Sunteți pe pagina 1din 17

Ghid de redactare lucrări de

diplomă Medicină Legală și


Bioetică
Structura lucrării de diplomă ........................................................................ 1
Structura generală ................................................................................................. 1
Cerințe generale de tehnoredactare .................................................................... 1
Pagina de titlu ........................................................................................................ 2
Partea generală ...................................................................................................... 5
Partea specială ...................................................................................................... 5
Resurse utile pentru documentarea LD: .................................................... 10
Reguli de prezentare a LD ........................................................................... 10
Exemple ......................................................................................................... 12

Structura lucrării de diplomă


Structura generală
LD trebuie să cuprindă următoarele elemente:
• Pagina de titlu
• Mulțumiri (opțional)
• Parte Generală
• Parte Specială
• Prezentări de caz (opțional)
• Discuții
• Concluzii
• Bibliografie
• Anexe (opțional)
• Bibliografie

Cerințe generale de tehnoredactare


- font: Times New Roman. Nu se utilizează fonturi caligrafice, gotice, etc
deoarece sunt obositoare pentru cititor.
- Dimensiune font: recomandabil 12, cu spațiere la 1.5 rânduri. Nu se
folosește dimensiunea de 14 asociată cu cu un font mare (Arial,
Cambria). Este obligatorie utilizarea diacriticelor
- Caracterul literelor
o Normal – text
o Boldare – subcapitole, idei importante
o Italice – pentru scoaterea în evidență a unei idei importante
- Dimensiunea paginii: A4. La printare se va folosi hârtie standard, albă,
de minim 80.

1
- Setările paginii: sus – 2-2.5 cm, jos – 2-2.5 cm, stânga 3 cm, dreapta 2
cm. La stânga paginii trebuie lăsat ceva mai mult spațiu deoarece altfel
atunci când o legați va apărea necentrată (la stânga se face legarea
coperții, pentru care este necesar spațiul liber suplimentar)
- Paragrafe – indentare la 1.27 cm (jumătate de inchi) sau 1.5 cm.
- Nu se lasă spații între paragrafe
- Footer (subsolul paginii) – se include numărul paginii, la mijloc
- Header (opțional)
o În partea stângă – titlul lucrării (se poate pune și pe două rânduri
dacă este mai mare), cu font de 8-10
o În partea dreaptă – numele autorului, sub forma Ionescu P.
- Capitolele
o Se notează cu cifre arabe
o Se formatează utilizând stilul Header 1
- Subcapitolele
o Se notează cu cifre arabe, precedate de numărul capitolului (ex
2.1)
o Se formatează utilizând stilul Header 2.
o Nu puneți sub-subcapitole. Dacă este necesar, acestea se vor
formata prin boldare.

Pagina de titlu
- În partea de sus: numele universității și al facultății
- opțional – în stânga numelui universității – sigla universității (două
modele pentru UMFCD sunt mai jos)
- În centrul paginii, preferabil cu textul centrat sau aliniat la stânga –
Titlul Lucrării – se folosește un font de 18-32, boldat (nu subliniat, nu
italicizat). Se pot utiliza fonturi mai deosebite (ex Britannic Bold,
Charlemagne Std, Engravers MT). Ideal titlul nu ar trebui să fie pe mai
mult de 2-3 rânduri.
- La 2-3 rânduri mai jos de titlu, stânga (Align text left) Coordonator
Științific, boldat, cu un font de 16-18. Dedesubt – gradul universitar și
numele coordonatorului, cu același font. Opțional, dacă există un
coordonator și un îndrumător, îndrumătorul va fi trecut în partea
dreaptă, cu aceleași reguli de formatare ca cele pentru coordonator.
- La un rând dedesubt, pe dreapta (Align text right) – Absolvent, boldat,
cu același font ca mai sus. Dedesubt – numele absolventului
- Pe ultimele două rânduri de jos, boldat, cu un font de 16-18 – Orașul și
dedesubt anul susținerii lucrării. Orașul poate să nu fie trecut.

2
Mulțumiri - doar dacă doriți în mod deosebit să mulțumiți cuiva. Se
preferă un font italic, cu alinierea textului la dreapta (dacă textul este mic) sau
stânga, dacă textul este mare.

