INFLUENȚA CUNOAȘTERII INFORMAŢIEI

ÎN CONFLICTELE MILITARE

Abstract:
În era modernă, războaiele nu se mai poartă și câștigă pe frontul clasic de luptă, în
plan fizic, ci pe planul informațional. Confruntările armatelor moderne se duc tot mai mult pe
planul inteligentei și al psihicului uman.
Astăzi, câștigarea unei bătălii nu ține de forța militară brută și de numărul ostașilor.
Dominante sunt elementele ce țin de inteligența umană: diversiunea, vicleșugul, spionajul,
manipularea opiniei publice, experiența comandanților, psihicul luptătorilor…
Cunoașterea este puterea la cea mai înaltă calitate. Ea poate fi folosită pentru a
pedepsi, răsplăti, convinge, transforma. Celelalte forțe (elemente ale puterii) depind de
cunoaștere iar cunoașterea nu se epuizează. Putem genera oricâtă cunoaștere.

Nowadays, the wars aren’t held and win on the classic battlefield, physically, but
informational. The moderns’ armies’ confrontations are, more and more, depending on
human’s intelligence and psychological level.
Today, winning a battle doesn’t depend by the military forces or soldiers’ number.
The main elements depend on human cleverness: diversity, cunning, espionage, public
opinion manipulation, commander’s battle experience, soldiers’ psychological level…
The knowledge is the power on his highest level. It can be used to punish, to reward,
to persuade and to transform. The other elements of the “power” depend on knowledge and
that cannot be depleted. We can generate as much knowledge as we need.

Cuvinte cheie: război informațional, concept C4I2

Pagină 1 din 7
 1. ASPECTE GENERALE

Sun Tzu fost cel care a descris pentru prima dată mijloacele de luptă folosite în
războaiele informaționale, stabilindu-le ca făcând parte din principiile războiului. Principalele
informații din lucrarea sa sunt folosite de strategi în decursul timpului. De asemenea, el
consideră că lumea poate fi modificată prin schimbarea opiniilor anumitor oameni. Tot el ne
învață despre artificialitatea sentimentelor și a modului de comportare al indivizilor și despre
modul cum aceste elemente pot fi conturate din exterior.
Elementul cu cel mai ridicat grad de importanță și mai eficient pe toate planurile este
cunoașterea, deoarece forța brută este ineficientă în anumite domenii și poate fi folosită doar
pentru a pedepsi. Mai mult, orice forță fizică este mărginită de anumite limite. Un surplus de
forță poate face să se distrugă ceea ce se dorește să se protejeze. Pe de altă parte, bogăția este o
unealtă mai eficientă decât forța brută. Se poate utiliza atât pentru a oferi recompense cât și
pentru a pedepsi, dar are și aceasta limitele sale, nu este infinită.
O dată cu globalizarea și a apariției și extinderii rețelei internet informația a început să
devină cea mai de seamă armă pentru dominația geopolitică, economică și geostrategică de care
se pot folosi statele lumii. Într-o altă ordine de idei, puterea se obține prin deținerea informației,
iar războiul informațional poate fi rezultatul luptei ce se poartă cu scopul obținerii ei.
Războiul informațional poate fi denumit ca fiind un joc între doi sau mai mulți
participanți, ce se desfășoară pe două planuri:
 ofensiv – în care fiecare stat are ca principal obiectiv sa își protejeze propriile
informații sau, în cazul în care pierde anumite informații în favoarea inamicului,
trebuie să recupereze informațiile pierdute înainte ca adversarul să le exploateze.
 defensiv - obținerea de informații și utilizarea acestora pentru a influența deciziile altor
state astfel încât obiectivele propriului stat să fie atinse.
Atât în prezent cât și în viitor, conflictul informațional va deține un rol important în
zonele principale ale unui stat, precum cea politică, militară, dar și economică.

