Biletul nr.

Cum se clasifică profesioniştii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:

- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si
desfasoare activitatea:
 individual;
- in forme de asociere
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii
in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a
intreprinderilor.

Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei

categorii sfera de cuprindere a impozitului.

ART. 13 - Contribuabili
(1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane,
denumite în continuare contribuabili :
a) persoanele juridice române, cu excepțiile prevăzute la alin. (2);
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai
multor sedii permanente în România; Norme metodologice
c) persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute la art. 12 lit. h);
e) persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene.

(2) Nu intră sub incidența prezentului titlu următoarele persoane juridice române:
a) Trezoreria Statului;
b) instituția publică, înființată potrivit legii, cu excepția activităților economice desfășurate de aceasta;
c) Academia Română, precum și fundațiile înființate de Academia Română în calitate de fondator
unic, cu excepția activităților economice desfășurate de acestea;
d) Banca Națională a României;
e) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
f) Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;
g) Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii;
g1) Fondul de garantare a asiguraților, constituit potrivit legii;
h) persoana juridică română care plătește impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate
cu prevederile titlului III;
i) fundația constituită ca urmare a unui legat; Norme metodologice
j) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică.

ART. 14 - Sfera de cuprindere a impozitului

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) În cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având locul de exercitare a
conducerii efective în România, precum și al persoanelor juridice cu sediul social în România, înființate
potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și
din străinătate;
b) În cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului
permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului permanent desemnat să îndeplinească
obligațiile fiscale;
c) În cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute la art. 12 lit.
h), asupra profitului impozabil aferent acestora.

1
Biletul nr.2

Ce întelegeti prin audit în general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?

Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării
unei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.
Orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din
contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”.
O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni
de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare
decât cea de “audit statutar”.
Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi
independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra
imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor)
obţinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi
certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii
specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor
comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (acţionari, asociaţi).

Precizati în ce conditii datorează organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determina
acesta.

Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata

impozitului pe profit pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în
lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activităţi economice, este minimul dintre : 15.000 euro şi 10%
din celelalte venituri neimpozabile.

Biletui nr.3

Care sunt aşteptările publicului de la un audit statutar?

Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, în
măsura în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la
aceste nevoi şi aşteptări.
Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea
unei resigurări referitoare la:
 acurateţea declaraţiilor financiare;
 continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;
 existenţa unor fraude;
 respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;
 comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi
probleme sociale.

Prezentati cum se determina impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe

langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin si venituri
din activitatea unui bar de noapte.

Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maximă dintre:
16% x Profitul impozabil din aceasta activitate sau
5% x Total venituri din aceasta activitate .
Astfel, vom calcula impozitul pe profit în ambele moduri, urmând să decidem ulterior care este
suma de plată.
2
Biletul nr.4

Ce este auditul intern?

Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea
profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei
opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea
intreprinderii (entităţii).
Auditul intern reprezintă un compartiment de control din cadrul entităţii care efectuează verificări
pentru aceasta; face parte din controlul intern al entităţii şi are ca obiective de bază verificarea eficacităţii
sistemelor contabile şi de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia şi, în acest
caz, auditorul intern face parte din structurile funcţionale ale entităţii economice sau sociale; auditul
intern se poate realiza şi pe baze contractuale cu o firmă de audit alta decât cea care efectuează auditul
asupra situaţiilor financiare ale acestei entităţi.

Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare

cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit. Daţi unele exemple în urma cărora pot
rezulta elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.

(2) Exemple de elemente similare veniturilor:

a) diferențele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanțelor și datoriilor în valută,
înregistrate în evidența contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii
b) rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe și a imobilizărilor necorporale
c) rezerva legală și rezervele reprezentând facilități fiscale
d) sumele înregistrate în soldul creditor al contului Rezultatul reportat din provizioane specifice,
potrivit art. 46 din Codul fiscal, reprezentând rezervele devenite impozabile
e) sumele înregistrate în rezultatul reportat care se impozitează
f) sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudențiale care au fost deductibile la
determinarea profitului impozabil,
g) câștigurile legate de vânzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobândite/răscumpărate.

(3) Exemple de elemente similare cheltuielilor:

a) sumele înregistrate în rezultatul reportat care se deduc la calculul rezultatului fiscal

b) diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanțelor și datoriilor în valută,
înregistrate în evidența contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii, potrivit
reglementărilor contabile aplicabile;
c) valoarea neamortizată a cheltuielilor de dezvoltare care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În
acest caz, această valoare este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări,
respectiv durata inițială stabilită conform legii, mai puțin perioada pentru care s-a calculat amortizarea;
d) pierderea înregistrată la data vânzării titlurilor de participare proprii reprezentând diferența dintre
prețul de vânzare al titlurilor de participare proprii și valoarea lor de dobândire/răscumpărare. Pierderile
din anularea titlurilor de participare proprii, reprezentând diferența dintre valoarea de răscumpărare a
titlurilor de participare proprii anulate și valoarea lor nominală, nu reprezintă elemente similare
cheltuielilor;
e) pentru sumele transferate din contul 233 Imobilizări necorporale în curs de execuție în creditul
contului 1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se au în vedere următoarele:
(i) sumele de natura cheltuielilor specifice localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activități
pregătitoare pentru exploatarea resurselor naturale reprezintă elemente similare cheltuielilor potrivit
prevederilor art. 28 alin. (15) din Codul fiscal;
(ii) sumele de natura cheltuielilor, altele decât cele prevăzute la pct. i), sunt elemente similare
cheltuielilor numai dacă acestea sunt deductibile în conformitate cu prevederile art. 25 și 28 din Codul
fiscal.

3
Biletul nr.5

Care sunt deosebirile fundamentale între auditul intern si auditul statutar?

Statutul auditorului
Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din
structura intreprinderii.
Beneficiarul auditului.
Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern
lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii.
Obiectivele auditului.
Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a
sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii
cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este
pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.
Domeniul de aplicare.
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la
elaborarea situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate
functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora,
Pozitia fata de frauda.
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor
financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul
intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia prevenirea si
descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de
control intern.
Independenta
Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere,
auditorul intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii
auditata nu si fata de conducere.
Periodicitatea auditurilor
Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori,
auditorul intern este permanent in intreprindere şi temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit
planului de audit intern.
Metodologie
Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB -
Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe
baza unei metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este
adaptata la specificul si cultura intreprinderii.

Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul în care se efectueaza.

Cheltuieli nedeductibile sunt:

- cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cheltuieli cu dobanzile/ majorarile de intarziere, penalitatile, amenzile datorate autorităţilor
române;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
-cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca
urmare a efectuării unei reevaluări se înregistrează o descreștere a valorii acestora;
-cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind
legate de fapte de corupție, potrivit legii;

4
Biletul nr.6

In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?

Profesia contabila a lucrat inca de la inceputurile mediului de afaceri modern cu impozitarea clientilor
ca fiind unul dintre serviciile sale fundamentale.
Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii, fiscalitatii, conturilor reale ale clientilor, calculelor
impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de expertiza.
Lumea afacerilor, cat si publicul larg se asteapta ca toti contabilii, dar in special cei in practica publica
sa posede cunostinte solide de fiscalitate. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii
fiscale pentru toate sectoarele de afaceri.
Serviciile fiscale constituie o parte componenta a profesiei contabile in ansamblul ei si sunt oferite in
interesul public.
Dezvoltarea legislatiei fiscale a influientat dezvoltarea profesiei contabile. Natura din ce in ce mai
complexa a legii fiscale si a contabilitatii financiare, in special pentru companiile mari care se confrunta cu
legi fiscale si reglementari diferite la nivel local, national si international, necesita o expertiza specializata
aprofundata din partea profesionistilor contabili.
Activitatea fiscala, ca parte componenta a profesiei contabile, acopera la randul ei o arie larga de
servicii: conformarea la regulile fiscale, planificare si consultanta fiscala, reprezentarea in fata instantelor
juridice si servicii legate de impozitarea corporatiilor.
Consilierea fiscala inseamna furnizarea unei opinii, formularea unui sfat sau asistarea clientilor in
orice problema fiscala, in special cu privire la impozitarea personala, impozitarea corporativa, TVA, impozitul
pe castigurile de capital etc.
Cele mai frecvente sarcini sunt:
a. Intocmirea declaratiilor de impozitare
b. Evaluarea implicatiilor fiscale ale unei operatii sau tranzactii
c. Suferarea acordurilor sau planurilor eficiente in domeniul fiscal
d. Asistenta la negocieri cu autoritatile fiscale si cu completele de judecata
e. Planificarea fiscala, in scopul gestionarii optime a obligatiilor fiscale in conformitate cu legislatia
aplicabila.

2.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.

Cheltuieli cu deductibilitate limitata:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă
cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. în cadrul cheltuielilor de protocol se includ și
cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor titlului VII, pentru
cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;
b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele:
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere,
ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din
școli și centre de plasament;
2. cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor,
precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele
asemenea;
3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și
copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de
muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu
legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de
angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție
ale asociațiilor profesionale ale minerilor;
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament
intern;
c) cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de angajatori, potrivit legii;
d) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui
produs sau prestarea unui serviciu;

5
Biletul nr.7

Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?

Modul in care ar trebui reglementata profesia contabila a constituit in ultimii ani subiectul multor dezbateri
si, in consecinta, au avut loc multe schimbari deoarece profesionistii contabili, clientii lor, organismele profesionale
si guvernele cauta sa se asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie la
cresterea si dezvoltarea economica globala.
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesul public,
organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele trei
comandamente fundamentale ale organismelor profesionale:
- educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
- etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a atinge aceste obiective, organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile
profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor.
Organismul profesional trebuie sa reglementeze activitatile si conduita membrilor sai pentru a se asigura ca
responsabilitatea sa fata de interesul public este indeplinita, chiar si atunci cand exista o reglementare externa
semnificativa a profesiei din partea unei agentii guvernamentale.
O profesie, in general, este definita si judecata prin cunostintele, aptitudinile, atitudinea si etica celor
implicati in aceasta profesie. Reglementarea unei profesii este un raspuns precis la nevoia de standarde sigure, care
sa fie indeplinite de membrii acelei profesii.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a). profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii;
b). conditiile de piata in care activeaza profesia;
c). calitatea serviciilor furnizate de membrii sai.
Reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate
adecvata, ceea ce implica:
- adoptarea de standarde profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii
etc.
Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor aspecte aferente
pietei serviciilor contabile, cel putin datorita urmatoarelor doua cauze:
- existenta unui dezechilibru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile contabile
si furnizorul acestor servicii care dispune de expertiza profesionala. Reglementarea poate trata acest dezechilibru
prin oferirea certificarii beneficiarului ca furnizorul dispune de calificarile necesare si va respecta standardele
profesionale adecvate in activitatea sa. Astfel, beneficiarul este incredintat ca primeste servicii de calitate.
- in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot cumula beneficii
sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii contabile. Reglementarea poate trata acest aspect dand o
asigurare ca aceste beneficii si costuri pentru
partile terte sunt luate in considerare pentru a determina ce serviciu trebuie produs si la ce standarde de calitate.
Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educație care sa fie
îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea şi natura reglementarii depend de urmatorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice şi societatii.
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia.
3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile
respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine experienta necesara pantru
a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii

Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de

management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii.

Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de
servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între
părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor
se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate,
de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare;
- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul
activităţilor desfăşurate.
6
Biletul nr.8

1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.

Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre altele, prin asumarea responsabilitatii fata
de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari,
salariati, furnizori – creditori, banci, buget, conturile nationale, organisme de bursa, investitori etc.
In fapt, daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client determinat
si care este, in general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv, profesionistul contabil –
fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii – este (in mod paradoxal) platit de
catre intreprinderea respectiva, dar utilizatorii (consumatorii) informatiilor desprinse din aceste situatii
financiare sunt partile interesate, mentionate deja, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie
aparate.
Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public.
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul
public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, banci,
buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public, prin public
intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii; Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare;
Donatorii de fonduri; Orice alta
persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna
functionare a economiei.
Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de
interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care
lucreaza profesionistii contabili, in slujba carora se afla.
Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul
profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
-Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate
institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
-Responsabilii financiari (directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar
contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei;
-Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste
increderea in informatiile financiare externe ale patronului;
-Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului
de impozitare;
-Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in
sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte.

2.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.

Cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit
legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr.
32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr.
334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private,
potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre
următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările
contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri , această limită se determină potrivit normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se
reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării
acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

7
Biletul nr.9

Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

Profesionistii contabili satisfac un interes general deoarece nu exista progres uman fara
dezvoltarea pietelor, iar acestea nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a
unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana si constituie inima
comertului european. Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul
capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare , adica de calitatea muncii profesionistilor
contabili.
Regulile contabile precum si profesionistii contabili sunt indispensabile pentru bunul mers al
economiei mondiale:
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite ?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii
acesteia, intre munca si capital?
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila
prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale
puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in
firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale,
financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte
diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme
informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in
consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei
contribuie la performantele pietelor financiare etc.

Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.

Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a

capitalului este mai mic sau egal cu 3. Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între
capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an și capitalul propriu, ca medie a valorilor
existente la începutul anului și sfârșitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit.
Prin capital împrumutat se înțelege totalul creditelor și împrumuturilor cu termen de rambursare
peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
Prin credit/împrumut se înțelege orice convenție încheiată între părți care generează în sarcina
uneia dintre părți obligația de a plăti dobânzi și de a restitui capitalul împrumutat. Pentru determinarea
gradului de îndatorare, în capitalul împrumutat se includ și creditele/împrumuturile cu termen de
rambursare peste un an pentru care, în convențiile încheiate, nu s-a stabilit obligația de a plăti dobânzi.
In capitalul împrumutat se includ și creditele/împrumuturile care au un termen de rambursare mai
mic de un an, în situația în care există prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curentă,
însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor/împrumuturilor pe care le prelungesc,
depășește un an. în acest caz, impozitul pe profit se recalculează și pentru perioada de rambursare
anterioară prelungirii.
În cazul în care cheltuielile din diferențele de curs valutar depășesc veniturile din diferențele de
curs valutar, pierderea netă va fi tratată ca o cheltuială cu dobânzile, deductibilă. Cheltuielile/veniturile
din diferențele de curs valutar, care intră sub incidența prezentului alineat, sunt cele aferente
împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
În condițiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste 3 sau capitalul propriu are o
valoare negativă, cheltuielile cu dobânzile și cu pierderea netă din diferențele de curs valutar sunt
nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, până la deductibilitatea integrală a acestora.

Biletul nr. 10
8
 Despre Standardele Internationale de Audit.

Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare. ISA se
utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pentru servicii
conexe.
ISA contin principiile de baza si procedurile esentiale (identificate dupa fontul literei cu care sunt
tiparite, si anume, caractere aldine), precum si recomandarile aferente sub forma materialelor explicative
si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate în contextul
materialelor explicative, si al altor materiale care ofera îndrumari privind modul de aplicare.
Pentru întelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a
recomandarilor aferente trebuie sa se ia în considerare întregul text al ISA, incluzându-se si materialele
explicative si celelalte materiale continute în ISA, si nu doar textul tiparit cu caracter aldin.
În situatii exceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la ISA, cu
scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. Când apar astfel de situatii, auditorul
financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere.
ISA trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative

Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductibila

amortizarea fiscal.

Cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii mijloacelor fixe amortizabile,

asamblarii, instalarii sau imbunatatirii acestora, se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea
amortizarii.
Valoarea fiscala a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor reprezinta costul de achizitie, de
productie sau valoarea de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data
intrarii in patrimonial contribuabilului, utilizata pentru calculul amortizarii fiscal, dupa caz.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele
condiții:
a) este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi
închiriat terților sau în scopuri administrative;
b) are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data
intrării în patrimoniul contribuabilului;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a)investițiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune,
locație de gestiune, asociere în participațiune și altele asemenea;
b)mijloacele fixe puse în funcțiune parțial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca
imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată
prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c)investițiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanțe minerale utile,
precum și pentru lucrările de deschidere și pregătire a extracției în subteran și la suprafață;
d)investițiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în
scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali și care conduc la obținerea de beneficii economice
viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e)investițiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparținând
domeniului public, precum și în dezvoltări și modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;
f)amenajările de terenuri;
g)activele biologice, înregistrate de către contribuabili potrivit reglementărilor contabile
aplicabile.

Biletul nr. 11
9
 Aspecte conceptuale privind etica.

Etica isi are originea in cuvantul “ethos” din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul
unui individ, cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor
morale si a rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai
restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.

Ce reprezintă valoarea fiscală a unui mijioc fix. În cazul în care se vinde la un pret mai mic
decât valoarea ramasă neamortizată fiscal, aceasta este deductibilă la determinarea impozitului pe
profit?

Valoarea fiscală reprezintă : costul de achiziție, de producție sau valoarea de piață a mijloacelor
fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului,
utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz - pentru mijloace fixe amortizabile și terenuri. în
valoarea fiscală se includ și reevaluările contabile efectuate potrivit legii. în cazul în care se efectuează
reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreștere a valorii acestora sub costul de
achiziție, de producție sau al valorii de piață a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca
aport, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează până
la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziție, de producție sau a valorii de piață a mijloacelor fixe
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz. în situația reevaluării terenurilor care
determină o descreștere a valorii acestora sub costul de achiziție sau sub valoarea de piață a celor
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziție sau
valoarea de piață a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz;
Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul
amortizarea contabilă. Câștigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcțiune a
acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală
Valoarea fiscală ramasă neamortizată reprezintă, diferenţa dintre valoarea de intrare fiscala şi
valoarea amortizarii fiscale.
Cheltuielile înregistrate ca urmare a casării sau cedării unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor,
calculate ca diferenţă între valoarea fiscală de intrare a acestora şi amortizarea fiscală, după caz, sunt
cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.”
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile
efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la
care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte
elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.”
Prin urmare având in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rămasă neamortizată
(calculată ca diferenţă între valoarea fiscală de intrare şi amortizarea fiscală) a unui mijloc fix care face
obiectul unei vânzări este cheltuială in scopul realizării de venituri, iar impozitul pe profit se calculează
dupa regula generală stipulată in Codul fiscal.

BiletuI nr.12

10
 Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.

Un cod de conduita este in general definit de profesionisti ca un ansamblu de principii

profesionale de etica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati.
Organismele profesionale recomanda deseori membrilor sa includa principiile esentiale ale
codului in contractele cu clientii pentru ca acestia sa cunoasca comportamentele pe care le asteapta de la
profesionistul contabil.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includa, in functie de
specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile
reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli
deontologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilitati fata de interesul
public. Prin urmare, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta
calitate in interes public si, pentru aceasta, relatiile dintre profesionistii contabili si clientii sau angajatorii
acestora, precum si relatiile dintre profesionistii contabili trebuie sa respecte unele principii si reguli de
comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna
patrunderea catre consumatori (utilizatori) a unor informatii financiar – contabile care pot influenta
negative deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti
profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta,
organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instituirea unui sistem de
investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.
Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti, care respecta anumite
standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor fenomene negative din economie, precum spalare
de bani, finantari de terrorism, fraude de tot felul, coruptie etc.

Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor
folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare?

Cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de persoanele

cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice, sunt deductibile limitat potrivit lit. l) (in
proportie de 50%) la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuții.
Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal
se efectuează după aplicarea limitării aferente taxei pe valoarea adăugată, respectiv aceasta se aplică și
asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al
taxei pe valoarea adăugată.
Exemplul 1. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile
aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice
- cheltuielile cu întreținerea și reparațiile - 2.000 lei
- partea de TVA nedeductibilă - 200 lei
- baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile - 2.200 lei (2.000 +
200)
- valoarea nedeductibilă a cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile - 2.200 x 50% = 1.100 lei.
Exemplul 2. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilul aferente unui
vehicul care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice
- cheltuieli privind combustibilul - 1.000 lei
- partea de TVA nedeductibilă - 100 lei
- baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilul - 1.100 lei (1.000 + 100)
- valoarea nedeductibilă a cheltuielilor privind combustibilul - 1.100 x 50% = 550 lei.

Biletul nr.13

11
 Codul etic IFAC; rol, structură.

Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:

- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care
respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene
negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A – destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau
angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 – Integritatea
Sectiunea 120 – Obiectivitatea
Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 – Comportamentul profesional
Partea B – destinat profesiionistilor contabili independenti – 10sectiuni
Sectiunea 200 – Introducere
Sectiunea 210 – Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 – Opinii suplimentare
Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 – Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 – Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 – Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C – destinata profesionistilor contabili nagajati – 6 sectiuni
Sectiunea 300 – Introducere
Sectiunea 310 –Conflicte potentiale
Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor
` Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 – Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte

2 Prezentati regimul deductibilitatii în cazul provizioanelor.

Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor/ajustărilor pentru depreciere,

numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, la
care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul
social subscris și vărsat sau din patrimoniu, după caz;
b) provizioanele pentru garanții de bună execuție acordate clienților. Provizioanele pentru garanții
de bună execuție acordate clienților se deduc trimestrial/anual numai pentru bunurile livrate, lucrările
executate și serviciile prestate în cursul trimestrului/anului respectiv pentru care se acordă garanție în
perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în convențiile încheiate sau la nivelul procentelor de
garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate;
Norme metodologice pentru lucrările de construcții care necesită garanții de bună execuție,
a) conform prevederilor din contractele încheiate, astfel de provizioane se constituie
trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte, cu condiția reflectării integrale la venituri a valorii
lucrărilor executate și confirmate de beneficiar pe baza situațiilor de lucrări;
b) înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garanțiile de bună execuție se
face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanție înscrise în
contract;
c) aceleași prevederi se aplică și în cazul provizioanelor pentru garanții de bună execuție a
contractelor externe, acordate în condițiile legii producătorilor și prestatorilor de servicii, în cazul
exporturilor complexe, proporțional cu cota de participare la realizarea acestora, cu condiția ca

12
 acestea să se regăsească distinct în contractele încheiate sau în tariful lucrărilor executate/facturile
emise.
c) ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în
limita unui procent de 30% din valoarea acestora, altele decât cele prevăzute la lit. d), e), f), h) și i), dacă
creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
Norme metodologice: a) creanțele, altele decât creanțele asupra clienților reprezentând sumele
datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări
executate și servicii prestate, sunt cele înregistrate după data de 1 ianuarie 2016;
b) ajustările pentru deprecierea creanțelor sunt deductibile, în limita prevăzută de lege, la nivelul valorii
creanțelor neîncasate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;
c) În cazul creanțelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul valorii influențate cu diferențele de
curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora;
d) ajustările pentru deprecierea creanțelor sunt luate în considerare la determinarea rezultatului fiscal
începând cu trimestrul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul
fiscal și nu poate depăși valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii
anteriori.
(4) În aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, sumele reprezentând reducerea sau
anularea filtrelor prudențiale înregistrate potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României,
care au fost deduse la calculul rezultatului fiscal se impozitează în ordinea inversă înregistrării acestora.

BiletuI nr. 14

Despre integritate.
Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie să fie drept si onest în toate relatiile
profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare
consumatorii.
Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte
informatii cand apreciaza ca acestea:
- contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare

Prezentati care este regimul pierderilor fiscale în cazul impozitului pe profit.

Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile
impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea
înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în
vigoare din anul înregistrării acestora.
Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care își încetează existența ca efect al unei
operațiuni de fuziune sau divizare totală se recuperează de către contribuabilii nou-înființați ori de către
cei care preiau patrimoniul societății absorbite sau divizate, după caz, proporțional cu activele transferate
persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Pierderea fiscală înregistrată de
contribuabilii care nu își încetează existența ca efect al unei operațiuni de desprindere a unei părți din
patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se recuperează de acești contribuabili și de cei care preiau
parțial patrimoniul societății cedente, după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice
beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menținute de persoana juridică cedentă.
În cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică luându-se în considerare numai
veniturile și cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile și cheltuielile atribuibile
fiecărui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent desemnat în România.
Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și care anterior
au realizat pierdere fiscală intră sub incidența prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul
de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între
anul înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani.
13
 În cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a anului
următor celui în care a început operațiunea de lichidare și data închiderii procedurii de lichidare se
consideră un an în ceea ce privește recuperarea pierderii fiscale, potrivit alin. (1).

Biletul nr. 15

Despre obiectivitate.

Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute,
sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar
putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si
corectitudinea.
Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza
influentei nedorite a altor persoane.
Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua
obiectivitatea
- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni
si trebuie sa domine un caracter rezonabil
- evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa
incalce obiectivitatea
- Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii
Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si
daunatoare asupra rationamentului lor professional

Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?

Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade
impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate, au dreptul la
deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, denumit în
continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol.
Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul
străin în care s-a plătit impozitul;
b) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod
direct de persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin reţinere la sursă de către plătitorul
venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de
autoritatea competentă a statului străin respectiv;
c) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri
impoozabile.
Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din
sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România,
aferentă venitului impozabil din străinătate. În situaţia în care contribuabilul în cauză obţine venituri din
străinătate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se
va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţară şi pe fiecare natură de venit.

Biletul nr.16

Despre competenta profesionala si prudent

14
 Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa detina competentele necesare
desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit si satisface cele doua componente ale principiului:
- obtinerea competentei
- mentinerea competentei
Menţinerea competenţei necesită o permanentă conştientizare si înţelegere a evoluţiilor relevante pe
plan profesional tehnic si în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile
care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui
profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.
Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de
servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate
drept afirmarea unui fapt.

Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?

Sediul reglementărilor profesionale se adresează deopotrivă expertizelor contabile judiciare şi

extrajudiciare, regăsindu-se în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CECCAR, în Norma
profesională nr. 35 privind expertizele contabile şi în Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili.
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România reglementează obligaţia expertului contabil de a se manifesta liber faţă de orice
interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea şi, în general, cu independenţa profesională,
exercitarea profesiei de expert contabil făcându-se cu respectarea principiului independenţei
profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodată să se găsească în situaţia de conflict de interese şi în nici
o altă situaţie care ar putea aduce atingere integrităţii şi obiectivităţii sale.
Norma profesională nr. 35 conţine cadrul de referinţă al misiunilor privind expertizele
contabile, structurat pe următoarele subdiviziuni:
N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile:
Independenţa expertului contabil; Competenţa expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile;
Secretul profesional şi Confidenţialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului
deontologic privind expertiza contabilă.
N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor
judiciare şi numirea experţilor contabili; Contractarea şi programarea expertizelor contabile;
Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic
privind expertiza contabilă.
N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiză contabilă;
Semnarea şi depunerea raportului de expertiză contabilă. Aceste norme se suprapun demersului
profesional privind expertiza contabilă.
N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model de
Raport de expertiză contabilă judiciară; Model de Raport de expertiză contabilă extrajudiciară.
Reglementarea profesională a activităţii de expertiză contabilă are drept obiectiv crearea unui
cadru care să asigure buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili ce desfăşoară astfel de misiuni.

Biletul nr.17

Despre profesionalism.

Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si

15
reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau
un membru.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza,
profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care
le poseda si experienta pe care o detin
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind
munca desfasurata de altii

Ce declaratie trebuie depusă anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt
termenele de depunere?

Contribuabilii pot opta pentru declararea si plata impozitului pe profit anual, cu plati anticipate
efectuate trimestrial, daca acestea :
-sunt in suma de o patrime din impozitul datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele
preturilor de consum, estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza
platile anticipate
-sunt platite pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectueaza
plata
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile anticipate
trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declaratiei privind impozitul pe profit fara a lua in
calcul platile anticipate efectuate in acel an.
Optiunea pentru sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit se efectueaza la
inceputul anului fiscal pentru care se solicita. Aceasta este obligatorie pentru cel putin doi ani fiscali
consecutivi.
Declaratia anuala privind impozitul pe profit (formularul 101) poate fi depusa pana la data de 25
martie inclusiv a anului urmator.
Exceptii :
Organismele non-profit, contribuabilii care obtin venituri majoritare si cultura cerealelor, a
plantelor tehnice si a cartofului, din pomicultura si viticultura, au obligatia de a declara si de a plati
impozitul pe profit anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator pentru care se calculeaza
impozitul.
Persoanele juridice care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia de a depune D101 si
de a plati impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.

Biletul nr.18

Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.

Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu

16
normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si
abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de
integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa
se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
 Legislatia relevantă

Care este finalitatea expertizelor contabile?

Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza contabila , semnarea

si depunerea lui.

Biletul nr. 19

Conceptul de independenta si tipurile de independent

Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă, indiferent de

natura serviciului prestat. In cazul executării unei misiuni de audit independenţa devine cea mai sigură
garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.
Independenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale
ale conceptului de independenta.
Componentele fundamentale ale independenţei sunt:
- independenţa de spirit/gandire (raţionamentul profesional) = independenta de drept = acea stare a
profesionistului contabil potrivit careia el considera ca poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in
conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara.
- independenţa în aparenţă (comportamentală) = independenta de fapt = presupune ca o terta
persoana, bine informata, dar si bine intentionata, nu gaseste nici un motiv in comportamentul
profesionsitului contabil, care sa o determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia.
Prin independenţă nu trebuie să se înţeleagă că o persoană care exercită un raţionament
profesional trebuie să fie izolată de relaţiile sale economice, financiare sau de altă natură, ci doar că
importanţa acestor relaţii trebuie evaluată şi din punctul unei terţe persoane, rezonabilă şi informată, care,
având toate informaţiile relevante, ar putea trage concluzia în mod firesc că sunt inacceptabile.

Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?

Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în

interes public. Aşadar responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile
unui client sau unui angajator individual. Acţionând în interes public un profesionist contabil ar trebui să
respecte şi să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, donatori de credite, guvernanţi, angajatori,
angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanţatorilor şi alte persoane care se bazează pe
obiectivitate şi integritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzătoare a
economiei. Această încredere impune profesiunii contabile o răspundere publică.
Interesul public este definit drept bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor
deservite de profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:
- auditorii financiari independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei
situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi
acţionarilor pentru a obţine capital;
- directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management financiar şi
contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor entităţii economice sau publice;auditorii
interni furnizează asigurarea în privinţa existenţei unui sistem de control intern corect, care
sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale entităţii;
- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea
corectă a sistemului de impozitare;
17
 - consultanţii manageriali au o responsab faţă de interesul public în susţinerea luării
unor decizii manageriale corecte;
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, patronii şi alte
sectoare ale comunităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul contează pe profesioniştii contabili
pentru o contabilitate financiară şi raportări corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi
competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea şi
comportamentul profesioniştilor contabili atunci când prestează astfel de servicii au un impact asupra
bunăstării economice a comunităţii şi ţării lor.
Profesioniştii contabili pot rămâne în această poziţie avantajoasă numai continuând să ofere
publicului aceste servicii unice la un nivel care să demonstreze că încrederea publicului este bine
fundamentată. Este în interesul profesiunii contabile din România de a face cunoscut utilizatorilor
serviciilor oferite de profesioniştii contabili că ele sunt executate la cel mai înalt nivel de performanţă şi
în conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii.

Biletul nr.20

Amenintari la adresa independentei.

Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:

Interes propriu
Interesul propriu semnifică faptul că un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea
beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor
cabinete intră în conflict cu clientul respectiv
• Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client
- Deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;
- Primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în
cauză.
• Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client - apare atunci cand un procent semnificativ
din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client;
• Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client - profesionistul contabil este intr-o asociaţie
în participaţie cu clientul.
• Interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a
cabinetului.
• Onorarii neprevăzute - acceptarea pe parcursul executării lucrarilor a unor onorarii neprevăzute în
contract.
• Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia. Dacă clientul este o
bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei, cu condiţia ca împrumutul să fie
acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.
Autoexaminare
• Descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare a muncii profesionistului
contabil independent;
• Reportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost implicata in
elaborarea sau implementarea lor;
• Pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor inregistrari care fac obiectul unei
misiuni de certificare.
• Un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat recent funcţia de director sau
functionar al clientului de certificare;
• Un membru al echipei de certificare care este, sau a fost recent angajat al clientului de certificare
intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza;
• Prestarea unor servicii pentru un client care afectează direct subiectul în cauză.
Favorizare
• Promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al situaţiilor
financiare.
• Apărarerea unui client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii.
Familiaritate

18
 Manifestările de familiarism au loc atunci când, în virtutea unor relaţii strânse cu un client, cu cei
care gestionează patrimoniul sau cu angajaţii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora,
devine prea înţelegător faţă de interesele clientului.
 Un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care ocupa functia de
director sau functionar al clientului de certificare;
 Un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care, ca angajat al
clientului, este in pozitia de a exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de
certificare;
 Un fost partener al firmei ocupa functia de director sau functionar al clientului sau este angajat
intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare;
 Acceptarea unor cadouri sau ospitalitati din partea clientului, cu exceptia cazului in care valoarea
acestora este nesemnificativa.
 Asocierea de lunga durata a unui membru important al echipei de certificare cu clientul
certificarii.
Intimidare
Acţiunile de intimidare au loc atunci când un membru al cabinetului/soc este implicat să
acţioneze obiectiv şi să exercite prudenţă profesională, prin ameninţări reale sau percepute, de la
persoanele care gestionează patrimoniul sau de la angajaţii clientului.
• Ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.
• Ameninţarea cu litigiul.
• Exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent execuţiei unei
misiuni şi respectiv a onorariilor.
Un profesionist contabil independent va observa ca situatiile specifice dau nastere unor amenintari
specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de amenintari specifice nu
pot fi clasificate. Fie in relatii profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui
sa fie tot timpul atent la astfel de cazuri si amenintari.

Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă.

Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor
criterii care sa justifice increderea publicului.Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa
informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate
optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si
libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.

Biletul nr.21

Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei.

19
 - Cerinte educationale, de formare si experienta la intrarea in profesie
- Conditii la examenul de acces la profesie
- Efectuarea stagiului
- Sustinerea examenului de aptitudini
- Dezvoltarea profesionala continua
- Reglemetari privind incompatibilitati si interdictii in exercitarea profesiei
- Reglementari profesionale
- Reglementari de drept comercial
- Reglementari procedurale
- Monitorizarea misiunilor (auditul de calitate)
- Raportarea activitatii desfasurate

2.Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili?

Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in

legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii
tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor
societatii sunt indispensabile societatii.
Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si
Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune
sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune finaanciara eficienta, si de a
oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.

Biletul nr.22

Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.

IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care

pot fi acceptate in mod general la nivel international.
Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea
acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si
profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative
suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.
Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri
operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de
standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul
grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea
sustinerii standardelor.
Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail
dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile comitetului
de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o
perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor
si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.

Ce sunt serviciile profesionale?

Serviciile profesionale reprezintă orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca de exemplu:-servicii de contabilitate- audit- fiscalitate- consultantă managerială-
management financiar
Serviciu: - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor
profesiei prestatorului;- îndeplinirea unei îndatoriri fată de cineva.

Biletul nr.23

Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor profesionale.

20
 Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a
actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru
integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si
publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele
adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte
standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite.
Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii
implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea
masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara
contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a
calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului
intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si
asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale
reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara;
organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv
in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si
organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru
asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de
persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în

intravilan ce au ca destinaţie teren pentru construcţii.

ART. 465 - Calculul impozitului/taxei pe teren

(1) Impozitul/Taxa pe teren se stabilește luând în calcul suprafața terenului, rangul localității în care
este amplasat terenul, zona și categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul
local.
(2) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință
terenuri cu construcții, precum și terenul înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât
cea de terenuri cu construcții în suprafață de până la 400 m 2, inclusiv, impozitul/taxa pe teren se stabilește
prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în
următorul tabel:
Zona din cadrul Nivelurile impozitului/taxei, pe ranguri de localități
localității - lei/ha -

0 I II III IV V

A 8282 - 20706 6878 - 17194 6042 - 15106 5236 - 13090 711 - 1788 569 - 1422

B 6878 - 17194 5199 - 12998 4215 - 10538 3558 - 8894 569 - 1422 427 - 1068

C 5199 - 12998 3558 - 8894 2668 - 6670 1690 - 4226 427 - 1068 284 - 710

D 3558 - 8894 1690 - 4226 1410 - 3526 984 - 2439 278 - 696 142 - 356

21
 (21) În cazul unui contribuabil care deține mai multe terenuri situate în intravilanul aceleiași
unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, suprafața de 400 m2 prevăzută la alin. (2) se calculează o
singură dată, prin însumarea suprafețelor terenurilor, în ordine descrescătoare.

Biletul nr.24

Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continuă.

Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca “un
profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se
asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente
din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale”.
Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot indeplini
obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definită ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul
lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale
ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea
sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor
valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de
dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, “Dezvoltarea profesionala
continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale”,stabileste
referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti.
Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca
membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita
membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea
profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care
sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.

Care sunt restrictiile în promovarea serviciilor de către profesioniştii

Situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun gust pentru o
acţiune de promovare.
 cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante
nejustificate de posibile rezolvari favorabile
 implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de
reglementare
 fac comparatii cu altii
 contin marturii sau aprobari scrise
 care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane
rezonabile o neintelegere sau o deceptie
 care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist
intr-un anume domeniu al contabilitatii

Biletul nr.25

Ce sunt serviciile profesionale?

Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil
profesionist, ca, de exemplu:
22
 - servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.

Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert.

Liber profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale fără o competenţă adecvată, în
afară de cazul că beneficiează de sfaturi avizate şi de o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate.
Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele necesare într-un domeniu specific în cadrul misiunii sale,
acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliaşti (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri, geologi sau alţi experţi).
În acest caz, deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţelel tehnice ale specialistului consultant, acesta din urmă
nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii.
Întrucât profesionistului contabil îi revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie să se
asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultant. El trebuie să se asigure ce expertul consultant
este la curent cu regulile de etică, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplică la orice
misiune la care participă aceşti experţi.
Această asigurare se poate obţine:
-fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică;
-fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică;
-fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.
Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el trebuie să
refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a începul).

BILET 26

Care sunt caracteristicile esentiiale ale unei profesii contabile?

Caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile sunt:

- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire
cele care se refera la integritate si obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii fata de public.
Uneori, datoria membrilor, privind de profesiunea lor si publicul, poate fi in contradictie cu interesul lor
personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli
de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in
profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe
competenta.

Criterii de stabilire a onorariilor.

Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele
elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la
nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata
calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari - deplasari de exemplu - se inregistreaza distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa.

Biletul nr.27

Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?

23
 Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de public,
prin public intelegandu-se:
-Clientii;
-Guvernul;
-Angajatorii;
-Investitorii;
-Oamenii de afaceri;
-Comunitatile financiare;
-Donatorii de fonduri;
-Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili
pentru buna functionare a economiei.
Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de
interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care
lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea colectiva a
comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
-Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate
institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
-Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management
financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei;
-Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect, care
sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului;
-Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a
sistemului de impozitare;
-Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul
public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte.
Profesionistii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, publicul conteaza pe
profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si o raportare corecta, pentru un management
eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite.

Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor detransport in cazul

autoturismelor.

În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculează în

funcție de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulțirea fiecărei grupe de 200 cm 3 sau fracțiune din
aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Nr. Lei/200 cm3 sau fracțiune

Mijloace de transport cu tracțiune mecanică
crt. din aceasta

I. Vehicule înmatriculate (lei/200 cm3 sau fracțiune din aceasta)

1 Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu capacitatea 8

cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv

2 Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 9

1.600 cm3

3 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3 18

inclusiv

4 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 și 2.600 cm3 72

inclusiv

5 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 și 3.000 cm3 144

24
 inclusiv

6 Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3 290

7 Autobuze, autocare, microbuze 24

8 Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală maximă autorizată 30

de până la 12 tone, inclusiv

9 Tractoare înmatriculate 18

II. Vehicule înregistrate

1 Vehicule cu capacitate cilindrică lei/200 cm3

1.1 Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică < 4.800 cm3 2-4

1.2 Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică > 4.800 cm3 4-6

2 Vehicule fără capacitate cilindrică evidențiată 50 - 150 lei/an

(3) În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%, conform hotărârii
consiliului local.
(4) În cazul unui ataș, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul pentru
motocicletele respective.

Biletul nr.28

Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?

Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului rapune

mai multe imperative, si anume:
- credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile;
- profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori
si terti ca profesionisti in domeniu;
- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca
criteriile precise de apreciere, standardele de calitate;
- increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste
servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.

2.Ce sunt serviciile profesionale?

Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de
un contabil profesionist, ca, de exemplu:- servicii de contabilitate;- audit;- fiscalitate;- consultanta
manageriala; management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor
profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.

Biletul nr.29

Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă.

25
 Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor
criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate
de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse
de acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si
libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.

Onorariile şi independenţa.

Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o
parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in
ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi
pusa in pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare
la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu
situatia economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau
contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite
sau de rezultatele acestor servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de
normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este
obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta
categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand
in aceasta categorie.

Biletul nr.30

Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?

26
 Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei
cunoaşteri adânci a problemei în discuţie. Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică.
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor
contabili:
a). menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau
angajatorii săi să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi
b). să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesioniale, atunci când
oferă servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi
aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii.
Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:
(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi
înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea
profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să
desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional.
•Standardul Internaţional de Educaţie (IES) nr.7 emis de Federaţia Internaţională a Contabililor
(IFAC) prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de înaltă calitate pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor publicului;
• Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor
contabili;
• Programul de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub
tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvată.
Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi
utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei
opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

Bunurile sau serviciile primate şi independenţa.

Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot
constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii
contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.

Biletul nr.31

Confidenţialitatea; care sunt obligaţiile profesionistului contabil?

Obligaţiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:

 abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, excepţia cazului când
a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii;
 abtinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de
serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane;
 respectarea confidenţialităţii in mediu social (asociaţi de afaceri, rude) , in relaţiile cu un potenţial
client sau angajator; in cadrul entităţii angajatoare;
 Asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru
profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil şef, etc.).
Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi
client sau angajator.
Posibilitatea divulgării informaţiilor, în situaţiile:
 autorizare de către client sau angajator;
 autorizare prevăzută prin lege (exemplu: furnizarea de probe în justiţie, autoritatea fiscală,
prevenirea şi sancţionarea spălarii banilor);
 conformare auditului de calitate;
 investigaţii din partea unui organism normalizator (statistice);
27
 Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea
informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare (Exemplificare:
solicitarea informaţiilor pentru Registrul Naţional al Experţilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie
speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.

Calitatea lucrărilor şi autocontrolul.

Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii

lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in
scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform “ principiilor de baza
care guverneaza lucrarile respective”.
Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca
masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind:
- calitatile personale ( cabinet sau societate);
- aptitudinile si competenta ;
- repartitia lucrarilor ;
- instructiunile si supervizarea.
Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care
isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit
Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala

Biletul nr.32

Definirea independenţei potrivit reglementărilor Corpului.

Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează neinfluenţat de
alţii.
Independenţa presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale
conceptului:
 independenţa de spirit (de drept) – o stare de spirit, de judecată profesională care nu este afectată
de influenţe exterioare pe de o parte;
 independenţa în aparenţă (de fapt) – o stare care se manifestă în acţiune care permite beneficiarilor
de lucrări să nu pună la îndoială obiectivitatea profesionistului contabil, pe de altă parte.
Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează
relaţiilor de afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenţă directă asupra
profesionistului contabil.
Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt semnificative înainte
de acceptarea misiunii, se procedează astfel:
 se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau, dacă nu este posibil,
 se refuză acceptarea sau continuarea misiunii ( abţinere ).

Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor.

Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de
catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau
comisiaone.
Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta
pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.
Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale).Nu se pot incheia
contracte globale.Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile.
Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute
In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului
28
comun).

Biletul nr.33

Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale,

redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine
determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si
principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A– (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 – Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 – Integritatea
Sectiunea 120 – Obiectivitatea
Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 – Confidentialitatea
Sectiunea 150 – Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) – Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 – Introducere
Sectiunea 210 – Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 – Conflicte de interese
Sectiunea 230 – Opinii suplimentare
Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 – Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 – Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 – Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 – Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) – Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 – Introducere
Sectiunea 310 – Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 – Interese financiare
Sectiunea 350 – Stimulente

Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce achizitioneaza un

imobil?

Sa le declare la primarie pentru calcularea impozitului/ taxei pentru imobilul respectiv.

Biletul nr.34

Conflicte de interese. Care sunt circumstanţele de care trebuie sa se ţină seama?

29
 Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin profesional; nu se
poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa
descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte.
Exista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi in
conflict cu unele cerinte interne si externe:
-un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relatie sau orice
interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului contabil.
-Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice.
Identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese:
 profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaţie la un competitor al
clientului;
 profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict.
- Evaluarea semnificaţiei circumstanţei care generează conflictul de interese şi luarea măsurilor de protecţie:
 notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea apărea şi obţinerea consimţământului acestuia
de acţiona în asemenea împrejurări;
 notificarea tuturor părţilor interesate;
 utilizarea unor echipe distincte de misiuni;
 indrumarea echipei, confidenţialitatea.
Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate avantaja angajatorul
sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
În cazul când un conflict de interese reprezintă o ameninţare la adresa unuia sau mai multor principii
fundamentale, ameninţare care nu poate fi eliminată – profesionistul contabil concluzionează că nu este
corespunzător să accepte misiunea.

Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.

Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de
interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati,
furnizori – creditori, banci, buget, conturile nationale, organisme de bursa, investitori etc.
In fapt, daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client determinat si care
este, in general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv, profesionistul contabil – fie ca
elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii – este (in mod paradoxal) platit de catre
intreprinderea respectiva, dar utilizatorii (consumatorii) informatiilor desprinse din aceste situatii financiare sunt
partile interesate, mentionate deja, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate.
Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public.
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,
fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, banci, buget,etc.
Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public, prin public intelegandu-se:
Clientii; Guvernul; Angajatorii; Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri;
Orice alta
persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a
economiei.
Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes
general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza
profesionistii contabili, in slujba carora se afla.
Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
-Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor
financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
-Responsabilii financiari (directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie
la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei;
-Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in
informatiile financiare externe ale patronului;
-Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de
impozitare;
-Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii
unor decizii manageriale corecte.

Biletul nr.35

30
 Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?

Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional, dacă politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil
poate recurge la următoarele:
- examinarea conflictului cu superiorul direct. Dacă intervenţia superiorului direct nu este
suficientă şi profesionistul contabil decide să se adreseze nivelului superior următor, superiorul direct
trebuie notificat în acest sens;
- dacă superiorul este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să supună
problema nivelului ierarhic cel mai ridicat;
- solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului
profesional;
- dacă toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru
chestiuni grave, să demisioneze şi să trimită o scrisoare în acest sens conducerii entităţii care 1-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul
entităţii respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

Care sunt factorii de care trebuie să se ţină seama atunci când se apreciază respectarea
regulilor de etică în ceea ce priveşte integritatea şi obiectivitatea?

Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune
tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de
interese.
Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana
obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume:
- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;
- alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari
de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie.
Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza
respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:
- profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni)
suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor.
- este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea,
verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de
a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.
- trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor
care pun in discutie obiectivitatea.
- profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor
profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate.
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot
fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor
profesionala sau a colaboratorilor lor.

Biletul nr.36

Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

31
 Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt
susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt
incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit
legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:
- sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
- sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;
- sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.

2. Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal.

Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa
se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie
efectuata cu competenta.
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa
fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia
respectiva.
Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice
indoiala.
- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta
fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in
primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui
memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada
ca:
a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

Biletul nr.37

Relaţiile cu ceilalţi membri – Acceptarea de noi misiuni.

Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi
solicitate:
a) de catre client:
- dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie ( existent)
- la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent)
- fara consultarea profesionistului contabil in functie
b) de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva respectarii stricte a secretului
profesional.
Uneori clientul cere – la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat
profesionistul contabil in functie ( existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida
daca motivele clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
- sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in
masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale;
- sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura
generala a serviciilor profesionale prestate.
Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste
aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in
32
 functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea
profesionistului contabil contactat.

Precizaţi care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun

impozitului pe venit şi care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de venituri supuse
impozitului pe venit

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt
următoarele:
a) venituri din activităţi independente
b) venituri din salarii si asimilate acestora
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor,
d) venituri din investiţii,
e) venituri din pensii,
f) venituri din activităţi agricole, silvicultura, piscicultura,
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc,
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare,
i) venituri din alte surse.
16%

Biletul nr.38

Relaţiile cu ceilalţi membri - înlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.

Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor
legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale
care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta
unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un
profesionist contactat:
- daca clientul a autorizat acest lucru;
- daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:
- de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt
cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil
in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului
sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre un alt
liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a
autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
- sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata,
profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa.
Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie:
- sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
- sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:
- sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa accepte
nominalizarea sa;
- sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
- sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca
accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa

In ce constă înregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt
categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie să se înregistreze la organele fiscale.

Categoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza impozit pe venit si au obligatia sa se
inregistreze fiscal prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala si obtinerea CIF-ului (codul de identificare fiscala),
respectiv NIF-ului (numarul de identificare fiscala atribuit persoanelor fizice nerezidente), sunt:

INREGISTRAREA FISCALA A PERSOANELOR FIZICE CARE OBTIN VENITURI IMPOZABILE

33
 I. Veniturile din activitati independente care cuprind:
- venituri comerciale
- venituri din profesii libere
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala
II. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor (in cazul persoanelor fizice nerezidente)
Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor (inchiriere, arendare) nu se inregistreaza
fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala, dar au obligatia inregistrarii contractului de inchiriere/arendare la
organul fiscal de domiciliu in termen de 15 zile de la incheierea contractului.
Identificarea fiscala se face pe baza CNP-ului detinut de persoana fizica romana
Veniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in baza unei:
- autorizatii (potrivit OUG 44/2008), prin inregistrarea in Registrul Comertului;
- legi speciale (de ex: agentii de asigurare, profesii libere - arhitect, contabil autorizat, avocat, notar);
- conventii/contract civil incheiat potrivit Codului civil,
- contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile
Codului comercial.
Pentru persoanele fizice autorizate in baza OUG 44/2008 sa desfasoare activitati economice generatoare de venituri
comerciale, inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul Registrului Comertului, unde se depune si declaratia de inregistrare
fiscala (formularul 070), obtinandu-se astfel Certificatul de inregistrare, care contine codul unic de inregistrare (utilizat in
relatiile cu tertii, precum si pentru declararea si plata impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general
consolidat)
In vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele fizice au obligatia sa se
inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la organul fiscal competent,
mentionat mai jos, in termen de 30 zile de la data eliberarii actului legal de functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii
primului venit sau dobandirii calitatii de angajator,

Biletul nr.39

Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii

Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii,
semnat de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca :
participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta
obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de
avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut
exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu
respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii
si incheierii contractului dupa:
a) evaluarea riscului;
b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
c) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele
societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor,
scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.

2.Menţionaţi 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfăşurarea unei

activităţi economice cu deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem real.

(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

34
 a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum și pentru acordarea de burse private, efectuate
conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
c) cheltuielile sociale, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii
anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului, pentru destinațiile prevăzute la art. 25 alin. (3) lit.
b) din titlul II, după caz;
d) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legislației în
materie, inclusiv cheltuielile cu bunuri cu termen depășit de valabilitate potrivit legii;
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f) cheltuielile reprezentând voucherele de vacanță acordate de angajatori, potrivit legii;

Biletul nr.40

Competenta profesională si responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert.

Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta

adecvata, in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze
servicii de calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul
misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti contabili, avocati,
ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele
tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale
profesiunii.
Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el
trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie sa se asigure
ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei;
aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica;
- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el
trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput)
Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:
Liber-profesionistul contabil daca
- Are competenta adecvata lucrarii - Da – accepta lucrarea
- Nu are competenta - nu accepta lucrarea
sau
- accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert ( specialist) care trebuie sa
cunoasca regulile de etica

Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.

Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu

normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si
abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de
integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa
se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
 Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
 Legislatia relevantă
Biletul nr.41

Criterii de stabilire a onorariilor.

35
 Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de
urmatoarele elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare
participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este
sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este
strict interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii.

Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare în cazul veniturilor din drepturi de

proprietate intelectuală, în cazul în care venitul net nu se determină în sistem real.

ART. 70 - Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală

(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă
monumentală, se stabilește prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei
de 40% asupra venitului brut.
(2) În cazul exploatării de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum și în
cazul remunerației reprezentând dreptul de suită și al remunerației compensatorii pentru copia privată,
venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune
colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli
prevăzute la alin. (1).
(3) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii pot
completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală sau își îndeplinesc
obligațiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Contribuabilii care își
îndeplinesc obligațiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit au obligația să
arhiveze și să păstreze documentele justificative cel puțin în limita termenului prevăzut de lege și nu au
obligații privind conducerea evidenței contabile.

Biletul nr.42

Prezentati modul de determinare al avantajului luat în calculul salariului brut în cazul în

care un salariat foloseşte autoturismul angajatorului în interes personal.

Daca vorbim despre vehiculul companiei folosit doar in scop personal, evaluarea folosintei cu titlu
gratuity a acestuia se face aplicandu-se un procent de 1.7% pentru fiecare luna, la valoarea sa de intrare.
In cazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei.
Fac exceptie de la evaluare, avantajele sub forma utilizarii in scop personal a vehiculelor pentru
care cheltuielile sunt deductibile in cota de 50%, acestea fiind venituri neimpozabile la nivelul persoanei
fizice beneficiare.

Biletul nr.43

Prezentati deducerile personale în cazul impozitului pe salarii.

36
 Daca o persoana fizica obtine venituri impozabile din salarii la mai multe locuri de munca,
deducerea se va acorda doar la unul dintre acestea.
Tip deducere Venit lunar brut Suma deducere
-fara persoane in intretinere 300 lei
-1 persoana intretinere 400 lei
Deducere personala Pana la 1500 lei -2 persoane 500 lei
-3 persoane 600 lei
-4 sau mai multe 800 lei
Persoane 0 si 3 :
(300 + 100 x nr.pers)x[1-(venit brut-1500)/1500]
Intre 1501-3000 lei
Persoane peste 4 inclusiv
800 x [1-(venit brut-1500)/1500]
Peste 3001 lei Nu se acorda deducere personala
Cotizatia sindicala Suma platita in luna respectiva
Contrib. la schemele
facultative de pensii Contributia lunara, in limita a 400 euro anual
suportata de angajat
Contrib. la primele de
asigurare voluntara de
Contributia lunara, in limita a 400 euro anual
sanatate suportata de
angajat

Biletul nr.44

Care este diferenta între impozitarea salariului la locul principal de muncă comparativ cu
alt loc de muncă.

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă
de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din
salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Biletul nr.46

Păstrarea arhivelor clientului.

Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-

primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si anexe la contract, fiind
obligatirie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere, documentul
respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.
Daca un client a disparut, se va verifica la Registrul Comertului daca a fost radiat, iar
profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazute de lege.

Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea

actiunilor

Castig/pierdere = prêt de vanzare – valoarea fiscala (prêt cumparare) – costuri de tranzactionare

Impozitul = 16% x castigul net

Biletul nr.48

Ce venituri se supun regularizării în anul următor realizării lor?

37
 Veniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara, venituri comerciale, profesii libere
din activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere fiscal drept
venituri din activitati independente si supuse regulilor prevazute la art. 48 din Codul fiscal.
I mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se
plateste in cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a
depunerii declaratiei privind veniturile si cheltuielile estimate (formularul 220 – Declaratie privind venitul
estimat – conform OMEF 2371/2007) sau pe baza veniturilor din anul precedent. In cursul anului
persoana fizica este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului anual pe
venit, potrivit art. 82 alin. (3) din Codul fiscal.
Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin completarea
declaratiei de impunere (formularul 200 – Declaratie privind veniturile realizate). Pentru declararea
veniturilor realizate in anul 2011 declaratia de impunere se va depune pana la data de 15 mai 2012.
Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net anual si a impozitului datorat pe
venitul net anual impozabil si a stabilirii diferentelor de impozit anual rezultat din regularizarea
impozitului anual datorat cu platile anticipate.

Biletul nr.50

Enumerati situatiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si

bun-gust pentru o actiune de promovare.

 cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate
de posibile rezolvari favorabile
 implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
 fac comparatii cu altii
 contin marturii sau aprobari scrise
 care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o
neintelegere sau o deceptie
 care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un
anume domeniu al contabilitatii

Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?

potrivit art. 80
(3) Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, cedarea
folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole se reportează şi se completează cu venituri obţinute din
aceeaşi sursă de venit din următorii 5 ani fiscali.
(3^1) Pierderile din categoriile de venituri menţionate la art. 41 lit. a), c) şi f) provenind din
străinătate se reportează şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate,
pe fiecare ţară, înregistrate în următorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani
consecutivi;
b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă
pierdere definitivă a contribuabilului. __._
,_._

__
Biletul nr.51

Raspunderea disciplinara.

• Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un membru al Corpului prin care se încalcă

38
 dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR, ale Codului etic naţional al
profesioniştilor contabili. Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor fapte se întreprinde fie în
paralel cu acţiunea penală, civilă sau administrativă, fie în afara existenţei unei asemenea acţiuni.
• Principiul „Penalul ţine în loc civilul" nu se aplică în materie disciplinară.

Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele

fizice din cedarea folosintei bunurilor?

ART. 63 Plăţi anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor

(1) Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul unui an, cu
excepţia veniturilor din arendare, datorează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de
stat, potrivit prevederilor art. 82.:

„Sumele reprezentând plăți anticipate se achită în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a
ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 decembrie.
Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor sub forma arendei, plata impozitului se
efectuează potrivit deciziei de impunere emise pe baza declarației privind venitul realizat.”

(2) Fac excepţie contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pentru care
chiria prevăzută în contractul încheiat între părţi este stabilită în lei, nu au optat pentru determinarea
venitului net în sistem real şi la sfârşitul anului anterior nu îndeplinesc condiţiile pentru calificarea
veniturilor în categoria veniturilor din activităţi independente pentru care plăţile anticipate de impozit sunt
egale cu impozitul anual datorat, şi impozitul este final.

Biletul nr.52

Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?

Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de

gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o
perioada de timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de
organizare si functionare al Corpului.

Enumerati impozitele si taxele locale.

Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmează:

a) impozitul pe clădiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelieră;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.

39
Biletul nr.53

Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul
contractual.

Audit statutar Audit contractual

1 Numirea se face de către
AGA
2 Misiunea este plurianuală
sau recurentă
3 Se emite un raport de audit
4 Se supune anumitor
prevederi din Codul etic al profesiei
5 Misiunea este permanentă
6 Misiunea se efectuează prin
sondaj din cauza multitudinii de
operaţiuni ce trebuie verificate
7 Nu poate avea imixtiuni în
gestiunea unităţii
Numire de către management
Misiune cel mult anuală
Se pot emite diferite rapoarte
Reglementările etice nu sunt la fel de
restrictive
Misiune punctuală
Misiunea poate presupune verificări totale
Poate avea natura unei consultanţe

Prezentati cum se determine impozitui pe mijioacele de transport achizitionate in cursul anului.

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia,

prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm^3 sau fracţiune din aceasta cu o anumita suma stabilita in CF.
Impozitul se datoreaza incepand cu 1 ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfaritul lunii in
care autoturismul este instrainat.

Biletul nr.54

Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit

statutar?

Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod
simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii
din lucrarile auditorului.
Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si
cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.
Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru.

Misiune de audit pe bază Audit statutar

de proceduri convenite
1 Nici o asigurare Asigurare ridicată, dar nu absolută
2 Procedurile puse în lucru de Procedurile sunt standardizate,
auditor sunt definite de către auditor clientul ne având nici un rol în stabilirea lor
de comun acord cu clientul şi cu toţi
beneficiarii rezultatelor acestei
lucrări
3 Destinatarii sunt exclusiv Destinatarii sunt AGA şi alţi terţi
părţile care au convenit procedurile
puse în lucru

Relatiile cu ceilalti membrii – Acceptarea de noi misiuni.

40
 Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste.
Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber
profesionist contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii.
Aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice,
profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile
clientului sau cu un profesionist contactat:
-daca clientul a autorizat acest lucru;
-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:
- de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele
pertinente nu sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii
profesionistului contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se
datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
- inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au
fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui
si 1-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
- - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare
este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile
necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie:
-sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
-sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa:
- raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa
accepte nominalizarea sa;
- sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
- sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida
daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante
privind nominalizarea sa.
-
Biletul nr.55

Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizează competenţele sale contabile şi nu cele
de auditor, în vederea strângerii, clasării şi sintetizării informaţiilor financiare
Această misiune constă, în general, în efectuarea unei sinteze a informaţiilor detaliate în scopul
prezentării sub o formă rezumată, inteligibilă. Procedurile puse în lucru nu permit şi nici nu-şi propun,
furnizarea vreunei asigurări asupra informaţiilor financiare; utilizatorii informaţiilor financiare astfel
compilate beneficiază însă de încrederea că lucrările respective au fost efectuate de un profesionist
contabil posesor al competenţelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde în general pregătirea situaţiilor financiare (complete sau nu), dar
si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.

Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie să respecte regulile generale de etică şi anume:
41
 integritatea, obiectivitatea, corn petenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respcv tul faţă de
normele tehnice şi profesionale. Independenţa nu este o cerinţă dar dacă auditorul nu este independent
trebuie să facă o menţiune în raport.
Standardul Internaţional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabileşte procedurile şi principiile
fundamentale precum şi modalităţile lor de aplicare în ce priveşte responsabilitatea contabilului în cadrul
unei misiuni de compilare a situaţiilor financiare

Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.

Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii,
semnat de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca :
participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta
obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la
acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un
atribut exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea
pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu
respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul
acceptarii si incheierii contractului dupa:
d) evaluarea riscului;
e) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
f) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele
societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii
lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.

Biletul nr.56

Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale,

precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.
Misiunile de audit se pot referi la:
- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de
raportare financiara si de normele nationale;
- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;
- Respectarea clauzelor contractual;
- Situatii financiare condensate (rezumate);
Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in
timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie
sa fie scrisa si clar exprimata.

Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?

Elementele intangibile sunt de regulă elemente imateriale care pot sau nu să fie înregistrate în patrimoniu
42
(cele care pot fi înregistrate sunt imobilizările necorporale) dar contribuie la menţinerea potenţialului actual şi
influenţează rezultatele financiare ale întreprinderii şi, pe această cale, valoarea întreprinderii; elementele
intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rentă de goodwill, adică profitul obţinut de
întreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piaţă în funcţie de efortul investi-ţional al întreprinderii, efort
exprimat prin valoarea patrimonială a acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi înregistrate în patrimoniu se pot referi la: reputaţia întreprinderii,
superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea şi solvabilitatea faţă de terţi, poziţia faţă de
organismele publice şi administrative, competenţa tehnică (licenţe, brevete, mărci, studii, laboratoare etc.),
competenţa comercială (promovare, publicitate, clienţi, vad comercial etc.), competenţa managerială (calitatea
personalului, performanţele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc.
Neputând fi înregistrate în patrimoniu, sau chiar dacă sunt înregistrate, sunt considerate nonvalori
din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formează acea parte „invizibilă" a întreprinderii a cărei
valoare obţinută prin capitalizare reprezintă goodwill-ul întreprinderii.

Biletul nr.57

Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale?

Auditorul poate să accepte o misiune de audit speciala numai dacă misiunea se referă exclusiv la
examinarea respectării clauzelor care vizează aspecte contabile şi financiare; dacă numai unele chestiuni
particulare nu sunt acoperite de competenţa auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusă în raportul de audit,
de bază.

Ce este partea „invizibila" a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia?

Partea invizibila = goodwill

Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale întreprinderii.
Metode de determinare:
a) metoda directa (renta de goodwill actualizata)

GW = CB – ANC * i
i – rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
GW pozitiv: prin profiturile nete înregistrate întreprinderea depăşeşte pragul de rentabilitate
Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se obţine valoarea goodwill-ului ce urmează să majoreze
valoarea patrimonială a întreprinderii.
GW negativ (badwill): prin actualizare se obţine valoarea badwill-ului care vine să diminueze valoarea
patrimonială a întreprinderii, semnificând o penalizare a valorii întreprinderii pentru insuficienţa de rentabilitate
faţă de exigenţele pieţei sau pentru exces de patrimoniu.
b) metoda bazata pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea beneficiară a întreprinderii - pt
intreprinderi industriale mici si mijlocii
GW = ANC + CB * k
K, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori între 1,5 şi 5.
c) metoda indirecta neta
GW = Val. Globala – ANC
d) metoda indirecta bruta
GW = Val. Globala – VSN

Biletul nr.58

Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate?

O întreprindere poate avea nevoie să stabilească situaţii financiare care rezumă situaţiile sale financiare
auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaşterea doar a cifrelor cheie
privind situaţia financiară şi rezultatele acesteia.
Auditorul nu trebuie să emită vreun raport asupra situaţiilor financiare condensate decât în cazul
unde acesta a emis un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor.
43
 Conducerea întreprinderii este obligată să indice clar că situaţiile financiare sunt condensate, iar
lectorul, pentru o mai bună înţelegere, trebuie să le citească împreună cu situaţiile financiare în ansamblul
lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaţii financiare condensate este „Situaţii financiare condensate,
pregătite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exercitiul financiar închis la data de 31 decembrie
2000".
Raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate trebuie să cuprindă următoarele
elemente de bază:
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare
condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi în
tipul de opinie exprimată înacel raport;
- o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate
sunt în concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care acestea s-au născut. Dacă auditorul a
emis o opinie modificată asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, dar este satisfăcut de
prezentarea situaţiilor financiare condensate, raportul trebuie să menţioneze că deşi situaţiile
financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare în ansamblul lor, acestea
provenind din situaţii financiare care au făcut obiectulunui raport de audit modificat.
- o menţiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care
se menţionează că pentru o bună înţelegere a rezultatelor şi situaţiilor financiare ale entităţii,
situaţiile financiare condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor
şi cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semnătura auditorului
-
Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea
acesteia?

În evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generată de întreprindere

este superioară celei ce s-ar obţine plasând pe piaţă un capital echivalent cu activul net corijat.
In evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.
pragul de rentabilitate al întreprinderii = ANC • i
i= rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară
Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus.

Biletul nr.59

Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare
condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi în
tipul de opinie exprimată înacel raport;
- o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate
sunt în concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care acestea s-au născut. Dacă auditorul a
emis o opinie modificată asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, dar este satisfăcut de
prezentarea situaţiilor financiare condensate, raportul trebuie să menţioneze că deşi situaţiile
financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare în ansamblul lor, acestea
provenind din situaţii financiare care au făcut obiectulunui raport de audit modificat.
- o menţiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care
se menţionează că pentru o bună înţelegere a rezultatelor şi situaţiilor financiare ale entităţii,
44
 situaţiile financiare condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor
şi cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semnătura auditorului
-
Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie are si
cum influenteaza valoarea intreprinderii?

Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in

activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
= Partea din valoarea globala a unei întreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea întreprindere; se obţine prin capitalizarea
profitului obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaţia cu valoarea întreprinderii este direct proporţionala.
Sp = CB –ANC x i

Biletul nr.60

Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.