3
Universitatea de Medicină şi
Farmacie Carol Davila
Bucureşti
Facultatea de Medicină
Dentară

LUCRARE DE LUICENȚĂ CONTRIBUTII LA


STUDIUL INTOXICATIILOR LETALE CU
STUPEFIANTE

Conducător ştiinţific Îndrumător


Prof.Dr. Ion Ionescu Prof.Dr. Paul Popescu

Absolvent 2011
Ion Popescu

București
- 2014 -

4
Partea generală
- Minim 40-45 pagini
- Diferă mult funcție de tipul de lucrare.
- Capitolele vor fi decise de comun acord cu indrumătorul/coordonatorul
- Fiecare capitol se începe pe o pagină nouă
- Pot fi utilizate poze/grafice/tabele dar doar dacă aveți acordul
persoanei de la care le-ati preluat sau dacă licența acestora permite
acest lucru (ex. poze de pe wikipedia)
- În general, va exista un prim capitol care să descrie tema studiului
urmând ca restul să detalieze aspecte relevante în raport cu tema
lucrării. Un model de cuprins de parte generală este dat mai jos.
Titlu: Contributii la studiul intoxicatiilor letale cu medicamente cu actiune SNC
in Bucuresti in anul 2010.
Parte generala:
1. Toxicologie - notiuni generale
1.1. legislatie romaneasca in domeniu
1.2. notiuni generale despre toxicologie
2. Toxicologie medico-legala
2.1. Expertiza medico-legala la fata locului
2.2. Particularitati ale autopsiei medico-legala in suspiciunea de intoxicatii
3. Examenul toxicologic de laborator
3.1. Recoltarea probelor la sala de autopsie
3.2. Analiza toxicologica
4. Toxicologie speciala
4.1. Clasificarea substantelor psihoactive
4.2. Substante medicamentoase cu actiune SNC
4.3. Implicatii in tanatogeneza a substantelor cu actiune SNC

Partea specială
- minim 30 pagini
- diferă mult funcție de tipul de lucrare
Capitolele obligatorii sunt:
1. introducere – se trec:
a. scopul lucrării. Acesta este foarte general, lucrarea noastră
aducând un mic plus la acest scop. În lucrarea luată ca exemplu
mai sus scopul ar fi o mai bună cunoaștere particularităților
intoxicațiilor letale în România
b. obiectivul principal al lucrării. E asemănător cu titlul lucrării. Ex
descrierea particularităților intoxicațiilor letale cu medicamente
cu acțiune SNC în București
c. obiective derivate (secundare). Opționale. Ar fi echivalentul
subcapitolelor părții speciale. De ex. Descrierea particularităților
intoxicațiilor letale cu benzodiazepine în București.
d. Ipoteza de lucru/motivația alegerii temei
2. Materiale și metode. Trebuie să conțină obligatoriu următoarele
elemente:
§ materiale – ce materiale ați utilizat. Se detaliază. Aici se trec:
• arhivele utilizate (ex arhiva de rapoarte de autopsie INML în
perioada 2002-2011). Detaliile în acest caz ar putea suna
ceva de genul: Au fost analizate 50 de dosare din

5
perioada….., dintre care au fost selectate 20 restul fiind
eliminate deoarece…… . Informațiile necesare au fost
scoase într-o bază de date de tip xls și au fost sistematizate
într-un număr de 20 de variabile.
• Materiale propriu-zise. Ex: seringi de 5 ml, de unică folosință,
necesare pentru…. . Sau 10 cutii Petri cu mediul de cultură
geloză sânge utilizat pentru… .
• Programe de calculator:
o Pentru tehnoredactare (Microsoft Word 2007, Adobe
InDesign 5.5, etc)
o Pentru analiza datelor: Excel, SPSS, EpiInfo, etc.
o Programe de prelucrare grafică (Adobe Photoshop CS
5.5, Gimp 1.2, etc)
§ Metode:
• Studiu prospectiv/retrospectiv. Studiile pe dosare/foi de
observație, sunt retrospective.
• Detalierea criteriilor de selecție, includere și excludere a
cazurilor. Ex, în lucrarea de mai sus:
o Criterii de includere: persoane cu intoxicații cu
substanțe cu acțiune SNC
o Criterii de excludere: concentrații sub doza toxică ale
respectivelor substanțe.
Se detaliază de ce am utilizat respectivele metode de
includere sau de excludere.
• Detalierea parametrilor urmăriți. De ex: Studiind rapoartele
de autopsie am identificat 15 variabile, după cum
urmează:….
• Detalierea metodologiei de analiză a cazurilor
o Ex: am disecat 14 corduri utilizând tehnica … ce
constă din… . Am recoltat un fragment din … pe care
l-am introdus în … și am cerut efectuarea
următoarelor analize…
• Detalierea metodelor statistice utilizate
o Ex: în cadrul studiului am utilizat metode de statistică
descriptivă (medii, mode, mediane, deviații standard),
corelative (corelații Pearson, utilizate pentru…)
o Întotdeauna se precizează nivelulde semnificație
statistică a studiului (p value sub 0.05, 0.01, 0.001,
etc)

