TEMA 1. OBIECTUL DE STIDIU AL MACROECONOMIEI.

1. Fondatorul macroeconomiei ca ştiinţă a fost:

a) J.M.Keynes;
b) A.Marshall;
c) A.Smith;
d) K.MakKonnell
2. Macroeconomia a apărut ca compartiment separat al teoriei economice:
2. la finele sec.XVIII ;
a) la începutul sec.XIX ;
b) în anii 30 ai sec.XX ;
c) în anii 60 ai sec.XX .
3. Problemă de cercetare în analiza macroeconomică este:
a. comportamentul producătorului;
b. comportamentul consumatorului;
c. creşterea economică;
d. echilibrul pe piaţa cu concurenţă perfectă.
4. Din cele enumerate mai jos selectaţi problemele cercetate în cadrul a) macroeconomiei; b)
microeconomiei?
1.Teoria politicii economice;
2.Teoria datoriei de stat;
3.Teoria concurenţei monopolistice;
4.Teoria comportamentului consumatorului;
5.Teoria monetară;
6.Teoria cererii şi ofertei de muncă;
7.Teoria comportamentului producătorului;
8.Fluctuaţiile activităţii economice în ansamblu;
9.Teoria echilibrului pe diferite pieţe concurenţiale;
10.Problemele cursului valutar;
11.Tendinţele de dezvoltare a economiei;
12. Teoria echilibrului;
13.Teoria creşterii economice;
14.Teoria inflaţiei;
15.Teoria oligopolului.
5. Importanţa studierii macroeconomiei rezidă în faptul că ea:
a) cercetează esenţa şi legităţile proceselor economice;
b) permite prognozarea dezvoltării proceselor economice pe viitor;
c) serveşte drept bază pentru elaborarea politicii economice;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
6. În modelul bisectorial al fluxurilor circulare, menajele:
a) cumpără de la firme serviciile factorilor de producţie;
b) vând firmelor serviciile factorilor de producţie;
c) cumpără de la firme bunuri şi servicii;
d) vând firmelor bunuri şi servicii;
e) sunt corecte răspunsurile b) şi c);
f) sunt corecte răspunsurile a) şi d).
7. În modelul trisectorial, valoarea bunurilor şi serviciilor (Y) trebuie să fie egală cu:
a) cheltuielile de consum;
b) cheltuielile de consum şi cele investiţionale;
c) cheltuielile de consum + cheltuielile investiţionale + achiziţiile publice;
d) cheltuielile de consum + cheltuielile investiţionale + achiziţiile publice – impozitele.
8. În modelul cvadrisectorial al circuitului economic, valoarea producţiei totale (Y) este egală cu
suma:
a) consumului, investiţiilor, achiziţiilor publice şi exportului net;
 b) consumului, investiţiilor, achiziţiilor publice, impozitelor şi exportului net;
c) consumului, investiţiilor, achiziţiilor publice şi exportului;
d) salariilor, rentelor, dobânzilor şi economiilor.
9. Analizați schema circuitului economic, ce fluxuri sunt reprezentate de săgețile din model?

C Y
Piața bunurilor şi
serviciilor
Bunuri și Bunuri și
servicii servicii
G
Tx Tx
Menajele Administraţiile
Firmele
publice
Tr Tr
S Piața financiara I

Factori de
Resurse producție
Piața factorilor de
producţie

Veniturile factorilor ( salarii Plăți pentru factori

, rente , profituri , dobânzi )
Tema 2. EVALUAREA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII LA NIVEL MACROECONOMIC

