FITOTERAPIE

Foto: uleiuri

Beneficii și atenționări asupra consumului de uleiurilor

Cum folosim uleiurile alimentare

Uleiurile au un rol esenţial în absorbţia şi transportul vitaminelor

liposolubile (A, D. E, K), la trecerea prin peretele intestinului subţire şi în
protejarea membranelor contra proceselor distructive de oxidare provocate
de radicalii liberi. Nu toate au aceleaşi proprietăţi terapeutice benefice.
Faptul că uleiul de măsline reduce gradul de îmbolnăvire şi creşte speranţa
de viaţă, ar trebui să constituie un îndemn spre consumul tot mai frecvent și
spre reducerea consumului în exces a uleiului de floarea soarelui.

Cel mai mult recomandat este uleiul de măsline, aliment tradiţional, de 5.000
de ani, originar din insula Creta. Este foarte hrănitor (900 kcal la 100 g),
bogat în carotenoizi, fitosteroli, vitamine şi antioxidanţi, ceea ce îi imprmă
numeroase proprietăţi terapeutice.
Proprietăţile terapeutice ale uleiului de măsline sunt multiple:
antiinflamatoare, laxative, hepatice, antianemice, antirahitice,
anticolesterolice, antiglicemiante, antihelmintice şi antiinfecţioase.
Extern este mult utilizat la prepararea unor unguente şi soluţii uleioase
pentru dureri musculare şi articulare, reumatism, artrite, entorse, inflamaţii,
paradontoză, întărirea gingiilor, furuncule, eczeme, răni, arsuri şi în
menţinerea fermităţii şi catifelării pielii.
Uleiul de măsline îşi păstrează calităţile gustative şi terapeutice timp de doi-
trei ani după extragere, dacă este ţinut în frigider, ferit de căldură şi lumină.
Pentru consum este recomandat uleiul presat la rece şi nerafinat
(extravirgin).
În alimentaţie este ideală combinaţia dintre uleiul de măsline, acizii graşi
Omega-3 şi vitamina E.
O sursă alimentară de mare valoare proteică, cu cantităţi mari de acizi graşi
Omega-3, o constituie peştele gras maritim şi oceanic (somon, macrou,
heringi, ton, sardine) la care se adaugă păstrăvul şi scrumbia.
Consumul de alimente bogate în Omega-3 are efecte benefice asupra
sănătăţii prin revigorarea activităţii substanţelor antioxidante, cu proprietăţi
antiinflamatoare, asigurând o incidenţă scăzută a bolilor şi o longevitate mai
mare a vieţii, prin revigorarea enzimelor implicate în lupta împotriva
radicalilor liberi, a stresului oxidativ, a cancerelor şi în dezintoxicarea
organismului.
Acizii graşi Omega-3 previn apariţia bolilor cardiace.
Persoanele care consumă mai mult peşte oceanic, untură de peşte şi uleiuri
bogate în acizi graşi Omega-3 se îmbolnăvesc mai puţin de cancer
colorectal, prostatic şi mamar şi de boli cardiace, prin efectul de inhibare a
tendinţei de coagulare a sângelui, reducând riscul atacurilor de cord.
Necesarul zilnic de Omega-3 este de 1,8 g (la bărbaţi) şi 1,1 g (la femei),
plafoane asigurate în totalitate prin alimentaţie. Se recomandă consumul de
nuci şi seminţe de in măcinate, în puţin lapte şi pâine neagră, pentru a
asigura o funcţionare normală a sistemului imunitar.

Beneficiile uleiuilor alimentare

Acizii graşi Omega-6, respectiv acidul alfa-linoleic şi acidul arahidonic, se

găsesc în uleiul seminţelor de floarea soarelui, porumb, soia, rapiţă, şofrănel,
dovleac, sâmburi de struguri, precum şi în nuci, arahide, dar şi în carnea de
pui şi ouă. Se extrag prin presarea la rece a seminţelor, urmată eventual de
rafinarea tehnologică. Ca exemplu, din 100 kg seminţe de floarea soarelui se
obţin 40-45 litri ulei brut. Din 14 ştiuleţi de porumb rezultă o lingură de ulei
cu un aport caloric de 110 kcal.
În cantităţi moderate (circa două linguri pe zi), uleiurile sunt necesare
organismului pentru asigurarea unei părţi din aportul caloric. Integrate în
alimentele prelucrate, uleiurile pot furniza circa 20% din necesarul caloric al
unei zile.
Uleiurile vegetale de tip Omega-6 sunt eficiente în curăţirea de toxine a
ficatului, stomacului, colonului şi rinichilor; o lingură ulei se ţine în gură
timp de 15 minute şi se face gargară până devine alb, se elimină şi se face
clătirea gurii cu oţet de mere diluat, acţiunea fiind repetată după mesele de
prânz timp de o săptămână.

Atenționări

Consumul excesiv de acizi Omega-6 poate fi însă periculos pentru sănătate

datorită oxidării şi râncezirii rapide în urma expunerii la căldură, lumină şi.
mai ales, prin încălzire la temperaturi mari până fumegă. În aceste cazuri,
acizii graşi polinesaturaţi sunt transformaţi în acizi graşi saturaţi, se pierd în
totalitate proteinele, vitaminele (A şi D) şi elementele minerale, rezultând în
final produse dăunătoare sănătăţii.
Consumat în exces, uleiul bogat în Omega-6 grăbeşte apariţia bolilor
îmbătrânirii, întrucât încetineşte activitatea enzimelor antioxidante şi
influenţează negativ sistemul imunitar, diminuând capacitatea leucocitelor
de a combate infecţiile bacteriene şi virotice. Legat de aceste acţiuni, se
atrage atenţia asupra consumului de rântaş şi cartofi prăjiţi, care înghit
supradoze de ulei supraîncins, cu formarea de acroleină şi acrilamidă,
substanţe cu mare potenţial carcinogen.
Dezechilibrele mari în raportul Omega-6/Omega-3 au efecte nefavorabile
asupra sănătăţii, atât fizice cât şi mentale, mai ales la copii (Gordon
Winocur-2001). Este posibilă declanşarea unor boli cronice, obezitatea,
inflamaţiile interne şi apariţia tenului ridat.
O atenţionare de mare importanţă se referă la efectul nociv al consumului în
exces de ulei de floarea soarelui sau ulei de porumb.
Se pare că cel mai bine echilibrat sub aspectul acestor proporţii ar fi uleiul
de in, chia şi de nuci, indicate a fi introduse în salatele de crudităţi, alături de
uleiul de măsline. De menţionat că uleiul de in nu favorizează creşterea
celulelor canceroase, dar trebuie păstrat obligatoriu în frigider întrucât este
uşor oxidat la temperatura camerei.

(prof. univ. dr. Constantin Milică – Din lucrarea Prevenirea bolilor

cardiovasculare și stiluri de viață sănătoasă)