3. Rezultate
In această secțiune se descriu doar rezultatele, și nu se trec discuții
legate de aceasta, decât dacă îndrumătorul specifică explicit acest lucru
(unele teme sunt mai ușor de urmărit atunci când rezultatele și discuțiile se
prezintă la comun).
Rezultatele se prezintă descriptiv iar asociat descrierii trebuie să fie
prezent un element grafic, care să le susțină (tabele, grafice, poze, etc)
Câteva sugestii referitoare la prezentarea rezultatelor:

6
o vârsta - se prezintă la comun cu sexul printr-un grafic de tipul
piramida vârstelor; alternativ vârsta se poate prezenta sub forma
unei histograme iar sexul sub formă de pie
o variabilele calitative (ex.culoarea) – se utilizează testul Chi2
o variabile calitative comparate cu unele cantitative – testul
compare means
o variabile cantitative – statistici descriptive (medii, mediane,
skewness, kurtosis, varianță, etc)
o corelații între variabile cantitative – testul Pearson
o corelații între variabile semicantitative sau cantitative și
semicantitative (ex. Severiatea unei afecțiuni) – testul Kendall
sau Spearman
o ecuații de regresie, ANOVA, ANCOVA, statistici uni sau
multivariate, etc – discutate în prealabil cu îndrumătorul
o tabelele - se utilizează doar atunci când se încearcă
sumarizarea unor date mai complexe, greu de sumarizat printr-
un grafic
o referitor la imagini – nu trebuie să existe date de identificare
(fața pacientului, numărul dosarului, al foii de observație, etc.)
Programe de analiza statistică:
- Microsoft Excel – recomandabilă doar în cazul în care statisticile
lucrării sunt extrem de simple. Conține un set de metode statistice dar
lucrul cu ele este extrem de greoi
- EpiInfo – are o interfață greoaie dar are ca avantaje faptul că este
învățat la facultate (deci veți fi mai familiari cu el) și este gratuit
- SPSS – opțiunea pe care v-o recomand. De pe site-ul IBM (http://www-
01.ibm.com/software/analytics/spss/) se poate descărca o versiune trial
pentru 14 zile, timp suficient pentru a va familiariza cu programul și
pentru a realiza analizele statistice necesare. Majoritatea tutorialelor
video pe care le veți găsi referitoare la analize statistice utilizează
acest program. (http://www.youtube.com/watch?v=msI7xf0tInE,
http://www.youtube.com/watch?v=i3D35wMGs_Q).

4. Discuții
Analizează sintetic datele cele mai importante din rezultate, le compară
între ele precum și cu datele din literatura de specialitate, care a fost trecută
deja în partea generală.
Ar trebui să aibă maxim 5-6 pagini. Poate fi mult mai lungă în cazul
lucrărilor de diplomă pe bioetică.
Ex: să presupunem că în lucrarea noastră de toxicologie am identificat o
asociere puternică între consumul de opiacee și decesul prin accident rutier.
Asocierea a fost descrisă în capitolul de rezultate. În cel de discuții se discută
dacă acest rezultat a mai fost descris de alți autori, care sunt rezultatele lor și
dacă rezultatele lor pot fi comparate cu ale noastre.

5. Concluzii

7
Maxim 5-6. Câte o propoziție scurtă fiecare. Sumarizează datele cele mai
importante/semnificative din rezultate.

6. Lista de referințe
Oricărei lucrări utilizate în realizarea unui alte lucrări trebuie să i se
recunoască întâietatea, lucru ce se face prin citare. Se citează articole, lucrări
prezentate la congrese, cărți, opere audio sau video, imagini, tabele, grafice,
legi, rapoarte, și orice altă formă de material original utilizat în scrierea lucrării
noastre.