A. Selectaţi răspunsul corect:

1. Produsul Intern Brut cuprinde:
a. valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor produse într-o economie timp de 1 an;
b. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an;
c. valoarea bunurilor acumulate de o ţară pe parcursul întregii existenţe;
d. valoarea activelor financiare vândute-cumpărate pe parcursul 1 an.
2. Venitul Naţional Brut reprezintă:
a. totalitatea produselor şi serviciilor finite produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b. valoarea produselor şi serviciilor finite care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an;
d. nici un răspuns corect.
3. Dacă SVFS sunt pozitive:
a) P.I.B. < V.N.B.;
b) P.I.B. > V.N.B.;
c) P.I.B. = V.N.B.;
d) P.I.B. = V.N.B. + Exp – Imp;
e) indicatorii nu sunt comparabili.
4. Exportul este mai mic decât importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern brut. Dacă investiţiile
brute reprezintă 25% din produsul intern brut, iar consumul guvernamental 10% atunci
consumul populaţiei este de:
a) 25% din produsul intern brut;
b) 35% din produsul intern brut;
c) 70% din produsul intern brut;
d) 75% din produsul intern brut;
e) 90% din produsul intern brut.
5. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:
a. vor creşte importurile;
b. se vor reduce exporturile;
c. vor creşte cheltuielile de consum;
d. se vor reduce cheltuielile cu caracter militar.
6. În anul 2015, consumul populaţiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul
guvernamental 6%, iar investiţiile 22%. În aceste condiţii:
a) exportul a fost mai mare decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut;
b) exportul a fost mai mic decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern
brut;
c) exportul net a fost pozitiv, reprezentând 8% din produsul intern brut;
d) exportul net a fost nul;
e) balanţa comercială şi balanţa serviciilor au fost, cumulat, excedentare.
7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ?
a. PIB real include doar produse, iar PIB nominal - produse şi servicii;
b. PIB real este evaluat în preţurile unui an de bază, iar PIB nominal - în preţurile curente;
c. PIB real este egal cu PIB nominal minus amortizarea capitalului fix;
d. PIB real este egal cu PIB nominal multiplicat la indicele preţurilor de consum.
8. În perioadele în care se înregistrează o reducere generalizată a preţurilor (deflatorul PIB ˂100%):
a) PIB real va creşte mai încet decât PIB nominal;
b) PIB real va creşte mai repede decât PIB nominal;
c) PIB real va creşte în acelaşi ritm cu PIB nominal;
d) PIB real va fi egal cu PIB nominal;
e) nu se poate face o concluzie privind evoluţia PIB real şi PIB nominal.
B. Rezolvaţi problemele:
9. În tabel sunt reprezentate 4 întreprinderi care formează o economie naţională. Toate întreprinderile
incluse în tabel sunt legate între ele într-un lanţ tehnologic: produsul ce rezultă din activitatea
întreprinderilor 1, 2 şi 3 este preluat şi prelucrat sau revândut de către următoarea întreprindere. În baza
datelor din tabel determinaţi PIB prin metoda valorii adăugate:
Stadiile producţiei Venitul în urma vânzării Valoarea adăugată
1. Gospodărie agricolă producătoare de
50000 -
grâu
2.Întreprindere de prelucrare (moara) 100000 50 000
3. Întreprinderea producătoare de pâine 200000 100 000
4. Întreprindere comercială cu amănuntul 300000 100 000

10. O firmă specializată în producerea automobilelor: a cumpărat laminate de la oţelărie în valoare de 1500
mii u.m., anvelope de la fabrica de cauciucuri în valoare de 600 mii u.m., piese auxiliare de la alte firme în
sumă de 1200 mii u.m., a achitat serviciile unei firme specializate în promovarea produselor 30 mii u.m., a
achitat valoarea resurselor energetice 60 mii u.m., a plătit lucrătorilor salarii în mărime de 1000 mii u.m.,
a plătit 10 mii u.m. dobânzi pentru capitalul atras de la menaje şi a vândut 200 automobile la un preţ de 35
mii u.m. fiecare, profitul firmei alcătuind 400 mii u.m. Calculaţi mărimea valorii adăugate, creată la nivelul
firmei date.

VAB = Prețul de piațăa bunului – consumul intermediar

VAB = 200*35 – 1500-600-1200-30-60-1000-10 = 2 600 mii u.m
11. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuieli de consum =1500 u.m., investiţii
private brute = 400 u.m., impozite indirecte = 400 u.m., cheltuieli publice = 420 u.m., din ele 80 u.m. fiind
îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea PIB.
PIB= Cons + Ib + Xn+ G = 1500+400+(420-80)= 2240 u.m.
12. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 mln.u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 4600 mln.u.m., achiziții guvernamentale 2100 mln.u.m., exportul net 125 mln. u.m.,
exportul 570 mln.u.m., amortizarea 270 mln.u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor;
2. Volumul importului.
Mărimea investiţiilor= PIB – C- G- Xn =9000-4600-2100-125=2175
Volumul importului=E- Xn= 570-125=445
13. Fie că o economie produce doar 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia
din ele pentru 2 perioade de timp:
2012 2013
Bunurile
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 100 1,0 160 0,5
B 200 0,5 220 2,25
C 25 3 20 4
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru anul 2012 şi 2013;
2. PIB real pentru anul 2013;
3. Deflatorul PIB în 2013.
4. Indicele creşterii PIB real în anul 2013.