Auditorului i se poate cere să exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaţiile
financiare ca, de exemplu, creanţe, stocuri, calculul participării la beneficii sau efectuarea unui provizion.
Această cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau să fie realizată în cadrul misiunii de audit de
bază. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi, în
consecinţă, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditată (auditate).
Pentru a defini întinderea misiunii, auditorul trebuie să ţină seama de rubricile din situaţiile
financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenţă semnificativă asupra informaţiilor în
legătură cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru că numeroase rubrici din situaţiile financiare sunt legate
între ele, de exemplu: creanţele (clienţii) de vânzări, stocurile de furnizori etc.
Auditorul trebuie să fixeze prag de semnificaţie pentru rubricile din situaţiile financiare asupra
cărora îşi va exprima opinia; de regulă aceste pagini sunt mult mai reduse faţă de cele care s-ar fi stabilit în
cazul auditării situaţiilor financiare în ansamblu.
Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza căruia a fost auditată
rubrica respectivă din situaţiile financiare.
Atunci când auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau o imposibilitate de exprimare a opiniei
asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie în raportul asupra unei rubrici
numai dacă această rubrică nu constituie o parte semnificativă a acestor situaţii financiare.

Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia?

Goodwill = Partea din valoarea globala a unei întreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea întreprindere; se obţine prin capitalizarea
profitului obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaţia cu valoarea întreprinderii este direct proporţionala.
GW = CB –ANC x i

Biletul nr.61

Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici.

Standardul Internaţional pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabileşte procedurile
şi principiile fundamentale cât şi modalităţile de aplicare a lor, în cazul misiunilor de examinare asupra
unor informaţii financiare previzionale cuprinzând atât previziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile
ipoteze, cât şi proiecţii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intră sub incidenţa acestui standard examenul
informaţiilor financiare previzionale exprimate în termeni generali ca, de exemplu, prezentarea făcută
conducerii întreprinderii în raportul anual.
45
 Intr-o misiune de examinare a informaţiilor financiare previzionale auditorul trebuie să reunească
elemente probante suficiente şi adecvate care să-i permită să aprecieze dacă:
- ipotezele cele mai plauzibile reţinute de conducerea întreprinderii ca bază a informaţiilor
financiare previzionale sunt rezonabile şi, atunci când la bază au stat ipoteze teore tice, acestea sunt
coerente cu obiectivul informaţiilor financiare previzionale;
- informaţiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informaţiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dacă toate ipotezele semnificative
sunt descrise în notele anexe, şi rezultă clar că este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze
teoretice;
- informaţiile financiare previzionale sunt pregătite într-o manieră coerentă cu situaţiile financiare
istorice

Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi

În conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot fi

grupate în: drepturi, relaţii, active necorporale nediferenţiate (grupate) şi proprietatea intelectuală.
Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa
evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor
necorporale
Activele necorporale grupate sunt numite, în mod curent, fond comercial sau goodwill.
În diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul
suplimentar generat de întreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate
si/sau ca valoarea suplimentara a întreprinderii, în ansamblul ei, peste valoarea însumata a activelor ei
identificabile

Biletul nr.62

Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.

Previziuni = informatii financiare previzionale elaborate pe bază de ipoteze referitoare la evenimente

viitoare pe care contează conducerea şi în funcţie de care aceasta a stabilit acţiunile întreprinse pentru
pregătirea acestor informaţii (ipotezele sau estimările cele itiai plauzibile).
Proiecţii = informaţii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare şi la
acţiuni ale conducerii care pot sau nu să se producă, precum şi pe combinarea estimărilor celor mai
plauzibile cu ipotezele teoretice.
Informaţiile financiare previzionale pot cuprinde situaţii financiare sau numai unul sau mai multe
elemente din situaţiile financiare şi pot fi pregătite:
- ca instrument de gestiune internă, de exemplu, pentru a facilita evaluarea unei
investiţii, sau,
- pentru a fi difuzată la terţi ca, de exemplu: prospecte sau informaţii viitoare în scopul
atragerii de investitori; raport anual care formează informaţii acţionarilor, autorităţilor sau altor
părţi interesate, informaţii cu privire la trezorerie
prezentate finanţatorilor etc

Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica?

Metodele combinate presupun luarea în consideraţie, sub o formă sau alta de exprimare, atât a
patrimoniului cât şi a indicatorilor calitativi referitori la performanţele financiare ale întreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se împart în două mari grupe, în funcţie de tehnicile folosite, şi
anume:
- tehnici bazate pe ponderarea între o valoare patrimonială şi una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonială a unuia sau a mai multor elemente
intangibile
Metodele combinate fac apel atât la valori statice, patrimoniale, cât si la valori dinamice bazate pe
rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonială constituie valoarea de bază a întreprinderii, care poate
beneficia, între altele, de o rentă economică (valoarea dinamică) obţinută prin calculul goodwill-ului sau
46
badwill-ului.
- metoda practicienilor
- metoda retail
- metoda bazata pe goodwill

Biletul nr.63

Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectiv: să permită auditorului să concluzioneze - pe bază de proceduri care nu pun în lucru toate
diligentele necesare pentru un audit - că nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care să-l facă să creadă
că situaţiile financiare nu au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unui referenţial
contabil identificat (asigurare negativă).
Auditorul trebuie să respecte regulile de etică înscrise în Codul etic şi anume: independenţa,
integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respectul faţă de
normele tehnice şi profesionale.
Auditorul trebuie să planifice şi să execute examenul limitat fiind conştient că anumite circumstanţe
pot exista care să conducă la anomalii semnificative în situaţiile financiare.
Pentru a exprima o asigurare negativă în raportul său asupra examenului limitat, auditorul trebuie să
reunească elemente probante suficiente şi adecvate în vederea fondării concluziilor folosind în mod esenţial
proceduri constând în cereri de informaţii sau de explicaţii precum şi proceduri analitice.
O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderată că informaţiile examinate nu
conţin anomalii semnificative; asigurarea este în acelaşi timp negativă.
Termenii şi condiţiile realizării unei misiuni de examen limitat se convin de auditor şi de clientul său;
aceştia se înscriu într-o scrisoare de misiune sau în contractul de prestări servicii de audit. Punctele
principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se referă la:
- obiectivul misiunii;
- responsabilitatea conducerii cu privire la situaţiile financiare;
- întinderea examenului limitat făcând trimitere la standardele internaţionale de audit
sau la normele sau practicilenaţionale;
- accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informaţii considerate necesare
pentru realizarea misiunii;
- conţinutul raportului care va fi emis de auditor;
- faptul că nu se poate aştepta de la misiunea de examenlimitat descoperirea erorilor,
acte sau fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase în gestiune;
- faptul că nici un audit nu va fi efectuat şi, în consecinţă, nu va fi emisă o opinie de
audit. Pentru a sublinia acest punct şi evita orice confuzie, auditorul poate preciza că o misiune de
examen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea exigenţelor legale sau ale unor terţi întrucât nu este
vorba de un audit.

Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii.

Denumită şi metoda „indirectă" sau „germană", metoda practicienilor constă în ponderarea valorii
patrimoniale şi valorii prin rentabilitate, reţinându-se:
a) media aritmetică simplă:
Val. Globala = (ANC + CB/i) / 2
b) media ponderata
Val. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2)
K1 si k2 – coeficienti de pondere – pot lua valori de cel mult 5
Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul.
GW = (CB/i – ANC) / 2

Biletul nr.64

Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

47
 Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul său raţionament profesional pentru a determina
natura, calendarul şi întinderea procedurilor de examen limitat.
Pentru aceasta el se sprijină pe elementele următoare:
- cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat
efectuate anterior
- cunoaşterea activităţilor întreprinderii, a principiilor şi convenţiilor contabile aplicate în
sectorul din care face parte întreprinderea precum şi a sistemului contabil al acesteia;
- caracterul semnificativ al tranzacţiilor şi soldurilor conturilor.
Pentru stabilirea pragului de semnificaţie vor fi aplicate aceleaşi principii ca şi în cazul misiunilor
de audit de bază.
Procedurile examenului limitat presupun etapele următoare:
- cunoaşterea activităţilor întreprinderii şi ale sectorului din care face parte;
- analiza principiilor şi practicilor contabile urmate de întreprinderi;
- analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru contabilizarea, clasificarea
şi întocmirea documentelor de sinteză, strângerea informaţiilor ce vor fi înscrise în notele anexe şi
pregătirea situaţiilor financiare.
- primirea în lucru a procedurilor analitice destinate identificării variaţiilor, tendinţelor
şi elementelor neobişnuite căutând în mod deosebit în:
• compararea situaţiilor financiare cu cele ale exerciţiilor precedente;
• compararea situaţiilor financiare cu situaţiile bugetare ale perioadei şi cele
previzionale;
• studiul diferenţelor dintre cifrele înscrise în situaţiile financiare pentru anumite rubrici şi
cele planificate sau cu cele realizate de alte întreprinderi din acelaşi sector.
In cazul examenului limitat, auditorul nu este ţinut să aplice proceduri vizând identificarea unor
evenimente care se produc după data raportului sau privind examenul limitat (evenimente posterioare).
In cazul îîn care se consideraă caă informaţţiile supuse examenului limiţaţ poţ conţţine anomalii
semnificaţive, audiţorul ţrebuie saă punaă îîn lucru proceduri complemenţare sau mai exţinse, care saă -i
permiţaă saă exprime o asigurare negaţivaă sau saă confirme necesiţaţea de a modifica raporţul saă u.

In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute?

Valoarea substanţială brută (VSB) reprezintă totalitatea mijloacelor corporale ale întreprinderii, angajate
şi organizate pentru a realiza obiectul său de activitate fără a ţine cont de modul de finanţare a acestora.
Valoarea substanţială brută, este egală cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actuală a
bunurilor pe care întreprinderea le foloseşte fără a fi proprietară (închiriate, împrumutate, leasing etc.) minus
valoarea actuală a elementelor corporale care, deşi sunt înregistrate în patrimoniu, nu se găsesc în întreprindere.
Cu cât valoarea substanţială brută este mai mare cu atât remuneraţia sa va fi mai puternică micşorând
profitul şi diminuând valoarea goodwill-ului.

Biletul nr.65

Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raporţul de examen limiţaţ ţrebuie saă conţţ inaă o concluzie scrisaă , clar exprimaţaă , sub forma
unei asiguraă ri negaţive.
Pe baza lucraă rilor realizaţe sunţ evaluaţe informaţţiile sţraî nse îîn ţimpul examenului limiţaţ;
raporţul ţrebuie saă indice dacaă siţuaţţiile financiare nu dau o imagine fidelaă (sau „nu prezinţaă îîn mod
sincer îîn ţoaţe aspecţele lor semnificaţive"), conform unui referenţţial conţabil idenţificaţ.
Raporţul de examen limiţaţ al siţuaţţiilor financiare descrie îînţinderea misiunii permiţţaîndu-i
lecţorului saă îînţţeleagaă naţura lucraă rilor realizaţe. El ţrebuie saă precizeze de asemenea caă nici o opinie de
audiţ nu esţe exprimaţaă .
Principalele elemenţe care se regaă sesc îînţr-un raporţ de examen limiţaţ sunţ:
- ţiţlul;
- desţinaţarul;
48
 - paragraf de prezenţare sau inţroducere care cuprinde:
- idenţificarea siţuaţţ iilor financiare supuse examenului limiţaţ;
- responsabiliţaă ţţile audiţorului sţ i ale conducerii îînţreprinderii;
- paragraful îînţinderii examenului limiţaţ cuprinzaî nd:
• ţrimiţerea la Sţandardul Inţernaţţ ional de Audiţ (ISA) nr. 910 referiţor la
examenele limiţaţe (sau norme naţţionale);
 menţiunea ca examenul esţe limiţaţ la inţreţineri cu clienţul si la proceduri
analiţice
 menţţiunea caă nici un audiţ nu a fosţ realizaţ, caă procedurile puse îîn lucru
furnizeazaă un nivel de asigurare mai puţţ in ridicaţ decaî ţ îîn cazul audiţului sţ i caă nici o
opinie de audiţ nu esţe exprimaţaă ;
- exprimarea unei asiguraă ri negaţive;
- daţa raporţului;
- adresa audiţorului sţ i semnaă ţura.
Raporţul de examen limiţaţ ţrebuie de asemenea:
- saă exprime o asigurare negaţivaă precizaî nd caă audiţorul nu a descoperiţ fapţe care saă -l
facaă saă gaî ndeascaă , caă siţuaţţiile financiare nu sau o imagine fidelaă conform unui referenţţial conţabil
idenţificaţ;
- dacaă audiţorul a descoperiţ fapţe care afecţeazaă imaginea fidelaă conform referenţţialului
conţabil idenţificaţ, descrie acesţe fapţe sţ i, îîn maă sura posibilului, cuanţificaă incidenţţele
asupra siţuaţţiilor financiare sţ i îîn acesţ caz:
• fie îînsoţţesţ ţe asigurarea negaţivaă de o rezervaă ;
• fie - aţunci caî nd incidenţţa fapţelor descoperiţe asupra siţuaţţ iilor financiare esţe aţaî ţ
de semnificaţivaă îîncaî ţ audiţorul concluzioneazaă caă o rezervaă nu esţe suficienţaă
penţru a califica naţura incompleţaă sau îînsţ elaă ţoare a si ţuaţţiilor financiare - pune o concluzie
nefavorabilaă indicaî nd caă siţuaţţiile financiare nu dau o imagine fidelaă
conform referenţţialului conţabil idenţificaţ;
- dacaă exisţaă o limiţare imporţanţaă a îînţinderii examenului limiţaţ, descrie aceasţaă
siţuaţţie sţ i:
• fie îînsoţţesţ ţe asigurarea negaţivaă de o rezervaă privind evenţualele ajusţaă ri care ar fi
ţrebuiţ faă cuţe dacaă nu ar fi exisţaţ limiţarea respecţivaă ;
 fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii întinderii examenului limitat sunt
semnificative şi privesc mai multe rubrici ale situaţiilor financiare.

In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii?

Valoarea globală a unei întreprinderi este egală cu capitalurile necesare pentru a crea o întreprindere având
aceleaşi caracteristici ca întreprinderea evaluată; mijloacele utilizate de către o întreprindere sunt constituite din
activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri permanente necesare
exploatării (CPNE).
Capitalurile permanente ale întreprinderii (capitaluri proprii plus împrumuturi pe termen lung) trebuie să
fie superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus, capitalurile
permanente trebuie să finanţeze activul fix net şi necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca întreprinderea
să se afle în echilibru financiar.
Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraţii; această remuneraţie se va compara cu beneficiul
previzional pentru a pune în evidenţă superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului.

Biletul nr.66

Raportarea unei misiuni de compilare.

Într-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare în raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de
servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, în
49
scopul strângerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu
au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii
acestor informatii sunt încrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce
cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmând ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil
misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de întreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea
întreprinderii;
- o mentiune indicând responsabilitatea conducerii întreprinderii pentru informatiile financiare compilate
de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, în
consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate în
anexe fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau
pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: “neauditate” sau “compilate
fara audit, nici examen limitat”.

Care sunt ipotezele de bază în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerării valorii
substanţiale brute?

Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt
continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.

Biletul nr.67

Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?

Necesitatea unui Cod etic constă în:

- necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;
- menţinerea (conservarea) încrederii publicului în profesie;
- asigurarea protecţiei, atât a profesionistului contabil cât şi a terţilor beneficiari sau
utilizatorilor ai serviciilor acestuia;
- confirmarea autorităţii lucrărilor efectuate de profesioniştii contabili;
- necesitatea asigurării apărării onoarei şi independenţei profesionistului contabil şi a
organismului din care face parte.

Cum se evaluează acţiunile deţinute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi?

Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:

- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea
globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a
pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea
dividendelor procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se
procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea
unui titlu si valoarea pachetului.

Biletul nr.68

Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?

50
 Integritate, obiectivitate, competenţă profesională şi prudenţă, confidenţialitate, profesionalism,
respect faţă de normele etice şi profesionale.

Cum se evaluează stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?

Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau
la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare
in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si
eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.

Biletul nr.69

Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.

Integritatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit atunci efectuează
servicii profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat
cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii
false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate
Obiectivitatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudicati, să nu se afle
în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese, care să pună la îndoială rationamentele
profesionale ale acestuia.

Cum se evaluează creanţele din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?

Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele
in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respective

Biletul nr.70

Explicaţi principiul competenţei în audit.

Profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă şi prudenţă, fiind

obligat să-şi menţină un nivel ridicat de cunoştinţe şi competenţă profesională, care să justifice aşteptările
unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din
practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie să pretindă că are competenţe sau o experienţă pe care nu le are.
Competenţa profesională are în vedere:
- obţinerea competenţei profesionale, care se dovedeşte prin studii, vechime, examen de
acces, examen de aptitudini;
- menţinerea competenţei profesionale, care presupune ţinerea la curent cu evoluţiile în
profesie (normele naţionale şi internaţionale în domeniul contabilităţii, auditului), cu legislaţia şi
adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor în concordanţă cu normele naţionale şi
internaţionale în materie.

Cum se evaluează disponibilităţile din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina

valoarea acesteia?

Disponibilităţile din bilanţ se evaluează la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul
de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
51
 Biletul nr.71

Explicati principiul confidentialitatii in audit.

Obligaţiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:

 abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, excepţia
cazului când a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele
informaţii;
 abtinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării
sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane;
 respectarea confidenţialităţii in mediu social (asociaţi de afaceri, rude) , in relaţiile cu un
potenţial client sau angajator; in cadrul entităţii angajatoare;
 Asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea
(pentru profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil şef, etc.).
Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul
contabil şi client sau angajator.
Posibilitatea divulgării informaţiilor, în situaţiile:
 autorizare de către client sau angajator;
 autorizare prevăzută prin lege (exemplu: furnizarea de probe în justiţie, autoritatea
fiscală, prevenirea şi sancţionarea spălarii banilor);
 conformare auditului de calitate;
 investigaţii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea
informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare (Exemplificare:
solicitarea informaţiilor pentru Registrul Naţional al Experţilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie
speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.

Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea

valorii acesteia?

Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care
privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.

Biletul nr.72

Conceptul de independenţă în audit.

Componentele independenţei sunt:

- Independenţa de spirit (a raţionamentului profesional) caracterizată prin starea de
spirit care înlesneşte obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care pot compromite raţionamentul
profesional, permiţând profesionistului contabil să acţioneze cu integritate, obiectivitate şi prudenţă
profesională;
- Independenţa în aparenţă (comportamentală) caracterizată prin evitarea faptelor şi
circumstanţelor care pot fi atât de semnificative încât o terţă persoană, logică şi informată (deţinând
toate informaţiile relevante şi aplicând toate măsurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la
concluzia că integritatea, obiectivitatea şi prudenţa profesională ale cabinetului/societăţii sau grupului
sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
Prin independenţă nu trebuie să se înţeleagă că o persoană care exercită un raţionament
profesional trebuie să fie izolată de relaţiile sale economice, financiare sau de altă natură, ci doar că
importanţa acestor relaţii trebuie evaluată şi din punctul unei terţe persoane, rezonabilă şi informată, care,
având toate informaţiile relevante, ar putea trage concluzia în mod firesc că sunt inacceptabile.

52
 Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în
categoria microîntreprinderilor?

o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele

condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele decât cele prevăzute la art. 112^2 alin. (6);
b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale.
(6) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice
române care:
a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia
persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;
d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.

Biletul nr.73

Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.

Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:

1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare

Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile
microintreprinderilor

Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitul pe veniturile
microintreprinderilor începând cu anul fiscal următor, daca:
a) realizeaza venituri cu exceptia celor din activităţi în domeniul bancar; asigurărilor şi
reasigurărilor, al pieţei de capital, jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;
b) au de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
c) au realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro;
d) capitalul social al acestora este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale , sau
este deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.
şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit
prevederilor prezentului titlu.
Pentru anul 2011, persoanele juridice române pot opta pentru plata impozitului pe venitul
microintreprinderilor dacă îndeplinesc condiţiile de la a) la d)
O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, dacă condiţia în termen de 60 de zile inclusiv de la
data înregistrării sa aiba intre 1 si 9 angajati.
Microîntreprinderile nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor
anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţii.

Biletul nr.74

Interesul propriu – ameninţare la adresa independenţei.

53
 Interesul propriu semnifică faptul că un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea
beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor
cabinete intră în conflict cu clientul respectiv. Exemple:
- participare financiară directă sau indirectă la capitalul propriu al clientului respectiv;
- un împrumut sau o garanţie la sau de la un client sau de la persoane care gestionează
patrimoniu clientului;
- onorarii totale provenind de la un singur client;
- preocupare cauzată de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
- relaţii de afaceri cu clientul (altele);
- potenţială angajare ca salariat al clientului;
- onorarii neprevăzute în contractul de audit sau de prestări de servicii profesionale;

Care sunt veniturile ce nu se iau în calcul la determinarea impozitului pe veniturile

microîntreprinderilor?

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice

sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
d) veniturile din subvenţii de exploatare;
e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care
au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele
produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
(2) În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a
acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care
au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

Biletul nr.75

Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.

Ameninţarea la adresa independenţei, legată de slăbirea autocontrolului, apare atunci când unul
dintre membrii cabinetului/societăţii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului
clientului şi astfel poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de asigurare al
angajamentului faţă de client
Exemple: un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una din persoanele care a
getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului într-o poziţie din care poate
exercita o influenţă semnificativă asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al
cărui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurării) profesionistului
faţă de client; pregătirea datelor originale utilizate la generarea situaţiilor financiare sau pregătirea unor
înregistrări care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil faţă de client).

Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinerea valorii
acesteia?

Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau
pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.

Biletul nr.76

Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.

54
 Renunţarea la convingeri poate să apară atunci când cabinetul/societatea sau un membru al
acestuia, promovează opinia unui client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă
ca fiind compromisă.Este cazul în care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia şi-au subordonat
raţionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al acţiunilor
sau al altor titluri de valoare ale clientului; a acţiona ca un avocat sau consilier al clientului în litigiile lui
sau în rezolvarea neînţelegerilor cu terţe părţi.

Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate?

Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.

Biletul nr.77

Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.

Manifestările de familiarism au loc atunci când, în virtutea unor relaţii strânse cu un client, cu cei
care gestionează patrimoniul sau cu angajaţii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora,
devine prea înţelegător faţă de interesele clientului.
Exemple : un membru al cabinetului/societăţii are un membru de familie sau o ruda apropiata
cu funcţie de răspundere în întreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influenţă directă
şi importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul ; un fost partener al
cabinetului/societăţii gestionează patrimoniul clientului şi are influenţă importantă asupra realizării
obiectului contractului încheiat cu clientul, acceptarea de daruri, în afară de cazul când valoarea acestora
este nesemnificativă, de către membrii cabinetului/societăţii, de la client sau de la persoanele care
gestionează patrimoniul clientului).

In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate?

Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului
este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii
activului net de lichidare al firmei.
Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor
activelor corporale, necorporale şi circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc cheltuielile cu
lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare.
Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de
concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.
Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare
riscurilor aferente vanzarii forţate a activelor întreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezintă suma ce poate fi obţinută în
mod rezonabil de vânzarea unei proprietăţi într-un interval de timp prea mic pentru a îndeplini condiţiile
din definiţia valorii de piaţa.
Dacă însă lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preţuri corespunzătoare unor
tranzacţii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaţie este întalnita in cazul
lichidarii voite a întreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se
anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezintă cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in
dificultate, evaluarea se va realiza în perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda
apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de
totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activităţii firmei. Restructurarea va
genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente
realizării lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiţii de
55
exploatare ale întreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta
prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare.

Biletul nr.78

Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.

Acţiunile de intimidare au loc atunci când un membru al cabinetului/soc este implicat să

acţioneze obiectiv şi să exercite prudenţă profesională, prin ameninţări reale sau percepute, de la
persoanele care gestionează patrimoniul sau de la angajaţii clientului.
Exemple: cererea din partea clientului către cabinet de a înlocui un membru al acestuia, în cazul
unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce
necorespunzător cantitatea de muncă executată de membrii cabinetului, în scopul reducerii onorariilor.

In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea

intreprinderii in dificultate

Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:

- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a
intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru
atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific
de ,,ne success “ al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen

Biletul nr.79

Protejarea independentei prin normele legale si profesionale.

Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia în functie de împrejurari. Aceste
masuri se impart în trei categorii:
- masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;
- masuri de protejare stabilite în cadrul contractului încheiat cu clientul beneficiar al serviciilor
profesionale;
- masuri de protejare stabilite în cadrul propriilor sisteme si proceduri ale
cabinetelor/societatiilor.

Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita" de TVA

cu drept de deducere.

- defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a dispune

de bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru,
de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in
contul acestora.
Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit
prin alte doua texte de lege din Codul fiscal:
●art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuri catre
o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de catre
autoritatile fiscale din alt stat membru;
●art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite
cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau
achitate pentru achizitii.

Biletul nr.80

Protejarea independenţei prin clauze contractuale cu clientul.

56
 Aceste măsuri constau în:
- aprobarea de către AGA clientului a numirii cabinetului, atunci când contractul a fost
semnat de persoanele împuternicite să administreze patrimoniul şi să-l reprezinte juridic pe client;
- nominalizarea angajaţilor competenţi ai clientului împuterniciţi a lua decizii manageriale;
- stabilirea de către client politicilor şi procedurilor pentru o raportare financiară (situaţiilor
financiare) corectă;
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionări a bunurilor şi
valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigură procesul
de validare a informaţiilor şi situaţiilor financiare şi legătura cu societatea/cabinetul de audit.

Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere
al TVA.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vânzări la distanţă care se
efectuează dintr-un stat membru spre România, locul livrării se consideră în România dacă livrarea este
efectuată către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, care beneficiază
de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabilă şi dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
a) valoarea totală a vânzărilor la distanţă al căror transport sau expediere în România se realizează
de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanţă, inclusiv valoarea
respectivei vânzări la distanţă, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la
distanţă de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte prin norme; sau
b) furnizorul a optat în statul membru din care se transportă bunurile pentru considerarea
vânzărilor sale la distanţă, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru în România, ca având
loc în România.
(3) Locul livrării este întotdeauna în România, în cazul vânzărilor la distanţă de produse
accizabile, efectuate dintr-un stat membru către persoane neimpozabile din România, altele decât
persoanele juridice neimpozabile, fără să se aplice plafonul prevăzut la alin. (2) lit. a).

Biletul nr. 81

Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului

Masuri de protectie in mediul de lucru:

- Pozitia de conducator al firmei, care subliniaza importanta respectarii principiilor fundamentale si
ca membrii echipei actioneaza in interesul public
- Politici si proceduri pentru reglementarea si monitorizarea controlului calitatii misiunilor
- Documentarea situatiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale si la adresa
independentei
- Comunicarea la timp a politicilor si procedurilor, si instruirea personalului si a partenerilor
- Desemnarea unui membru cu experienta al conducerii drept responsabil pentru supravegherea
functionarii adecvate a sistemului de control al calitatii
- Implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea si consilierea misiunii, etc.

Ce operaTiuni sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de vedere
al TVA.
Sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA urmAtoarele operaTiuni:
a) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de cAtre
aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legAturA cu activitatea economicA desfASuratA,
dacA taxa aferentA bunurilor respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial;
b) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de cAtre
aceasta pentru a fi puse la dispoziTie altor persoane în mod gratuit, dacA taxa aferentA bunurilor
respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial;
c) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA de bunuri mobile corporale achiziTionate sau produse de
cAtre aceasta, altele decât bunurile de capital prevAzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate
în scopul unor operaTiuni care nu dau drept integral de deducere, dacA taxa aferentA bunurilor
57
 respective a fost dedusA total sau parTial la data achiziTiei;
d) bunurile constatate lipsA din gestiune, cu excepTia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c).
Unde:
a) bunurile de capital reprezintA toate activele corporale fixe(definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3), a cAror
duratA normalA de funcTionare este egalA sau mai mare de 5 ani, precum Si operaTiunile de construcTie,
transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparaTiile sau lucrArile de întreTinere a
acestor active, chiar în condiTiile în care astfel de operaTiuni sunt realizate de beneficiarul unui
contract de închiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la
dispoziTia unei alte persoane;
Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1):
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitATi naturale sau a unor cauze de forTA majorA, precum Si
bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevAzute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum Si activele
corporale fixe casate, în condiTiile stabilite prin norme;
c) perisabilitATile, în limitele prevAzute prin lege;

Biletul nr. 82

Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament

FAPTA SANCTIUNEA
Neplata cotizatiei profesionale si/sau a Suspendarea dreptului de exerticare a
celorlalte obligatii banesti la termenele profesiei pana la plata efectiva, dar nu
stabilite de regulament, in cursul unui an mai putin de trei luni si nici mai mult de
calendaristic un an
Condamnarea definitiva pentru savarsirea
unei fapte penale care, potrivit legii, Interdictia dreptului de exercitare a
interzice dreptul de gestiune si de profesiei
administrare a societatilor comerciale
Incalcarea, cu intentie, prin actiune sau
omisiune, a normelor de lucru privind
Interdictia dreptului de exercitare a
exercitarea profesiei, daca fapta a avut ca
profesiei
urmare producerea unui prejudiciu moral
sau material
Practicarea profesiei de expert contabil sau
Interdictia dreptului de exercitare a
de contabil autorizat fara viza anuala
profesiei
pentru exercitarea profesiei

2. Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri

Faptul generator reprezintA faptul prin care sunt realizate condiTiile legale necesare pentru exigibilitatea
taxei.
Exigibilitatea taxei reprezintA data la care autoritatea fiscalA devine îndreptATitA sA solicite plata de
cAtre persoanele obligate la plata taxei, chiar dacA plata acestei taxe poate fi amânatA.
In cazul unei livrAri intracomunitare de bunuri, scutite de taxA conform, exigibilitatea taxei intervine
în cea de-a 15-a zi a lunii urmAtoare celei în care a intervenit faptul generator.
Prin excepTie de la prevederile alin. De mai sus, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii, dacA
factura este emisA înainte de a 15-a zi a lunii urmAtoare celei în care a intervenit faptul generator

Biletul nr.83

Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania?

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile

fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz
58
bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si
principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A– (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 – Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 – Integritatea
Sectiunea 120 – Obiectivitatea
Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 – Confidentialitatea
Sectiunea 150 – Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) – Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 – Introducere
Sectiunea 210 – Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 – Conflicte de interese
Sectiunea 230 – Opinii suplimentare
Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 – Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 – Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 – Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 – Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) – Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 – Introducere
Sectiunea 310 – Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 – Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente

Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri.

ART. 1321 Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri

(1) Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în
momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, prevăzută la art. 126 alin. (3) lit. a), dacă
cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de
autorităţile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziţia intracomunitară, conform alin. (1),
locul respectivei achiziţii intracomunitare se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare
în scopuri de TVA.
(3) Dacă o achiziţie intracomunitară a fost supusă la plata taxei în alt stat membru, conform alin.
(1), şi în România, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce în mod corespunzător în România.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică dacă cumpărătorul face dovada că achiziţia intracomunitară a
fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în statul membru în care are loc achiziţia intracomunitară,
conform alin. (1).
(5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica în cazul operaţiunilor triunghiulare, atunci când
cumpărătorul revânzător înregistrat în scopuri de TVA în România în conformitate cu art. 153 face dovada
că a efectuat o achiziţie intracomunitară neimpozabilă pe teritoriul altui stat membru, în condiţii similare
celor prevăzute la art. 126 alin. (8) lit. b), în vederea efectuării unei livrări ulterioare în acel alt stat
membru. Obligaţiile persoanelor implicate în operaţiuni triunghiulare sunt prevăzute în norme.

Norme metodologice:
Art. 1321
12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziţii intracomunitare de bunuri
este întotdeauna în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor. În cazul în care,
conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumpărătorul furnizează un cod de înregistrare în scopuri de
TVA dintr-un alt stat membru, decât cel în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplică
59
reţeaua de siguranţă, respectiv achiziţia intracomunitară se consideră că are loc şi în statul membru care a
furnizat codul de înregistrare în scopuri de TVA şi în statul membru în care se încheie expedierea sau
transportul bunurilor.
(2) În sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dacă cumpărătorul face dovada că a supus la plata
taxei achiziţia intracomunitară şi în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor
şi în statul membru care a furnizat un cod de înregistrare în scopuri de TVA, acesta poate solicita
restituirea taxei achitate în statul membru care a furnizat codul de înregistrare în scopuri de TVA.
Restituirea taxei aferente achiziţiei intracomunitare se realizează astfel:
a) în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin
înregistrarea cu semnul minus în decontul de taxă prevăzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziţiei
intracomunitare şi a taxei aferente;
b) în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal,
restituirea taxei se realizează conform normelor procedurale în vigoare.
Exemplu: o persoană impozabilă din România înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153
sau art. 1531 din Codul fiscal, achiziţionează în Ungaria (locul unde se încheie transportul bunurilor)
bunuri livrate din Franţa. Persoana respectivă nu este înregistrată în Ungaria în scopuri de TVA, dar
comunică furnizorului din Franţa codul său de înregistrare în scopuri de TVA din România, pentru a
beneficia de scutirea de taxă aferentă livrării intracomunitare realizată de furnizorul din Franţa. După
înregistrarea în scopuri de TVA în Ungaria şi plata TVA aferentă achiziţiei intracomunitare conform art.
1321 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectivă poate solicita restituirea taxei plătite în România
aferente achiziţiei intracomunitare, care a avut loc şi în România conform art. 1321 alin. (2) din Codul
fiscal.
(3) În conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (4) din Codul fiscal, în cazul în care până la data
la care intervine exigibilitatea taxei pentru achiziţia intracomunitară efectuată în statul membru care a
atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal, persoana
impozabilă face dovada că achiziţia intracomunitară a fost supusă la plata TVA în statul membru unde se
încheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplică prevederile art. 1321 alin. (2) din Codul
fiscal.
(4) Obligaţiile părţilor implicate în operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. 1321 alin. (5) din
Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) - (14)."

Biletul nr.84

Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.

Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :

- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare
interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare )
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul
profesional referitor la probleme contabile si de etica
- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul
de pregatire sau experineta pe care le detine
- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist
astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei

Conflictul de loialitate

15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei
lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie
aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si
procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:
a. sa incalce legea;

60
 b. sa incalce regulile si standardele profesiei;
c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca
auditori in numele angajatorului;
d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.
15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind
contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial
cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de
etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de
administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict
intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta
solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar
datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o
aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.
Sprijinirea colegilor angajati
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie
sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la
problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.
Competenta profesionala
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate
cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand
executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre
gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si
parerea unui expert.
Prezentarea informatiilor
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime,
cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.
18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar
natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile
cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta
pentru respectarea acestei cerinte.

Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul
prestarilor de servicii de transport intracomunitar de bunuri.
Servicii de transport intracomunitar de bunuri [sursa: extras din Ghid practic MFP]
• Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in Romania
Aceste servicii sunt supuse regulii B2B prevazuta la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, ceea ce conduce la
stabilirea in Romania a locului prestarii pentru orice transport intracomunitar de bunuri facturat intre doua
persoane impozabile stabilite in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul care trebuie sa
emita factura cu TVA, daca nu se aplica vreo scutire de taxa.
De exemplu daca o companie din Romania presteaza catre o alta companie stabilita tot in
Romania un transport intracomunitar de bunuri din Bulgaria in Ungaria, locul prestarii este in Romania,
iar obligatia platii taxei revine prestatorului. De remarcat ca nu mai are importanta faptul ca beneficiarul
din Romania are un cod de inregistrare in scopuri de TVA in alt stat membru, daca nu are si un sediu fix
in respectivul stat membru.
• Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in alt stat membru
Daca prestatorul este stabilit in Romania si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri, catre
persoane impozabile care sunt stabilite in alte state membre, serviciile de transport sunt considerate
servicii intracomunitare si nu au locul prestarii in Romania. Locul prestarii pentru aceste servicii este
considerat a fi in principiu in statul membru in care este stabilit beneficiarul. Pentru a aplica regula de la
art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, clientul trebuie sa comunice prestatorului un cod valabil de TVA din alt
stat membru si o adresa a sediului activitatii economice sau a unui sediu fix din Comunitate. Aceste
servicii se raporteaza de catre transportatorul din Romania in declaratia recapitulativa. Daca prestatorul
roman nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din
Codul fiscal inainte de realizarea acestui transport intracomunitar de bunuri .

61
 De exemplu, daca o companie din Romania factureaza in beneficiul unei companii stabilite in
Spania un transport de bunuri de la Bucuresti la Madrid, locul prestarii serviciului este in Spania, locul
unde este stabilit beneficiarul, prin urmare operatiunea nu este impozabila in Romania din punct de
vedere al TVA. Fiind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaza de catre prestator declaratia
recapitulativa lunara, la rd.3 si 3.1 din decontul de TVA.
Aceasta regula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie care are sediul
activitatii economice in Romania dar are un sediu fix in alt stat membru si este inregistrat in scopuri de
TVA in acel stat membru, daca transportul este realizat pentru respectivul sediu fix.
• Prestatorul este stabilit in alt stat membru, beneficiarul este stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de transport intracomunitar de bunuri
catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile de transport sunt considerate
achizitii intracomunitare de servicii si au locul prestarii in Romania. Obligatia platii taxei revine
beneficiarului stabilit in Romania care, daca este inregistrat in scopuri de TVA, va aplica mecanismul
taxarii inverse. În situatia in care beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite
inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de a beneficia de acest serviciu si va depune un
decont special de TVA (formularul 301). Fiind o achizitie intracomunitara de servicii, exista si obligatia
declararii acestei operatiuni in declaratia recapitulativa lunara (390).
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Frankfurt la Timisoara este prestat de o companie
din Germania catre o companie stabilita in Romania, inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din
Codul fiscal,
locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal,
serviciul fiind deci impozabil in tara in care este stabilit clientul. Întrucat prestatorul nu este stabilit in
Romania, clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa si
inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa (390).
• Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara Uniunii Europene
În situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport intracomunitar de bunuri catre
beneficiari stabiliti in afara Comunitatii se aplica regula B2B, respectiv art. 133 alin. (2) din Codul fiscal,
numai daca se face dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de vedere al TVA, serviciile
nefiind impozabile in Romania. Chiar daca un astfel de transport face obiectul regulii B2B, serviciul nu se
raporteaza in declaratia recapitulativa, nefiind un serviciu intracomunitar.
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Giurgiu la Atena este efectuat de o companie
stabilita in Romania catre o companie stabilita in Turcia, serviciul nu este impozabil in Romania, daca se
face dovada ca beneficiarul transportului intracomunitar este o persoana impozabila.
Prin exceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul sau este o persoana
impozabila, va aplica prevederile art. 133 alin.(5) lit. c) din Codul fiscal, considerand ca serviciul este
realizat in beneficiul unei persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul unde incepe
transportul.
• Prestatorul este stabilit in afara Uniunii Europene, beneficiarul este stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in afara UE si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri catre
clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile au locul prestarii in Romania.
Beneficiarul persoana impozabila din Romania are obligatia platii TVA pentru un astfel de serviciu,
respectiv clientul din Romania va aplica TVA prin mecanismul taxarii inverse daca este inregistrat in
scopuri de TVA in Romania, sau, in cazul in care clientul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va depune
un decont special de taxa. O astfel de operatiune nu reprezinta o achizitie intracomunitara de servicii, prin
urmare nu exista nici obligatia raportarii acestui serviciu in declaratia recapitulativa si nici a inregistrarii
clientului in scopuri de TVA in cazul in care nu este inregistrat.
De exemplu, in cazul unui transport de bunuri de la Marsilia la Cluj prestat de o companie din
Elvetia catre o companie stabilita in Romania si inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din
Codul fiscal, locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania conform art. 133 alin. (2) din
Codul fiscal, prin urmare serviciul este impozabil in Romania. Întrucat prestatorul nu este stabilit in
Romania, clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa ( rd. 7
si 19 din decontul de TVA) . Nefiind o achizitie intracomunitara de servicii, aceasta operatiune nu se
raporteaza in declaratia recapitulativa. Începand cu data de 1 ianuarie 2010, transportul local de bunuri
direct legat de un transport intracomunitar nu mai este asimilat transportului intracomunitar de bunuri.

Biletul nr.85

62
 Obligatiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta fiscala.

In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:

- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.

Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA Tn cazul
prestarilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporate.

(5) Orice lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale si evaluarea/expertizarea bunurilor
mobile corporale constituie operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a TVA daca aceste servicii sunt
prestate cu plata de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare.
Locul prestarii – Principiu
Conform prevederilor art. 133, alin. (2), lit. h) pct. 2 din Codul Fiscal, locul prestarii este considerat a fi
locul unde sunt prestate expertizele / lucrarile efectuate asupra bunurile mobile corporale.
Exemple a) O societate romaneasca A presteaza servicii de intretinere a fotocopiatoarelor pentru alta
societate romaneasca, B. În momentul prestarii serviciilor de intretinere, bunurile se afla la sediul B din
Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic).
b) O intreprindere mica din Romania, A, asigura servicii de reparatii auto pentru alta societate
romaneasca, B. În momentul prestarii serviciilor de reparatii, masinile societatei B se afla in Romania.
Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic). Totusi, pentru
aceste servicii nu se datoreaza TVA in Romania din moment ce A este o intreprindere mica.
c) Societatea daneza B solicita servicii de reparatii pentru un fax utilizat in biroul sau de vanzari din
Bucuresti. A, o societate romaneasca, efectueaza serviciile de reparatii la sediul societatei daneze din
Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic).
Pentru serviciul respectiv se datoreaza TVA in Romania.
d) O societate romaneasca A executa intretinerea unui utilaj pentru B, o societate din Italia.
Angajatii A se deplaseaza in Italia pentru a executa serviciile de intretinere a utilajului la sediul B.
Serviciul prestat de A are loc in Italia (respectiv locul in care se efectueaza serviciul).
Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza TVA in Romania.
e) O intreprindere mica, A, din Romania, expediaza bunuri in Ungaria in vederea repararii. B, o societate
din Ungaria, executa lucrarile de reparatii si returneaza bunurile in Romania. Serviciul prestat de B are
loc in Ungaria (adica locul in care se efectueaza serviciul). Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza TVA
in Romania.
Ce sunt lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
Lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice
efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica, respectiv
servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale.
Ce sunt expertizele privind bunurile mobile corporale?
Expertizele privind bunurile mobile corporale constau in examinarea unor bunuri mobile corporale in
scopul stabilirii valorii acestora.
Ambalajele sau alte bunuri utilizate in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrari
ori expertize sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca
livrari de bunuri, ci ca fiind parte a serviciului prestat.
Care este locul prestarii pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
– art. 133 alin. (2) lit. h)
Se considera ca serviciile de expertiza si lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale au loc:
♦ acolo unde serviciile sunt efectiv prestate sau
♦ in Statul Membru care a atribuit codul de TVA beneficiarului in scopul prestarii acestor servicii, daca
sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- beneficiarul comunica un cod valid de TVA (cu prefix) din alt Stat Membru decat Statul Membru in care
serviciile sunt efectiv prestate;
- bunurile sunt transportate in afara Statului Membru in care serviciile sunt efectiv prestate, dupa ce au
fost procesate sau expertizate.
Exista vreo scutire pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
Principalele servicii de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale care beneficiaza de

63
scutire sunt:
♦ modificarea si repararea navelor maritime si aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizeaza
in principal transport international de persoane si/sau de bunuri;
♦ lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale achizitionate sau importate cu scopul de a fi
supuse unor astfel de lucrari in Romania, si transportate in afara Comunitatii de catre sau in numele
prestatorului sau beneficiarului (daca acesta nu este stabilit in Romania);
♦ lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile plasate intr-un regim vamal suspensiv.
Cine este persoana obligata la plata TVA in Romania in cazul serviciilor de expertiza si lucrari
efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
În principiu, este prestatorul. Prin exceptie, obligat la plata taxei va fi beneficiarul daca:
♦ prestatorul nu este stabilit in Romania, chiar daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, si
♦ beneficiarul este inregistrat in scopuri de TVA in Romania.
Cum se face plata TVA la bugetul statului pentru serviciile de expertiza si lucrari efectuate
asupra bunurilor mobile corporale pentru care locul prestarii este considerat a fi in Romania?
Daca persoana obligata la plata este prestatorul, acesta va emite factura cu TVA din Romania.
Daca persoana obligata la plata este beneficiarul, acesta va efectua plata astfel:
♦ daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa colectata si
deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de TVA;
♦ daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de TVA si va
plati efectiv taxa la bugetul statului.
Cum va proceda un prestator stabilit si inregistrat normal in scopuri de TVA in Romania (in
afara situatiilor in care se aplica masuri de simplificare)?
a. Daca primeste bunuri pentru prelucrare/expertizare, care sunt transportate din alt Stat Membru, va
inregistra aceste bunuri in registrul bunurilor primite si va emite o factura fara TVA, in care va inscrie
mentiunea „neimpozabil in Romania”. Daca beneficiarul i-a transmis un cod de TVA din alt Stat Membru
si bunurile parasesc Romania dupa efectuarea serviciilor. În mod similar va proceda si in situatia in care
bunurile sunt importate in Romania de o persoana nestabilita in Romania si ulterior bunurile sunt date
spre prelucare unui prestator din Romania, dupa prelucrare produsele obtinute fiind transportate in alt Stat
Membru.
b. Daca oricare din conditiile mentionate anterior nu este indeplinita, respectiv ori beneficiarul nu
transmite un cod de TVA din alt Stat Membru, ori dupa prelucrare bunurile nu parasesc Romania,
prestatorul din Romania va factura cu TVA serviciile sale.
c. Orice prestator care este stabilit in Romania si presteaza lucrari sau expertize asupra bunurilor mobile
corporale sau expertize care nu au locul prestarii in Romania, din perspectiva legislatiei de TVA
realizeaza operatiuni neimpozabile in Romania.
Cum va proceda un beneficiar din Romania inregistrat in scopuri de TVA, care primeste o
factura de lucrari sau expertize asupra bunurilor mobile corporale de la un prestator nestabilit in
Romania?
a. Daca bunurile sunt transportate din Romania in alt Stat Membru, unde se efectueaza
lucrarile/expertizele, dupa care bunurile se intorc in Romania, serviciile sunt impozabile in Romania, daca
beneficiarul a transmis codul sau de TVA din Romania prestatorului. Persoana din Romania va inscrie
bunurile transportate in registrul nontransferurilor. Beneficiarul din Romania va efectua plata TVA astfel:
- daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa colectata si
deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de taxa pe valoarea adaugata;
- daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de taxa pe
valoarea adaugata si va plati efectiv taxa la bugetul statului.
b. Daca lucrarile sunt realizate in alt Stat Membru, dar beneficiarul din Romania nu comunica niciun cod
valabil de TVA, lucrarile vor fi facturate cu TVA din Statul Membru unde serviciile sunt efectiv prestate.
c. Daca lucrarile sunt efectuate pe teritoriul Romaniei de un prestator nestabilit in Romania, operatiunile
sunt impozabile in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul, daca beneficiarul nu a
comunicat un cod de TVA sau daca acesta a comunicat un cod valabil de TVA din Romania. Plata TVA-
ului de catre beneficiar se face conform procedurii de la lit.a)
Obligatii de raportare speciale – OMEF 1372/2008
În situatia in care un prestator primeste in Romania bunuri din alt Stat Membru din UE, in vederea
efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un registru
special – registrul bunurilor primite.
În situatia in care clientul trimite din Romania bunuri catre un alt stat membru UE, in vederea efectuarii
64
de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un registru special –
registrul nontransferurilor.
Important! Regulile cu privire la expertize sau la lucrari asupra bunurilor mobile corporale trebuie sa fie
corelate cu regulile privind transferurile, nontransferurile si masurile de simplificare.

Biletul nr. 86

Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei misiuni
de audit de baza?

- obiectivitatea
- independenta
O misiune de certificare rezonabilă în care un profesionist contabil independent îşi exprimă o
opinie cu privire la faptul dacă situaţiile financiare sunt sau nu întocmite, din toate punctele de vedere,
conform cu cadrul de raportare financiară identificat, cum ar fi o misiune efectuată conform cu
Standardele Internaţionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaţii
financiare solicitat de legislaţie sau de reglementări.

Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul
prestarilor de servicii de consultanta.
Locul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde
beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.

Biletul nr.87

Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor
contabili din Romania.

Principiile fundamentale care stau la baza organizării controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidenţialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea şi armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie
2000 prevede că activitatea de control al calităţii poate fi organizată şi exercitată în două forme: control
colegial şi control prin personal angajat. În ambele forme trebuie asigurată calitatea controlorilor şi
obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se referă la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel încât la finele unei perioade toţi auditorii să fie
controlaţi;
- efectuarea controlului la cât mai multe birouri ale societăţii de audit;
- perioada controlată, care nu poate depăşi 6 ani (10 ani la societăţile mici, la care nu
s-au constatat deficienţe);
- misiunile de verificare a situaţiilor financiare încredinţate cabinetelor respective,
dar şi sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijină controlorul în aprecierea activităţii cabinetului
verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor
deontologice (mai ales independenţa), calitatea rapoartelor;
- supravegherea publică a profesiei (prin reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor
Publice);
- aplicarea sancţiunilor disciplinare;
- confidenţialitate;
experienţa şi formarea continuă a controlorilor de calitate;
independenţa şi obiectivitatea controlorului de calitate.

Cum si cand se determina pro-rata TVA?

Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă
(1) Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de
deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumită în continuare persoană impozabilă

65
cu regim mixt. Persoana care realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană
impozabilă, în conformitate cu prevederile art. 127, cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoană
impozabilă este denumită persoană parţial impozabilă.
(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziţiilor efectuate de către o persoană
impozabilă cu regim mixt se determină conform prezentului articol. Persoana parţial impozabilă nu are
drept de deducere pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu are calitatea de persoană
impozabilă. Dacă persoana parţial impozabilă desfăşoară activităţi în calitate de persoană impozabilă, din
care rezultă atât operaţiuni cu drept de deducere, cât şi operaţiuni fără drept de deducere, este considerată
persoană impozabilă mixtă pentru respectivele activităţi şi aplică prevederile prezentului articol. În
condiţiile stabilite prin norme, persoana parţial impozabilă poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale
în situaţia în care nu poate ţine evidenţe separate pentru activitatea desfăşurată în calitate de persoană
impozabilă şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă.
(3) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care permit exercitarea dreptului de
deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel de operaţiuni, se înscriu într-o coloană
distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestora se deduce integral.
(4) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, precum şi
de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de operaţiuni se înscriu într-o coloană distinctă din
jurnalul pentru cumpărări pentru aceste operaţiuni, iar taxa deductibilă aferentă acestora nu se deduce.
(5) Achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea
de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru
care nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de
deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se evidenţiază într-o coloană distinctă din jurnalul
pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de pro-rata.
(6) Pro-rata prevăzută la alin. (5) se determină ca raport între:
a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor constând
în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; şi
b) suma totală, fără taxă, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constând în livrări de
bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ
sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanţării operaţiunilor scutite
fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei.
(7) Se exclud din calculul pro-rata următoarele:
a) valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă în
activitatea sa economică;
b) valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana
impozabilă şi prevăzute la art. 128 alin. (4) şi la art. 129 alin. (4), precum şi a transferului prevăzut la art.
128 alin. (10);
c) valoarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi a operaţiunilor
imobiliare, altele decât cele prevăzute la lit. a), în măsura în care acestea sunt accesorii activităţii
principale.
(8) Pro-rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operaţiunile
prevăzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia naştere în timpul anului calendaristic respectiv.
Pro-rata definitivă se determină procentual şi se rotunjeşte până la cifra unităţilor imediat următoare. La
decontul de taxă prevăzut la art. 1562, în care s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (12), se anexează un
document care prezintă metoda de calcul al pro-rata definitivă.
(9) Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, prevăzută la alin. (8),
determinată pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate în
anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de
deducere în totalul operaţiunilor se modifică în anul curent faţă de anul precedent. Persoanele impozabile
trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data
de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum şi modul de
determinare a acesteia. În cazul unei persoane impozabile nou-înregistrate, pro-rata aplicabilă provizoriu
este pro-rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic
curent, care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună
primul său decont de taxă, prevăzut la art. 1562.
(10) Taxa de dedus într-un an calendaristic se determină provizoriu prin înmulţirea valorii taxei
deductibile prevăzute la alin. (5) pentru fiecare perioadă fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata
provizorie prevăzută la alin. (9), determinată pentru anul respectiv.
66
 (11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea sumei totale a
taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevăzută la alin. (5), cu pro-rata definitivă prevăzută la
alin. (8), determinată pentru anul respectiv.
(12) La sfârşitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să ajusteze taxa dedusă
provizoriu astfel:
a) din taxa de dedus determinată definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedusă într-un an
determinată provizoriu, conform alin. (10);
b) rezultatul diferenţei de la lit. a), în plus sau în minus după caz, se înscrie în rândul de
regularizări din decontul de taxă, prevăzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau în
decontul de taxă aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, în cazul anulării înregistrării
acesteia.
(13) În ceea ce priveşte taxa de dedus aferentă bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin.
(1), utilizate pentru operaţiunile prevăzute la alin. (5):
a) prima deducere se determină în baza pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), pentru anul în
care ia naştere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajustează, conform alin. (12), în baza
pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8). Această primă ajustare se efectuează asupra valorii totale a taxei
deduse iniţial;
b) ajustările ulterioare iau în considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douăzecime,
pentru bunurile imobile, după cum urmează:
1. taxa deductibilă iniţială se împarte la 5 sau la 20;
2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se înmulţeşte cu pro-rata definitivă prevăzută la
alin. (8), aferentă fiecăruia dintre următorii 4 sau 19 ani;
3. taxa dedusă iniţial în primul an, conform pro-rata definitivă, se împarte la 5 sau la 20;
4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 şi 3 se compară, iar diferenţa în plus sau în minus
reprezintă ajustarea de efectuat, care se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxă prevăzut la
art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului.
(14) În situaţii speciale, când pro-rata calculată potrivit prevederilor prezentului articol nu asigură
determinarea corectă a taxei de dedus, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate, poate, la
solicitarea justificată a persoanelor impozabile:
a) să aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dacă aprobarea a fost acordată în timpul anului,
persoanele impozabile au obligaţia să recalculeze taxa dedusă de la începutul anului pe bază de pro-rata
specială aprobată. Persoana impozabilă cu regim mixt poate renunţa la aplicarea pro-rata specială numai
la începutul unui an calendaristic şi este obligată să anunţe organul fiscal competent până la data de 25
ianuarie inclusiv a anului respectiv;
b) să autorizeze persoana impozabilă să stabilească o pro-rata specială pentru fiecare sector al
activităţii sale economice, cu condiţia ţinerii de evidenţe contabile distincte pentru fiecare sector.
(15) În baza propunerilor făcute de către organul fiscal competent, Ministerul Finanţelor Publice,
prin direcţia sa de specialitate, poate să impună persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a
dreptului de deducere pentru operaţiunile viitoare ale acesteia, respectiv:
a) să aplice o pro-rata specială;
b) să aplice o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice;
c) să-şi exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, în conformitate cu
prevederile alin. (3) şi (4), pentru toate operaţiunile sau numai pentru o parte din operaţiuni;
d) să ţină evidenţe distincte pentru fiecare sector al activităţii sale economice.
(16) Prevederile alin. (6) - (13) se aplică şi pentru pro-rata specială prevăzută la alin. (14) şi (15).
Prin excepţie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata specială se vor lua în considerare:
a) operaţiunile specificate în decizia Ministerului Finanţelor Publice, pentru cazurile prevăzute la
alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b);
b) operaţiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevăzute la alin. (14)
lit. b) sau la alin. (15) lit. b).
Norme metodologice:
(1) În aplicarea art. 147 alin. (3) şi alin. (4) din Codul fiscal, dacă bunurile sau serviciile
achiziţionate pot fi alocate parţial activităţii care nu dă drept de deducere şi parţial activităţii care dă drept
de deducere, nu se aplică prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe bază
de pro rata.

Exemplu: o societate care cumpără o clădire, cunoaşte din momentul achiziţionării acesteia partea
67
din clădire care va fi alocată pentru închiriere în regim de scutire şi partea de clădire care va fi alocată
pentru închiriere în regim de taxare, va deduce taxa corespunzătoare părţii din clădire care urmează a fi
utilizată pentru închiriere în regim de taxare şi nu va deduce taxa aferentă părţii din clădire, care va fi
utilizată pentru închiriere în regim de scutire.
(2) În sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operaţiunile imobiliare reprezintă operaţiuni
de livrare, închiriere, leasing, arendare, concesionare şi alte operaţiuni similare efectuate în legătură cu
bunurile imobile.
(3) O operaţiune este accesorie activităţii principale dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele
condiţii:
a. realizarea acestei operaţiuni necesită resurse tehnice limitate privind echipamentele şi utilizarea
de personal;
b. operaţiunea nu este direct legată de activitatea principală a persoanei impozabile; şi
c. suma achiziţiilor efectuate în scopul operaţiunii şi suma taxei deductibile aferente operaţiunii,
sunt nesemnificative.
(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta să nu aplice prevederile art. 147 în ce priveşte
posibilitatea exercitării dreptului de deducere, situaţie în care taxa aferentă achiziţiilor de bunuri destinate
operaţiunilor cu sau fără drept de deducere nu va fi dedusă.
(5) În cazul în care ulterior depunerii decontului de taxă se constată erori în calculul pro rata
definitivă pentru perioade anterioare:
a) dacă pro rata corect determinată este mai mică decât pro rata utilizată, persoana impozabilă are
obligaţia să procedeze la regularizarea diferenţelor în cadrul perioadei prevăzute la art. 1471 alin. (2) din
Codul fiscal;
b) dacă pro rata corect determinată este mai mare decât pro rata utilizată, persoana impozabilă
are dreptul să procedeze la regularizarea diferenţelor în cadrul perioadei prevăzute la art. 1471 alin. (2) din
Codul fiscal.
Regularizarea se înscrie în decontul de taxă aferent perioadei fiscale în care sunt constate aceste
erori."

Biletul nr.88

Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.

Scopul controlului de calitate îl reprezintă analiza modului de organizare şi funcţionare a unui

cabinet şi aprecierea modului de aplicare în cadrul cabinetului a standardelor internaţionale şi a normelor
emise de organismele profesionale.
Obiectivele urmărite prin controlul de calitate sunt:
- să ofere publicului o bună percepţie despre calitatea serviciilor;
- să armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;
- să contribuie la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de
lucru;
- să aprecieze modul de aplicare a regulilor şi normelor profesionale;
- să dezvolte solidaritatea în rândul profesiei (prin favorizarea contactelor între
colegi), apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organismul profesional.

Ce presupune acceptarea unui client?

Acceptarea unui client presupune urmatoarele :

 examinarea anticipată a situaţiei clientului, sub aspectul dacă acceptarea misiunii ar
crea anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale.
 exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clientului în activităţi ilegale (spălare
de bani), practici de raportări financiare eronate (bancrută frauduloasă), evaziune fiscală, concurenţă
neloială, achiziţia şi desfacerea de produse cu încălcarea dreptului de proprietate industrială, etc.
 evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie, pentru a le
elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dacă este posibil.
 atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil , un
profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul.

68
  examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenţei
profesionale a profesionistului contabil, astfel încât angajamentul (misiunea) să fie realizate la nivelul
corespunzător.
 luarea în considerare a reputatiei, experienţei şi a resurselor disponibile ale
profesionistului contabil în cazul când se apelează la acesta pentru consiliere sau expertiză în situaţii de
natura celor arătate mai sus.
 apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se află sub
restricţia confidenţialităţii şi în funcţie de natura misiunii trebuie să obţină permisiunea clientului (de
regulă, în scris).

Biletul nr.89

Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.

Principiile fundamentale care stau la baza organizării controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidenţialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea şi armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie
2000 prevede că activitatea de control al calităţii poate fi organizată şi exercitată în două forme: control
colegial şi control prin personal angajat. În ambele forme trebuie asigurată calitatea controlorilor şi
obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se referă la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel încât la finele unei perioade toţi auditorii să fie
controlaţi;
- efectuarea controlului la cât mai multe birouri ale societăţii de audit;
- perioada controlată, care nu poate depăşi 6 ani (10 ani la societăţile mici, la care nu
s-au constatat deficienţe);
- misiunile de verificare a situaţiilor financiare încredinţate cabinetelor respective,
dar şi sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijină controlorul în aprecierea activităţii cabinetului
verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor
deontologice (mai ales independenţa), calitatea rapoartelor;
- supravegherea publică a profesiei (prin reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor
Publice);
- aplicarea sancţiunilor disciplinare;
- confidenţialitate;
- experienţa şi formarea continuă a controlorilor de calitate;
- independenţa şi obiectivitatea controlorului de calitate.

Dati un exemplu de ajustare a TVA in cazul unui bun imobil ce este folosit in alte scopuri
decat activitatile cu drept de deducere daca la achizitionare s-a dedus TVA.

In sensul ajustarii taxei pe valoarea adaugata potrivit art. 149 din Codul Fiscal, bunurile de capital
reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 125 indice 1 alin. (1) pct. 3, a caror durata normala
de functionare este egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie, transformare sau
modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in
conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau
orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane.
Ajustarea taxei deductibile se efectueaza:
*in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila:
1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice;
2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de
deducerea initiala;
* in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;
* in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face
obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa este deductibila.
Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea
69
catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza in situatiile prevazute sus astfel:
* pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau fabricate, altele decat bunurile
imobile;
* pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru
transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este
de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.
Perioada de ajustare incepe:
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, pentru bunurile de capital
altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost achizitionate sau fabricate dupa data aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt construite,
si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa
platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an
ulterior anului aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru bunurile imobile, care sunt
achizitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital,
inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul
titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un an ulterior
anului aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau
modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare este de cel putin
20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat. Ajustarea se efectueaza pentru suma
taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente
respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei
utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii.
Ajustarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau
partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept
de deducere a taxei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura
diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza
ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand
anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare.
Conform art. I pct. 75 alin. (7) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale,
persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA are
obligatia sa depuna decontul de taxa pentru operatiunile realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de
25 februarie inclusiv. In ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea
rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de taxa pe valoarea adaugata conform titlului VI din
Codul Fiscal.
Taxa pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont
depus la randul 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital" , cu semnul plus sau
minus, dupa caz.
Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care ar
rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de 1.000 lei.
Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de TVA, conform art. 153,
persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu
plafonul de scutire de 35.000 euro, dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul
Fiscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de taxa in favoarea ei, in cadrul perioadei de ajustare. Ajustarile
vor fi reflectate in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153 a
persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
Exemplul nr. 1 - bun imobil
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal achizitioneaza un
imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe
valoarea adaugata in suma de 30.000 lei la data achizitionarii. In ianuarie 2011 solicita scoaterea din
evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse initial
intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA. Perioada de ajustare este de
20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026, inclusiv. Ajustarea trebuie sa se
efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2011 - 2026) si persoana
respectiva trebuie sa restituie 16 doua zecimi din TVA de dupa initial, in decontul aferent lunii ianuarie
70
2011, astfel: 30.000 lei : 20 ani = 1.500 lei/an si 1.500 lei/an x 16 ani = 24.000 lei TVA deductibila de
ajustat.
Ramane deductibila TVA aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010.
De retinut! Anul schimbarii destinatiei (2011) intra in calculul ajustarii TVA deductibila.
Valoarea TVA rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de TVA aferent lunii ianuarie la rd.
29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital", cu semnul minus.
In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa
tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, urmatoarele
informatii:
- data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;
- valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;
- taxa deductibila aferenta bunului de capital;
- taxa dedusa;
- ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul Fiscal.

Biletul nr.90

Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.

Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de către un cabinet sau o societate sunt
următoarele:
- exigenţe profesionale: personalul cabinetului sau societăţii trebuie să se conformeze
principiilor de independenţă, integritate, obiectivitate, confidenţialitate şi profesionalism înscrise în
Codul etic;
- aptitudini şi competenţe: nivelul de instruire şi formare a personalului cabinetului sau
societăţii trebuie să-i permită acestuia să se achite în mod corect şi complet de sarcinile pe care le
primeşte în cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrărilor: lucrările de audit vor fi încredinţate personalului care dispune de
pregătirea şi experienţa necesare;
- delegarea: conducerea, supervizarea şi revederea lucrărilor realizate la toate eşantioanele
permit obţinerea unei asigurări rezonabile că lucrările efectuate răspund normelor de calitate stabilite;
- consultarea: de fiecare dată, când este necesar, vor fi consultate persoanele competente din
interiorul sau din exteriorul cabinetului;
- acceptarea şi păstrarea clienţilor: lista clienţilor potenţiali şi existenţi va fi revizuită
periodic, sub aspectele legate de independenţa cabinetului şi capacitatea sa de a satisface cererea
clienţilor;
- control: eficacitatea şi adaptarea politicilor şi procedurilor de control de calitate trebuie
controlate periodic;
- coordonarea şi supravegherea lucrărilor: colaboratorii cărora li se încredinţează diferite
lucrări trebuie informaţi de responsabilităţile lor şi de obiectivele şi procedurile ce trebuie urmărite;
- revizuirea lucrărilor: lucrările realizate de fiecare colaborator sunt revăzute de către un
profesionist cu un nivel de competenţă cel puţin echivalent.
Nivelul, calendarul şi întinderea politicilor şi procedurilor de control de calitate ale unui cabinet
depind de factori ca: felul şi importanţa activităţii sale, dispersia geografică, nivelul de organizare, costuri
etc.

2.Ce documente, registre, declaraţii se completează în cazul unei livrări intracomunitare de

bunuri?

In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste :

- Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii
- Lista de coletaj (PACKING LIST)
- Documentul de transport (CMR)
Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la data de 25 a lunii pentru luna
precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300.
Incepand cu: 01.08.2010 toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au fost
obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari
71
Bilet 91

Rolul si importanta dosarului exercitiului.

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste
exercitiul cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si
formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a
derulat fara omisiuni;
- inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
In mod uzual dosarul cuprinde:
- planificarea misiunii;
- supervizarea lucrarilor;
- aprecierea controlului intern;
- obtinerea de elemente probante;
Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie
de cultura cabientului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la
A la J.:
 EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:;
 EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) – “sinteza misiunii si
rapoarte”
 EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) – “orientare si planificare”;
 ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de
control”;
 EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) – “ controale substantive”;
 EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor
profesionisti”;
 EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) – “verificari si informatii
specifice”;
 EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de
misiune”
 EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) – “interventii cerute prin
regulament;
 EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) – “controlul conturilor
consolidate”.

Prezentaţi regimul TVA în cazul închirierilor de clădiri.

Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inchiriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita de
TVA fara drept de deducere, chiar daca firma dumneavoastra este inregistrata drept platitoare de TVA.
Conform Legii nr. 571/2003, operatiunile privind arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de
bunuri imobile sunt scutite de TVA, deci fara drept de deducere.
Exista si exceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu-se la domeniul hotelier:
- operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie
similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
- inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
- inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;
- inchirierea seifurilor.
In cazul in care agentul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie taxata, exista posibilitate de
a se opta pentru aplicarea TVA, prin depunerea la Administratia financiara a unei notificaru privind
optiunea de taxare. Apoi, daca se doreste sa se renunte la inchirierea cu TVA, trebuie sa se depuna o alta
notificare catre organul fiscal, prin care sa se opteze pentru eliminarea TVA.
Regimul de taxare aplicabil inchirierii unei cladiri se poate aplica fie unei cladiri, fie unei parti din
72
cladire.
Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, precum si cele nou-infiintate,
daca opteaza pentru regimul de taxare a operatiunilor de inchiriere de bunuri imobile, trebuie sa solicite in
prealabil inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea calitatii de platitor de
taxa pe valoarea adaugata, vor notifica in scris organele fiscale competente asupra bunurilor imobile sau a
partilor de bunuri imobile pentru care opteaza pentru regimul de taxare.

Bilet nr. 92

Rolul si importanta dosarului permanent.

Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi
folosite pe toată durata mandatului. Clasarea lor într-un dosar separat – dosarul permanent – permite
utilizarea lor ulterioară, după aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetării în fiecare an
a unor lucrări şi transmiterea de la un exerciţiu la altul a elementelor de cunoaştere a întreprinderii.

Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul?

