Sunteți pe pagina 1din 54

CAPITOLUL 4

COMPLEMENTE DE TEORIA Ş IRURILOR Ş I SERIILOR NUMERICE

4.1. No ţiuni introductive

DEFINIŢ IA 4. 1 .1 . : Se numeş te ş ir de numere reale o func ţie

f : N

*

R,

f

(

n

)

= a

n

. Not ă m

(

a

n

)

n

N

*

.

DEFINIŢ IA 4. 1.2. : Fie n 1 <n 2 <…<n k <… un şir de numere

naturale strict crescator. Atunci (

a

(

a

n

)

n

N

*

.

n

k

)

,

*

k N se nume ş te subsir al ş irului

OBSERVAŢIA 1 : Un subşir al unui ş ir are o infinitate de termeni.

EXEMPLE :

a

a

2

k

2k1

a

2

a

1

,

a

n =

,Κ ,

a

,

a

4

a

3

,Κ

n

a

2k

2k1

,Κ

,Κ

1, 2, …, n , …

Atunci :

este sub şirul termenilor pari. este sub şirul termenilor impari.

DEFINIŢ IA

4. 1 .3.

: Fie a R . Se nume ş te vecină tate a lui “a”

orice interval deschis care îl conţ ine pe “a”.

Fie

ε > 0 ,

ε R

.

Se

nume ş te

numă rului “a” intervalul (a ε, a + ε ). Not ă m

ε

V ε

vecinătate

()

a

=

(

a

ε

centrat

ă

,a +

ε

) .

a

 

DEFINIŢ IA

4. 1.4.

:

+

, orice

interval

de forma (a, ),

Se numeş te vecinătate a lui .

a R

 

DEFINIŢ IA

4. 1 .5.

:

Se numeş te vecinătate a lui

-

,

orice

interval

de forma (− ∞, a),

a R

.

* este convergent că tre “ a “

( finit ) dacă oricare ar fi vecin ătatea V(a) , aceasta las ă în afara ei cel mult un numă r finit de termeni ai şirului.

DEFINIŢ IA

4. 1.6.

:

Şirul (

a

n

)

n

N

DEFINIŢ IA

4. 1 .7.

:

Şirul (

a

n

)

n

N

* este convergent c ătre “a”

( finit ) dacă pentru orice ε > 0 , există un numă r natural ( un rang ) N(ε ) ,

astfel încât oricare ar fi

n

N

( ε

)

a − a n
a
a
n

<

ε

.

OBSERVAŢIA 2 : Defini ţiile 4.1.6. şi 4.1 .7. sunt echivalente.

* are limita + ∞ dac ă oricare

ar fi o vecin ătate V (+∞) , aceasta las ă în afara ei cel mult un numă r finit de termeni ai şirului.

DEFINIŢ IA

4. 1.8.

Şirul (

a

n

)

n

N

:

* are limita + ∞ dac ă oricare

ar fi a R , exist ă un prag N(a), astfel încât oricare ar fi n N (a) rezult ă

c ă a

DEFINIŢ IA

a

.

4. 1 .9.

:

Şirul (

a

n

)

n

N

n >

OBSERVAŢIA 3

: Defini ţiile 4.1.8. şi 4.1 .9. sunt echivalente.

* are limita − ∞ dac ă oricare

ar fi o vecin ătate V (−∞) , aceasta las ă în afara ei cel mult un numă r finit de termeni ai şirului.

DEFINIŢ IA 4. 1. 10. : Şirul (

a

n

)

n

N

* are limita − ∞ dac ă oricare

ar fi a R , exist ă un prag N(a), astfel încât oricare ar fi n N (a) rezult ă

c ă a

DEFINIŢ IA 4. 1. 11. : Şirul (

a

.

a

n

)

n

N

n <

OBSERVAŢIA 4

: Defini ţiile 4.1 .1 0. şi 4.1 .11 . sunt echivalente.

Un ş ir este convergent dac ă are limita finit ă şi este divergent dacă are limita + ∞ sau − ∞ sau nu are limit ă .

EXEMPLE :

1 .

Şirul constant a

lim

a

n

=

a

.

n →∞

n =

a

. Se demonstrează că a

n

n →∞

a

,

adic ă

2.

Şirul

a n

=

1

n

. Se demonstrează c ă

a

n

n →∞

0

.

Într-adevă r, oricare ar fi ε > 0 , exist ă un prag N (ε ) astfel încât

oricare ar fi n N (ε ) rezult ă c ă

a a

n

< ε

.