1. 1 . PIB nominal 2012 = ∑ 𝑷𝟎 × 𝑸𝟎 = 100*1+200*0,5+25*3 = 275

2. 2 . PIB nominal 2013 = ∑ 𝑷𝟏 × 𝑸𝟏 = 160 * 0,5 + 220*2,25+20*4 = 600

3. 3 . PIB real 2013 = PIB nominal / IP = 600 / 2,18 = 275, 229

4. 4 . IP = ∑ 𝑷𝟏 × 𝑸𝟎 / ∑ 𝑷𝟎 × 𝑸𝟎 = (0,5*100+2,25*200+4*25) / (100*1+200*0,5+25*3)
= 600 / 275 = 2,18
14. Completați tabelul: Utilizând datele statistice pentru R. Moldova determinaţi dinamica PIB real în preţurile anului precedent pentru perioada 1997 - 2015 (în
mărimi absolute şi relative). Folosind sursa www.statistica.md, completați ultimele coloane ale tabelului.

Indicatorii 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

PIB, preţuri curente 12 100,51

8 916 9 122 16 019 19 051 22 555 27 618 32 031 37 651 44 754 53 429 62 921 60429 71849 82 348 88,227
(mln. lei) 321 0

Deflatorul PIB
112 109.8 114.8 108 109.3 113.4 115.9 109.2 102.2 111.1 107.2 107.9 104.1
(în medie pe an; anul 108,6 110,1 141 118,1
precedent = 100)

Produsul intern brut

(PIB) real: mil. lei (în
preţurile anului precedent) 8206 8292 8739 13560 17184 20542 24057 29658 34447 39465 46099 57619 59128 64671 76817 81767 96,551
PIB real în % faţă de anul - 93 106 , 107,3 107,5 99 109
precedent 95,8 110 107 108 65 8 4 103 107,84 94 107 107

15. În baza datelor din tabel reprezentaţi printr-o diagramă grupată evoluţia PIB pe cap de locuitor şi VNB pe cap de locuitor anii 1995-2015 (în dolari
SUA). Explicaţi diferenţele dintre aceşti doi indicatori. Folosind sursa www.statistica.md, completați ultimele coloane ale tabelului.
Unitatea de 2014 2015
Indicatorii 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2010 2011 2012 2013
măsură
PIB, preţuri curente mii $ SUA 1,441,378 1,928,745 1,170,783 1,480,674 1,980,902 2,988,172 4,402,496 5,437,562 5,813,014 7,016,163 7,284,205 7,982,914
PIB pe locuitor,
preţuri curente $ SUA 400 528 321 408 548 831 1,231 1,525 1,632 1,971 2,046 2,243
Venitul naţional
brut, preţuri
curente mii $ SUA 1,441,392 1,991,558 1,204,642 1,591,984 2,211,747 3,392,003 4,812,848 5,743,841 6,298,111 7,581,072 8,126,387 8,847,666
Venitul naţional
brut pe locuitor,
preţuri curente $ SUA 400 545 330 438 612 943 1,346 1,611 1,768 2,130 2,283 2,486
Ponderea
remitenţelor în
PIB % 16.4 24.4 30.6 33.9 22.0 23.2 22.8 24.6 24.9
Tema 3. INSTABILITATEA MACROECONOMICĂ ŞI FLUCTUAŢIILE CICLICE