2. TEORETIZAREA ASPECTELOR RĂZBOIULUI „CONTEMPORAN”

În urma unor studii făcute de specialiști în domeniu s-au stabilit câteva caracteristici ale
modului de desfășurare a războiului contemporan: substituirea armatei de masă cu grupuri mai
mici, constituite din militari mult mai bine antrenați și care au în dotare echipamente
performante și capabile de a îndeplini mai multe scopuri; distrugerea inamicului prin lipsa
contactului, prin controlarea și supravegherea acestuia; deciziile vor fi luate de către
componentele politică și militară care vor acționa de la distanță; componenta informațională va
căpăta un rol din ce în ce mai important în cadrul războiului, iar cine va deține o mai bună
logistică informațională va domina.
În cele din urmă, războiul va deveni unul politic, informația constituind motorul ce va
pune totul în mișcare. Elementul militar va avea rolul de a descuraja și de a intimida eventualele
devieri de la planul politic.
În zona militară a adversarului se va acționa cu scopul de: a reduce capacitatea de
operativitate a forțelor sale armate; creșterea timpului în care acesta își va duce la îndeplinire
obiective de maximă importanță; scăderea influenței pe plan internațional și pierderea anumitor
avantaje; afectarea credibilității populației naționale în propria armată; generarea de situații în
care adversarul să se arate ca fiind vulnerabil și incapabil de a riposta.
Un loc esențial în lupta armată contemporană îl va avea asimetria informațiilor și a
modului de utilizare al acestora. Termenul de asimetric este introdus în documentele de nivel
strategic recent, fiind un concept de actualitate. Teoretic, războiul asimetric este o modalitate
prin care o grupare militară, cu putere mai scăzută, dorește să își creeze avantaje față de un

Pagină 2 din 7
adversar mai puternic. Totodată, războiul asimetric este acel război prin care se caută
exploatarea slăbiciunilor adversarului și evitarea intrării într-un conflict direct cu forțele
superioare ale acestuia. Pe de altă parte, orice război este asimetric, fiind imposibilă realizarea
unei simetrii totale între toate elementele ce definesc noțiunea de război.
Orice război este definit măcar de una din următoarele asimetrii: obiectivele pe care le
urmăresc beligeranții; calitatea sau cantitatea forțelor și echipamentelor, procedeele adoptate
pentru desfășurarea acțiunii (atac sau apărare). De asemenea, există asimetrii și din perspectiva
doctrinelor folosite, dar și a altor elemente.
Prin urmare, războiul viitorului se va concretiza într-o luptă a deținerii informațiilor,
care vor fi exploatate de sfera politică care va deveni una din ce în ce mai violentă și care prin
modalitățile originale de utilizare și îmbinare a mijloacelor de susținere a conflictului va duce
la atingerea obiectivelor urmărite. În esență, modul de ducere al războiului va fi totalmente
altul.
Vor exista implicații ale conflictului și în plan psihologic, cultural, informatic, religios,
economic, dar și în sfera valorilor simbolice prin care se dorește dominarea minții adversarului
astfel încât acesta să poată fi ușor de manipulat și controlat. Scopul principal al războiului nu
va mai fi doar forța armată a adversarului, ci va viza toată populația statului în cauză. Se va dori
schimbarea mentalității și a sistemului de valori a întregii civilizații, o dominație culturală cu
alte cuvinte.
Se așteaptă modificări ale principiilor de organizare și de purtare a acțiunilor duse de
forțele armate, provocate de inovațiile în zona tehnicii militare având ca puncte cheie
următoarele: punctele de responsabilitate; armamentul inteligent; manevra în zona
informațiilor; apărarea cibernetică; flexibilitatea logisticii; rețeaua de transmisiuni.
Conflictul informațional va fi un element cu un caracter central în desfășurarea
războaielor viitoare și rolul acestuia va fi din ce în ce mai important, deoarece va face abstracție
de tiparele convenționale de ducere a războiului aducând inovație.
Dezvoltarea tehnologiilor de comunicare prin semnale electromagnetice, cu elemente în
electronică și electrotehnică va fi una continuă, atât în perioade conflictuale cât și în perioade
de pace. Informațiile adunate vor fi stocate în baze de date corespunzătoare, astfel încât să poată
fi utilizate ulterior.
În perioadele ce urmează, o influență tot mai mare o vor avea armele de război
electronic, care alături de bruiaj și transmiterea de informații eronate vor decide deznodământul
acțiunilor militare la nivelul operativ și chiar la cel tactic.
La nivelele superioare, cum ar fi cel strategic, conflictul se va purta după ce se stabilește
cine are supremația strategică, obținută prin diferite metode precum operațiunile tipice
războiului informațional, dominarea spațiului aerian, naval și cosmic.
Noțiunea de luptă aero-terestră va fi tot mai des pusă în practică, având influențe din ce
în ce mai determinante asupra modului de ducere a luptelor, lucru cauzat de modernizările aduse
în zona tehnologiei informației și de folosirea tot mai frecventă a armelor inteligente, a
avioanelor invizibile și a robotizării echipamentelor prin care se poartă lupta.
Din perspectiva războiului informațional, principiile de funcționare și de purtare ale
acestuia s-au concretizat tot mai mult fiind într-o continuă evoluție și li s-au delimitat anumite
roluri precum: realizarea unei conexiuni între misiunile pe care le primesc forțele armate și
misiunile de război informațional; integrarea misiunilor de război informațional în concepția
operației; organizarea metodelor de ducere a războiului informațional astfel încât să fie
distribuit pe toate etapele de desfășurare a operațiilor; îmbinarea modurilor de ducere a luptei
armate cu procedeele războiului informațional.
Din ce în ce mai multe studii arată că odată cu creșterea forței de nimicire a
echipamentelor militare, precum: armele de distrugere în masă cu rază lungă de acțiune și cu
grad ridicat de precizie; rachetele balistice; echipamentele de distrugere biologică și cele cu