1 − 0 n
1
− 0
n

<

1

<

1

<

>

1

=

1

+ 1

 

ε

n

ε

nε

 

n

ε

N (

ε

)

ε

OBSERVAŢIA

5

: În definiţ iile anterioare ( de convergenţă a

unui şir c ătre un numă r ) , limita şirului , “a” , este aprioric cunoscută .

4.2.

Şir fundamental

Cauchy introduce noţ iunea de şir fundamental ( şir Cauchy ).

* este şir fundamental (Cauchy)

dac ă oricare ar fi ε > 0 , exist ă un prag N (ε ) astfel încât oricare ar fi

DEFINIŢ IA 4.2. 1 . : Şirul (

a

n

)

n

N

m N (ε ) ş i oricare ar fi n N (ε ) vom avea

a

m

a

n

< ε

.

* este un ş ir fundamental

(Cauchy) dac ă oricare ar fi ε > 0 , exist ă un prag N (ε ) astfel încât oricare

DEFINIŢ IA 4.2.2.

Şirul ( )

a

n

n

N

:

ar fi n N (ε )

ş i oricare ar fi

p N

*

, avem

a

n+ p

a

n

< ε

.

OBSERVAŢIA 1 : Defini ţiile 4.2.1. şi 4.2.2. sunt echivalente.

DEMONSTRAŢIE :

(a)

* este fundamental conform defini ţiei 4.2.1 .

Putem presupune f ă ră îngr ă direa generalit ăţii c ă m>n . Vom nota p=m-n . De aici rezultă c ă m=n+p. Înlocuind pe m=n+p în definiţ ia 4.2.1 . vom obţ ine defini ţia 4.2.2.

Presupunem

c ă

(

a

n

)

n

N

(b) Presupunem c ă

* este fundamental conform defini ţiei 4.2.2.

Vom nota m=n+p , m > N (ε ) . Rezult ă astfel c ă este verificată definiţ ia 4.2.1 .

(

a

n

)

n

N

OBSERVAŢIA numai dac ă oricare ar fi

oricare ar fi n N (ε ) rezult ă c ă

2

Şirul (

a

n

)

n

N

:

* este fundamental dac ă şi

astfel încât

ε > 0 ,

exist ă un rang N = N (ε )

a a

N

n

<

ε

.

DEMONSTRAŢIE :

(i) Presupunem c ă (

a

n

)

n

N

* este un ş ir fundamental. Conform

definiţ iei 1 .2. 1 . rezultă c ă oricare ar fi ε > 0 , exist ă un rang N = N (ε )

astfel încât pentru

m

N (

ε

), n

N (

ε

),

a − a m n
a
a
m
n

<

ε . Dac ă N=m, atunci

a

N

a

m

< ε

.

(ii) Presupunem c ă oricare ar fi ε > 0 , exist ă un rang N = N (ε )

astfel încât oricare ar fi n N (ε ) rezultă c ă

ε a − a < . N n 2
ε
a
a
<
.
N
n
2

Fie

m

N

=

N ( )

ε

ε ε a − a = a − a + a − a ≤ a
ε
ε
a
− a
= a
a
+
a
a
≤ a
− a
+ a
a
<
+
m
n
m
N
N
n
m
N
N
n
2
2

=

ε

Observaţia anterioară poate fi considerat ă ca a treia definiţie a unui şir fundamental.

PROPOZIŢ IA 4.2.1. : Orice şir fundamental este mărginit.

DEMONSTRAŢIE :

* este fundamental. Conform

observaţiei 2 , oricare ar fi ε > 0 , există un rang N = N (ε ) astfel încât

oricare ar fi n N (ε )

Din ipoteză ştim că şirul

rezult ă că

a

N

a

n

n

a

n

N

<

ε

.

(

)

a

n

a

N

< ε ⇔ −ε <

a

n

a

N

< ε

a

N

ε <

a

n

<

a

N

+ ε

.

2

|

a 1

|

a

| a N -1

| a N -ε

|

a N

| a N +ε

1 | a | a N -1 | a N - ε | a N |

Not ăm

Rezult ă că

m

=

{

mina ,a ,

1

2

Κ

,a

N

1,a

m

a

n

M,

n

N

*

N

.

ε}

şi

M

=

{

maxa ,a ,

1

2

Κ

,a

N

1,a

N

+ε}

.

PROPOZIŢ IA

4.2.2.

:

Dacă şirul fundamental (

a

un subşir

convergent către “a”.