“Urmãtoarele cheltuieli au deductibilitate limitatã:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicatã asupra diferenţei rezultate dintre
totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât
cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;”
Din cele de mai sus rezultă că, la analiza deductibilităţii trebuie făcută diferenţa între:
- bunurile care sunt acordate pentru stimularea vânzărilor (cheltuieli de reclamă şi publicitate) şi
bunurile acordate ca protocol „din parte casei” care au o deductibilitate limitata de 2 % şi sunt
condiţionate de profit. De mentionat ca la cheltuielile de protocol ce costau în băuturi alcolice şi tutun,
taxa pe valoarea adaugata, aferentă nu este deductibilă fiscal şi trebuie să se încadreaza în plafonul de 2%.

Biletul nr.93

Structura dosarului exercitiului.

Dosarul exerciţiului cuprinde 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J, astfel:

- EA (dosarul exerciţiului, secţiunea A) intitulată „Acceptarea misiunii”;
- EB (dosarul exerciţiului, secţiunea B) intitulată „Sinteza misiunii şi rapoarte”;
- EC (dosarul exerciţiului, secţiunea C) intitulată „Orientare şi planificare”;
- ED (dosarul exerciţiului, secţiunea D) intitulată „Evaluarea riscului legat de
control”;
- EE (dosarul exerciţiului, secţiunea E) intitulată „Controalele substantive”;
- EF (dosarul exerciţiului, secţiunea F) intitulată „Utilizarea lucrărilor altor
profesionişti”;
- EG (dosarul exerciţiului, secţiunea G) intitulată „Verificări şi informaţii specifice”;
- EH (dosarul exerciţiului, secţiunea H) intitulată „Lucrările de sfârşit de misiune”;
- EI (dosarul exerciţiului, secţiunea I) intitulată „Intervenţii cerute prin reglementări
diverse”;
- EJ (dosarul exerciţiului, secţiunea J) intitulată „Controlul conturilor consolidate”.

Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA.

Art. 126 alin. (8) lit. b): „nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania (...) achizitia
intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila,
denumita cumparator-revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este
stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
● achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul
Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania;
● bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de
cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat membru,

73
altul decat cel in care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul
livrarii ulterioare efectuate in Romania;
● beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica
neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;
● beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana
impozabila care nu este stabilita in Romania.“
– Art. 1321 alin. (5): „achizitia intracomunitara de bunuri (...), in cadrul unei operatiuni
triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de
TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea
adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:
● cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153,
face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt
stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru
unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente;
● obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre
cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153.“
– Art. 150 alin. (1) lit. e): „persoana obligata la plata taxei pentru operatiunile taxabile din
Romania este persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art. 153 sau
1531, care este beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, in
urmatoarele conditii:
● cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de TVA in alt stat membru si sa
fi efectuat o achizitie intracomunitara a acestor bunuri in Romania, care nu se cuprinde in sfera de
aplicare a taxei, conform art. 126 alin. (8) lit. b);
● bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior, sa fi fost transportate
de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana in contul furnizorului sau al
cumparatorului-revanzator dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este
stabilit ca persoana impozabila, direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorul-revanzator sa il
desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei pentru livrarea
respectiva.“
Obligatiile furnizorului
Furnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de TVA in conformitate cu art.
143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, deoarece:
● are codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului-revanzator din celalalt stat
membru;
● face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului Romaniei, in statul membru
unde este stabilit beneficiarul final (nu in statul de resedinta al cumparatorului-revanzator).
O.M.E.F. nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007) obliga furnizorul sa
puna la dispozitia organului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu
drept de deducere:
● factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal si in
care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat
membru;
● documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in statul membru al
beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul, comanda de
vanzarecumparare, documentele de asigurare .
Indeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara TVA, in regim de scutire.
Noutatea adusa de O.M.E.F. nr. 2.421/2007 este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura
lor, nu permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul
emiterii facturii, este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de taxa sa se faca in
termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a fost emisa factura.
Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de zile mentionat
anteriorva incepe sa curga din data la care a intervenit faptul generator de taxa pentru operatiunea in
cauza.
In lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de inspectie fiscala au
dreptul de a suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu
poate depasi termenul de 90 de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu
respectarea prevederilor legale in vigoare.
74
 In situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior expirarii termenului de 90 de
zile, fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia documentelor
de justificare a scutirii de taxa, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei
respective.
Obligatiile cumparatorului-revanzator
Regimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de Codul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie
confundat cu regimul fiscal al intermediarilor (comisionarilor).
Coroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile realizate de catre
cumparatorul-revanzator nu sunt impozabile in Romania daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:
● achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor;
● bunurile achizitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la
furnizor la destinatarul livrarii ulterioare. Relatia de transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa
existe intre furnizor si dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in
conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale;
● cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de TVA in Romania;
● cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata
la plata taxei. Acest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine codul de TVA al
beneficiarului final.
Codul fiscal stabileste un regim special (derogatoriu) pentru persoanele inregistrate in scopuri de
TVA si care actioneaza in calitate de cumparator-revanzator, achizitionand si livrand mai departe bunuri
pe seama si in numele sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului
sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul expres al persoanei care o reprezinta.
Obligatiile beneficiarului
Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde se
incheie expeditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un cod
de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit.
Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri
taxabile. Impozitarea operatiunilor se va face prin taxare inversa, operatiunea fiind raportata in decontul
de TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei contabile 4426=4427
Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin taxare
inversa, decat solicitarea beneficiarului de rambursare de TVA dintr-un alt stat membru (in conformitate
cu directiva a VIII-a CEE).
Operatiuni triunghiulare false
Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat
membru. In acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de export sau
import.
Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa aceasta doar atunci
cand persoana extracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in scopuri de TVA in
Comunitate.

Biletul nr.94

Structura dosarului permanent.

Dosarul permanent se subdivide în 7 secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din partea
organismului profesional, după cum urmează:
- PA (dosarul permanent, secţiunea A) intitulată „Generalităţi”;
- PB (dosarul permanent, secţiunea B) intitulată „Documente privind controlul intern”;
- PC (dosarul permanent, secţiunea C) intitulată „Situaţii financiare şi rapoarte privind
exerciţiile precedente”;
- PD (dosarul permanent, secţiunea D) intitulată „Analize permanente”;
- PE (dosarul permanent, secţiunea E) intitulată „Fiscal şi social”;
- PF (dosarul permanent, secţiunea F) intitulată „Juridice”;
- PG (dosarul permanent, secţiunea G) intitulată „Intervenienţi externi”.

Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii şi divizării.

75
 Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre următoarele
metode: metoda patrimonială sau metoda activului net, metoda bursieră, metoda bazată pe rezultate
(valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte şi metoda bazată
pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societăţii stabilită printr-una dintre metodele menţionate reprezintă
valoarea aportului de fuziune al fiecărei societăţi intrate în fuziune. Pe baza acestei valori se stabileşte
raportul de schimb.
Valorea activului net este egală cu valoarea aportului net numai în cazul în care s-a folosit
metoda patrimonială de evaluare globală a societăţii. In cazul în care cele două valori nu sunt egale, la
societatea absorbită sau intrată în contopire, diferenţele sunt recunoscute ca elemente de câştiguri sau
pierderi din fuziune, astfel: dacă valoarea aportului net este mai mare decât activul net contabil,
diferenţa este recunoscută ca profit. In situaţia inversă diferenţa este recunoscută ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale pentru a acoperi
capitalul societăţilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctuează:
a) determinarea valorii contabile a acţiunilor sau părţilor sociale ale societăţilor comerciale
care fuzionează, prin raportarea aportului net la numărul de acţiuni sau de părţi sociale emise.
Valoarea contabilă a unei acţiuni-părţi sociale se poate obţine şi prin raportarea activului net
contabil la numărul de acţiuni-părţi sociale.
b) Stabilirea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale, prin raportarea valorii
contabile a unei acţiuni ori părţi sociale a societăţii absorbite la valoarea contabilă a unei acţinui sau
părţi sociale a societăţii absorbate, raport verificat şi aprobat de experţi.
Determinarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale emis pentru remunerarea aportului net de
fuziune:
a) determinarea nr. de acţiuni sau de părţi sociale ce trebui emise de societatea comercială
care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societăţilor comerciale absorbite
la valoare contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii comerciale absorbante, fie prin
înmulţirea nr. de acţinui-părţi sociale ale societăţii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comercială care absoarbe, prin înmulţirea nr. de
acţiuni/părţi sociale care trebuie emise de societatea comercială care absoarbe cu valoarea nominală a
unei acţiuni sau a unei părţi sociale de la această societate comercială;
c) calcularea primei de fuziune, ca diferenţă între valoarea contabilă a acţiunilor sau a părţilor
sociale şi valoarea nominală a acestora.

Biletul nr. 95

Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit

- are un dublu rol – instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit financiare (nu cu
intreprinderea)
- instrument de stabilire a responsabilitatilor
Are 7 elemente de baza :
1.Titlul raportului « Raport de auditor independent »
2.Destinatarul – intotdeauna Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere, cel care
are responsabilitati fata de terti
3. Paragraful introductiv – cuprinde identificarea situatiilor financiare analizate si identificarea
responsabilitatilor (idem contract)
4. Intinderea lucrarilor de audit – cuprinde obligatoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in
audit au fost folosite cele mai potrivite tehnici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a bazat pe sondaje,
precum si o asigurare rezonabila ca in situatiile financiare auditate nu exista erori semnificative
5. Paragraful opiniei – opinia in audit poate fi de 4 tipuri :
a) fara rezerve – se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificativ
asupra situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare (au ramas fara
obiect) (opinia curata). O derivata : opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii. Se emite atunci
cand auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta semnificativ sit financiare, el
considera ca trebuie cunoscute aceste constatari de urilizatorii sit financiare.
76
 b) cu rezerve (opinie calificata) – se emite atunci cand auditorul nu a participat la
inventariere si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de control de certitudinea stocurilor la 31
decembrie, precum si atunci cand exista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat
rectificarea situatiilor financiare.
c) nefavorabila (opinie calificata) – se emite atunci cand exista constatari cu impact
semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri grave cu conducerea intreprinderii in ceea ce
priveste aplicarea principiilor si regulilor contabile
d) imposibilitatea emiterii unei opinii – se emite atunci cand, din diferite motive, auditorul
a fost impiedicat sa aplice tehnicile si procedurile de audit pe care le-a considerat necesare.
6. Data raportului
7. Semnatura personala sau sociala si personala

2.Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii?

Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor
de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandări privind:
2.Prezentarea intreprinderii
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.2. Diagnosticul commercial
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
5. Bazele lucrarii de evaluare
6.Metode de evaluare aplicate
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului

Biletul nr.96

Opinia defavorabilă:motive, mod de prezentare.

O astfel de opinie poate fi formulată din cauza dezacordului asupra principiilor contabile şi se
poate formula astfel:
„Cum este explicat în nota X, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această
practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active
corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar şi a unei cote de......pentru clădiri şi
......pentru utilaje, trebuiau să se ridice la suma de ......pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie......În
consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau să se ridice la ......, iar pierderea exerciţiului şi pierderile
cumulate la........
După părerea noastră, din cauza incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent, situaţiile
financiare nu dau o imagine fidelă a situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie ...., a contului de
profit şi pierdere, pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale şi
statutare.”

2.Cum influenţează raportul de schimb al monedei naţionale valoarea unei întreprinderi?

Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea întreprinderii astfel:

- influenţează rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naţionale
- Influenţează bilanţul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data
efectuării evaluării

Biletul nr. 97

Explicaţi semnificaţia datării raportului de audit.

77
 Rap auditorului trebuie să poarte data de la sfărşitul lucrărilor de audit. Cititorul este astfel
informat că auditorul a apreciat efectele asupra sit fin şi asupra raportului său, evenimentelor şi
tranzacţiilor intervenite, de care el a avut cunoştinţă până la această dată.
Întrucât responsabilitatea auditorului constă în emiterea unui raport asupra sit financiare pregătite
şi prezentate de conducerea societăţii, raportul său nu trebuie să poarte o dată anterioară celei la care
situaţiile financiare au fost închise şi aprobate.

2.Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi?

Modificarea preturilor influenţează valoarea inteprinderii astfel:

- rata de actualizare este influenţata cu riscul de proiecţie;
- bilanţul economic este influenţat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaţa care ţin seama de
preturile pieţei

Biletul nr.98

Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare.

O astfel de opinie poate fi rezultatul limitării întinderii lucrărilor şi e poate prezenta astfel:
„Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă a
conturilor de clienţi, din cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.
Având în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor
anuale.”

Care este rolul bilanţului economic în evaluarea unei întreprinderi?

Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul
unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si
financiar.

Biletul nr. 99

Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.

Rezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie. În astfel de cazuri, paragraful opiniei se

formulează astfel:Exemplu de rezerve datorate limitării întinderii lucrărilor:
“Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200…, căci noi am fost desemnaţi
auditori ulterior acestei date. Ţinând seama de natura documentelor contabile ale societăţii, noi am putut
controla cantităţile prin alte proceduri.
După părerea noastră, cu excepţia incidenţei ajustărilor care ar fi putut fi necesare, dacă noi am fi
putut efectua controlul fizic al cantităţilor, situaţiilor financiare dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei
financiare a societăţii la 31 decembrie 200…, cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat
la această dată şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare”.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entităţii auditate:
“Astfel, cum este explicat în nota “X” anexată, nu s-au constatat amortismente în situaţiile
financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului
imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi al unei cote de ….
pentru clădiri şi …. pentru utilaje, trebuie să se ridice la suma de …. pentru exerciţiul încheiat la 31
decembrie 200… . În consecinţă, amortismentele cumulate trebuie să se ridice la …. mil. lei, iar pierderile
exerciţiului şi pierderile cumulate la …. mil. lei.
După părerea noastră, cu excepţia incidenţei asupra conturilor anuale, a faptelor menţionate în
paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31
decembrie 200…, cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi sunt
conforme cu prevederile legale şi statutare.”

Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii

78
 Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor
fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de
evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc.

Biletul nr. 100

Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.

Opinia fără rezerve semnifică faptul că după efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate
exprima o opinie „curată”, nedistorsionată de vreo rezervă sau reţinere.
Ca mod de prezentare opinia fără rezerve poate apărea în următoarea formulare:
„După părerea noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a
societăţii la 31 decembrie …. precum şi rezultatelor acestor operaţii şi fluxurilor de trezorerie pentru
exerciţiul închis la această dată, în conformitate cu normele internaţionale şi naţionale de contabilitate”

2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii itreprinderii.

Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:

- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai
mari a cativelor si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii
valroii intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face
evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea,
valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptica este
inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in
sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului
intreprinderii.

Biletul nr. 101

Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.

În unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adăugând un paragraf de observaţii al cărui
obiectiv este de a lămuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manieră detaliată
în anexă. Adăugarea unui astfel de paragraf nu afectează opinia auditorului; aceasta se situează de
preferinţă după paragraful de opinie şi precizează, în general, că acesta nu constituie o rezervă.
Acest tip de opinie se formulează atunci când apar elemente care însă nu afectează opinia
auditorului; paragraful de observaţii se situează, de regulă, după paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este următoarea:
“Fără să exprimăm o rezervă asupra situaţiil;or financiare, noi atragem atenţia asupra notei “X”
din anexă. Societatea face obiectul unui proces în care este acuzată de infracţiune în utilizarea brevetelor
şi în care i se pretinde vărsarea redevenţelor şi daunelor de interese; societatea a angajat o contra-acţiune
şi audierile preliminare, cât şi procedurile juridico-administrative ale celor două acţiuni sunt în curs.
Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, în prezent, să fie determinatşi, în consecinţă, nu au fost
constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea să rezulte”.

Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?

Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta
poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare,
astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat
mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective
duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la
un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptica este
79
inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in
sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului
intreprinderii.
Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament
alternativ)
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei)
determina micsorarea patrimoniului intreprinderii.
Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce
constituirea excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.

Biletulnr.102

Paragraful opiniei: tipuri de opinie.

Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului
daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in
accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale;
Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt “dau o imagine fidelă” sau “prezintă
în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul
nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:
- opinia fara rezerve (curata);
- opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
- opinia cu reserve;
-imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia defavorabila.

Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?

Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic
si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculează prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUATE – DATORII
Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de
Activul net contabil. Anc= Active totale – datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa
distribuire)
b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o
valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR
c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea actuala
a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing) – valoarea
actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate.
d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus valoarea pasivului
exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare

Biletul nr.103

Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.

Acest paragraf cuprinde referenţialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaţionale de

Audit sau norme şi practici naţionale, precum şi descrierea lucrărilor de către auditor.
Raportul auditorului trebuie să descrie întinderea lucrărilor de audit, indicând că ele au fost
îndeplinite conform Standardelor Internaţionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naţionale.
“Întinderea lucrărilor” dă posibilitatea pentru auditor să pună în operă procedurile de audit

80
judecate ca necesare în condiţiile concrete date. Cititorul are în fapt nevoie să se asigure că auditul a fost
făcut conform normelor şi practicilor în materie; dacă aceasta nu rezultă în mod clar, se presupune că
normele şi practicile utilizate sunt cele din ţara indicată prin adresa auditorului.
Raportul trebuie să precizeze că auditul a fost planificat şi executat de o manieră care să asigure
în mod rezonabil că situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie să descrie auditul, ca presupunând:
- examenul, pe bază de sondaje, a elementelor probante care justifică sumele şi informaţiile conţinute în
situaţiile financiare;
- evaluarea principiilor şi metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaţiilor financiare;
- evaluarea estimărilor semnificative făcute de conducere pentru a stabili situaţiile financiare;
- revederea prezentării de ansamblu a situaţiilor financiare.
Raportul trebuie să indice că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:
“Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaţionale de Audit (sau se poate face referire
la normele sau practicile naţionale).
Aceste standarde (norme) precizează că auditul nostru trebuie să fie planificat şi realizat în
scopul de a obţine o asigurare rezonabilă că, situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative. Un
audit constă în a exprima, pe bază de sondaje, elementele probante care să justifice sumele şi informaţiile
conţinute în situaţiile financiare; el constă, de asemenea, în a evalua principiile şi metodele contabile
folosite şi estimările semnificative făcute de către conducerea entităţii, pentru închiderea situaţiilor
financiare, cât şi în a efectua o revedere a prezentării de ansamblu a acestora.
Estimăm că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a exprimării opiniei noastre.”

Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi?

Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai
mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea
valorii intreprinderii.
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii
intreprinderii.

Biletul nr.104

Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a

responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului.
Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii, care au făcut obiectul
auditului, cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente.
Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea)
conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, să exprime o
opinie asupra acestor situaţii financiare.
Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Pregătirea lor presupune
că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă, că ea stabileşte
principiile şi metodele contabile potrivite, care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor
financiare.
Dimpotrivă, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare, încât să poată
exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:
“Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”, încheiate la 31 decembrie
200…, aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Aceste situaţii financiare au fost stabilite
sub responsabilitatea conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră este, ca pe baza auditului nostru, să
exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”.

Conturile din afara bilantuiui influenteaza" valoarea unei intreprinderi?

Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate

81
dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii
substantiale brute.

Biletulnr.105

Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.

De fiecare data când auditorul emite un raport, altul decât un raport fara rezerva, el trebuie sa
includa în raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data când
poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa
fie date, de preferinta într-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei
sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai
aprofundata.

Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii?

Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala,
adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.

Biletul nr. 106

Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client

Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabilă
pe care conducerea întrepr refuză să o corecteze. Acest dezacord poate fi important şi să influenţeze
certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:
- insuficienţa provizioanelor pentru deprecierile de stocuri şi creanţe;
- stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori în calculul costurilor producţiei sau în
determ mărimii stocului (cantităţilor)
- nerespectarea principiului independenţei exerciţiului;
- neluarea în considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirmă o situaţie existentă
la data închiderii exerciţiului;
- neluarea în considerare a principiului prudenţei prin supraevaluarea activelor;
- erori în clasarea terţilor (clienţi incerţi menţinuţi ca clienţi obisnuiţi).
Auditorul certifică “cu rezervă” atunci când iregularitatea este semnificativă, dar importanţa ei nu
este suficientă pentru a considera că sit fin nu sunt corecte şi sincere şi că nu dau o imagine fidelă asupra
poziţiei şi situaţiei financiare precum şi rezultatului exerciţiului.
Oricare ar fi natura neregularităţilor, auditorul îşi prezintă în raport opinia, precizănd:
- natura dezacordului;
- postul şi suma respectivă;
- influenţa asupra rezultatului net.

Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ pentru o
intreprindere redresabil (in locul optiunii falimentului)?

Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul

reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea
istorica efectuata de întreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta.

Biletul nr. 107

82
 Continutul raportului de audit

Raportul de audit trebuie să conţină:

- relaţia contractuală de executare a misiunii de audit;
- observaţiile reieşite din diverse verificări;
- informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege;
- oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că un personal calificat a obţinut asigurarea că situaţiile
financiare oferă o imagine fidelă, clară şi completă poziţiei financiare, performanţelor şi situaţiei
financiare generale a intreprinderii;
- menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar:
- menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit;
- situaţiile care fac să apară incertitudini;
- natura şi locul observaţiilor în raport.
-
Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in
totalitate, in cazul evaluarii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza
acestora?

Bilantul contabil, fiind intocmit după anumite reguli si principii referitoare la evaluare, face ca
patrimoniul să nu fie exprimat în valori de piaţă iar performanţele să nu fie cele care s-ar fi obţinut în
condiţiile normale ale pieţii.
Principiile contabile aplicabile in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii
economice sunt:
 Principiul permanenţei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie
ajustata astfel incat valoarea acestora sa fie cea de piata);
 Principiul prudenţei (spre exemplu prin politica de provizioane);
 Principiul independenţei exerciţiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea
activului net corijat).

Biletul nr. 108

Rolul raportului de audit.

Raportul de audit are un triplu rol:

-instrument de comunicare cu utilizatorii situaţiilor financiare emise de entitatea auditată,
respectiv cu publicul, precum şi cu acţionarii, pentru decizii economice;
-instrument de confirmare a încrederii publicului şi acţionarilor în situaţiile financiare prezentate
de o entitate;
-instrument de identificare a responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea entităţii
auditate.

Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii?

Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile

investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.

Biletul nr.109

Rolul si continutul notei de sinteza

83
 Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este
un instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare
Pentru a permite auditorului să-şi facă o părere definitvă asupra situaţiilor financiare, este util să-şi
stabilească o “notă de sinteză” care recapitulează toate punctele importante ale lucrărilor efectuate, de la
cunoaşterea întreprinderii până la controlul conturilor, care pot avea o incidenţă asupra deciziei finale.
Nota de sinteza este stabilită pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru în care punctul reţinut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- poziţia auditorului (punctul său de vedere).
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurării
lucrărilor şi în special la:
- problemele tehnice întâlnite şi maniera în care au fost rezolvate;
- punctele în suspensie care necesită primirea unei informaţii complementarea;
- domeniile care necesită o luare de poziţie şi o decizie finală a auditorului;
- o listă a modif propuse, evidenţiindu-le pe cele care au fost contabiliz şi separat pe cele care încă
nu au fost acceptate de întrepr.
Poate fi utilă, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au
marcat viaţa întreprinderii în timpul exerciţiului ca, de exemplu:
- evoluţia principalelor elemente din situaţiile financiare;
- produse (activitaţi) noi;
- schimbări în strategia întreprinderii.

Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o
rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinite) de timp?

Rata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste factorul suma
de fructificare: [(1+a)ⁿ -1]/ a
si arata echivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al
perioadei, la o rata de actualizare fixa a.
Inversul factorului suma de fructificare este factorul fondului de reducere:

Si arata ce valoare trebuie economisita/platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a,

pentru ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital Y
X = Y * factorul fondului de reducere

Biletulnr.110

Rolul şi conţinutul chestionarului de sfârşit de misiune.

Chestionarul sfârşitului lucrărilor permite asigurarea că toate elementele au fost reunite, că

normele au fost respectate şi că dosarele sunt complete.
Întrebările din chestionar trebuie să recapituleze toate lucrările ce trebuie efectuate potrivit
standardelor normelor de audit şi procedurilor interne ale cabinetului şi se pot grupa după cum urmează:
-întinderea lucrărilor;
-delegarea lucrărilor către membrii echipei şi supervizarea activităţii lor;
-conţinutul bilanţului contabil
-raportările;
-comunicările cu conducerea întreprinderii;
84
 -latura administrativă.
Chestionarul sfârşitului lucrărilor, fiind un document intern al auditorului, poate conţine mai multe
sau mai puţine întrebări în funcţie de mărimea, structura şi experienţa cabinetului de audit, de natura
misiunii, şi dacă este primul audit sau clientul este mai vechi.
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sinteză a misiunii.

Ce exemple de coeficienţi multiplicatori utilizaţi în prectica evaluării puteţi da?

Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a

veniturilor si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n”
in care Y reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an= (1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de
recuparare a investitiei
V= CBxPER

PER= Cursul bursier al unei actiuni

Dividend platit+profit nerepartizat

Biletul nr.111

Rolul si continutul scrisorii de afirmare.

Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariţiei unor neînţelegeri între auditori şi
conducătorii clientului, prin confirmarea de către aceştia din urmă a afirmaţiilor orale.
De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmaţiile verbale primite de
auditor cu privire la elementele semnificative ale situaţiilor financiare, pentru care auditorul nu se
poate aştepta în mod rezonabil să obţină elemente probante.
Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obţine dovada că cei care conduc întreprinderea
recunosc responsabilitatea lor în întocmirea situaţiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de
afirmare permite înştiinţarea conducerii întreprinderii asupra modului de influenţare a situaţiilor
financiare de către informaţiile pe care numai ea le deţine.
O scrisoare de afirmare poate imbrăca forma:
- fie a unei scrisori emanând de la conducători;
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la
conducători, recunoscute cum se cuvine şi confirmate de ei.
Daca conducătorii refuză să ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaţiile pe care auditorul le
consideră necesare, acest refuz va constitui o limitare a întinderii lucrărilor sale.
Scrisoarea de afirmare permite:
- clarificarea răspunderilor ce revin conducătorilor întreprinderii şi auditorului;
- înştiinţarea conducerii întrepr asupra modului de influenţare a sit financiare de către informaţiile
pe care numai ea le deţine.
Aceasta scrisoare de afirmare nu înlocuieşte procedurile de verificare ce trebuie efectuate de către
auditori.
Exemple de elemente declarate într-o scrisoare de confirmare:
- Nu avem cunoştinţă de nici o iregularitate privind conducerea sau salariaţii care
prezintă un rol important în definirea şi funcţionarea sistemului contabil şi de control intern,
susceptibile a avea o influenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare.
- V-am prezentat toate registrele contabile, toată documentaţia aferentă şi toate
procesele-verbale ale AGA, ale consiliului de administraţie, respectiv cele care s-au ţinut la
datele de.....şi.....şi..... .
- Confirmăm că situaţiile financiare nu conţin anomalii semnificative sau omisiuni.

85
 - Societatea noastră s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a
căror nerespectarea ar fi putut avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare.
- Următoarele elemente au fost corect înregistrate şi, după caz, în notele la situaţiile
financiare s-au dat explicaţiile necesare: pierderi din operaţiuni de cumpărări şi vânzări,
active date în garanţie (ipotecate), active vândute.
- Nu avem nici un proiect sau intenţii susceptibile să altereze în mod semnificativ
valoarea contabilă sau clasificarea activelor şi pasivelor reflectate în situaţiile financiare.
- Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricaţie şi nici un stoc nu este
contabilizat la o sumă superioară valorii sale nete de realizare.
- Societatea este proprietara tuturor activelor şi nici unul nu a fost ipotecat, cu
excepţia celor menţionate în nota.....la situaţiile financiare.
- Noi am înregistrat toate pasivele şi angajamentele sau am dat explicaţii în notele
anexe, iar în nota anexă Y am indicat toate garanţiile acordate terţilor.
- Cu excepţia evenimentului constând în ........ descris în nota anexă Z, nici un
eveniment posterior închiderii exerciţiului care să necesite o rectificare a situaţiilor
financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate în notele anexate.
- Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sumă de ....... lei, provizionată în
situaţiile financiare. Nici o altă reclamaţie privind un eventual contencios nu a fost depusă şi
nu este prevăzută.

Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a
cash-flow-urilor?

Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun,
la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.

Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul
ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar

Biletul nr.112

Utilizarea lucrarilor unui alt auditor.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 600 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale
şi modalităţile lor de aplicare referitoare la utilizarea de către un auditor, în cadrul unei misiuni de audit
de bază, la o entitate a lucrărilor realizate de către un alt auditor, asupra situaţiilor financiare ale unuia sau
mai multor sub-grupuri incluse în situaţiile financiare ale acelei entităţi. El nu se aplică în cazul când doi
sau mai mulţi auditori sunt numiţi coauditori şi nici relaţiilor auditorului cu auditorul precedent.
Când auditorul principal utilizează lucrările unui alt auditor, auditorul principal trebuie să
determine incidenţa acestor lucrări asupra propriului său audit.
Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaţiilor financiare ale unei entităţi
care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor
desemnează auditorul – altul decât auditorul principal – responsabil de examenul informaţiilor financiare
ale unui subgrup, incluse în situaţiile financiare auditate de către auditorul principal.
Auditorul trebuie să stabilească dacă participarea sa la lucrările de audit pe ansamblu este
suficientă pentru a-i permite să acţioneze ca auditor principal.
Atunci când utilizează lucrările unui alt auditor, auditorul principal trebuie să-i evalueze
competenţa (celuilalt auditor) şi să obţină elemente probante care să dovedească faptul că lucrările
celuilalt auditor răspund obiectivelor auditorului principal în cadrul misiunii sale de audit. Auditorul
principal trebuie să-l informeze pe acest alt auditor în legătură cu:

86
 - obligaţiile de independenţă; va solicita o declaraţie scrisă care să ateste respectarea
acestor obligaţii;
- coordonarea lucrărilor şi a raportărilor; modalităţile de coordonare vor fi definite în
etapa de planificare a auditului;
- obligaţiile contabile, de control şi de raportare, obţinând o declaraţie scrisă în
legătură cu respectarea acestora;
- întreţinerea cu privire la procedurile de audit puse în operă; obţinerea unui rezumat
scris al procedurilor aplicate de către alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui
auditor.
Cunoscând contextul în care auditorul principal va folosi lucrările sale, celălalt auditor trebuie să
coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunoştinţa auditorului
principal orice aspect al activităţii sale care nu se poate realiza conform modalităţilor stabilite; la rândul
său celălalt auditor va fi informat despre orice problemă apărută în activitatea auditorului principal care
poate avea o incidenţă importantă asupra propriei sale activităţi.
Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului?
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite.
Premisele utilizarii acestei met este existenta supraprofitului pe obtinerea unui good will, in caz contrar
avem de-a face cu un badwill.

Biletul nr.113

Utilizarea lucrarilor auditorului intern

Auditorul trebuie să analizeze activităţile auditorului intern şi incidenţele potenţiale asupra

procedurilor de audit ale sale.
Auditorul intern, făcând parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul,
evaluarea şi controlul pertinenţei şi eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern; anumite aspecte
ale lucrărilor sale pot fi utile auditorului extern.
Printre activităţile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot menţiona:
- examenul sistemelor contabile de control intern;
- examenul informaţiilor financiare şi de gestiune;
- evaluarea costurilor, rentabilitatea şi eficienţa unor tranzacţii şi operaţiuni;
- examenul modului de respectare a textelor legislative precum şi al politicilor şi directivelor
stabilite de conducerea intreprinderii.
Auditorul extern are oblig să obţină o cunoaştere sufic a activit auditului intern pentru a planifica
şi aborda în mod eficient auditul.
În evaluarea lucrărilor auditorului intern, auditorul extern va ţine seama de următoarele criterii:
- statutul auditorului intern în cadrul intreprinderii;
- natura şi întinderea lucrărilor de audit intern efectuate;
- competenţe tehnice; pregătire tehnică adaptată şi o experienţă ca auditor intern;
- organizarea profesională; planificarea, supravegherea, controlul şi documentarea corectă a
lucrărilor, existenţa manualelor de audit, programarea de lucru şi a dosarelor de lucru corespunzătoare

Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului?

Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt următoarele:

- Metoda directă
- Metoda bazată pe capitalizarea unui superprofit
87
 - Metoda rentei goodwill-ului
Metoda bazată pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se presupune o
întreprindere ale cărei capitaluri proprii au o valoare patrimonială ANC, a cărei exploatare se presupune
că va aduce un profit previzionat constant, P. Metoda presupune că nu există superprofit decât din
momentul în care rentabilitatea degajată de întreprindere (care îmbracă forma profitului previzionat) este
mai mare decât cea care s-ar obţine plasând pe piaţă un capital echivalent cu ANC.

Biletulnr.114

Utilizarea lucrărilor unui expert

Utilizarea lucrărilor unui expert se face în următoarele situaţii:

- evaluarea anumitor active;
- evaluarea stării fizice a unor active precum minereuri, zăcăminte petroliere sau stabilirea
duratei de viaţă rămasă a unor active corporale;
- evaluări actuariale;
- evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrări de construcţii;
- avize juridice în ce priveşte interpretarea unor acorduri, statute sau reglementări.
Când are în vedere să folosească lucrările unui expert, auditorul trebuie să ţină cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaţiile financiare;
- riscul de eroare datorat naturii şi complexităţii elementului respectiv;
- volumul şi calitatea altor elemente probante disponibile.
Pentru a putea utiliza lucrările unui expert, auditorul trebuie să reunească elemente probante
suficiente şi adecvate care să demonstreze că pot fi utilizate lucrările unui anume expert în cadrul misiunii
sale de audit. Apoi, auditorul trebuie să verifice competenţa profesională a expertului şi obiectivitatea lui.
În plus, auditorul trebuie să strângă elemente probante suficiente şi adecvate care să demonstreze că
întinderea lucrărilor expertului răspunde obiectivelor auditului.
Auditorul trebuie să stabilească dacă lucrările expertului pot constitui un element probant cu
privire la aprecierea criteriilor ce trebuie îndeplinite de situaţiile financiare.
Când auditorul nu modifică raportul său, el nu trebuie să facă menţiuni despre utilizarea lucrărilor
expertului.

Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?

Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol.
in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti.

Biletul nr.115

Elementele posterioare inchiderii exercitiului.

Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileste tratamentul în situatiile financiare a

evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data închiderii exercitiului, care pot fi de doua
tipuri:
evenimente care furnizeaza informatii în legatura cu fapte care existau la data închiderii exercitiului;
sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data închiderii;
evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data închiderii exercitiului; sunt
evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data închiderii.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua în
considerare incidentele evenimentelor posterioare închiderii exercitiului, atât asupra situatiilor financiare
cât si asupra raportului sau, distingându-se trei etape:
fapte descoperite pâna la data raportului de audit;
fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar înaintea publicarii situatiilor financiare;
fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.

Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?

88
 Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta
(adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare)
Daca rezultatele viitoare sunt exprimate în unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare
estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de actualizare
nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea întreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, exprimate în
unitati monetare curente, calculate tinând seama de o perspectiva inflationista. În acest caz, rata de
actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dobânzilor nedeflatate pe pietele financiare.

Biletulnr.116

Faptele descoperite până la data raportului de audit.

Auditorul trebuie să pună în lucru proceduri care urmăresc strângerea e elemente probante
suficiente şi adecvate care să justifice faptul că au fost identificate toate evenimentele care pot necesita
ajustări ale situaţiilor financiare sau informaţii suplimentare în anexe, până la data raportului său.
Procedurile menite să identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustări a situaţiilor
financiare sau unei informaţii în anexe, vor fi puse în lucru la o dată cât mai apropiată de data raportului
de audit. Dacă prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoperă că evenimentele posterioare au o
incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare, el trebuie să determine dacă acestea au fost corect
avute în vedere şi au făcut obiectul unei informări corespunzătoare în notele anexe la situaţiile financiare.
Când un subgrup, filială sau sucursală face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va
examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum şi necesitatea de a-
l informa de data prevăzută pentru semnarea propriului său raport de audit.

2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative şi ce exemple puteţi

da?

Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi:
- PER –ul intrepr din acelasi sector, cotate;
- capitalizarea bursiera/ANC;
- durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de
randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni)

Biletulnr.117

Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor
financiare.

Auditorul nu este ţinut să aplice proceduri sau să facă investigaţii referitoare la situaţiile financiare, după
data raportului de audit. Conducerea întreprinderii, însă, trebuie să informeze auditorul asupra evenimentelor
survenite între data raportului de audit şi data publicării situaţiilor financiare şi care sunt susceptibile să
aibă o influenţă asupra acestora.
Cand auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar înaintea publicării situaţiilor financiare,
de evenimente care riscă să aibă o incidenţă semnificativă asupra acestora, auditorul trebuie să stabilească
dacă trebuie să ceară cercetarea situaţiilor; financiare şi să discute aspectele în cauză cu conducerea
întreprinderii pentru a stabili măsurile care se impun.
Dacă conducerea întreprinderii corectează situaţiile financiare, auditorul va pune în lucru
procedurile necesare şi va furniza conducerii întreprinderii un alt raport de audit, în nici un caz data noului
raport nu va putea fi anterioară datei semnării sau aprobării situaţiilor financiare şi, în consecinţă,
procedurile menţionate mai sus se vor prelungi până la data noului raport de audit.
Dacă conducerea întreprinderii refuză să corecteze situaţiile financiare iar auditorul consideră
necesare aceste corecturi, el trebuie să exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă; dacă raportul
de audit apucase să fie depus, auditorul cere conducerii întreprinderii să nu publice, către terţi, situaţiile
financiare şi raportul de audit iar, dacă aceasta decide totuşi publicarea, auditorul va lua măsurile adecvate
pentru a evita ca terţii să utilizeze: raportul său.

89
 Care este definitia goodwill-ului?

Goodwill = valoare suplimentară, de natură incorporală, dincolo de valoarea de piaţă a activelor şi

pasivelor tangibile din bilanţ
Existenţa sa este legată de folosirea mai mult sau mai puţin eficientă a activelor întreprinderii, şi
anume:
- dacă activele sunt bine gestionate şi exploatate, deci degaja o rentabilitate
superioară celei aşteptate de piaţă, se poate obţine un goodwill;
- dacă activele sunt prost gestionate şi exploatate si conduc la performanţele financiare
inferioare aşteptărilor pieţii, va rezulta un badwill, adică o valoare incorporală negativă.

Biletulnr.118

Fapte descoperite după data publicării situaţiilor financiare.

După publicarea situaţiilor financiare auditorul nu este ţinut să procedeze la vreo investigaţie.
Dacă însă auditorul a luat cunoştinţă, după publicarea situaţiilor financiare, de existenţa unui
eveniment care, dacă ar fi fost cunoscut la data semnării raportului său, l-ar fi condus la modificarea
opiniei, el trebuie să stabilească dacă este cazul corectării situaţiilor financiare şi să discute aspectele
respective cu conducerea întreprinderii.
În cazul în care conducerea întreprinderii corectează situaţiile financiare, auditorul va controla
măsurile luate de conducerea întreprinderii pentru a se asigura că toate persoanele care sunt în posesia
situaţiilor financiare nemodificate au luat cunoştinţă de corectarea acestora şi va întocmi un nou raport
asupra situaţiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie să cuprindă un paragraf de observaţii
făcând trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare care cuprinde motivele corecţiei situaţiilor
financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioară celei de aprobare a situaţiilor financiare
corectate.
În cazul în care conducerea întreprinderii nu ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate
persoanele care au în posesie situaţiile financiare şi raportul de audit publicate anterior au fost corect
informate de situaţie şi nu corectează situaţiile financiare chiar dacă auditorul a solicitat corectarea,
auditorul va face cunoscut conducerii întreprinderii că va lua toate măsurile pentru a evita ca terţii să
utilizeze raportul său.
Nu este necesară corectarea situaţiilor financiare şi stabilirea unui nou raport de audit atunci când
situaţiile financiare ale exerciţiului următor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiţia ca o informaţie
corespunzătoare despre situaţia existentă să fie furnizată în notele anexate la aceste situaţii financiare.

Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci când se
determină valoarea patrimonială Activ net contabil corectat?

1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) – prêt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate
in fct de asemanari si deosebiri.
2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii
si anumite localizari.
3.Met extractiei – prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
4.Met capitalizarii rentei de baza

Biletulnr.119

Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 510 reglementează procedurile şi principiile

fundamentale şi modul lor de aplicare în ce priveşte soldurile de deschidere. În misiunile iniţiale de audit,
auditorul trebuie să găsească elemente probante suficiente şi adecvate care să-i permită să se asigure că:
soldurile de deschidere nu conţin anomalii care să aibă o influenţă semnificativă asupra situaţiilor
90
financiare ale exerciţiului în curs;
soldurile de închidere ale exerciţiului precedent au fost corect preluate sau, în cazuri deosebite, au fost
ajustate retroactiv;
politicile de închidere a conturilor şi metodelor de evaluare folosite au fost aplicate în mod constant, sau
modificarea acestora a fost corect înregistrată şi descrisă în notele anexe.
Când situaţiile financiare ale exerciţiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual
poate găsi elementele probante examinând dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Dacă situaţiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune în lucru alte proceduri.
Dacă prin aplicarea procedurilor specifice nu se obţin elemente probante suficiente şi adecvate cu privire
la soldurile de deschidere, auditorul trebuie să emită o opinie cu rezerve sau se va afla în imposibilitatea
de a emite o opinie.

Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se
determine valoarea patrimoniala" Activ corectat?

- met comparatiei directe ( a vanzarilor) – pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in
fct de asemanari si deosebiri.
- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri;
- met pe baza parcelarii – acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea;
- met reziduala – pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al
prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri;
- Met extractiei – prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
- Met capitalizarii rentei de baza

Biletul nr. 120

Examenul situatiilor financiare

Situaţiile financiare (bilanţ, contul de profit şi pierdere şi celelalte componente) constituie

documente de sinteză a contabilităţii asupra cărora auditorul îşi exprimă opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului să obţină unele elemente probante
pe baza cărora să tragă concluzii cu privire la diferite posturi şi rubrici din situaţiile financiare.
Pentru a-şi putea exprima opinia, auditorului trebuie să confirme că situaţiile financiare sunt în
acord cu concluziile sale şi că ele reflectă corect deciziile conducerii intreprinderii şi dau o imagine fidelă
activităţii şi situaţiei financiare a intreprinderii.
Examenul situaţiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului că bilanţul, contul de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare
sunt coerente, concordă cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile şi
reglementărilor în vigoare şi ţin cont de evenimentele posterioare datei de închidere;
- faptului că anexele comportă toate inform de importanţă semnificativă asupra situaţiei
patrimoniale, fin şi rezultatele obţinute.
Tehnicile de examinare se bazează pe:
- stabilirea ratiourilor obişnuite de analiză financ şi compararea lor cu cele ale exerciţiilor
precedente şi ale sectorului de activitate;
- comparaţiile între datele reieşite din situaţiile financiare şi datele anterioare, posterioare şi
previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea în procent faţă de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit şi pierdere.
Un obiectiv central al examinării situaţiilor financiare îl constituie verificarea dacă acestea dau o
imagine fidelă clară şi completă:
- poziţiei financiare intreprinderii;
- rezultatelor financiare;
- situaţiei financiare.
În cadrul acţiunilor de verificare a bilanţului contabil, auditorul îşi divizează diligenţele verificând
şi satisfacerea unor reguli generale şi particulare.
Reguli generale:
- bilanţul contabil este întocmit conform normelor contabile în vigoare;
- bilanţul contabil este întocmit sub o formă comparativă;

91
 - elementele de activ şi pasiv sunt evaluate separat fără să se opereze compensaţii;
- bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent.
Reguli particulare. Auditorul verifică modul de înregistrare a:
- capitalurilor proprii;
- împrumuturi şi datorii asimilate;
- imobilizări;
- stocuri şi producţie în curs de execuţie;
- conturile de terţi;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
În legatură cu rezultatul exerciţiului, auditorul :
- examinează unele conturi de cheltuieli;
- examinează bazele de impozitare stabilite în materie de taxe şi impozite asupra
conturilor de venituri;
- examinează situaţia comparativă a diverselor conturi de venituri şi cheltuieli.
In legatură cu anexele la situaţiile financiare, auditorul examinează informaţiile furnizate de
acestea, analizând în mod deosebit:
- evoluţia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului şi metodelor de evaluare a posturilor din bilanţ şi din contul de
profit şi pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizării şi provizioanelor şi fundamentarea
lor.

Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se
determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat?

 pe baza de cost – metoda identificarii;

- metoda asimilarii;
- metoda corelarii;
- metoda indicilor de indexare.
 Pe baza de venit – multe utilaje se inchiriaza
 Pe baza de comparatie

Biletul nr. 121

Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 550 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale,
precum şi modalităţile lor de aplicare în ce priveşte responsabilităţile auditorului referitoare la tranzacţiile
între părţi legate (afiliate), aşa cum sunt ele definite prin Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 24
“Părţi legate”.
Auditorul trebuie să pună în lucru proceduri de audit în vederea reuniunii de elemente probante
referitoare la identificarea de către conducerea intreprinderii a părţilor legate (afiliate), precum şi la
informaţiile prezentate în anexe privind efectele tranzacţiilor şi operaţiilor între părţile legate, care au o
influenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare.
În timpul lucrărilor de audit, auditorul dă atenţie operaţiilor care par neobişnuite şi care pot indica
existenţa părţilor legate până atunci necunoscute ca, de exemplu:
- operaţ efect în cdiţii comerciale anormale, mai ales în ce priveşte preţul, rata dobânzii, garanţii şi
cdiţii de ramburs neobişnuite;
- operaţii a căror existenţă nu pare justificată prin nici o motivaţie logică;
- operaţii a căror substanţă diferă de forma acestora;
-operaţii efectuate pe căi neobişnuite;
- volum prea ridicat sau operaţii importante realizate cu unii clienţi sau furnizori, în raport cu alţii;
- operaţii neânregistrate.
Printre procedurile puse în lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor operaţii, tranzacţii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunărilor generale ale acţionarilor şi ale consiliului de
92
administraţie;
- acordarea unei atenţii deosebite unor operaţii de la sfârşitul perioadei;
- acordarea contractelor şi convenţiilor de împrumut;
- examenul operaţiilor de cumpărări sau vânzări pe părţi ale unei societăţi în participaţie;
- examenul operatţiilor şi tranzacţiilor între părţi legate identificate;
- obţinerea unei declaraţii de la conducerea intreprinderii prin care să ateste că informaţiile
prezentate cu privire la identificarea părţilor legate sunt exhaustive şi au fost corect descrise în anexele la
situaţiile financiare.

Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de
actualizare?

Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda
constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare).
Rata deflatata = (i – f) / (1+f)
f – rata inflatiei
Dacă rezultatele viitoare sunt exprimate în unităţi monetare constante, care nu ţin seama de
inflaţia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rată care nu include inflaţia, numită rată de actualizare
deflatată. Utilizarea incorectă a ratei de actualizare prin aplicarea la nişte rezultate constante a unei rate a
pieţei care include de fapt şi o componentă inflaţionistă, penalizează valoarea întreprinderii evaluate. De
aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor beneficii constante să fie în prealabil
deflatată.
Trecerea de la rata de actualizare nedeflatată la cea deflatată se face astfel:
- dacă rata inflaţiei este mai mică de 10%:
r deflatată = r nedeflatată – f
- dacă rata inflaţiei este mai mare de 10%:
r deflatată = (r nedeflatată – f) /(1+f)
unde: 1/1+f reprezintă indicele puterii de cumpărare a banilor.

Biletul nr. 122

Ipoteza continuităţii activităţii în auditul situaţiilor financiare.

În timpul planificării şi realizării misiunii de audit, auditorul trebuie să aprecieze temeinicia

utilizării de către conducerea intreprinderii a convenţiei contabile de bază de continuare a activităţii, la
elaborarea situaţiilor financiare.
Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau împreună, constituie semne de întrebare
asupra valabilităţii convenţiei contabile de bază de continuare a exploatării, fără a fi exhaustive, sunt:
- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;
- împrumuturi care ajung la scadenţă, fără perspectivă realizată de rambursare sau reeşalonare, sau
recurgerea excesivă la credite pe termen scurt pentru a finanţa active pe termen lung;
- indicii privind retragerea suportului financiar de către creditori;
- marje brută de autofinanţare negativă;
- indicatori financiari cheie, nefavorabili;
- pierderi din exploatare sau degradări importante ale activelor;
- stoparea politicii de distribuire de dividende;
- insuficienţa trezoreriei pentru a face plăţile la scadenţă;
- refuzul creditelor – furnizori;
- părăsirea intreprinderii de către cadrele de conducere;
- pierderea unor pieţe importante, a unor licenţe importante sau furnizori principali;
- mişcări sociale, sau lipsa materiilor prime de bază;
- proceduri judiciare în curs care, dacă sunt pierdute, pot avea consecinţe financiare grave;
- schimbări legislative sau politici guvernamentale care riscă să aibă efecte nefavorabile asupra
intreprinderii.
Responsabilitatea auditorului constă în aprecierea modului în care conducerea intreprinderii a
utilizat convenţia contabilă de bază a continuităţii activităţii şi dacă există incertitudini semnificative în ce
priveşte capacitatea intreprinderii de a continua activitatea şi care ar fi trebuit să fie prezentate în anexe.
93
El trebuie să colecteze elemente probante suficiente şi adecvate pentru a confirma existenţa unei
incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatării.
Auditorul se poate găsi în una din următoarele situaţii:
- a fost aplicată convenţia contabilă de bază a continuităţii activităţii dar există o incertitudine
semnificativă. În acest caz se verifică dacă în notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a
pune în discuţie continuitatea activităţii; în caz afirmativ, el va emite o opinie fără rezerve dar va
introduce un paragraf de observaţii; în caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie
defavorabilă;
- situaţiile financiare au fost stabilite în condiţii de continuitate a activităţii dar în raţionamentul
său profesional, auditorul reţine că intreprinderea nu va fi în măsură să continue activitatea; în acest caz,
el va emite o opinie defavorabilă;
- conducerea intreprinderii refuză să facă sau să completeze analizele sale pentru a evalua de o
manieră completă aspectele legate de continuitatea activităţii; auditorul poate introduce o rezervă în
raportul său, ca urmare a limitării întinderii lucrărilor sale.
Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 570 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale,
cât şi modul lor de aplicare în ce priveşte responsabilităţile auditorului în legătură cu aplicarea convenţiei
contabile de bază a continuării activităţii la elaborarea situaţiilor financiare ale intreprinderii.

Care este formula de calcul a lichiditatii restranse - indicator calculat pentru interpretarea
bilantului contabil in cadrul diagnosticului financiar?

Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu ajutorul

elementelor celor mai lichide sub 1 an
L r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an

Biletul nr. 123

Auditul estimărilor contabile.

Estimarea contabilă desemnează o evaluare aproximativă a sumei unui element în absenţa unei
metode precise de măsurare (determinare). Cele mai frecvente estimări contabile se referă la:
- provizioane pentru deprecierea stocurilor şi creanţelor;
- amortizarea imobilizărilor asupra duratei lor de viaţă estimată;
- venituri anticipate;
- impozite amânate;
- provizioane pentru riscuri privind procesele în curs;
- pierderi asupra unor contracte pe termen lung;
- provizioane pentru garanţii.
Auditorul trebuie să reunească elementele probante suficiente şi adecvate asupra estimărilor
contabile cuprinse în situaţiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimări şi corecta şi completa
prezentare a informaţiilor în anexe.
În acest scop, auditorul poate:
- examina şi testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea
estimării;
- utiliza o estimare independentă pentru a o compara cu cea efectuată de conducerea
intreprinderii;
- revedea evenimentele posterioare închiderii exerciţiului pentru a stabili dacă
estimarea se confirmă.
Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 540 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale
cât şi modul lor de aplicare în ce priveşte auditul estimărilor contabile conţinute în situaţiile financiare.

2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul financiar

sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor

Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se
asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in
componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile.

94
Biletul nr. 124

Procedurile analitice în auditul situaţiilor financiare.

Procedurile analitice cuprind compararea informaţiilor financiare ale intreprinderii:

- cu informaţiile comparabile ale exerciţiilor precedente;
- cu rezultatele stabilite de intreprindere – bazate pe bugete sau pe previziuni – sau estimate de
auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizările);
- cu informaţiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea.
Procedurile analitice sunt utilizate în diferite etape ale misiunii de audit şi anume:
- pentru a ajuta auditorul să planifice natura, calendarul şi întinderea altor proceduri de audit
(etapele anterioare);
- în controalele substantive pentru găsirea elementelor probante;
- ca mijloc de revizuire a coerenţei de ansamblu a situaţiilor financiare (etapa V - următoare).
Atunci când auditorul foloseşte procedurile analitice ca şi controalele substantive, trebuie să ţină
seama de unii factori precum:
- obiectivele procedurilor analitice şi gradul de fiabilitate al lor;
- disponibilitatea informaţiilor şi fiabilitatea lor;
- sursele informaţiilor disponibile; sursele externe independente sunt în general mai
fiabile decât sursele interne;
- caracterul comparabil al surselor disponibile;
- cunoştinţele dobândite cu auditurile precedente etc.
Tehnica procedurilor analitice este reglementată prin Standardul Internaţional de audit (ISA) nr.
520.

Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?

Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor

proprii si a ratei dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER –ului mediu al val
comparabile la bursa.
-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de
deductibilitatea fiscala

Biletul nr. 125

Confirmarea externa (directa)

Este o procedură care constă în a cere unui terţ având legături de afaceri cu intrepr verificată, să
confirme direct auditorului inform privind existenţa operaţiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea
de a determ condiţiile şi întinderea acestei proceduri.
Procedura se demarează cu acordul conducerii intreprinderii supusă controlului; dacă aceasta nu
se arată favorabilă pentru o astfel de procedură, auditorul se poate găsi în una din următoarele două
situaţii:
- sau consideră că tehnicile compensatorii de control îi aduc elemente suficiente de probă;
- sau consideră că alte controale nu-l conduc la elemente probante faţă de limitele impuse de
conducerea intreprinderii, care va suporta consecinţele necesare cu privire la certificare.
Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 505 defineşte principalele cazuri în care auditorul are
obligaţia să procedeze la folosirea tehnicii confirmării directe:
- confirmarea unor cauze în baza cărora s-au realizat unele tranzacţii;
- confirmarea de către bănci a soldurilor conturilor şi alte informaţii considerate
necesare;
- confirmarea conturilor de clienţi şi debitori;
- confirmarea stocurilor în depozite vamale, în consignaţie şi alte stocuri la terţi;
- valori imobiliare cumpărate prin intermediari financiari;
- împrumuturi de la terţi;
- confirmarea soldurilor conturilor de furnizori şi creditori.
95
 Confirm poate să fie pozitivă, atunci când terţul solicitat îşi exprimă acordul asupra inform primite
sau furnizează chiar el inform, sau negativă, atunci când terţului solicitat i se cere să nu răsp decât în
cazul în care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie să ia în consideraţie orice fapt de natură să pună în discuţie fiabilitatea
răspunsului obţinut la cererea de confirmare externă (directă).
Procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare, în legătură cu
utilizarea de către auditor a procedurii confirmării externe (directe) ca mijloc de obţinere a elementelor
probante, sunt reglementate prin Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil începănd cu
auditul situaţiilor financiare ale anului 2001.

Carei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu, Valoarea

substantiala)?

Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv
val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea
acesteia
Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de
potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta
asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil
asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva.

Biletul nr. 126

Tehnica observarii fizice (directe)

Observarea fizică este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ, însă ea nu
aduce decât o parte din elementele probante necesare şi anume numai existenţa bunului respectiv;
celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuită etc. trebuie verificate prin
alte tehnici.
Acţiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv
asigurarea că:
- intreprinderea a prevăzut mijloace corespunzătoare care permit recenzarea activelor în condiţii
de fiabilitate; această fază a intervenţiei constă în studierea procedurilor de inventariere şi se situează deci
înaintea inventarierii propriuzise;
- aceste mijloace sunt puse în aplicare în mod satisfăcător; această fază constă în verificarea
faptului că persoanele însărcinate cu inventarierea aplică în mod corect procedurile şi se situează în
timpul inventarierii propriu-zise;
- lucrările de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); această fază constă în a controla
dacă cantităţile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor şi se situează deci după
inventarierea propriu-zisa.

Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil
corectat)?

Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile
aflate in proprietate

Biletul nr. 127

Tehnica sondajului

Ţinând seama de nr de operaţii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de

exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caută elem probante pe un eşantion adecvat, utilizând tehnica
sondajului cel mai bine adaptat fiecărei situaţii.
Sondajul este definit ca o tehnică ce constă în selecţionarea unui anumit număr sau părţi dintr-o
mulţime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obţinere a elementelor probante şi extrapolarea rezultatelor
obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Tehnica sondajului este reglementată de
Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 530.
96
 Sondajele pe care le realizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de două naturi diferite;
- în unele cazuri, în general cu ocazia verificării funcţionării controlului intern, auditorul caută să
demonstreze că elementele care constituie masa, mulţimea, prezintă o caracteristică comună (de exemplu,
vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpărărilor); sondajele efectuate în astfel de cazuri sunt
sondaje asupra atribuţiilor;
- în alte cazuri, în general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caută să verifice valoarea dată
unei mulţimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi în general două tipuri de sondaje: sondajul statistic şi sondajul nestatistic,
bazat exclusiv pe experienţa sa profesională; acesta din urmă, însă, nu permite o extrapolare riguroasă a
rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Alegerea între cele două tipuri de
sondaje depinde de pregătirea profesională a auditorului şi de gradul de credibilitate pe care acesta doreşte
să îl dea concluziilor sale.
Oricare ar fi însă tipul de sondaj, este important să fie respectate câteva reguli riguroase privind
decizia asupra eşantionului şi parcurgerea unor etape obligatorii.

Care sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor?

Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanţul contabil,
deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaţa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaţia
patrimoniului, a averii acumulate de firma de la înfiinţare si rezultatele financiare obţinute in ultima
perioada pentru care s-a incheiat.

Biletulnr.128

Elementele probante: definiţie, rol, criterii de apreciere.

Elementele probante reprezintă informaţii obţinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care
îşi va fonda opinia; aceste informaţii constau în documente justificative şi documente contabile care stau
la baza situaţiilor financiare şi care sunt coroborate cu informaţii din alte surse.
Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o bază rezonabilă pentru
fundamentarea opiniei sale.
Elementele probante trebuie să îndeplinească cumulativ două condiţii (criterii) de calitate pentru a
putea sta la baza fondării unei opinii: să fie suficiente şi să fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabileşte în raport cu numărul de elemente probante colectate; caracterul
just se apreciază în raport cu gradul de adecvare, cu pertinenţa, fiabilitatea lor

Care sunt caracteristicile lichidării judiciare a întreprinderii din punctul de vedere al

evaluării?

Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:

Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune
de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice
lichidarii judiciare sau fortate.
Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:
1. calculul activului net de lichidare;
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.
Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de
influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea
si eventualele obligatii fiscale privind lichidarea.
Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai
mare) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile)
minus diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor
elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile
cu operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota
cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare.

Biletul nr. 129

97
 Programul de control: rol, continut, forme de prezentare

Nu există un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv
de rezultatele etapelor precedente şi de caracteristicile fiecărei intreprinderi.
Etapa de cunoaştere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de
risc şi a naturii operaţiilor; în etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut
posibilitatea identificării existenţei controlului intern pe care se poate sprijini şi verificării modului de
funcţionare a acestuia. Numai în funcţie de aceste fluxuri de informaţii şi de gradul de fiabilitate al lor
auditorul îşi stabileşte programul de control al conturilor care, aşa cum s-a mai amintit, poate fi restrâns
sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune şi foaia de sinteză
a aprecierii controlului intern, documente ce asigură legătura cu etapele precedente.
Aşadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, cât de
extinse vor fi acestea şi data la care ele vor fi efectuate.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru specială, care conţine rubricile următoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonată pe secţiunile situaţiilor financiare; aceste controale trebuie
cât mai bine detaliate pentru a fi uşor de identificat documentele şi informaţiile necesare a se solicita
intreprinderii;
- întinderea eşantionului: ţinând seama de pragul de semnificaţie şi de evenimentele erori ce pot fi
descoperite, este indicat ca în această coloană să se menţioneze volumul sondajelor de efectuat pentru
controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importantă, având în vedere că, calit
unui control depinde de data la care s-a efectuat. Această coloană va fi completată pe măsura avansării
progr de ctrl, ceea ce permite urmărirea cronologică a lucrărilor;
- o referinţă pentru foaia de lucru;
- probleme întâlnite: această coloană se foloseşte pentru supervizarea lucrărilor şi pentru a stabili
sinteza rezultatelor controalelor.

Prin ce se deosebesc valorile entitatii (functionale, ale ansamblului resurselor investite) de

cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?

Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care
dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de
patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale.

Biletul nr. 130

Continutul unui raport asupra controlului intern:

0 nota de introducere si sinteza – permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la

care a ajuns auditorul;
1 sumarul raportului – recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in
ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe;
2 detaliile raportului – (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si
incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).
3
Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific
bilantului functional?

FR= CAPITALURI PERMANENTE – ACTIVE IMOBILIZATE

Biletul nr. 131

Ce sunt testele de conformitate?

Testele de conformitate presupun selecţionarea de către auditor a unui număr limitat de tranzacţii
cărora le urmăreşte circuitul pentru a reţine dacă toate controalele prevăzute au fost efectuate. Scopul nu
98
este de descoperi erori în funcţionarea sistemului, ci numai de a obţine o asigurare că sistemul descris este
cel real şi că a fost înţeles.
Modalităţi de realizare a testelor de conformitate:
- observarea directă;
- confirmarea verbală a celor ce utilizează procedura respectivă;
- existenţa mijloacelor utilizate (ştampile, vize, fişiere etc.);
- observarea ulterioară, constând în reluarea în întregime a circuitului, plecând de la origine,
pentru a-l testa.
-
2.Prin ce se deosebeşte goodwill-ul de activele intangibile identificabile?

Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in

situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate.

Biletulnr.132

Ce sunt testele de permanenta?

Testele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr-o maniera
permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra
modului de functionare a sistemului.

Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau
afacere)?

Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau

afacere)sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100%
din capitalul acesteia) , fie numai o parte a capitalurilor

Biletulnr.133

Evaluarea controlului intern: conţinut, etape.

Evaluarea controlului intern vizează studiul şi evaluarea de către auditor a sistemelor considerate
semnificative în scopul identificării controalelor interne pe care doreşte să se sprijine, pe de o parte,
precum şi a riscurilor de eroare în tratarea datelor şi informaţiilor, pe de altă parte.
Toate acţiunile întreprinse de auditor în această etapă sunt concentrate asupra a trei întrebări care
furnizează baza de apreciere a sistemului de control intern:
- care sunt procedurile efective, în funcţiune, care au ca obiectiv realizarea unui control
intern eficient?
- aceste proceduri sunt aplicabile?
- în ce măsură aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern şi pot conduce la
elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie să verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia
pe care vrea să se sprijine.
Etapele evaluării controlului intern sunt:
- înţelegerea şi descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea înţelegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea funcţionării controlului intern;
- evaluarea preliminară; testele de permanenţă;
- evaluarea finală şi incidenţa asupra misiunii.
-
Cum poate fi definită evaluarea economică.

Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste
valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor

99
Biletul nr. 134

Planul de misiune: conţinut, rol.

Planul de misiune este în fapt programul general de muncă în care sunt sintetizate toate
informaţiile obţinute pe baza cărora să poată fi orientată şi planificată misiunea de audit. Este documentul
care serveşte ca instrument de bază pentru toţi intervenienţii de-a lungul întregii misiuni de audit.
Planul de misiune permite auditorului:
- să-şi stabilească natura şi întinderea controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales;
- să-şi organizeze lucrările de audit astfel încât să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile
financiare în mod raţional, cu maximum de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la:
lucrările de efectuat, mijloacele necesare, datele intervenţiilor în teren, rapoarte şi relaţii de stabilit,
bugetul de timp şi costurile angajate.
Din planul de misiune nu pot lipsi informaţii care se referă la: cunoaşterea activităţilor
întreprinderii, înţelegerea sistemului contabil şi a de control intern, riscul şi pragul de semnificaţie, natura
calendarului, întinderea procedurilor de audit şi coordonarea, conducerea, supravegherea şi revizuirea
lucrărilor.
Conţinutul tip al unui plan de misiune este următorul:
I. Prezentarea întreprinderii;
II. Informaţii contabile;
III. Definirea misiunii;
IV. Sisteme şi domenii semnificative;
V. Orientarea programului de lucru;
VI. Echipa şi bugetul;
VII. Planificarea

2.Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizării
rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparaţiei directe) se poate aplica şi fără să se dispună
integral de informaţii de piaţă?

Metoda capitalizarii rezultatelor

Biletul nr. 135

Orientarea si planificarea auditului

În această etapă profesionistul contabil obţine informaţii cu privire la particularităţile

intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile şi sistemele semnificative, informaţii care să-i permită
orientarea şi planificarea controalelor astfel încât să fie prevenite lucrări inutile sau care nu vor servi
realizării obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrări din această etapă sunt:
1. Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica,
mai ales pt riscul de faliment
2. Identif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative (semnificativ in audit =
tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti). Domeniile
si sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de ex:
ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau
sectiuni ale contabilitatii precum : imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de trezorerie, ct-uri de obligatii, etc.
Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de ex: conturile de
regularizare, conturile rectificative sau conturile de estimari contabile (provizioane, amortizari, etc),
precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari, de exemplu
conturile de productie), sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii oculte.
Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza 2 lucrari importante :
3. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de audit)
Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare,
orice omisiune, orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ;
Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global,
100
 prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul
net, CA, etc.
Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul
misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de
audit.
4. - elaboreaza planul de audit – programul de munca – care cuprinde toate obiectivele de control,
precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al echipei
de audit, elaborandu-se programe de munca individuale.

De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in

cazul unei evaluari economice?

- pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie si
nu pe baza starii effective a bunului respective.

Biletulnr.136

Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile

fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz
bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si
principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A– (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 – Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 – Integritatea
Sectiunea 120 – Obiectivitatea
Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 – Confidentialitatea
Sectiunea 150 – Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) – Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 – Introducere
Sectiunea 210 – Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 – Conflicte de interese
Sectiunea 230 – Opinii suplimentare
Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 – Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 – Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 – Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 – Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) – Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 – Introducere
Sectiunea 310 – Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 – Interese financiare
Sectiunea 350 – Stimulente

Dacă se lucrează în unităţi monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?

In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata
de randament – dobanda la obligatiunile de stat.

Biletulnr.137

Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza.

101
 1. Faza initiala;
1 - Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
2 - Orientarea si planificarea auditului.
2. Faza executarii lucrarilor;
3 - Aprecierea controlului intern;
4 - Controlul conturilor;
5 - Examenul situatiilor financiare.
3. Faza finala.
6 - Evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
7 -Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
-Alte lucrari
-Raportul de audit
-Documentarea lucrarilor de audit.

Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?

Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii

Biletulnr.138

Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit.

Înainte de a contracta o lucrare de audit a situaţiilor financiare ale unei entităţi, auditorul trebuie să
aprecieze posibilitatea de a îndeplini această misiune; trebuie să ţină seama de unele reguli profesionale şi
de deontologie.
Acţiunile intreprinse în această etapă permit auditorului să colecteze informaţiile necesare
fundamentării deciziei de acceptare a misiunii, şi acestea se referă la:
- cunoaşterea globală a intreprinderii (existenţa riscurilor nu presupune că auditorul
refuză mandatul, însă decizia sa de a accepta este luată în cunoştinţă de cauză, urmând să ia toate
măsurile necesare, în consecinţă);
- examenul de independenţă şi de absenţă a incompatibilităţilor;
- examenul competenţei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fişa de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrărilor de audit
Normele legale româneşti prevăd obligaţia ca activitatea profesioniştilor contabili să se desfăşoare
pe bază de contracte de prestări servicii fără a se face vreo distincţie între misiunile de audit legal – care
presupun desemnarea acestor profesionişti de către adunarea generală a intreprinderii auditate şi misiunile
de audit contractual.
Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 210 prevede că auditorul şi clientul trebuie să convină
termenii şi condiţiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnaţi intr-o “Scrisoare de misiune
de audit” (“Lettre de mission d’audit” sau “Angajament letter”) sau în orice alt tip de contract adecvat.
Auditorul poate să decidă să nu trimită o nouă “scrisoare de misiune” pentru fiecarer din
exerciţiile viitoare. La primirea solicitării din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie să aprecieze
102
dacă unii termeni din “scrisoarea de misiune” ar trebui modificaţi, ţinând seama de evoluţia semnificativă
a naturii sau importanţei activităţilor clientului său.