Pagină 3 din 7
capacitate de invizibilitate; vor transforma câmpul de luptă, care până atunci era plin de resursă
umană, într-o zonă dominată de echipamente robotice sau chiar de inteligență artificială.

3. ELEMENTE ESENȚIALE ALE RĂZBOIULUI INFORMAȚIONAL

Războiul informațional este forma de război caracteristică acestui sfârșit de mileniu,
deoarece el răspunde la criticile politicienilor și a analiștilor geo-strategici.
Acest război oferă șansa de a manevra informația sustrasă și instrumentele pentru a
configura și dirija informația.
Însușirile cele mai importante ale războiului informațional reies din natura sa:
 Greutatea precizării inamicului;
 Lipsa unei granițe de natură geografică;
 Absența unor mijloace rapide de îndreptare a repercusiunilor generate;
 Folosirea unei tehnologii cât mai simple și răspândite într-o arie cât mai mare;
 Costurile foarte mici ale desfășurării operațiilor în raport cu rezultatele;
 Anularea diferențelor dintre nivelurile de comandă.
Odată cu apariția războiului informațional apar și noi moduri de influențare care evită
puterea și granițele statelor. Aceste noi moduri operează direct asupra comenzii și controlului,
asupra informației și componentelor vitale ale infrastructurii statale.
În acest război se pune accent pe prevenirea conflictelor și se încearcă evitarea creării
victimelor, prin punerea în aplicare a noilor moduri ce se află la granița dintre conflict și pace.
Războiul informațional are ca obiectiv influențarea proceselor decizionale ale domeniului
militar, politic, social sau economic. În acest mod se evită violența prin înlocuirea acesteia cu
influențarea.
În războiul informațional statele se străduiesc să își mărească cantitatea de informații
concomitent cu ducerea în eroare a adversarului.
Înainte de apariția războiului informațional, conflictele se purtau diferit: se punea accent
pe poziționarea și numărul militarilor deoarece conflictele se desfășurau prin ciocnirea directă
a trupelor. Obiectivul principal în război era mărimea forțelor. Informația avea și ea o oarecare
importanță, dar aceasta era doar o parte mică din război.
În prezent cel mai important lucru este accesul la informații și posibilitatea de a utiliza
tehnologia. Acuratețea loviturilor și abilitatea de a prevesti manevra adversarului,
adaptabilitatea în luptă, nivelul de acces la informații realizează deosebirea dintre învingător și
înfrânt.
Prin conducerea mass-mediei se poate influența populația pentru a schimba atitudinea
lor față de anumite probleme. Un avantaj în utilizarea mass-mediei în aceste tipuri de acțiuni
este faptul că publicul îi acordă de la început prezumția de nevinovăției.
În ultimul timp politicienii, oamenii de știință, mijloacele de informare din diferite state,
în principal acele state din spațiul Atlanticului de nord și cel european acordă o atenție deosebit
de mare practicii războiului informațional. Acest lucru se datorează faptului că disfuncțiile
apărute în sistemele de comunicații pot cauza revolte, crearea panicii ce poate afecta securitatea
statelor și neutralizarea capacității de comandă și control.
Implementarea sistemelor informaționale ca fundație a tuturor modelelor de activitate
la nivel social dobândește o semnificație strategică în plan politic. Se alcătuiește un nou
ansamblu de dependențe care decid un nou nivel al puterii ce nu mai este legată de nivelul
economiei sau puterea militară a unei țări.
Abilitatea de producere de componente hardware, un lucru vital la începutul conflictului
informațional, a capitulat în fața abilității de fabricare și gestionare de componente software,
ceea ce a dat voie și altor state mai mici să pătrundă pe piața rezervată doar marilor puteri.