(

a

n

k

)

k

N

*

convergent către “a” , atunci şirul

DEMONSTRAŢIE :

n

)

n

(

a

n

N

*

)

n

conţine

este

N

*

) Subşirul ( a * converge către “a”. n k k ∈ N ε (
)
Subşirul (
a
* converge către “a”.
n k
k
∈ N
ε
(
∀ )
ε >
0
(
∃ N
)
(
ε
)
astfel încât :
(
)
n
N
(
ε )
( 1)
a
a
<
1
k ≥
1
n
k
2
Şirul ( )
a
* este fundamental.
n
n
∈ N
ε
(
∀ )
ε >
0
∃ N
( )
( )
ε
astfel încât (
∀ m ≥ N
)
(
ε
)
şi ( ∀ )
n
N
( ε )
a
a
<
(2)
2
2
2
m
n
2
*
Fie
N ε
(
)
=
max{
N ε N ε
(
),
(
)}
. Alegem
k∈N
astfel încât n
N (ε ) .
k ≥
1
2
ε
Din ( 1) rezult ă
:
dacă
m
= n
, atunci
a
a
<
sau
a
− a
.
k
n
n
n
n
k
2
k
ε
Din (2) rezult ă
:
dacă
m = n
, atunci
a
− a
<
.
k
n
k
2
Oricare ar fi ε > 0, şi n ≥ N (ε ) , obţinem :
a
a
=
a
a
+
a
a
a
a
+
a
a
<
ε
a
a
.
n →
n
n
n
n
n
n
n
k
k
14 2
43
k
14 2 43
k
ε
ε
<
<
2
2
CRITERIU DE CONVERGENŢĂ :
Fie
(
b
)
,
b
> 0
,
lim
b
= 0
. Fie
(
a
n )
.
Dacă există un
*
n
n
N
n
n
n
∈ N
n
→∞
prag N astfel încât oricare ar fi
n
N
a
l
<
b
a
l
.
n
n
n
n →∞

LEMA LUI CESARO:

Din orice şir mărginit se poate extrage un subşir convergent.

DEMONSTRAŢIE :

Din ipoteză ştim că (

a

n

)

n

N

astfel încât a

a

n

b

, oricare ar fi

* este mărginit, deci există a, b Q

n N

*

.

a 1

a 2

   
 

|

|

b 2 =b 1 |

 

|

a=a 0

c 1

c

0

=

a

0

+

2

b

0

b=b

0

Lungimea intervalului [ a , b ] este b-a. Calcul ăm

c

0

=

a

0

+

2

b

0

şi

obţ inem două intervale [ a 0 , c 0 ] şi [c 0 , b 0 ]. Not ăm cu [ a 1 , b 1 ] un interval ce conţ ine o infinitate de termeni ai şirului. Dacă ambele intervale obţinute mai sus conţ in o infinitate de termeni, vom considera drept [ a 1 , b 1 ] intervalul din stânga.

Lungimea intervalului [ a 1 , b 1 ] este

b

a . Alegem

2

a

n

1

[

a

1

, b

1

]

a

1

+

b

1

2

. Not ăm cu [ a 2 , b 2 ] intervalul care conţine o

infinitate de termeni ai şirului. Dacă ambele intervale conţin o infinitate de termeni , aleg drept [ a 2 , b 2 ] pe cel din stânga.

Not ăm cu

c

1

=

Lungimea intervalului [ a 2 , b 2 ] este

b

a .

2

2

Alegem

a

n

2

[ a

2

, b

2

]

, n 2 > n 1 .

paşi vom avea intervalul

[ a k , b k ] cu lungimea

şirului.

Alegem

Împăr ţ im intervalul [ a k , b k ] în două intervale egale şi alegem drept interval [ a k+1 , b k+1 ] intervalul care conţine o infinitate de termeni ai şirului. Dacă ambele intervale conţ in o infinitate de termeni, alegem drept [ a k+1 , b k+1 ] pe cel din stânga.

şi care conţ ine o infinitate de termeni ai

Repetând procedeul de mai sus, după

a

n

k

[

a

b

a

k

,

2

b

k

k

]

, n k > n k-1 .

k

Alegem

Am demonstrat astfel prin inducţie după k” , faptul că putem alege

[

a

k

+

1

, b

k

+

1

]

, n k+1 > n k .

a

n

k

+

1

un subşir (

a

n

a

=

a

0

k

)

k

a

1

N

*

a

astfel încât

2

Κ ≤

a

k

a

n

k

Κ

[

a

k

,

b

α

k

]

, interval de lungime

Κ

b

k

Κ

b

1

b

b

a

0

2

=

k

b

.

pentru oricare

k N

*

. Rezult ă că exist ă şi este unic numărul real

α

[

a

k

,b

k

]

,(

)k

N

*

.