Cum se citează
Prin introducerea in text, după fragmentul preluat, a referinței respective în
formă prescurtată (de obicei un număr sau numele a 1-2 autori și anul
publicării). Această formă prescurtată este apoi detaliată fie în subsolul
paginii (ca notă de subsol, endnote) fie la sfârșitul lucrării ca listă de referințe.
Exemplu
Să presupunem că am citit următorul fragment: ” Acute heart failure
syndromes (AHFS) can be defined as a rapid or gradual change in signs and
symptoms in patients with chronic heart failure (HF) or new-onset HF that
necessitates urgent therapy (1)”1 din articolul ”Acute Heart Failure Syndromes
in Patients With Coronary Artery Disease : Early Assessment and Treatment”.
Lucrarea noastră are ca temă principală insuficiența cardiacă acută și dorim
să utilizăm informația din acest fragment. Avem în principal două posibilități:
1. preluăm informația așa cum e scrisă în articol. Fragmentul este
destul de mic pentru a nu fi necesară obținerea unei licențe. Dacă
fragmentul ar fi fost mai mare ar fi fost necesar acordul prealabil al
proprietarului drepturilor patrimoniale ale acestui articol. În acest caz,
pentru a prelua atât fondul (informația) cât și forma (modul în care este
prezentată informația) trebuie să facem două lucruri:
a. să punem fragmentul între ghilimele, deoarece nu cităm ci
copiem fragmentul. Fragmentul nu este al nostru și prin urmare
trebuie să facem clar asta oricui citește acest fragment, lucru
care se face prin punerea respectivului fragment între ghilimele.
b. Sa spunem de unde am preluat informația. Acest lucru se
face prin citarea operei originale.
Prin urmare, fragmentul din articolul nostru ar putea suna așa:
According to Flaherty et al, acute heart failure syndromes are
defined as ” a rapid or gradual change in signs and symptoms in
patients with chronic heart failure (HF) or new-onset HF that
necessitates urgent therapy”[1]. La sfarșitul articolului se va găsi
următoarea referință bibliografică:
[1] Flaherty JD, Bax JJ, De Luca L, et al. Acute Heart Failure
Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease: Early

8
Assessment and Treatment. Journal of the American College of
Cardiology. 2009;53(3):254-63.
2. preluăm doar ideea din respectivul fragment. În acest caz nu mai este
necesară punerea de ghilimele deoarece nu mai preluăm forma ci doar
fondul. Deoarece preluăm însă fondul suntem obligați să cităm.
Prin urmare fragmentul din articolul nostru ar putea suna așa: ”Acute
heart failure syndromes are characterized by either the identification of
a new-onset heart failure necessitating urgent therapy or the rapid or
gradual deterioration of a chronic heart failure syndrome[1]”. La
sfarșitul tezei, în lista de referințe, se va găsi următoarea referință
bibliografică:
[1] Flaherty JD, Bax JJ, De Luca L, et al. Acute Heart Failure
Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease: Early
Assessment and Treatment. Journal of the American College of
Cardiology. 2009;53(3):254-63.
Citările se vor face conform sistemului Vancouver
(http://www.youtube.com/watch?v=TT1Dw-EY5ms) , care se bazează pe
următoarele standarde:
o citarea în text se face cu cifre, numerotate în ordinea apariției în text.
Cifrele se pun în paranteze rotunde (1) , pătrate [1] (varianta
recomandată în cadrul catedrei) sau la superscript 1.
o Referințele bibliografice sunt trecute în ordinea apariției în text și apar
sub următoarea formă (sunt prezentate doar cele mai frecvente situații
întâlnite în practică):
§ Pentru articole: Autori.Titlu articol. Jurnal. An;Volum(Număr):pagini
Ex: [1] Flaherty JD, Bax JJ, De Luca L, et al. Acute Heart Failure
Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease: Early
Assessment and Treatment. Journal of the American College of
Cardiology. 2009;53(3):254-63.

§ Pentru cărți: Autori. Titlu.Ediție.Oraș:Editură.An


§ Pentru capitole de carte: Autori capitol.Titlu capitol. In: Editori carte,
editors.Titlu carte. Ediție.Oraș:Editură.An
§ Pentru resurse web: Nume site. Oraș. Autori. An publicare articol.
Data accesare. Adresă web.

Recomand utilizarea unor programe de management referințe


(Endnote, Mendeley Zotero) sau opțiunea de management referințe ce
este prezentă în Word 2007 și 2010.
Endnote poate fi descărcat de aici: http://www.endnote.com/. Pentru a vedea
avantajele utilizării unui asemenea program puteți urmări filmulețul de la
adresa: http://www.youtube.com/watch?v=L5Kn8l2rgqk

7. Cuprinsul

9
Se face automat cu funcția ”Automatic table of contents” prezentă în Word
2007, 2010 sau funcții alternative. Pentru a se putea utiliza această funcție:
- Capitolele lucrării (inclusiv Lista de Referințe și Cuprins se formatează
cu Header 1 (combinația de taste Alt Ctrl 1)
- Subcapitolele lucrării se formatează cu Header 2 (combinația de taste
Alt Ctrl 2)

ATENȚIE
Toate lucrările vor fi verificate pentru existența plagiatului. De aceea este înalt
recomandat să încercați să evitați orice formă de plagiat.