2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?

Profit/pierdere
+ dobânda la datoria de la terţi
- economia la impozitul aferent întreprinderii datorată deductibilităţii dobânzii pentru datoria la
terţi
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea/amortizarea şi alte cheltuieli care nu sunt în numerar
- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital
+/- Δ NFR inclusiv a lichidităţilor/datoriilor
FLUX DE TREZORERIE
Sau
Profit din activ de exploatare (EBIT)
- Plăţi din impozite pe exploatare
= Profit net după ajustări fiscal
+ Amortizare
= CASH FLOW BRUT

-Δ NFR
+ Încasări din vânzarea activelor corporale
-Cheltuieli de capital
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENTĂ

+ Cash flow din alte investiţii în afara celor operaţionale

= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI

+ Credite bancare şi alte datorii asimilate contractate de întreprindere

- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor şi sumelor plătite pentru răscumpărarea
obligaţiunilor
- Dividende preferenţiale achitate
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂ

Bilet nr. 139

Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?

Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul şi clientul trebuie să convină
termenii şi condiţiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnaţi într-o “Scrisoare de misiune
de audit”.
Indif de forma pe care o îmbracă relaţia contractuală, din doc respectiv nu trebuie să lipsească
termenii şi condiţiile următoare:
- obiectivul auditului situaţiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregătirea şi prezentarea situaţiilor
financiare;
- întinderea lucrărilor de audit, făcând referire la legislaţia aplicabilă, la reglementările sau
recomandarea organismelor profesionale al căror membru este auditorul;
- forma oricărui raport sau alte comunicări în legatură cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor şi a altor limite inerente
oricărui sist ctb şi de ctrl intern;
- necesitatea de a avea acces fără restricţii la orice document contabil, piese justificative sau alte
informaţii solicitate.
Auditorul poate să dorească să introducă în Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la:
- planificarea auditului;
103
 - descrierea altor scrisori, corespondenţe sau rapoarte pe care el prevede să le trimită
clientului;
- baza de calcul a onorariilor şi condiţiile de facturare;
- dorinţa de a primi o confirmare scrisă din partea conducerii întreprinderii-client cu
privire la declaraţiile făcute de aceasta cu diferite ocazii în legătură cu auditul;
- cerere de confirmare a termenilor şi condiţiilor din scrisoarea de misiune.
Auditorul poate decide să nu trimită o nouă scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciţiile
viitoare. La primirea solicitării din partea întreprinderii-client, auditorul trebuie să aprecieze dacă unii
termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificaţi ţinând seama de evoluţia semnificativă a naturii sau
importanţei activităţilor clientului său.

Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul net contabil, cu semnul
plus) la determinarea cashflow-ului?

Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o

iesire de numerar

Biletul nr.140

Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?

Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:

0 partile contractante;
1 obiectul contractului;
2 durata prestarii serviciilor;
3 descrierea auditului financiar si rapoarte;
4 utilizarea raportului de audit financiar;
5 tariful prestatorului si plata acestuia;
6 obligatiile partilor;
7 limitarea raspunderii prestatorului;
8 raspunderea beneficiarului;
9 limitari ale auditului financiar;
10 drepturi de proprietate intelectuala;
11 confidentialitatea;
12 prelungirea contractului;
13 modificarea contractului;
14 incetarea contractului;
15 forta majora;
16 comunicarea pe suport electronic;
17 legea contractului; arbitrajul;
18 dispozitii finale.
19
Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de
catre cei care au cerut efectuarea evaluarii?

Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorulnu-s i propune s a s a determine

pretului ci gama de valori, res pective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar
putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade s chimb, s e
poate cons idera as tfel ca valoarea comerciala cons tiutie punctul de echilibru in
care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele
criterii saufactori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi
subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de
evaluare care abordeaza atatseparate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului,
activului sau intreprinderii inansamblul sau.

Biletulnr.141

Ce este expertul contabil?

104
 Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul
contabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea
şi certificarea situaţiilor financiare.
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994
cu modificările şi completarile ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce
contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a
efectua expertize contabile.

Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv

- stabilirea valorii de piaţa,
- a valorii de circulaţie a bunurilor, activelor si întreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaţiul economic al tarii.
Necesitatea evaluării unei întreprinderi apare când in viata întreprinderii au loc unele schimbări
semnificative cum sunt:
- modificări in mărimea si structura capitalului social,
- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor,
- acţiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzacţiilor comerciale,
- cu ocazia privatizării când elementele prezentate in bilanţul contabil nu reflecta valori de piaţa ci
mai degrabă valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

Biletul nr.142

Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?

În auditul situaţiilor financiare sunt folosite două categorii de norme: norme contabile şi norme de
audit.
1. Normele contabile
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilităţii, care sunt, de regulă, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toţi cei care stabilesc, controlează şi
utilizează situaţiile financiare. Entităţile care au obligaţia de a stabili situaţii financiare sunt cele prevăzute
la art. l din Legea contabilităţii. Cei care controlează sunt prevăzuţi prin legislaţia fiecărei ţări (auditori,
cenzori) şi au ca referinţă în activitatea lor normele contabile.
Situaţiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de
utilizatori. Pentru mulţi utilizatori aceste situaţii financiare constituie singura sursă de informaţii com-
plementare care să le satisfacă nevoile.
Aceste situaţii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referinţele
următoare:
-standarde internaţionale de raportare financiară;
-standarde sau norme contabile naţionale;
-alte referinţe contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea şi prezentarea
situaţiilor financiare.
Normele contabile internaţionale sunt stabilite de IASCF (Fundaţia Comitetului pentru Standarde
Internaţionale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară (IFRS); acestea cuprind:
-Standardele Internaţionale de Raportare Financiară emise de IASB (IFRS);
-Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS);
-Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
-Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
2. Normele de audit
Normele (standardele) de audit reprezintă un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesională la care se referă auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
-Standardele Internaţionale de Audit (ISA), Practicile Internaţionale de Audit (IAPS), Standardele
Internaţionale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internaţionale privind Misiunile
105
de Certificare (ISAE), Standardele Internaţionale pentru Misiuni Conexe (ISRS)
emise de Consiliul pentru Standarde de Audit şi Certificare (IAASB) din cadrul Federaţiei Internaţionale
a Contabililor (IFAC);
-norme naţionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate în domeniu.
Normele de audit permit terţilor să aibă asigurarea că opinia auditorului va fi emisă în funcţie de
criterii de calitate omogene; ele permit însă si auditorului să definească scopurile pe care le are de atins
prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifică în trei categorii, acoperind întreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.

Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate?

Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt:
1. alcool şi băuturi alcoolice;
2. tutun prelucrat;
3. produse energetice şi electricitate

Bletul nr.143

Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?

Răspuns: Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate

profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA),
- Practicile Internationale de Audit (IAPS),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),
- Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru
Standarde deAudit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC)
- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de
criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins
prin punerea inlucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament

Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ?

Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:

- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul
profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu
interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa
defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa
pastreze increderea publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in
profesie, pe competenta.
Necesitatea reglementării profesiei contabile
Reglementarea unei profesii este impusă de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaţie
care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea şi natura reglementarii depind de următorii
factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a răspunde necesităţilor economiei si societăţii,
106
2. Condiţiile de piaţă în care activează profesia.
3. Existenţa unui dezechilibru în ce priveşte cunoştinţele între clientul care primeşte serviciile
respective şi furnizorul acestor servicii, adică profesionistul contabil care deţine experienţa necesară
pentru a fi stabilite relaţiile între cele două domenii.

Criteriile de apreciere a modului în care reglementarea profesiei satisface interesul public

sunt următoarele:

 Transparenţa
 Proporţionalitatea
 să nu fie împotriva competenţei şi concurenţei
 să nu fie discriminatorie
 să fie precisă
 segmentată în funcţie de obiectivele urmărite
 implementată consecvent şi just
 să fie supusă unei examinări periodice

Aria de acoperire a reglementării profesiei

• Cerinţele de acces şi de certificare
• Cerinţe la dezvoltarea profesională continuă
• Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii trebuie să le respecte şi să le aplice
• Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
• Sistemele şi procedurile de investigare şi sancţionare în legătură cu membrii care nu îndeplinesc
cerinţele de mai sus.
Modalităţi de implementare
• Autoreglementarea este specifică economiştilor liberali şi constă, în aceea că organismul
profesional este recunoscut de autoritatea publică, căruia îi deleagă responsabilitatea de a reglementa
profesia.
• Reglementarea externă constă în aceea că profesia este reglementată direct sau în fapt de către
guvern.
• Coreglementarea este o combinare între primele două adică o reglementare partajată între o
instituţie guvernamentală şi una profesională.
Oricare ar fi modul de implementare a reglementării, organismul profesional trebuie să joace un
rol fundamental fiind cel mai bine poziţionat pentru apărarea interesului public.
Reglementarea profesiei contabile la nivel European
• Profesia contabilă este reglementată prin Directiva generală 89/48 CEE care se referă şi la
profesia contabilă. Potrivit reglementărilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind
specialistul care a obţinut cel mal înalt nivel de pregătire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani
şi un examen de aptitudini şi care are acces fără restricţii la toate serviciile si activităţile ce formează
profesia contabilă.
• Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiţiile de autorizaresi de retragere a
autorizării unui profesionist contabil de a efectua audit statutar.
Probleme şi obiective ale profesiei contabile din Romania
• Strategia aprobată prin Conferinţa Naţională a CECCAR a stabilit marile probleme şi obiective
ale profesiei contabile din Romania. Ele includ în primul rând organizarea şi gestiunea profesiei
contabile în întregul ei, şi nu într-o fragmentare arbitrară pe activităţi. Cooperarea dintre factorul public şi
cel al profesiei contabile liberale este esenţială pentru realizarea unui parteneriat care să servească în mod
performant atât profesia, cât şi utilizatorul informaţiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversităţile
şi clădite pe interese de grup sau conjunctură, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie să îşi
găsească loc în relaţia dintre stat şi profesia contabilă.

Biletul nr. 144

Ce sunt si ce rol au normele contabile?

Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilităţii

107
care sunt, de regulă, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune şi obligatorii pentru toţi cei care stabilesc, controlează şi utilizează
situaţiile financiare. Entităţile care au obligaţia de a stabili situaţii financiare sunt cele prevăzute la art. 1
din Legea Contabilităţii. Cei care controlează sunt prevăzuţi prin legislaţia fiecărei ţări (auditori, cenzori)
şi au ca referinţă în activitatea lor normele contabile.
Situaţiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de
utilizatori. Pentru mulţi utilizatori aceste situaţii financiare constituie singura sursă de informaţii
complementare care să le satisfacă nevoile.
Aceste situaţii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinţele următoare:
standarde internaţionale de raportare financiară;
standarde sau norme contabile naţionale;
alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute, aplicate pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor
financiare.
Normele contabile internaţionale sunt stabilite de IASCF (Fundaţia Comitetului pentru Standarde
Internaţionale de Contabilitate) şi sunt denumite generic Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară (IFRS) care cuprind:
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară emise de IASB (IFRS);
Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS);
standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC..

Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?

Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o

are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei.
Obligatii – mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat
clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente
- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand
ofera servicii profesionale
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
- obtinerea unui nivel de competenta profesionala
- mentinerea unui nivel de competenta profesionala
Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui
profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu
atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp.
Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-si mentine cunostintele si aptitudinile
profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client primeste servicii profesionale competente,
bazate pe ultimele evolutii din practică, legislatie si tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să
actioneze cu prudentă si în conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile în furnizarea de
servicii profesionale.

Biletul nr.145

Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?

Prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul consideră că o
eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cât
si imaginea fidelă a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesară pentru a
determina domeniile şi sistemele semnificative.
In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
-orientarea mai bună şi planificarea misiunii;
-evitarea lucrărilor inutile;
-justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.
La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie
să fie corijate sau să facă obiectul unei mentiuni in raport, dacă intreprinderea refuză să le corijeze.
Ca urmare,
108
 Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului încă de la inceputul activitatii (misiunii)
sale să aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile să contina erori sau inexactitati
semnificative, iar la sfarsitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să fie
corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.

Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?

Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a

unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o
autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de
a dezvălui aceste informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie
utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.

Biletul nr.146

Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?

cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea
sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la
intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion /
Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei

Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului.

Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza

publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gândire):
— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie
afectatã judecata profesionala;
— Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparenta:
— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost
limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului
contabil;
— este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibila cu orice alta activitate curenta.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili cu practica liberala, cu
deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrãrile
profesionistului contabil.
Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa îsi găsească manifestarea deplina
în exercitarea profesiei si în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor
stabilite de Corp.
• Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilitătii de a actiona în
interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface
nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionând în interes public, un profesionist contabil ar
trebui să respecte si să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
• Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori,
angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazează pe
obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunzătoare a
economiei. Aceasta încredere impune profesiunii contabile o răspundere publica. Interesul public este
definit drept bunăstarea colectiva a comunitătii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil
109
Biletul nr. 147

Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?

Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si
totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul
trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile.
- pragul de semnificaţie repartizat oricărui sold de cont dat : se utilizează la planificarea
auditului
Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de
erori, acestea sunt utilizate pentru a se estim a valoarea totala a erorilor pe segmentul
respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un
esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion /
Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei

Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale.

Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a

actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru
integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si
publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele
adecvate pentru a oferi o asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte
standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele
jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii
implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.
Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul
organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a
calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului
intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si
asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale
reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara;
organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv
in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului
profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru
asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de
persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

Biletulnr.148

Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea.

Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin faptul că erori
semnificative există în situaţiile financiare. El se divide în trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control
(RC) şi riscul de nedetectare (RN). Relaţia dintre acestea se poate prezenta sub forma următoare:
RA = Ri x RC x RN

110
 Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesională continuă.

Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca “un
profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se
asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente
din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale”.
Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile
de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru
dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod
competent in mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta
componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si
pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa
demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii
individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, “Dezvoltarea
profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei
profesionale”,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii
profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante
pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate
solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza
dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces
prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.

Biletul nr. 149

Care este riscul legat de control?

Riscul legat de control constă în faptul că o eroare semnificativă în cont sau într-o categorie de
operaţiuni, izolată sau împreună cu alte solduri de cont sau categorii de operaţiuni, nu este nici prevenită,
nici descoperită şi corectată prin sistemul contabil şi de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi în întregime eliminat, având în vedere limitele inerente oricărui
sistem contabil şi de control intern.
În general, auditorul fixează un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci când:
- sistemele contabile şi de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil şi de control intern al intreprinderii sunt considerate ca
insuficiente.
Când evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui să
documenteze elementele pe care se sprijină în concluziile sale.Riscul legat de control reprezinta riscul ca
o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie in
cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita,
detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de control intern.

Explicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi?

Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanţul contabil,
deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaţa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaţia
patrimoniului, a averii acumulate de firma de la înfiinţare si rezultatele financiare obţinute in ultima
perioada pentru care s-a incheiat.

Biletulnr.150

Cum se clasifică profesioniştii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:

111
 - dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si
desfasoare activitatea:
 individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii
- in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a
intreprinderilor.

Explicaţi diferenţele dintre preţ şi valoare.

Preţul este suma de bani ce se poate obţine din vânzarea unui bun de bunăvoie, intre parţi aflate
in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii in care preţul este determinat obiectiv. Stabilirea preţului
presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preţului ci gama de valori, respective zona
in care ar putea începe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preţul.
Valoarea unui bun se fondează pe noţiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala
constituie punctul de echilibru in care vânzătorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea
depinde de unele criterii sau factori care influenţează dorinţa de a cumpăra sau vinde; aceste criterii pot fi
subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care
abordează atât separate cat si împreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau
întreprinderii in ansamblul sau

BILET 151

CE ESTE RISCUL DE NEDETECTARE

Riscul de nedetectare reprezintă riscul ca o procedură de fond a auditorului să nu

detecteze o informaţie eronată ce există în soldul unui cont sau categorie de tranzacţii, care
ar putea fi semnificativă în mod individual, sau când este cumulată cu informaţii eronate din
alte solduri sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de nedetectare este
legat direct de procedurile de fond ale auditorului.
Spre deosebire de riscul inerent şi riscul de control, riscul de nedetectare poate fi controlat de
auditor prin:
􀂃 planificarea adecvată a auditului;
􀂃 stabilirea corespunzătoare a naturii, duratei şi întinderii lucrărilor;
􀂃 identificarea şi evaluarea performanţelor procedurilor de audit.
Unele riscuri de nedetectare vor fi întotdeauna prezente chiar dacă un auditor a examinat 100%
soldurile contabile sau categoriile de tranzacţii, datorită faptului că, de exemplu, majoritatea probelor de
audit sunt mai degrabă persuasive decât conclusive

Clasificati diferitele tipuri de evaluari

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii

- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evaluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor
nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale

112
Biletul nr. 152

Ce este şi ce semnificaţie are importanţa relativă?

Importanţa relativă este un factor care permite auditorilor să aprecieze amploarea diferitelor
categorii de riscuri. Ea se defineşte în raport cu valoarea sau cu natura unei iregularităţi sau inexactităţi
care figurează în informaţia financiară (inclusiv o omisiune) şi care, singură sau adăugată altora, ţinând
seama de circumstanţele specifice situaţiei respective, ar putea avea drept consecinţă influenţarea
raţionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijină pe această informaţie.

Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii?

Diagnosticul are drept scop:

- înţelegerea factorilor economici care influenţează sectorul de activitate al întreprinderii;
- cunoaşterea regulilor concurenţiale ale sectorului din care face parte întreprinderea;
- determinarea oportunităţilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care
utilizatorii raportului de evaluare il căuta in acea întreprindere pentru a deduce rapid consecinţele la
nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea întreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de
evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.

BILETUL 153

Daţi definiţia auditului în general şi identificaţi elementele fundamentale ale acesteia.

Noţiunea de audit în general semnifică revizia conturilor realizată de experţi independenţi în

vederea exprimării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii acestora.
Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii efectuate de un
specialist competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate prin raportarea la un
criteriu de calitate (standard/normă sau reglementare).
Elementele fundamentale care definesc auditul, în general:
- examinarea profesională a unei informaţii;
- obiectul auditului îl constituie orice informaţie;
- este realizat de un specialist competent şi independent;
- scopul este acela de a emite o opinie motivată; opinia exprimată asupra informaţii examinate
trebuie să fie argumentată şi cu răspundere pecuniară;
- examinarea trebuie să se facă după anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau o
normă legală sau profesională sau o reglementare.

Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii

Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul

diversilor indicatoriiar indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele
de bilant pot fi mult mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de
forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evalurarii se vehiculeaza cel putin 3 forme de
bilant : bilant contabil, bilant economic, bilant functional

Biletulnr.154

Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia.

113
 Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi
independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra
imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare, precum şi a rezultatelor (performanţelor)
obţinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează
(verifică) şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi
operaţii specifice întreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale, ca urmare a mandatului primit
din partea proprietarilor întreprinderii.
Elementele de bază ale auditului statutar sunt:
- profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau juridică;
- obiectul examinării efectuate de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale
entităţii, în totalitate lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor
financiare, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil;
- scopul examinării îl constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea
fidelă, clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor
obţinute de entitatea auditată;
- criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie
standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile.
-
Definiţi valoarea de piaţă.

Valoarea de piaţa reprezintă suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data
evaluării, intre un cumpărător si un vânzător, hotărâţi si avizaţi, care acţionează in cunoştinţa de cauza,
prudent si fără constrângeri, intr-o tranzacţie echilibrata după un marketing adecvat.

Biletul 155

Ce este auditul financiar? dar auditul statutar?

Auditul financiar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionit contabil

competent si independent asupra uneia sau mai multor informatii financiare contabile daca toate celelalte
elemente fundamentale ale auditului in general sunt indeplinite
Auditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati efecutate de un
profesionist contabil cu character de control, analiza inspectie, revizie, studii de cercetare daca toate
celelalte elemente ale auditului in general sunt indeplinite
Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi
independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi in ansamblul lor în vederea exprimării unei
opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara şi completa a poziţiei, situaţiilor financiare si a
performantelor financiare prin raportarea lor la standaredele nationale si internationale de audit;

Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vechimea cladirii

(7) Valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1) - (6), se
reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:
a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului
fiscal de referinţă;
b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la
data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

Biletulnr.156

Definiţi valoarea justă.

Valoarea justa reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua
părţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

Definiţi lichidarea societăţilor comerciale.

114
 Lichidarea unei societăţi comerciale reprezintă un număr de operaţiuni care după dizolvarea
societăţii urmăreşte trasformarea activului în bani şi plata creditorilor şi apoi partajul activului net (rămas)
între asociaţi.

Bilet nr.157

Definiti valoarea actuala a unui bun.

Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrări nete de numerar, care
urmează a fi generate de derularea normala a activităţii întreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate

Care sunt organele care aplica procedura insolventei?

In conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica procedura sunt: instantele

judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.
Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege,
precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si
operatiuni.

Biletulnr.158

Definiti valoarea de origine.

Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziţie reprezintă
totalitatea costurilor necesare pentru achiziţionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare
sau de folosire.

Care sunt masurile premergatoare lichidarii?

Masuri premergatoare lichidarii

Art. 113. - (1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta
comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte
bunuri mobile apartinând averii debitorului.
(2) În situatia prevazuta la art. 55, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea
relatiilor scrise privind situatia bunurilor debitorului. Daca în urma demersurilor efectuate conform
prevederilor art. 56-58, administratorul judiciar nu identifica nici un bun, inventarul se încheie pe baza
comunicarilor scrise transmise de autoritatile relevante.
(3) Nu vor fi puse sub sigilii:
a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau
pierderea din valoare;
b) registrele de contabilitate;
c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente în scurt timp, precum
si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi încasate
sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute; d) numerarul pe care lichidatorul îl va depune în
banca în contul averii debitorului.
(6) În timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea
bunurilor.
Art. 114. - (1) Daca averea debitorului poate fi inventariata complet într-o singura zi, lichidatorul
va putea proceda imediat la inventariere, fara a aplica sigiliile. În toate celelalte cazuri se va proceda la
inventariere în cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca
judecatorul-sindic dispune astfel. Daca debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din
inventar.
(2) Lichidatorul, pe masura desfasurarii inventarierii, ia în posesie bunurile, devenind depozitarul
lor judiciar.
Art. 115. - (1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale debitorului.
(2) Actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, iar daca acesta nu participa
la inventariere, numai de catre lichidatorul judiciar.
115
 (3) În vederea conservarii patrimoniului, în cazul în care în averea debitoarei nu exista suficiente
lichiditati, lichidatorul va putea valorifica de urgenta bunuri ale debitorului pentru obtinerea acestor
lichiditati fara aprobarea creditorilor. Valorificarea se va efectua prin licitatie publica, dupa evaluarea
prealabila, pornind de la valoarea de lichidare indicata de evaluator.

Bilet nr.159

Definiti valoarea de utilizare.

Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire

Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobândirea unui bun susceptibil a fi
folosit in acelaşi scop, in aceleaşi condiţii de utilizare, avand aceeaşi durata prezumata de folosinta si
posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevaluării.

Dizolvarea societatilor comerciale.

dizolvarea societatii = ca un moment care pune capăt activităţii comerciale normale, aşa cum
aceasta a fost determinată de actul constitutiv şi marchează trecerea în faza lichidării. Deci, prin
dizolvare, societatea intră într-o nouă fază a existenţei sale, în care urmează să se procedeze la lichidarea
bunurilor sale, adică la transformarea lor în bani, plata creditorilor şi repartizarea restului între asociaţi.
Numai după parcurgerea acestui “ciclu” intervine stingerea personalităţii juridice a societăţii şi, o data cu
aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga.

Biletul nr.160

Definiti valoarea substantiala.

Valoarea substantiala este o valoare funcţională care pleacă de la referinţele de bilanţ, dar
ţine seama de implicaţiile determinate de funcţia de exploatare a întreprinderii, pe baza activelor de
exploatare.Poate fi estimată la valoare brută (VSB), la valoare redusă (VSR) şi la valoare netă (VSN)
VALOAREA SUBSTANŢIALĂ BRUTĂ (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC +
Datorii)
+ Active obţinute prin închiriere sau leasing
- Active împrumutate/închiriate/cedate terţilor
- Costuri pentru reparaţii şi cheltuieli de punere în functiune
VALOAREA SUBSTANŢIALĂ REDUSĂ (VSR) = Valoarea substanţială brută
- Datorii nepurtătoare de dobânzi
- Avantaje care depăşesc condiţiile normale de
exploatare
VALOAREA SUBSTANŢIALĂ NETĂ (VSN) = Valoarea substanţială brută - Datorii totale

Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.

În contractul de societate, trebuie prevăzute clauzele de dizolvare a societăţii, această cerinţă

rezultă din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990
Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate în contract prin trimiterea la legislaţia societăţilor
comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menţionarea expresă a acestora.
Într-o opinie, cauzele de dizolvare prevăzute de lege ar fi limitative. În doctrina recentă, însă, s-a
considerat că asociaţii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, şi alte cauze de dizolvare decât
cele enumerate de lege, cu condiţia respectării art.5 Cod civil.
ART. 227
(1) Societatea se dizolvă prin:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;
b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;
c) declararea nulităţii societăţii;
d) hotărârea adunării generale;

116
 e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum
neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;
f) falimentul societăţii;
g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), asociaţii trebuie să fie consultaţi de către consiliul de
administraţie, respectiv de directorat, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu
privire la eventuala prelungire a acesteia. În lipsă, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul
poate dispune, prin încheiere, efectuarea consultării conform art. 119 alin. (3).
(3) Dacă procedura prevăzută la alin. (2) nu este îndeplinită, la expirarea duratei menţionate în actul
constitutiv orice persoană interesată sau Oficiul Naţional al Registrului Comerţului poate sesiza
judecătorul-delegat pentru constatarea dizolvării societăţii.

Biletul nr.161

Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie evaluarea.

- modificări in mărimea si structura capitalului social

- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale?

Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227 alin.
(1) si cu exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind
societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea societatii
comerciale:
1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care
urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor
contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie;
2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze
3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza
sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a
investitiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti;
6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);
7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma
actiunii de dizolvare/lichidare:
8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2;
9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din
lichidarea societatii comerciale, in functie de:
a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;
b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii
generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre
actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta
Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si
completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din
Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Biletulnr.162

De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?

117
 Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanţurile societatilor
cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru
stabilirea valorii de piata a bunurilor
Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul întreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil;
nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot
fi extrapolate in perioada post privatizare
Cumparatorul nu investeşte pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le,
de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar,
stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii
pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
Cine pot fi lichidatorii

Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.

Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare -
trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si
administratorii.
Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii societatii sa
faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si
sa le semneze.
Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au
incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde
toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul
cenzorilor.

Biletul nr.163

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.

Obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii

sau cu salariatii.
Constatari - Ţinând seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: După trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
• Oportunităţile existente in mediul exterior întreprinderii, adică evoluţii cu un caracter previzibil
pozitiv pt întreprinderea evaluata cum ar fi legislaţie si reglementari specifice favorabile.
• Riscurile existente in mediul extern întreprinderii, adică evoluţii cu un efect previzibil negativ
(invers oportunităţilor) ;
• Punctele forte, adică atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcţionare a întreprinderii;
- contract si statut corespunzătoare;
- relaţii contractuale corecte;
- finanţare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaţii fiscale îndeplinite la timp;
• puncte slabe, adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea întreprinderii:
- statutul si contractul necorespunzătoare situaţiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terţii si cu proprii salariaţi;
- conflicte de munca;
- obligaţii fiscale nerespectate.

118
 Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului.
Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent faţă de părţile
interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar
putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.
- Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a fi înscrişi ca
membri ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei profesii fără auto
rizaţie. Dacă un expert contabil implicat într-o astfel de situaţie este solicitat pentru efectuarea unei expertize
contabile, el este obligat să aducă la cunoştinţa solicitantului situaţia în care se află.
- Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din oficiu
de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sau
solicitaţi în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
- Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în drept derivă din obligaţia
acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de
procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.
- Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile reglementate de Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25 punctele 5 şi 6.
-Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute la punctele 3 şi 4 de mai sus trebuie să le aducă, în
scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire.
- Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de independenţă şi va
completa o „Declaraţie de independenţă" care va însoţi lucrarea depusă pentru auditul de
calitate la Corp.

Biletul nr.164

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.

Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor

Constatari :
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in
volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti
restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii – actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor
interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor
publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
Concluzii – dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.

De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?

Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de
adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
(3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia
dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a
celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile
de la pronuntare.

119
Biletul nr.165

Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.

Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare

4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau
viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si
evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si
aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare – dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a
intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii
competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si
transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.

In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?

1.taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente desfasurarii procedurii insolventei, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru
continuarea activitatii acestuia, precum si plata remuneratiilor persoanelor implicate in procedura
(administratorul judiciar, lichidatorul judiciar, diversi specialisti desemnati de asmisitratorul judiciar)
2. creantele provenind din finantari acordate debitorului in perioada de observatie
3.creantele izvorate din raporturi de munca
4.creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii, cele
datorate cocontractantilor in urma exercitarii actiunilor in despagubiri si cele datorate tertilor dobanditori
de buna credinta
5. creantele bugetare
6. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de
intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de
existenta;
7. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a
familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
8. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din
livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
9. alte creante chirografare;
10. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10%
din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de
catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

Biletul nr. 166

Obiectivul Si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management Si

resurse umane

Obiectiv: Analiza structurii resurselor umane si capacitatea acesteia de a contribui la realizarea

obiectivelor întreprinderii.
Mijloace de realizare: Punerea in lucru a chestionarului de diagnostic si o descriere a profilului
cadrelor din întreprindere (structura multicriteriala a personalului, conducere, aspecte sociale).
Concluzii:
puncte tari:
puncte slabe.
120
 Care este termenul lichidArii societATii de la data dizolvArii?

ART. 260 (1) Lichidarea societăţii trebuie terminată în cel mult un an de la data dizolvării. Pentru motive
temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu perioade de câte 6 luni, dar nu cu mai mult de 24 de
luni cumulat. (2) Lichidarea nu liberează pe asociaţi şi nu împiedică deschiderea procedurii de faliment a
societăţii.

Biletul nr. 167

Obiectivele si mijioacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.

Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a stării
de sănătate a societarii;
b) Evaluarea diferenţelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puţin trei exerciţii financiare;
c) Utilizarea relaţiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor
proprii.
Constatări In urma analizei efectuate, având ca mijloace de efectuare datele si informaţiile conţinute in
situaţiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evaluării lor prin metode
patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte
• puncte slabe

Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii?

Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa
intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.

Biletul nr. 168

Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare.

BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se întocmeSte, potrivit legii. BilanTul
contabil este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are
lichidatorul?

ART. 253 (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice
sau reprezentanţii permanenţi – persoane fizice ale societăţii lichidatoare – trebuie să fie lichidatori
autorizaţi, în condiţiile legii. (2) Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii, respectiv
membrii directoratului. (3) Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea funcţiei, ca împreună cu
directorii şi administratorii, respectiv cu membrii directoratului societăţii, să facă un inventar şi să
încheie un bilanţ, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii, şi să le semneze. (4)
Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze patrimoniul societăţii, registrele ce li s-au
încredinţat de administratori, respectiv de membrii directoratului, şi actele societăţii. De asemenea,
aceştia vor ţine un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei lor. (5) Lichidatorii îşi
îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. În cazul societăţilor pe acţiuni organizate potrivit
sistemului dualist, lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere.
ART. 254 În cazul societăţilor a căror activitate s-a desfăşurat în baza autorizaţiei de mediu prevăzute
de Legea protecţiei mediului nr. 137/1995*), republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
lichidatorii sunt obligaţi să ia măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu, prevăzut de această lege, şi
să comunice rezultatele acestui bilanţ agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului.
121
 ART. 255 (1) În afară de puterile conferite de asociaţi, cu aceeaşi majoritate cerută pentru numirea lor,
lichidatorii vor putea:
1. a) să stea în judecată în numele societăţii;
2. b) să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;
3. c) să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii;
4. d) să facă tranzacţii;
5. e) să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii;
6. f) să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte
acte necesare.
(2) În lipsa unor dispoziţii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, lichidatorii nu pot să
constituie ipoteci asupra bunurilor societăţii, dacă nu sunt autorizaţi de instanţă.
(3) Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt
răspunzători personal şi solidar de executarea lor.
ART. 256 (1) Lichidatorii nu pot plăti asociaţilor nici o sumă în contul părţilor ce li s-ar cuveni din
lichidare, înaintea achitării creditorilor societăţii. (2) Asociaţii vor putea cere însă ca sumele reţinute să
fie depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C. – S.A. ori la o bancă sau la una dintre
unităţile acestora şi să se facă repartizarea asupra acţiunilor sau părţilor sociale, chiar în timpul
lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor societăţii,
scadente sau care vor ajunge la scadenţă, mai rămâne un disponibil de cel puţin 10% din cuantumul lor.
(3) Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societăţii pot face opoziţie în condiţiile art. 62.
ART. 257 Lichidatorii care probează, prin prezentarea situaţiei financiare anuale, că fondurile de care
dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil trebuie să ceară sumele necesare
asociaţilor care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă aceştia sunt
obligaţi, potrivit formei societăţii, să le procure sau, dacă sunt debitori faţă de societate, pentru
vărsămintele neefectuate, la care erau obligaţi în calitate de asociat.
ART. 258 Lichidatorii care au achitat datoriile societăţii cu propriii lor bani nu vor putea să exercite
împotriva societăţii drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi.
ART. 259 Creditorii societăţii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor acţiunile care decurg din
creanţele ajunse la termen, până la concurenţa bunurilor existente în patrimoniul societăţii, şi numai
după aceea de a se îndrepta împotriva asociaţilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea acţiunilor
subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social.

