t ria sunetului, trebuie s creasc mereu pentru a putea percepe ceva.
La gr dini întâlnim copii care nu mai reac ioneaz la sunete joase. Muzica
tare a discotecilor este punctul terminus al unei lungi evolu ii care a început în
camera copilului.
Un alt aspect se refer la modul de a trata t cerea. Un copil astfel crescut va
avea mai târziu dificult i când va trebui s -#i fac temele acas în lini#te. Va fi
nelini#tit, nu se va putea concentra, pentru c este obi#nuit s fie distras de o
42
.
mie de zgomote. Sufletul s u se aseam n cu o lad de gunoi care este umplut
cu zdren e de sunete, fragmente de cântece #i fâ#âieli. Ace#ti copii sunt întot-
deauna greu de mul umit. Înc de mici, obi#nui i s fie consumatori de audio-
vizuale, le va fi din ce în ce mai greu s fie activi interior. Ei a#teapt din partea
lumii s fie distra i de aceasta, g sind tot mai s fac singuri ceva.
Celor descrise li se adaug jocurile video #i gameboys care sunt în întregime
electronice #i care nu emit decât zgomote. Mi în fa a acestora - la o vârst care ar
trebui s fie dedicat mi#c rii #i bucuriei pe care o procur descoperirea - copiii
stau în epeni i, privind fix un punct mi#c tor. Singura lor activitate este s apese
un buton cu care se influen eaz #i se conduce jocul. Lumea virtual în care
p trunde, planeaz în fa a sa stabilind ce sa va întâmpla. În realitate aceste
gameboys se supun doar legit ilor digitale, cu alte cuvinte nu exist decât dou
posibilit i: 0 #i 1, în untru sau afar , da #i nu.
Punctul culminant al Gameboys-urilor atins pân în acest moment a fost cel
creat de japonezi #i numit Tamagotschi.
Acest joc pe calculator atrage posesorul s u în vraja conform c reia perso-
najul pare s se comporte ca o fiin uman . Dac nu i se acord suficient aten-
ie, devotament #i îngrijire, ”moare”. Adic posesorul este silit s execute toate
mi#c rile comandate, dac nu dore#te s -#i piard interesantul joc.
Nu ar trebui s$ c$dem pe gânduri?
Din p cate Tamagotschi a câ#tigat enorm de mult teren #i este foarte îndr git
de copiii care diminea a nu se pot desp r i de “copilul” lor. În ultimul timp au
ap rut “bone Tamagotschi” care se îngrijesc de fiin pân se întoarce copilul
de la gr dini sau de la #coal .
Acest joc prezint tendin a spre juc ria finit descris în primul capitol, care
este adus la perfec iune, tendin a de a nu mai l sa copilului spa iul necesar
jocului precum #i activit ii interioare #i exterioare. A fi determinat de al ii, a
te supune, sunt însu/iri contrare celor necesare dezvolt$rii libere a copilu-
lui pentru a deveni un om liber, care se supune propriei hot$râri.
Mass-media este o realitate a societ ii noastre, dar precum nu d m stoma-
cului copilului nostru alimente greu digerabile, ar trebui s reflect m asupra
mijloacelor de educa ie dac dorim s facem un bine sufletului copilului nostru
- c ci juc ria, orice form ar avea, ac ioneaz tot atât de educativ asupra copilu-
lui precum ac ion m noi în#ine. Întocmai cum trebuie s p zim copilul de savu-
rarea cafelei, a alcoolului sau nicotinei care apar in vârstei adulte, când se poate
hot râ pentru sau împotriva lor, tot astfel ar trebui s avem o atitudine de mena-
jare fa de “savur rile suflete#ti” oferite de contactul cu mass-media.
Din punct de vedere pedagogic ar fi bine s ne punem întrebarea: dac este
indicat consumul mediatic pentru copilul nostru? O m sur pentru aceasta a fost
dat prin no iunile prezentate în capitolul 2, unde au fost descrise legit ile dez-
volt rii copilului.
. 43
 .
Educarea copilului în zilele noastre înseamn$ adeseori a înota împotri-
va curentului. Pedagogia Waldorf consider$ ca pe o chestiune care o pri-
ve/te direct crearea posibilit$%ii copilului de a se dezvolta corespunz$tor
copil$riei pentru ca mai târziu, ca adul%i, s$ fie în stare s$ ac%ioneze din
proprie ini%iativ$, cu responsabilitate i s$ poat$ hot$rî asupra vie ii sale.

44 . 45