Resurse utile pentru documentarea LD:


- Pubmed http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ . Are marele dezavantaj
că de multe ori nu dă link către articolul complet (este o bază de date
de rezumate)
- Google Scholar (http://scholar.google.ro/). Se găsesc mult mai multe
articole complete, dar modulul de căutare este destul de rudimentar
- Google Books (http://books.google.ro/). Se găsesc extrem de multe
cărți, atât recente cât și foarte vechi (inclusiv din anii 1600-1700). Cele
mai noi sunt de obicei disponibile parțial. Cu toate acestea se pot găsi
multe informații utile, mai ales pentru o lucrare de diplomă.
- ScienceDirect, Springerlink, Wiley, Highwire – baze de date
proprietare, cu un număr foarte mare de articole, doar că majoritatea
sunt cu plată. Multe institute/universități din Ro (inclusiv INML) au
acces gratuit la aceste baze de date.
- BMC (BioMedCentral) – articole gratuite și politici de licențiere foarte
permisive; se pot găsi numeroase review-uri, extrem de utile în
redactarea lucrării de diplomă.
- Scribd – se pot găsi numeroase cărți sau prezentări powerpoint inclusiv
în Română. Atenție mare totuși la modul în care preluați informații de
pe acest site deoarece ele au fost puse în marea lor majoritate fără
acordul autorilor.
- Alte resurse, ce vor fi prezentate studenților de către coordonator, de la
caz la caz.

Reguli de prezentare a LD
- Momentul şi locaţia prezentării: absolvenţii vor fi anunţati asupra datei, orei
şi locaţiei la care îşi vor putea susţine lucrarea de licenţă în faţa comisiei.
Neprezentarea absolventului la data, ora şi locaţia stabilite poate atrage
eliminarea acestuia din examenul de licenţă. Ordinea va fi stabilită înainte
de începutul susținerii tezelor din ziua respectivă.

10
- Prezentarea în PowerPoint: absolventul îşi va susţine rezultatele cercetării
realizate cu ajutorul unei prezentări multimedia concepute în PowerPoint.
Sunt acceptate ambele formate (ppt, pptx)
- Timp maxim de prezentare: 5-7 minute. Depășirea timpului poate duce la
depunctarea lucrării.
- Intrebări: membrii comisiei pot adresa absolventului oricâte întrebări
referitoare la subiectul lucrării de licenţă şi/sau metodologia şi resursele
folosite. Întrebările au scopul de a verifica gradul în care absolventul
cunoaște tema și dacă lucrarea a fost într-adevăr realizată de el
- Recomandări pentru realizarea prezentării multimedia:

o prezentarea va conţine între 5 şi 15 slide-uri, respectiv:


1. pagina de titlu – titlul lucrării, absolvent, îndrumător
2. introducere – 1, maxim 2 slide-uri. Aici se vor prezenta 2-
3 lucruri esențiale cu privire la temă, ce au genera
ipoteza de lucru. Nu se pun definiții, semne clinice ale
unei anumite patologii, date de epidemiologie,
fiziopatologie, șamd.
3. Ipoteza de lucru, scop, obiective
4. Material și metode – sintetic, 1, maxim 2 slideuri
5. Rezultate – max 4-5 slide-uri. Pe fiecare slide – max 2
poze/grafice/tabele și max 20-25 cuvinte.
6. Discuții – se analizează doar rezultatele cele mai
importante obținute, comparativ cu ceea ce se știe din
literatura de specialitate sau cele ce ar putea avea un
impact social, economic, medical, etc.
7. Concluzii – 1 slide, max 5-6 concluzii, max 2
rânduri/concluzie.
8. Bibliografie. Obligatoriu
9. Pagină de încheiere (opțional) – poate să conțină o
formulare precum ”Vă mulțumim” sau o imagine.
o Absolventul NU trebuie să citească informațiile de pe slide-uri.
Speech-ul trebuie să conțină cel puțin 60-70% informații care nu
se găsesc scrise pe slide. De ex dacă pe slide e un grafic el se
explică oral (explicația nu este prezentă și ea pe slide).
o Utilizați un font de minim 20 pentru text și 28-32 pentru titlurile
slide-urilor
o Utilizați template-uri cu un contrast mediu-mare între text și
background (gen text negru fond galben sau text galben fond
albastru închis).
o Fonturile trebuie să fie cât mai simple iar backgoundurile nu
trebuie să fie încărcate cu poze, grafice, gradienți
o Nu se folosesc culori țipătoare – gen background portocaliu cu
un font verde fosforescent.