Biletul nr.169

Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare.

Bilanţul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale
întreprinderii:
- funcţiile de investiţii,
- de exploatare si
- de trezorerie – in active si
- funcţia de finanţare in pasiv.

Explicati conceptul si tipurile de independenta.

Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza

publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gândire):
— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie
afectată judecata profesionala;
— Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparentä:
— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost
limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului
contabil;
122
 — este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibilä cu orice alta activitate curentä.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu
deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrările
profesionistului contabil.
Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste
liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu
integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi:
• implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea
unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri,
servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai;
• implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al
executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia;
• acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot
sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu
exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de
independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
• incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; • conditiile in care onorariile
primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a
societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea
activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala,
respectiv
societate comerciala;
• acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma
absoluta, prin contract sau conventie .
Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si
orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar
daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.

Biletul nr.170

Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?

Paşii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei întreprinderi sunt:

1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatării si elemente in afara
exploatării (necesare întreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatării;
3. Calculul matematic al activului net corectat.

Amenintari la adresa independentei.

Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:

1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare

Bilet nr. 171

Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere?

Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:

Activul net corectat si capacitatea beneficiara
Diagnosticul juridic
Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare
Diagnosticul functiunii comerciale
123
 Diagnosticul functiunii de productie
Diagnosticul functiunii de resurse umane
Diagnosticul functiunii financiar-contabile

Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de la sedinta
comitetului creditorilor?

Lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la

data şedinţei comitetului creditorilor, înştiinţându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului şi a
procesului-verbal al şedinţei comitetului creditorilor privind raportul.”

Biletul nr. 172

În ce constă separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare şi bunuri

nenecesare?

Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente

necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si
masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin
bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de
utilitate a elementelor patrimoniale de activ;
-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau
cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de
restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori
pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale.
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va
degaja la cesiunea lor.
Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in
vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.

Despre profesionalism.

Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se

impun patru imperative fundamentale( conf prevederilor Codului Etic National):
-Credibilitatea. În întreaga societate exista nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de
informaţii.
-Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar
identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obţinute din partea
profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.
-Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie sa se poată simţi încredinţaţi ca
exista un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.

Bilet nr. 173

Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o intreprindere in
vederea determinarii activului net corijat?

- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente

in afara exploatarii (necesare intreprinderii);
- reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii;
- calculul matematic al activului net corectat.

Despre confidentialitate.

124
 Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul privat al
informatiilor obtinute în timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze sau sa le divulge, fara autorizatie
scrisa, în afara de cazurile în care obligatia divulgarii este prevazuta de lege sau prin acte normtive
imperative
Confidentialitatea este stricta, în afara de cazurile în care a primit o autorizatiei speciala de a
divulga informatiile sau în caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate, sub orice forma, subalterni sau
colaboratori, respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
Confidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile primite nu sunt folosite de
profesionistul contabil în beneficiul personal sau al unui tert.
Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa
îndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.
În interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de
confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si întinderii obligatiilor legate de
confidentialitate si asupra circumstantelor în care divulgarea de informatii primite în cursul exercitarii
unei misini, trebuie autorizata sau ceruta.
Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislatia fiecarei tari.
Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute în vedere mai multe
aspecte, si anume:
a. când divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu
deosebire terti) pot fi lezate;
b. când divulgarea este ceruta de lege sau când exista obligatii profesionale de
divulgare:
- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de informatii
care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau
nejustificabile;
- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt
destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informatii;
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica
responsabilitatea sa.
În toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.

Biletul nr. 174

Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?

Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica)
a tuturor datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanţul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale.

Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la

afisarea raportului fiscal ?

Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii
pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85)
“Art. 129. – (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va
supune judecatorului-sindic un raport final însotit de situatiile financiare finale; copii de pe
acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului.
Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la
afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile înainte
de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin încheiere, toate obiectiunile la raportul final, îl
va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data înregistrarii raportului final vor fi înca sub conditie nu vor participa la ultima
distribuire.
Art. 130. – Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca
distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate în termen de 90 de
125
 zile de catre cei îndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, în contul averii
debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite în conditiile art. 4 alin. (4).”

Bilet nr. 175

In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat?
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a
tuturor datoriilor actualizate.

Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea
de insolventa?

Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum
si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca
aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat
mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei
juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care
au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.

Biletul nr.176

In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?

Valoarea patrimoniala a unei întreprinderi este activul net corijat

Activul net corijat se calculează prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE

Ce se intelege prin termenul insolventa

Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor bănesti
pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvenţa este prezumată a fi vădită atunci când debitorul, după 30 de
zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori; b) insolvenţa este iminentă
atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu
fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

Bilet nr. 177

Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia

Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic
si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculează prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORII
Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substanţiale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )

Ce se intelege prin procedura falimentului?

Prin procedura falimentului se întelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara

126
care se aplica debitorului în vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de
radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;

Bilet nr. 178

Cum se calculeaza" valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? Explicati semnificatia
acesteia.

Val. substanţiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, deşi sunt înregistrate in
patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului.

Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic?

(1) Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentului capitol, sunt
a) pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei şi, după caz, de intrare
în faliment, atât prin procedura generală, cât şi prin procedura simplificată;
b) judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea
procedurii;
c) judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii;
d) desemnarea motivată, după verificarea eventualelor incompatibilităţi, prin sentinţa de
deschidere a procedurii, după caz, a administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului judiciar
provizoriu, solicitat de creditorul care a depus cererea de deschidere a procedurii ori de către debitor, dacă
cererea îi aparţine acestuia. În lipsa unei astfel de propuneri făcute de către debitor sau de către oricare
dintre creditori, desemnarea se va face dintre practicienii în insolvenţă înscrişi în Tabloul Uniunii
Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, care şi-au depus ofertă la dosar. Dacă nu s-a depus
nicio ofertă, va desemna aleatoriu pe oricare dintre practicienii în insolvenţă înscrişi în Tabloul Uniunii
Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România. În cazul în care atât debitorul, cât şi creditorul au
solicitat desemnarea câte unui administrator judiciar/lichidator judiciar va avea prevalenţă cererea
creditorului. Dacă creditorii solicită a fi desemnaţi administratori judiciari/lichidatori judiciari diferiţi,
judecătorul-sindic va desemna motivat pe unul dintre cei propuşi de aceştia. Desemnarea se va face
pentru administrarea procedurii până la confirmarea acestuia în condiţiile legii. Totodată, judecătorul-
sindic va fixa onorariul în conformitate cu criteriile stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
86/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru
această perioadă;
e) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar desemnat
de adunarea creditorilor ori de creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor. Dacă nu
există contestaţii asupra legalităţii hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului care deţine mai
mult de 50% din valoarea creanţelor, confirmarea se face în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în
termen de 5 zile de la sesizarea judecătorului-sindic;
f) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a
lichidatorului judiciar, potrivit prevederilor art. 57 alin. (4);
g) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea;
h) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au
contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă, potrivit art. 169, sau sesizarea organelor de urmărire
penală atunci când există date cu privire la săvârşirea unei infracţiuni;
i) judecarea acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar pentru
anularea unor acte ori operaţiuni frauduloase, potrivit prevederilor art. 117-122 şi a acţiunilor în nulitatea
plăţilor sau operaţiunilor efectuate de către debitor, fără drept, după deschiderea procedurii;

127
 j) judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor sau ale oricărei persoane
interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar;
k) confirmarea planului de reorganizare, după votarea lui de către creditori;
l) soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a creditorilor de întrerupere a procedurii de
reorganizare judiciară şi de intrare în faliment;
m) soluţionarea contestaţiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale
lichidatorului judiciar;
n) judecarea acţiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;
o) judecarea cererilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar în situaţiile în care nu se
poate lua o hotărâre în şedinţele comitetului creditorilor sau ale adunării creditorilor din lipsa de cvorum
cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocaţi, la cel puţin două şedinţe ale acestora având aceeaşi
ordine de zi;
p) dispunerea convocării adunării creditorilor, cu o anumită ordine de zi;
q) pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii;
r) orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Bilent nr. 179

Ce este rata de actualizare?

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o
anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulterior.

Despre integritate.
Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în
relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte
informaţii când apreciază că acestea:
 conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
 conţin declaraţii sau informaţii eronate;
 omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă prevederile mentionate dacă el
furnizează un raport modificat pentru a respecta cerinţele de mai sus.

Bilet nr. 180

Care sunt tehnicile de actualizare?

Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul parametrilor economici
si al indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
In piaţa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atât aduce pagube.
In piaţa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaţa banii sunt
neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizează si se exprima prin 2 tehnici speciale , după cum este luat in considerare factorul
timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent - viitor , se aplica regula capitalizării sau

128
tehnica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca suma X o amplificam
cu factorul de capitalizare (1+i)n .

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor –prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare
numita si regula de actualizare
- suma „y” prevazuta a fi chetuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea „x” daca suma y o
aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevăzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il
amplificam cu factorul de actualizare

X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1

An= 1 - (1+t)n

Despre obiectivitate.

Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor,

conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite
profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil
ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în
mod negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi
demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite.
Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea
serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.
In selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor
etice legate de obiectivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:
a. Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le
pot diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste
posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze
obiectivitatea profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să
încalce obiectivitatea.
d. Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile
profesionale contabile şi-a însuşit principiul obiectivitătii.

Biletul nr.181

Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.

- Rentabilitatea specifica aşteptata pentru investiţii alternative,

- rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piaţa financiara
- rata dobânzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobânzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobânzii de
baza fără risc)

Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.

129
 Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale deetica ce
reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati.
Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitatide
comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoarela conditiile de
exercitare a activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod deosebit
independenta, impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge de alte profesii
prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii contabili din intreaga
lume trebuie sa furnizeze servicii deinalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa
respecte unele principii sireguli de comportament professional menite sa dea serviciilor
respective autoritateanecesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii
financiar-contabilecare pot influenta negative deciziile acestora.Stabilirea de principii si reguli
etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora decatre toti profesionistii contabili
constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul
profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenecesare pentru instruirea unui sistem de
investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.

Biletul nr. 182

Codul etic IFAC; rol, structura.

Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:

- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care
respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene
negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A – destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-
profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 – Integritatea
Sectiunea 120 – Obiectivitatea
Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 – Comportamentul profesional
Partea B – destinat profesiionistilor contabili independenti – 10sectiuni
Sectiunea 200 – Introducere
Sectiunea 210 – Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 – Opinii suplimentare
Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 – Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 – Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 – Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C – destinata profesionistilor contabili nagajati – 6 sectiuni
Sectiunea 300 – Introducere
Sectiunea 310 –Conflicte potentiale
Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor
` Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 – Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte

Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa caz
lichidatorului?

130
 Debitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia administratorului judiciar sau, după caz,
lichidatorului toate informaţiile cerute de acesta, precum şi toate informaţiile apreciate ca necesare cu
privire la activitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale făcute de
el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii

Biletul nr.183

Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei

intreprinderi.insolvents?

Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului întreprinderii.

Desigur, se înţelege ca, atunci când firma nu utilizează credite, rata de actualizare va fi egala cu
costul capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit
Sau
Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar
si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere
preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin
profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*π
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
π = profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei

Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolventei

În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor

menţionaţi în lista depusă de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, după caz, în condiţiile
art. 32 alin. (2), debitorului şi oficiului registrului comerţului sau, după caz, registrului societăţilor
agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea menţiunii.
(2) Dacă creditorii cu sediul sau cu domiciliul în străinătate au reprezentanţi în ţară, notificarea
va fi trimisă acestora din urmă.
(3) Notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează conform prevederilor Codului de procedură
civilă şi se va publica, totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulaţie şi în
Buletinul procedurilor de insolvenţă.

Bilet nr.184

Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi?

Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar
si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere
preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin
131
profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*π
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
π = profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
Cost = profit ( dividende) / capital propriu
cost = dobanda + prima de risc

Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?

Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform
evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a
procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în sentinţa de deschidere a
procedurii; cererile de creanţe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.
Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul
creanţei, precum şi menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii.

Biletul nr.185

Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.

Relatia dintre riscuri si rata de actualizare

Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca
viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe
piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate
de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din
suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului)
sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente
ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile
pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii –timp a banilor si riscurile specifice
activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri
de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa
fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de pr&ecirc;t si
riscul fluxului de numerar.

Aspecte conceptuale privind etica.

Etica isi are originea in cuvantul “ethos” din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul
unui individ, cat si cultura unei comunitati.E t i c a s e o c u p a c u s t u d i u l t e o r e t i c a l v a l o r i l o r s i
c o n d i t i i l o r u m a n e d i n p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.Etica,
in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un
ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.Exista o stransa legatura intre educatie
si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde competenta ce se obtine prin actiuni educative

Biletul nr.186

Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.

Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pieţei si
riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o întreprindere cu

132
multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.

Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?

Potrivit Legii nr. 85/2006, categoriile de persoane şi termenele în care pot propune planul.
(1) Următoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în condiţiile de
mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile de la
afişarea tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia formulării, potrivit art. 28, a intenţiei de reorganizare,
dacă procedura a fost declanşată de acesta, şi potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost
deschisă ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnării sale şi până la împlinirea unui termen de 30 de
zile d ela data afişării tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia să îşi fi manifestat această intenţie până la
votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai mulţi creditori care şi-au anunţat această intenţie până la votarea raportului
prevăzut la art. 59 alin. (2), deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse în
tabelul definitiv de creanţe, în termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe.

Biletul nr. 187

Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.

Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este
mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

Ce sunt serviciile profesionale?

Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de
un contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor
profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.

Biletul nr. 188

Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu
influenta asupra ratei de actualizare.

Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :

-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a
managementului la exigentele economiei de piata:
-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse
demodate si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului.
Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si
transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare.

Despre Standardele Internationale de Audit.

Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite
urmatoarele categorii de standarde:
- Standardele Internationale de Audit (ISA);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);

133
 - Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari
pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera
la depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de
IAASB in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor
nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale
standardele si celelalte documente emise de IAASB;
- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor
nationale care incorporeaza standardele internationale;
- implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea
corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de
IAASB.

Biletul nr.189

Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi

asupra valorii acesteia?

124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea
abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte
B<1 – duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat

Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.

Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul
public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea
responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii;
Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care
dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a
economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie
de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care
lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea colectiva a
comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt
puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si
eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si
actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse
domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei;
Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste
increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea
increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si
consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii
manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a fost
preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata
in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-
a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a
firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a
nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii
statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in
domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se
extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca
nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale
profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in
134
domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt
selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere
publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor
statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de
calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii
calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.

Biletul nr.190

Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de

determinare.

Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obţinut ca diferenţa intre
activul bilanţului economic si datoriile înscrise in acest bilanţ.
Metode- vezi Bilet….

Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social al profesionistilor

contabili.
Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara
dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a
unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si
de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali – profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru
bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre
cetatenii aceluiasi stat?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei
companii si proprietarii acesteia, intre munca si capital?
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin
faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale
profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a
cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar
aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in
afaceri, in educatie sau in practica libera.
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila
prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale
puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in
firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale,
financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte
diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme
informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in
consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei
contribuie la performantele pietelor financiare etc

Biletul nr. 191

Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea

intreprinderii.

135
 Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii
ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care
finanteaza intreprinderea
Despre competenta profesionala si prudenta.

130.1 Principiul competenţei profesionale şi prudenţei impune tuturor profesioniştilor contabili

următoarele obligaţii: (a) să menţină cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul prevăzut pentru a
se asigura că un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente;
Şi (b) să acţioneze cu atenţia necesară şi in conformitate cu standardele tehnice şi profesionale in
vigoare in procesul furnizării de servicii profesionale.
130.2 Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judecăţi solide in utilizarea
cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. Competenţa profesională poate fi
impărţită in două faze distincte:
(a) dobandirea competenţei profesionale; şi
(b) menţinerea competenţei profesionale.
130.3 Menţinerea competenţei profesionale necesită cunoaşterea continuă şi inţelegerea voluţiilor
tehnice, profesionale şi de afaceri relevante. Dezvoltarea profesională continuă ii dă posibilitatea
profesionistului contabil să işi dezvolte şi să işi menţină capacităţile de a acţiona
Competent in mediul profesional.
130.4 Prudenţa implică responsabilitatea de a acţiona in concordanţă cu dispoziţiile privind o
misiune, cu grijă, meticulous şi la timp.
130.5 Un profesionist contabil trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele
care lucrează sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o pregătire şi o
supraveghere corespunzătoare.
130.6 Atunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie să inştiinţeze clienţii, angajatorii sau
alţi utilizatori ai serviciilor profesionale de limitările inerente din serviciile respective.

Biletul nr.192

Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi?

- studiul rezultatelor trecute (3 ani)

- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacităţii
beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilanţ
care îndeplineşte cumulativ 4 condiţii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se porneşte de la profitul din bilanţ căruia i se aduc corecţii:
A. corecţii pe orizontala intre exerciţii care scot in evidenta modificările din legislaţie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanţurile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corecţii pe verticala adică pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt
ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatărilor din diagnosticul de evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adăugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corecţii se refera la corectarea profitului obţinut din diferenţe de curs
valutar;
B. a doua categorie de corecţii sunt legate de amortismente - se înlătura orice exces de amortizare
si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experţii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerările trebuie

136
adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si studiile efectuate de experţi in munca si
protecţia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârşit de perioada, anomaliile trebuind
reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepţionale - se reţin numai acele profituri
care provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecţii legate de sinergii
G. alte corecţii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatărilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scădea valoarea
întreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuţii cu conducerea asupra viitorului întreprinderii din care trebuie sa rezulte
ca întreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidaţi ve.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in
evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseşte in evaluări pt
fuziuni, divizări, majorări de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si
viitoare; se utilizează in evaluarea pt vânzări intre proprietari privaţi.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si
viitoare, de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.

Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?

Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educație
care sa fie îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea şi natura reglementarii depend de urmatorii
factori:
4. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice şi societatii.
5. Conditiile de piata in care activeaza profesia.
6. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste
serviciile respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine
experienta necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii

BILETUL 193

Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea
capacitatii beneficiare:

A. prima categorie de corecţii se refera la corectarea profitului obţinut din diferenţe de curs valutar;
B. a doua categorie de corecţii sunt legate de amortismente – se înlătura orice exces de amortizare si se
adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experţii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerările trebuie
adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si studiile efectuate de experţi in munca si
protecţia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe întreaga
perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârşit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate
sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepţionale – se reţin numai acele profituri care
provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecţii legate de sinergii
G. alte corecţii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatărilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scădea valoarea
întreprinderii.

137
 Ce este auditul intern?

Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor unei organizatii in
scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de
conducere a acesteia.
El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din
exteriorul acesteia.
Auditul intern are scopul:
• de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si managementul
acestuia, conform prevederilor legale;
• de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea entitatii
economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii
organizatiei;
• de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii entitatii
economice, pentru cunoasterea realitatilor din organizatia respectiva;
• de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale organizatiei si de a identifica
metodele de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.

Biletulnr.194

Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si

provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor?

- Influenţează amortizările tehnice reale şi cea fiscal

- Înlătură amortizările în exces

Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?

1. Statutul auditorului
– auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
2. Beneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii;
3. Obiectivele auditului
- Audit statutar – are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei,
situatiei si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor ,
deci a sistemului de control al intreprinderii ;
Controlul intern – constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un
MIJLOC.
4.Domeniul de aplicare
- Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la
elaborarea situatiilor financiare ;
- Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile
intreprinderii , dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau nu legatura
cu practicile financiare –ex. Probleme de recrutare de personal. Actual managerii gresesc deoarece incarca
activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara).
5. Pozitia fata de frauda
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor
financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.
Auditorul intern – desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa
contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei
nerespctari a procedurilor de control intern.
6.Independenta
Este diferita in sensul ca:
-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a
138
intreprinderii auditata , nu si fata de conducere .
7. Periodicitatea auditurilor
-Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ;
-Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor , potrivit
planului de audit intern .
(Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara
rezerva . Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea
stocurilor de ex) .
8. Metodologia :
-Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAASB
(Consiliul pt. Standarde Internationale de Audit si Asigurare )
-Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI (Institutul
International al Auditului Intern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in
folosul conducerii .

Biletul nr. 195

Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu cheltuielile

salariale?

se ajustează profitul net prin înlăturarea din costuri a exceselor de salarizare şi adăugarea
insuficienţei de salarizare, referinţa constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaţa muncii de
către experţi independenţi în muncă şi protecţie socială

De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale?

Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor,
cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.

Biletulnr.196

Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru
a determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii.

Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare
celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute de o
intreprindere cu productie integrata.
Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea
intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare

2.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.

Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a actionarilor.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate
directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea
planificării financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea
hotararilor acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.
85/2006 privind procedura insolventei.
De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie
din partea adunarii generale a actionarilor.
139
 Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori,
numind pe unul dintre ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest
lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei
stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa
reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.
Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot
imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a
societatii ,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general.
Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite
sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul
comertului specimene de semnatura.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun
administrator.
Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei
decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe
baza unor informatii adecvate.
Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la
administrarea societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in
interesul societatii.
Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele
comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si
dupa incetarea mandatului de administrator.

Biletui nr.197

Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?

Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prinoferirea
unei resigurări referitoare la:
-acurateţea declaraţiilor financiare;
-continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;
-existenţa unor fraude;
-respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;
-comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.

Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.

Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor aferente conducerii societăţii, înlimitele
obiectului de activitate al societăţii şi cu respectarea competenţelor exclusive rezervate de lege sau de
actul constitutiv consiliului de administraţie şi adunării generalea acţionarilor.

Biletul nr. 198

Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacităţii beneficiare a unei

întreprinderi?

Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:

- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din
perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare
140
 Obligaţiile administratorilor în cadrul societăţilor pe acţiuni.

Art. 1442. - (1) Administratorii sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligaţiilor, potrivit
prevederilor art. 72 şi 73.
(2) Administratorii răspund faţă de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele îndeplinite de
directori sau de personalul încadrat, când dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea
impusă de îndatoririle funcţiei lor.
(3) Directorii vor înştiinţa consiliul de administraţie de toate neregulile constatate cu ocazia
îndeplinirii atribuţiilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediaţi dacă, având cunoştinţă
de neregulile săvârşite de aceştia, nu le comunică cenzorilor sau, după caz, auditorilor interni şi
auditorului financiar.
(5) În societăţile care au mai mulţi administratori răspunderea pentru actele săvârşite sau pentru
omisiuni nu se întinde şi la administratorii care au făcut să se consemneze, în registrul deciziilor
consiliului de administraţie, împotrivirea lor şi au încunoştinţat despre aceasta, în scris, pe cenzori sau
auditorii interni şi auditorul financiar.
Art. 72. - Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile
referitoare la mandat şi de cele special prevăzute în această lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:
a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;
b) existenţa reală a dividendelor plătite;
c) existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
d) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate
directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea
planificării financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea
hotararilor acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.
85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite
de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114

Biletui nr.199

Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate?

Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:

- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta

Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?

(1) Consiliul de administraţie reprezintă societatea în raport cu terţii şi în justiţie. Înlipsa unei
stipulaţii contrare în actul constitutiv, consiliul de administraţie reprezintăsocietatea prin preşedintele său.
(2) Prin actul constitutiv, preşedintele şi unul sau mai mulţi administratori pot fiîmputerniciţi să reprezinte
societatea, acţionând împreună sau separat. O astfel de clauzăeste opozabilă terţilor.(3) Prin acordul lor
unanim, administratorii care reprezintă societatea doar acţionândîmpreună pot împuternici pe unul dintre
141
ei să încheie anumite operaţiuni sau tipuri deoperaţiuni.(4) În cazul în care consiliul de administraţie
deleagă directorilor atribuţiile deconducere a societăţii în conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta
societateaaparţine directorului general. Dispoziţiile alin. (2)-(4) se aplică directorilor în
modcorespunzător. Consiliul de administraţie păstrează însă atribuţia de reprezentare asocietăţii în
raporturile cu directorii.(5) Consiliul de administraţie înregistrează la registrul comerţului numele
persoanelor împuternicite să reprezinte societatea, menţionând dacă ele acţionează împreună sauseparat.
Acestea depun la registrul comerţului specimene de semnătură.

Biletul nr.200

Ce înţelegeţi prin perioada de referinţă a unei întreprinderi în evaluarea acesteia prin

rentabilitate.

Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la

sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace
asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi
societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru
reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al
investitiei.

De către cine sunt numiţi membrii consiliului de supraveghere?

Art. 153
(1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia
primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.
(2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre
membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari.
(3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi
mai mic de 3 si nici mai mare de 11.
(4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o
majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.
(5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.
Art. 153^7
(1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la
numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.
(2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de
supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru
completarea locurilor vacante.
Art. 153^8
(1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei
nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.
(2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii
specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea
independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile
reglementate la art. 138^2 alin. (2).
(1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de
conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfasurata.
(2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca
adunarea generala a actionarilor.
(3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea,

142
in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul
consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere
acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data
cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o
alta majoritate si nici stipula alte conditii.
Art. 153^10
(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai
consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in
domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere si a
personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta
consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.
(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de
supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru independent al
consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta
relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
(4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de
auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie.
Art. 153^11
(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de
supraveghere si prezideaza intrunirea.
(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre
membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la
convocare.
(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. (2),
autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot
in consiliu.
(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de
zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal
este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului.

Biletul nr.201

Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi?

Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar
evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a
estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice
i n t r e p r i n d e r i i evaluate.

Atributiile principale ale consiliului de supraveghere.

Consiliul de supraveghere are următoarele atribuţii principale:

a) exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii de către directorat;
b) numeşte şi revocă membrii directoratului;
c) verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu hotărârile adunării generale a
operaţiunilor de conducere a societăţii;
d) raportează cel puţin o dată pe an adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfăşurată.

Biletul nr.202

Ce relaţie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiară şi valoarea întreprinderii.

Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata
este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
143
 Câţi cenzori va avea o societate pe acţiuni?

Art. 159. - (1) Societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu
se prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar.
Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi
realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil
autorizat in conditiile legii sau expert contabil.

Biletul nr.203

Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina?

Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor

care finanteaza intreprinderea

Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.

(1) Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă situaţiilefinanciare
sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă suntţinute regulat şi dacă
evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor
consideranecesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunării
generale un raport amănunţit. Modalitatea şi procedura de raportare a auditorilor
interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomânia.(3)
Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea suntînsoţite de raportul
cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, după caz, auditorii interni vor aduce la
cunoştinţă membrilor consiliului de administraţie neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor
legale şiale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la
cunoştinţă adunării generale.

Biletul nr.204

Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina?

Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de

ani.

Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?

În afară de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină:

a) un registru al acţionarilor care să arate, după caz, numele şi prenumele, codul numeric personal,
denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute în
contul acţiunilor. Evidenţa acţiunilor tranzacţionate pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de
tranzacţionare se realizează cu respectarea legislaţiei
specifice pieţei de capital;
b) un registru al şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale;
c) un registru al şedinţei şi deliberărilor consiliului de administraţie, respectiv ale directoratului şi
consiliului de supraveghere;
d) un registru al deliberărilor şi constatărilor făcute de cenzori şi, după caz, de auditori interni, în
exercitarea mandatului lor;
e) un registru al obligaţiunilor, care să arate totalul obligaţiunilor emise şi al celor rambursate,
precum şi numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, când ele sunt nominative.
Evidenţa obligaţiunilor emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau
printr-un sistem alternativ de tranzacţionare va fi ţinută conform legislaţiei specifice pieţei de capital;
f) orice alte registre prevăzute de acte normative speciale.

Biletul nr.205

144
Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?

Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii

veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a
intreprinderii (CB) exprimata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic yValoarea de
rentabilitate continua:V= CB + CB/iUnde:CB= exprima profitul net mediu anual previzionat;CB/i=
valoarea de rentabilitate

Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni.

Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati

si comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce
comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi
specifice SA se regasesc si in cazul SCA.

Biletul nr.206

Definiţi capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi prezentaţi formele de exprimare a

acesteia.

Capacitatea beneficiara înseamnă aptitudinea unei întreprinderi de a genera un beneficiu dat, in

viitorul apropiat, in condiţii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii
ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care
finanţează întreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin următorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea
veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe
actualizarea fluxurilor degajate de întreprindere.

Ce înţelegeţi prin audit în general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?

Noţiunea de audit în general semnifică revizia conturilor realizată de experţi independenţi în

vederea exprimării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii acestora.
Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării unei
opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.
Obiectivul oricărui tip de audit îl constituie îmbunătăţirea utilizării informaţiei.
Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea
situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau
auditul statutar.
Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de
exemplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii;
-auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în
situaţiile financiare;
-auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale;
-auditul financiar asupra situaţiei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a
făcut de o manieră prudentă etc.
Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi
din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”.
O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit
de gestiune.
Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit
statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la

145
auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere,
considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de
“audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii.
Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent
asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute
de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică
în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice
intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale,
legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii
(acţionari, asociaţi).

Biletul nr.207

Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei

intreprinderi?

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor
de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor.
Fluxul de trezorerie reprezintă profiturile întreprinderii după scăderea cheltuielilor si impozitelor pe
imobilizări, dar înaintea dobânzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobânda pe datoria la terţi
- economia la impozitul aferent întreprinderii datorata deductibilităţii dobânzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creşterea fondului de rulment, inclusiv a lichidităţilor/datoriilor
Flux de trezorerie

Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu
raspundere limitatei?

Adunarea generală a asociaţilor are următoarele obligaţii principale:a) să aprobe situaţia financiară
anuală şi să stabilească repartizarea profitului net; b) să desemneze administratorii şi cenzorii, să îi
revoce/demită şi să le dea descărcarede activitate, precum şi să decidă contractarea auditului financiar,
atunci când acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c) să decidă urmărirea administratorilor şi
cenzorilor pentru daunele pricinuitesocietăţii, desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;d) să
modifice actul constitutive

Biletul nr.208

In ce constă metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate?

Metoda DCF consta in însumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate,
pana in anul ,,n”, când se apreciază ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii
sale; in acest an ,,n” se stabileşte valoarea reziduala a activului sau a întreprinderii

Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?

Art. 207
(1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
146
 (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si
calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
Art. 208
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care
hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate
motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa
obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au
dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand
creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a
respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii
adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea
creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.
(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta
poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca
reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii
creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin
restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea
obligatiunilor rambursate.
Art. 210
(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii
nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor
legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si
exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora
capitalul social.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai
cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor
sau primelor de emisiune.
Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor
prevazute pentru constituirea societatii.
(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre
membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul
comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b) denumirea si sediul societatii;
c) capitalul social subscris si varsat;
d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de
supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;
e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5
ani;
g) obligatiunile emise de societate;
h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul
si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele
acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele
3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile
aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
Art. 213Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin
147
acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este
supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii
directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in
publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu
prevederile legislatiei privind piata de capital.
Art. 215
(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a
hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea
acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
(2) Aporturi in creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou,
avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele
persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Art. 216
(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand
actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de
adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin. (4),
daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea
drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale,
respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a
IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
Art. 216^1
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in
actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.
Art. 217
(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii
generale extraordinare a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale
extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului
de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a
actiunilor.
(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social
subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie,
respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 219
(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in
masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in
cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in
proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data
publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura
(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220^1
(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca,
intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul
social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in
148
schimbul aporturilor.
(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o
modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii
modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris,
existent in momentul autorizarii.
(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv
directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de
preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv
directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin.
(3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea
dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului
si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din
sursele prevazute de art. 210.

Biletul nr.209

Care sunt cele 4 etape (paşi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibilităţi actualizate?

Aplicare metodei se face in patru etape:

1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de
prognoza stabilit întreprinderii; deci o buna viziune, o înţelegere a fluxurilor trecute: vânzări, preturi,
structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmează a fi adăugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat;
orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand
momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala,
de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat
(Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon

___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creşterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar

4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se
a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.

Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu
răspundere limitată?

Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a
oricarui asociat.
1 Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:
a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente
incapabil;
c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie
d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura
socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor
asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de
catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai
din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu
un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas
hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate

149
cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa
definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul
hotararii se va publica in Monitorul Oficial.

Biletul nr.210

Ce este valoarea reziduală, cum se determină şi când se foloseşte în evaluarea întreprinderii?

Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in
schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare
prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza :

1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat

(Vr=ZxCF) sau
2. aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung
a fluxului de numerar
K-g

Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?

Societatea se dizolvă prin.

-trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;
-imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;
-declararea nulităţii societăţii;
-hotărârea adunării generale;
-hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile
grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;
-falimentul societăţii;
-alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.
Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc
cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea
asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului.
Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate
In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot
opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.
Declararea nulitatii societatii comerciale
Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin
care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind
constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in
baza lui.
Hotararea adunarii generale
In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii
de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a
facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal
impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei
partea a IV-a.
Hotararea tribunalului
Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive
temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii.
Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in
functie de probele administrate in cauza.
Falimentul societatii
Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea
acesteia si de radierea din Registrul Comertului.

150
 Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii
Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului
National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile
urmatoare:
Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.
Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare
anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului.
Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile
referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta.
Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate
depasi 3 ani.
Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii

151