1. Ciclurile economice reprezintă:

a) trendul ascendent al producţiei;
b) fluctuaţiile producţiei in jurul unui trend ascendent;
c) un fenomen întâmplător;
d) formă anormală de evoluţie a activităţii economice;
e) evoluţia producţiei în ritm constant.
2. In cadrul fazei de expansiune a ciclului economic:
a) producţia se reduce;
b) creşte gradul de ocupare a forţei de muncă;
c) cursul titlurilor de valoare se reduce;
d) oportunităţile de afaceri se reduc;
e) scad investiţiile.
3. Faza de expansiune nu are ca caracteristică:
a) creşterea venitului naţional;
b) creşterea incertitudinii plasamentelor în titluri de valoare;
c) scumpirea creditului pe fondul unui proces investiţional intens;
d) creşterea producţiei şi a gradului de ocupare a forţei de muncă;
e) creşterea salariilor, profiturilor şi vânzărilor.
4. Expansiunea este frânată de:
a) creşterea productivităţii;
b) creşterea ratei profitului;
c) diminuarea dezechilibrelor economice;
d) reducerea eficienţei factorilor de producţie;
e) reducerea semnificativă a stocurilor din economie.
5. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea:
a. investiţiilor private;
b. nivelului general al preţurilor;
c. ratei şomajului;
d. cheltuielilor de consum.
6. Criza economică marchează:
a) trecerea de la expansiunea economică la recesiune;
b) începutul fazei de expansiune economică;
c) procesul ireversibil de declin al producţiei;
d) procesul de progres reversibil al producţiei;
e) amplificarea potenţialului de eficienţă a factorilor de producţie.
7. Depresiunea se caracterizează prin aceea că:
a) cererea de bunuri de consum depăşeşte oferta de bunuri de consum;
b) piaţa are capacitate de absorbţie mărită;
c) oferta agregată depăşeşte cererea agregată;
d) cererea de investiţii depăşeşte oferta de economisire;
e) cererea de muncă depăşeşte oferta de muncă.
8. Care din indicatorii enumerați mai jos este prociclic?
a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.
9. Care din indicatorii enumerați mai jos contraciclic?
7
 a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.
10. Care din indicatori este enumerați mai jos este aciclic?
a) mărimea PIB;
b) mărimea investiţiilor;
c) cheltuielile pentru bunurile de consum îndelungat;
d) volumul exportului.
11. In cazul unei recesiuni se recomandă:
a) controlul mai riguros al masei monetare;
b) reducerea ratelor dobânzii;
c) mărirea impozitelor;
d) reducerea cheltuielilor bugetare;
e) scăderea achiziţiilor de stat.
12. In cazul unei expansiuni economice prelungite se recomandă:
a) expansiunea monetară;
b) creşterea ratelor dobânzii;
c) reducerea fiscalităţii;
d) creşterea cheltuielilor bugetare;
e) mărirea deficitului bugetar.
13. Politica monetară adecvată în cazul unei expansiuni prelungite constă în:
a) majorarea impozitelor;
b) reducerea cheltuielilor bugetare;
c) controlul deficitului bugetar;
d) emisiune monetară suplimentară;
e) creşterea ratelor dobânzii.
14. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale, în condiţii de recesiune se realizează prin:
a. creşterea ratei dobânzii;
b. diminuarea cheltuielilor publice;
c. reducerea fiscalităţii;
d. majorarea fiscalităţii.
15. Politica fiscală adecvată in cazul expansiunii prelungite constă in:
a) majorarea impozitelor;
b) creşterea cheltuielilor bugetare;
c) mărirea deficitului bugetar;
d) emisiune monetară suplimentară;
e) creşterea ratelor dobânzii.

16. Graficul din figura de mai jos reflectă evoluţia unei economii ipotetice în jurul trendului.
Pentru fiecare din punctele specificate, identificaţi faza ciclului economic. Dați caracteristica
economiei caracteristică fiecărui punct din desen.

8
PIB

C
D
B

G
A E
F

timp
A –Expansiune - plafonul maxim al expansiunii este cauzat de epuizarea resurselor economice,
creşterea costurilor unitare, fenomene social-politice şi militare etc.
B – C - D Prosperitate ( boom )- stare a economiei în care toate activităţile operează la nivel înalt;
E – Resiune - se caracterizează printr-un declin notabil al nivelului activităţilor economice;
F – Depresiune - perioada în care toate activităţile economice au scăzut la nivelul cel mai mic
dintr-un ciclu;
G – Înviorare - e manifestă prin tendinţa de creştere nivelului activităţii economice, ratele de
creştere fiind scăzute.