11
Exemple
Pentru a vedea cum trebuie scrisă partea specială, mai jos este un articol,
preluat din BMJ Cardiovascular Disorders, în care sunt foarte bine prezentate
multe elemente de structură și de sintaxă a unui articol științific, ce pot fi
aplicate și pentru partea specială a LD
Incidence of Atrial Fibrillation in Patients with either Heart Failure or Acute
Myocardial Infarction and Left Ventricular Dysfunction: A Cohort Study
1* 2 3 4
Michelle D Schmiegelow , Ole D Pedersen , Lars Køber , Marie Seibæk , Steen Z
5 1
Abildstrøm and Christian Torp-Pedersen
BMC Cardiovascular Disorders 2011, 11:19 doi:10.1186/1471-2261-11-19
Recent studies have indicated that particularly new-onset atrial fibrillation (AF) Introducerea – scurtă și
following hospitalization for heart failure or myocardial infarction (MI) is associated
with a greater risk of death and stroke than permanent/persistent AF [1,2]. Although la obiect. Se descrie
a number of studies have focused on AF in patients with heart failure and MI little is
known about the incidence of new-onset AF following hospitalization in these succint motivația
populations [3,4]. Knowledge of this is important as it may influence the risk of alegerii temei. Acest
thromboembolism and stroke and the potential benefit of antiarrhythmic treatment
[5,6]. Due to lack of data on this matter, an expert panel appointed by The National segment nu ar trebui
Heart, Lung and Blood Institute has recently strongly recommended further research să depășească ½-1
in AF prevention [7].
The Danish Investigations of Arrhythmia and Mortality ON Dofetilide (DIAMOND) pagină și vine ca o
studies randomised patients with left ventricular systolic dysfunction and either new introducere la partea
or worsening heart failure or a recent MI to treatment with dofetilide or placebo.
We retrospectively analyzed data from the DIAMOND studies to investigate the specială, înainte de a
incidence of AF in placebo-treated patients with left ventricular dysfunction and se discuta materialele
either heart failure or recent myocardial infarction. Secondarily we examined the
potential benefit of treatment with dofetilide in these populations. Additionally, we și metodele.
assessed risk factors that may contribute to new-onset AF in these two cohorts in
order to identify a population that could benefit from treatment with prophylactic
anticoagulation or antiarrhythmic agents. Ipotezele de lucru și
obiectivele. Scopul nu
este trecut deoarece în
acest exemplu am
preluat un articol, la
care acesta nu trebuie
trecut.
We retrospectively analyzed data which was collected by the DIAMOND Materiale și metode.
Investigators from November 1993 to November 1995 (DIAMOND-heart failure), and
November 1993 to July 1996 (DIAMOND-MI). The DIAMOND investigations Se poate utiliza acest
consisted of two separate, randomised, double-blind and multicentered studies.
These investigated the safety and efficacy of the oral class III antiarrhythmic agent model pentru secțiunea
dofetilide in patients with left ventricular systolic dysfunction and either heart failure corespunzătoare a LD.
or a recent MI [8].
DIAMOND-heart failure enrolled 1518 patients with new or worsening heart failure Atenție la modul în
corresponding to New York Heart Association functional class III or IV and left care se descriu
ventricular systolic dysfunction determined by echocardiography (left ventricular
ejection fraction [LVEF] ≤ 35%) [9]. metodele statistice
DIAMOND-MI enrolled 1510 patients who had experienced a MI within the last 7
days and had reduced left ventricular systolic dysfunction determined by
echocardiography (LVEF ≤ 35%). The diagnosis required elevated enzymes and
either typical chest pain and/or electrocardiographic changes suggestive of MI [10].
This study is based on the 12-lead electrocardiograms recorded during the first 72
hours of continuousrdmonitoring at randomisation, and at each out-patient visit, which
took place every 3 month. Patients with AF at the 12-lead electrocardiogram at
randomisation were classified as baseline AF, and were excluded from the present
analysis. Thus, new-onset AF was defined as patients having sinus rhythm at the
12-lead electrocardiograms recorded at randomisation and subsequently developed
AF at the 12-lead electrocardiogram obtained at the out-patients visits. AF was
defined as coarse or fine fibrillatory waves and completely irregular or regular RR-
intervals. The diagnosis of AF was left to the discretion of the investigator [11].
The study complies with the Declaration of Helsinki [12]. It was approved by the
Ethics Committee and all patients gave informed consent to participate in the study.
Statistical Methods 2
Differences in baseline characteristics between groups were compared using the χ
procedure and the Mann-Whitney tests for categorical and continuous variables,
respectively. Categorical variables are presented as counts and percentages.
Continuous variables are presented as median values. All tests were two-sided. A p-
value < 0.05 was considered significant.
The competing risk of death is important to take into account when examining the
incidence of AF. Simple Kaplan-Meier curves essentially assume that the risk of AF
is similar in patients remaining alive and those censored at the time of death. By
using a competing risk model appropriate incidences of AF in patients remaining
alive are calculated.
Predictors of new-onset AF were assessed by using Cox proportional hazard
regression. The model assumptions (proportional hazard assumption, lack of
interaction, and linearity of continuous variables) were tested and found valid unless
otherwise indicated. In multivariable analyses we adjusted for heart failure, age,
gender, diabetes, ischemic heart disease and LVEF. We furthermore tested,