Dar

Notând

b

k

=

a

b

n

k

a

2

k

[

a

k

,

b

k

avem

]

pentru oricare

b

k

> 0

ş i lim

k

→∞

b

k

k N

= 0

.

*

, ş i deci

b − a a −α = . n k k 2
b
a
a
−α
=
.
n
k
k
2

Conform criteriului de convergenţă enunţ at anterior rezult ă c ă

a

n

k

k →∞

α

.

TEOREMA DE CONVERGENŢĂ A LUI CAUCHY

Un ş ir de numere reale ( dac ă este şir fundamental.

a

n

DEMONSTRAŢIE :

)

n

N

* este convergent dacă şi numai

(i) Presupunem c ă ( a n ) * este convergent . Aceasta înseamn ă
(i) Presupunem c ă (
a
n )
* este convergent . Aceasta înseamn ă c ă oricare
n
∈ N
ε
ar fi ε > 0 , exist ă N (ε ) astfel încât oricare ar fi
n ≥
N (
ε )
a
a
<
.
n
2
(
)
m
N
( ),(
ε
)
n
N
( )
ε
a
− a
= a
a
+
a
a
≤ a
− a
+ a
− a
<
ε
.
m
n
m
n
m
n
1 2 3
1 2 3
ε
ε
<
<
2
2
Deci şirul (
a
)
* este şir fundamental.
n
n
N
(ii) Presupunem c ă (
a
n )
* este ş ir fundamental. Dacă a n este şir
n
∈ N

fundamental, atunci, conform propozi ţiei 4.2.1. ş irul a n este mă rginit. Din

lema lui Cesaro rezult ă c ă ş irul mă rginit a n conţine un subşir

convergent. Conform propozi ţiei 4.2.2. orice ş ir fundamental care conţ ine un subşir convergent este convergent. Teorema este astfel demonstrat ă .

a

n

k

4.3. Puncte limit ă ale unui ş ir

Fie (

a

n

)

n

N

* un ş ir de numere reale.

DEFINIŢ IA 4.3.1. : Numărul real “a” este punct limit ă al ş irului

, dac ă orice vecinătate a lui “a” ( V(a) ) conţine o infinitate de termeni ai şirului.

(

a

n

)

n

N

*

1

+

(

1) n

EXEMPLU : Fie şirul

a 1 = 0 , a 3 = 0 , … , a 2k-1 = 0 , … a 2 = 1 , a 4 = 1 , … , a 2k = 1 , …

a

=

n 2

Putem spune că 0ş i “1” sunt puncte limit ă ale lui a n pentru că

oricare ar fi vecinăt ăţ ile V(0) ş i V(1), în ele există o infinitate de termeni ai

ş irului.

OBSERVAŢIE :

1) Dac ă şirul

(

a

n

)

n

N

* este convergent către “a” , atunci “a” este

singurul punct limit ă .

2)

Un punct limit ă al unui şir poate fi un numă r finit sau ± ∞ .

EXEMPLU : fie ş irul

Puncte limit ă sunt : 1, 2, 3, … Deci exist ă ş iruri cu o infinitate de puncte limit ă .

1, 1, 2, 1, 2, 3, 1, 2, 3, 4, …

PROPOZIŢ IA 4.3.1. : Fie şirul (

a

n

)

n

N

* . Punctul “a” este punct

limit ă pentru acest şir dac ă ş i numai dacă există un subş ir a

n k

k →∞

a

.

DEMONSTRAŢIE :

(i) Presupunem c ă (

a

n

)

n

N

*

conţ ine un subşir (

a

n

k

)

astfel încât

a

n

k

a

k →∞

, deci “a” este punct limită al ş irului a n .

Oricare ar fi vecinătatea V(a) , în afara ei exist ă cel mult un numă r

finit de termeni ai subş irului

interiorul ei exist ă o infinitate de termeni ai şirului a n . Rezult ă astfel c ă aeste punct limit ă al şirului a n .

. Deci oricare ar fi vecină tatea V(a) , în

a

n

k

(ii)

Fie “a” un punct limit ă al şirului a n . Trebuie s ă ară t ă m c ă

exist ă un subş ir

Vom studia trei situaţii : 1) “a” este − ∞ .

a

n

k

astfel încât a

n

k

a .

k →∞

a” este finit ,

2)

a” este +

,

3)

1) Fie V 1 (a) = (a-1 , a+1) . Deoarece “a” este punct limit ă al ş irului a n , în aceast ă vecină tate exist ă o infinitate de termeni ai şirului a n .