Pagină 4 din 7
 Pentru a riposta eficace provocărilor create de războiul informațional, la nivel național
este necesară o abordare globală, pe baza unei planificări care să proiecteze evoluția acestui
domeniu.
Această dezvoltare în tehnologie a constrâns marile puteri să își ajusteze strategiile, iar
în cele din urmă se va ajunge la o schimbare drastică a conflictului armat. În războiul
informațional mărimea armatei va avea o importanță mică deoarece în prezent avem conflicte
de guerilă și terorism, vom înfrunta un inamic care va fi aproape invizibil și mult mai greu de
neutralizat.
A crescut importanța modului de utilizare a informațiilor pentru a sprijini pe cei care le
dețin: confuzia creată în rândurile adversarilor, dezinformarea acestuia.
În armatele contemporane, la începutul celui de-al treilea mileniu s-a constata înclinarea
organizării și înzestrarea cu sisteme ce au ca scop dezvoltarea războiului informațional, iar
aceasta se referă în principal la: dominația deciziilor, alterarea informațiilor, elaborarea unei
ambianțe de neliniște, manipularea populației.
Funcțiile cuprinse în C4I2 vor fi incluse prin conceptul de rețele extinse pentru:
 Dezvoltarea puterii de foc;
 Evoluția munițiilor inteligente;
 Noile sisteme de apărarea antiaeriană;
 În tehnica de luptă se vor introduce posibilități de distrugere, dar și mijloace de
protecție;
 Introducerea asigurării de luptă a soldatului.
Odată cu dezvoltarea senzorilor multispectrali, creșterea aparatelor de zbor cu acționare
de la distanță, sistemele noi de culegere și comunicare a informațiilor, dezvoltarea munițiilor
inteligente de înaltă precizie și a dispozitivelor de atac electronic, vor fi supuse anihilării unui
număr mare de obiective din câmpul de luptă.
În viitor, dezvoltarea sistemelor de ducere a luptei, va avea ca obiectiv participarea unui
număr redus de persoane pe câmpul de luptă, iar sarcinile persoanelor care nu mai participă vor
fi atribuite unor roboți.
O necesitate de primă importanță este integrarea rețelelor informaționale atât pe
verticală cât și pe orizontală, iar acestea vor diminua dificultatea în luarea deciziilor ce au ca
scop funcționarea eficientă a acțiunilor militare și dominarea ritmurilor operațiilor.
Modificarea caracterului acțiunilor de luptă va fi influențată și de alți factori cum ar fi:
dezvoltarea continuă a tehnologiei, mărirea numărului mașinilor de luptă acționate de la
distanță, utilizarea tehnologiei „stealth“.
Strategii militari își închipuie viitorul război complet automatizat în care un rol extrem
de important îl vor avea roboții, acțiuni ale forțelor pentru operații speciale, războiul psihologic,
manevra de simulare și diversiune.

4. CONCLUZIE

În concluzie, se poate spune că, în perioada actuală se realizează un transfer de

importanță între forțele armate și modalitățile non-militare de ducere a războiului, cele din urmă
câștigând teren.
Prin urmare, se observă cum factorul politic nu se mai folosește de forța armată pentru
a-și atinge obiectivele, ci se îndreaptă ușor către laturi mai puțin violente, cum ar fi războaiele
psihologice, economice sau terorismul. Forța armată este folosită și va mai fi folosită foarte
mult timp de acum înainte pentru discutarea relațiilor dintre state, ceea ce se va schimba va
consta în faptul că ea nu va mai avea un rol primordial în îndeplinirea obiectivelor de natură
politică, ci doar de ultimă metodă de rezolvare a unor eventuale neînțelegeri, de intimidare, de
forță de stabilire a păcii și în ultimă instanță de pedepsire a anumitor încălcări de drepturi.