12
whether there was any interaction between drug and study, drug and age, and drug
and gender in order to see whether the effect of dofetilide on new-onset AF differed
according to study, age or gender, respectively.
The competing risk calculations were performed using Stata/IC 11.1 for Windows,
whereas all other statistical calculations were performed using the SAS statistical
software package for Windows users, version 9.1 (SAS Institute Inc, Cary, NC).
A total of 3028 patients with a LVEF ≤ 35% were enrolled in the two DIAMOND Rezultate. Formulările
studies. For the purpose of this analysis 109 patients in the DIAMOND-MI study and
292 patients in the DIAMOND-heart failure study were excluded due to AF at din acest articol sunt în
baseline, leaving 2627 patients for further analysis. In the MI-study 693 patients
(49.5%) were randomized to treatment with dofetilide and 708 patients (50.5%) to mare parte cele
treatment with placebo. In the heart failure-group 626 patients (51%) were standard. Pot fi
randomized to treatment with dofetilide and 600 patients (49%) to treatment with
placebo. preluate pentru orice
A comparison of the baseline characteristics in patients who developed new-onset lucrare de diplomă cu o
AF as opposed to those who did not is presented for each study in Table 1.
Cumulative incidence of AF componentă de
Figure 1 shows the cumulative incidences of AF during the study period of 42 statistică.
months. In the DIAMOND-heart failure study the cumulative incidences of new-onset
AF in patients receiving placebo were estimated to be 6.8% after 6 months of follow-
up, and 9.6% (n = 58) after 42 months of follow-up. The cumulative incidences were
significantly reduced to 4.0% at 6 months of follow-up, and 6.8% (n = 35) in patients
assigned to dofetilide (HR 0.57, 95%CI 0.38-0.86).

Figure 1. The cumulative incidence of new-onset


AF. The figure shows the cumulative incidence of new-onset AF in patients with
either MI or heart failure, and treated with either dofetilide or placebo. AF, atrial
fibrillation; MI, myocardial infarction
In the DIAMOND-MI study the incidence of new-onset AF in the placebo-treated
patients was estimated to be 2.0% at 6 months of follow-up, and the cumulative
incidence of new-onset AF in the 42-months of follow-up was 2.9% (n = 20). The risk
reduction with the use of dofetilide was not significant in the MI-group. The
incidences of AF in dofetilide-treated patients were estimated to be 1.2% at 6
months of follow-up and 1.7% (n = 12) after 42 months of follow-up (HR 0.61, 95%CI
0.30-1.24).
Predictors of new-onset AF
In multivariable analyses we examined the risk factors of developing new-onset AF
and adjusted for heart failure, age, gender, diabetes, ischemic heart disease and
LVEF (Table 2). New-onset AF occurred more frequently in the heart failure group
than in the MI group.
We examined the predictors of new-onset AF in a single model, which included the
entire population. We found an adjusted hazard ratio (HR) of 0.58 (95% confidence
interval [CI] 0.40-0.82) corresponding to a 42% reduction in the incidence of new-
onset AF when administering dofetilide compared to placebo. Furthermore,
increasing age (HR 1.17 per 5-year age increase, 95%CI 1.06-1.29) and male
gender (HR 2.01, 95%CI 1.25-3.24) were found to be significant predictors of new-
onset AF. There was no interaction between drug and age (p = 0.26 for interaction)
or between drug and gender (p = 0.80 for interaction).
The protective effect of increasing LVEF was significant with a relative risk reduction
of 13% for each five percentage increase in LVEF (HR 0.87, 95%CI 0.77-0.99).
Ischemic heart disease and diabetes were not found to predict new-onset AF. Heart
failure was found to be the strongest predictor of new-onset AF (HR 3.14, 95%CI
1.78-5.52) in the combined analysis.
There was no interaction between drug and study (p = 0.89 for interaction).
This retrospective study explored the incidence of new-onset AF in patients with left Discuții
ventricular systolic dysfunction and either heart failure or MI. We found that 1 in 10
patients with new or worsening heart failure and 1 in 35 patients with a recent MI
developed new-onset AF during 42 months of follow-up. Dofetilide significantly
reduced the incidence of AF with no interaction between drug and study. Observați modul de
Data from the Framingham Heart Study has found the lifetime risk of new-onset AF construcție al acestora
in the general population to be 1 in 4 in men and women from the age of 40-years
and that new-onset AF is associated with a nearly 2-fold increased risk of death [13]. – se începe cu un
Nevertheless, a limited number of studies have investigated the incidence and risk rezultat al studiului, se
of new-onset AF in populations with ischemic heart disease and heart failure. In this
study, we examined the incidence of new-onset AF, whether AF was reduced by continuă cu rezultate
dofetilide and predictors of new-onset AF [3].
In our heart failure group (DIAMOND-heart failure) the cumulative incidence of new- ale altor studii și apoi
onset AF was 9.6% (placebo group), and the cumulative incidence 6 months se trag niște concluzii.
following hospitalization was 6.8%. Our long term result corresponds very well with
the findings of recent studies. However we used a competing risk analysis to
estimate cumulative risks which is in contrast to the use of the Kaplan-Meier
estimator employed in other studies. As the populations being studied have a high
mortality, in general, the results of other studies can be difficult to interpret as they
study the cumulative incidence of AF in patients, without taking the competing risk of