Alegem un termen al şirului a n astfel încât

o

a

în

n

1

V

1

(

a

)

.

vecină tate

V

2

(

a

) =

a

1

1

.

Fie

aceast ă

există

2

,

a

+ 2

Şi

infinitate de termeni ai şirului a n . Alegem

……………………………………………………………………………….

a

n

2

V

2

(

a

),

n

2

>

n

1

.

Fie

V

k

(

a

) =

a

1

1

k

,

a

+ k

.

Alegem

a

n

k

V

k

(

a

),

n

k

>

n

k

1

.

Demonstr ă m prin inducţ ie c ă aceast ă rela ţie este adevă rat ă.

Oricare ar fi

V

k

(

a

 

1

1

, oricare ar fi

k N

*

) =

a

k

,

a

+ k

V

(

a

),

n

n

. Deci

 

1

+

1

1

<

<

 

+

1

k

k

>

k

1

a

n

k

k k > k − 1 a n k k < a n k − a

k

<

a

n

k

a

<

k

a

n

k

a

1

1

lim a

=

a

<

1

k

b

a

.

=

1

k

>

, a

0;

b

k

0

a

.

k

a

n

k

a

k

 

n →∞

n

k

k

k

k

k →∞

2)

a = + ∞

 

Fie V 1 ( ) = ( 1, ) . Alegem

a

n

1

V

1

(

)

.

Fie V 2 ( ) = ( 2, ) . Alegem

a

n

2

V

2

(

),

n

2

>

n

1

.

a

n

k

⇔ −

mai sus, rezult ă c ă

, alegem

Din criteriul de convergenţă enunţ at

……………………………………………………….

Fie V k ( ) = ( k, ). Alegem

a

n

k

a

n

k

(k,

)

a

n

k

>

k

lim a

k →∞

3)

Fie V 1 ( − ∞ ) = ( − ∞ , 1 ) . Fie V 2 ( − ∞ ) = ( − ∞ , 2 ) . …………………………… Fie V k ( − ∞ ) = ( − ∞ , k ) , etc.

a = − ∞

n

k

V

k

(

),

>

lim k

k

→∞

n

k

>

n

k

lim a

k

→∞

1

n

,

k

etc.

= ∞

.

* un ş ir de numere reale. Se

nume ş te limit ă inferioară a şirului a n , cel mai mic punct limit ă al lui a n . Se

DEFINIŢ IA

1.3.2.

Fie

(

a

n

)

n

N

:

notează :

lim

inf

a

n

= lim

a

n

.

n →∞

n

→∞

DEFINITIA

 

1.3.3.

:

Fie

(

a

lim

n →∞

sup

a

n

= lim

n

→∞

a

n

.

n

)

n

N

* un ş ir de numere reale. Se

nume ş te limit ă superioar ă a ş irului a n , cel mai mare punct limit ă al lui a n .

Se notează :

EXEMPLU : Fie şirul (

a

a 2

k

1

= −

2(2

k

1)

2

k

1

+

1

→ −

k →∞

2

n

)

n

N

*

,

a

n

lim a

n →∞

=

n

(

1)

= −

2

a

2 k

=

2(2

k

)

a n lim a n →∞ = n ( − 1 ) = − 2 a

→ +

2

lim

2

k +

1

k →∞

n →∞

a

n

= +

2

n

2

n

n + 1

4.4. Serii de numere reale

Fie şirul de numere reale ( Not ă m :

a

n

)

n

N

* , a 1 , a 2 , … , a n , a n+1 , …

S 1 = a 1 S 2 = a 1 + a 2 ……………………. S n = a 1 + a 2 + … + a n …………………….

(

S

n

)

n

N

*

se nume ş te ş irul sumelor par ţiale.

Dac ă (

S

n

)

n

N

convergent c ătre limita “S” ( deci “S” este finit! ) , atunci

lim S

n

→∞

n

*

=

este

,

S

S

=

i

a

i

=

1

.

( 1)

DEFINIŢ IA

serie.

4.4.1.

:

Membrul drept al relaţiei ( 1) se numeş te

DEFINIŢ IA 4.4.2. : a 1 , a 2 , … , a n se numesc termenii seriei.

DEFINIŢ IA 4.4.3. :

S n

=

a 1

par ţial ă de ordinul n .

+

a 2

+

+

a n

se numeş te suma

DEFINIŢ IA 4.4.4. : Dac ă există , S este suma seriei .

OBSERVAŢIE

:

sumele parţ iale şi reciproc.

Dac ă se cunosc termenii seriei, putem obţ ine

Fie şirul sumelor par ţiale (

S

n

)

n

N

*

.

S n = a 1 + a