Pagină 5 din 7
 Se discută problema realizării unui raport care să evidențieze măsura în care forțele
armate se vor implica în atingerea cu o mai mare ușurință a obiectivelor urmărite comparativ
cu utilizarea elementelor informaționale. Această nevoie de schimbare vine odată cu rapida
evoluție a tehnologiilor din domeniul informațional.
Un avantaj al folosirii ca modalitate de apărare al tehnicilor și măsurilor ce țin de
războiul informațional este cel al costurilor destul de reduse. Se poate obține o apărare
convenabilă cu mult mai puțin cost financiar decât dacă am constitui aceeași apărare prin
folosirea tehnicilor convenționale. De aceea, alegerea formei de apărare informaționale începe
să fie din ce în ce mai des întâlnită atât la statele tradiționale cât și la cele moderne.
Conflictul informațional este în primul rând, după cum am specificat și mai sus, o
modalitate prin care se ia în calcul importanța și rolul informațiilor în cadrul sistemului de
apărare națională, fiind considerat parte componentă a sistemului de comandă și control. Acest
tip de război se axează pe obținere de avantaje prin specularea vulnerabilităților identificare
prin obținerea de informații despre adversar.
Războiul informațional a început să fie folosit și de țările mai puțin dezvoltate. În
momentul de față se tinde către o relație de independență totală între statele lumii, indiferent de
nivelul de dezvoltare al acestora sau de cât de mare sunt diferențele dintre acestea. Aceste
aspecte au diferite forme de manifestare de la un stat la altul, lucru influențat de interesele și
scopurile fiecărui stat în parte.
Am prezentat în mare parte influența pe care o are acest tip de război asupra mediului
militar și asupra modului cum acesta schimba metodele de purtare a războiului convențional,
dar există implicații pe care le are și asupra altor zone, ba chiar asupra întregii societăți
internaționale. Prin urmare, prin intermediul războiului informațional se por ataca toate zonele
comenzii și controlului, deci este necesară apărarea tuturor.
Cu toate că pare că totul se învârte în jurul informației, deciziile sunt luate tot de oameni,
care pot fi influențați în mod greșit prin tehnici propagandiste și de dezinformare, astfel încât
să cadă pradă propriilor arme. O altă problemă este apariția aparaturii digitale în toate mediile
societății și de care aceasta a devenit din ce în ce mai dependentă, iar această zonă duce la
apariția unor noi sfere de posibile vulnerabilități la care va trebui să se realizeze adaptarea, căci
această latură este într-o continuă dezvoltare.
Pe de altă parte, amenințările informaționale nu mai ține doar de mediul militar, ci
implică și alte medii ale societății. Una dintre aceste sfere este cea a publicității, mass-media
având un rol semnificativ în răspândirea informațiilor și în manipularea opiniei publice. De
asemenea, serviciile de informații joacă un rol deosebit în realizarea protecției informaționale
a propriei armate sau pentru îngreunarea acțiunilor pe care le desfășoară serviciile specializare
în acest domeniu ale inamicului.
Din cauza apariției războiului informațional, s-a ivit necesitatea de a se face modificări
până și la cele mai profunde și esențiale noțiuni ce definește un stat și anume la sintagma de
siguranță națională care în viitor va trebui să fie mai flexibilă și mai dinamică.

Pagină 6 din 7
 Bibliografie

Lucrări:
- Paul Vasile, Conflictele secolului XXI. Războiul Informațional, Colocviu Strategic nr. 7, 2005
- Alvin și Heidi Toffler, Război și anti-război. Supraviețuirea în zorii secolului al XXI-lea,
Editura Antet, București, 1996
- Toffler Alvin Powershift. Puterea în mișcare, Editura Antet, București, 1995
- Weinberger, C., Schweizer, P., Următorul război mondial, Editura Antet, 1997

Web
- https://www.google.ro/?gws_rd=cr&ei=yDlDUpXOFKml4AThuYGAAQ#q=conflicte+
militare/+superioritate+informationala&start=60

Pagină 7 din 7