13
mortality of AF development into account. Simple Kaplan Meier graphs with
censoring for death assumes a similar risk of AF in patients that die to those
remaining in the analyses. This can cause distorted interpretations when the risk of
death is high. Diversities between studies can also be accounted for by differences
in study design and length of follow-up. The Prospective Randomized study of
Ibopramine on Mortality and Efficacy (PRIME) II study enrolled patients with heart
failure and left ventricular dysfunction with a mean follow-up of 4 years, during which
the cumulative incidence of AF is 15% [14]. The retrospective study of the Valsartan
Heart Failure Trial (Val-Heft) database examined the effect of the angiotensin-II
receptor blocker valsartan on development of AF in patients with symptomatic heart
failure and a LVEF ≤ 40% compared to placebo. During a mean follow-up of 23
months 8.0% in the placebo group and 5.1% in the valsartan group develop AF [15].
In the DIG trial, 8866 patients (11.1%) developed supraventricular tachycardia at
least once during 37 months of follow-up. In the Carvedilol OR Metoprolol European
Trial (COMET), 580 of 2429 (23%) develop AF during 58 months of follow-up.

14
Realizarea capitolelor de parte generală se va face, de preferat, sub
forma unor review-uri sistematizate
Review-ul sistematizat este o metodă de sumarizare a literaturii de
specialitate în care sunt analizate critic multiple surse bibliografice.

15
Foarte pe scurt, ce trebuie făcut este prezentat în graficul alăturat (preluare
Wikipedia):

Primul pas este de a identifica o temă anume a review-ului. De exemplu,să


presupunem că scopul capitolului este de a evalua riscul de accidente rutiere
în cazul consumatorilor de alcool.

16
Al doilea pas este să selectăm metodologia de lucru. Pentru lucrarea de
diploma se va utiliza următoarea:
1. Căutare pe Pubmed după cuvintele cheie. În cazul de sus
putem încerca road traffic accidents + alcohol; traffic
fatalities+alcohol; drivers+alcohol. Pentru fiecare căutare
se vor obține un număr de articole. Într-un fișier doc se va
trece numărul de rezultate obținute pe pubmed pentru
fiecare cuvânt cheie.
2. Selectare criterii de includere în studiu a articolelor. În
cazul de sus, fiind numeroase studii originale, se va
prefera selectarea doar de articole originale, care vor
compara riscul de accident rutier asociat consumului de
alcool raportat la un lot martor la care se evaluează riscul
de accidente rutiere fără consum de alcool.
3. Selectare articole relevante, conform criteriilor de mai
sus. Selectarea se face analizând abstractele articolelor
4. Se downloadează toate articolele relevante; de
recomandat este și scoaterea altor review-uri sitematizate
sau meta-analize cu obiective similare, în care se pot
găsi numeroase alte articole utile.
5. Se caută în lista de referințe a fiecărui articol relevant
(inclusiv a review-urilor/meta-analizelor) alte articole
relevante pentru analiză
6. Se face un tabel cu toate studiile incluse în review, din
care să reiasă lucrurile ce ne interesează. În cazul de mai
sus – rata șansei de a face accidente rutiere sau alte
analize statistice asemănătoare (HR, RR, frecvențe,
număr cazuri/total, etc); de asemenea vom include alte
variabile care ne pot interesa – vârstă, sex, mediu
(rural/urban), consum asociat de stupefiante, țară, etc
7. Se analizează critic rezultatele; alternativ – se pot face
analize statisice pe rezultate (meta-analiză)

17