17. Comentaţi fraza lui Juglar: „Unica cauză a declinului este prosperitatea”. Caracterizaţi fazele
ciclului afacerilor (Juglar, mediu).
„Unica cauză a declinului este prosperitatea” – prosperitatea în activitatea economică se asociază
cu profitul , adică reprezintă etapa în cadrul căreia fiecare ramură , activitate din cadrul unei
economii atinge punctul maxim al rentabilității . Pentru a atinge apogeul maxim al prosperității și
pentru a-și menține aceasta caracteristică , firmele sunt nevoite să utilizeze până la epuizare toate
resursele disponibilie , dacă aceste resurse sunt epuizate până la refuz , neștiind cum să le
prelungească stabilitatea și eficiența în utilizare , activitatea economică intră în depresiune , ceea
ce conduce la declin .
 Prosperitatea - stare a economiei în care toate activităţile operează la nivel înalt;
 Recesiunea - se caracterizează printr-un declin notabil al nivelului activităţilor economice;
 Depresiunea - perioada în care toate activităţile economice au scăzut la nivelul cel mai mic
dintr-un ciclu;
 Înviorarea - se manifestă prin tendinţa de creştere nivelului activităţii economice, ratele
de creştere fiind scăzute.

18. Explicaţi mecanismele prin care are loc depăşirea fazei de recesiune.
 controlul mai riguros al masei monetare
 reducerea ratelor dobânzii; Se recomanda mobilizarea investitiilor pentru creerea unor noi
locuri de munca care sa permita populatiei sa intre în posesia mujloacelor necesare cresterii
cererii agregate.
 marirea impozitelor; daca se maresc impozitele, atunci populatia va avea la dispozitie si
mai putine mijloace pentru a-si procura bunurile necesare, în conditiile în care, oricum,
cererea agregata era mult prea mica pentru a absorbi stocurile producatorilor.
 reducerea cheltuielilor bugetare; Nu se reduc cheltuielile, deoarece statul trebuie sa
stimuleze cererea agregata si se implica în diferite actiuni, comenzi si obiective care
necesita cresterea cheltuielilor bugetare.
9
  scaderea achizitiilor de stat. Nu scad aceste achizitii, deoarece statul trebuie sa stimuleze
cererea agregata si se implica în diferite actiuni, comenzi si obiective care necesita
cresterea cheltuielilor bugetare.

19. Utilizați resursele Internet

http://issuu.com/baltasiu/docs/probleme_contemporane_pe_larg_criza_economica_mond
http://cryza.wordpress.com/,
http://www.stiri-economice.ro/Criza%20economica%20actuala%20partea%20I.html,
http://rutube.ru/tracks/1742527.html?v=7f0200cf3773faa6f3e6df4b7a1d69b1
http://rutube.ru/tracks/1156185.html
scrieți un eseu în care să se regăsească răspunsul la următoarele întrebări:
1. Care sunt cauzele crizei financiare mondiale ani 2008-2009?
2. Ce măsuri au fost întreprinse de guvernele lumii pentru a depăși efectele negative ale crizei
mondiale.
Cauzele crizei financiare mondiale 2008-2009 , au fost :
Creşterea puternică a preţurilor mărfurilor (engl. „commodities”): preţul
petrolului a crescut cu mai mult de 100% de la începutul anului 2007 până în vara
anului 2008;
Aprecierea puternică a monedei euro: de la începutul anului 2006 până în vara anului 2008, euro
s-a apreciat faţă de dolar cu aproximativ 33% (de la 1,20 USD la 1,60 USD). Drept urmare,
comerţul în zona euro şi soldurile contului curent au trecut de la un oarecare surplus la deficit iar
ordinele de export au ajuns la un nivel nemaiîntâlnit de la recesiunea din anii `90.
Efectul întârziat al ratelor de dobândă ridicate: Banca Centrală Europeană a început să ridice
nivelul dobânzilor la începutul anului 2006. Opt creşteri succesive au adus la mijlocul anului 2007
dobânda la nivelul de 4% de la 2%, în ciuda creşterii ratei inflaţiei ca urmare a creşterii preţurilor
importate.
Pe 3 octombrie 2008, autorităţile americane au aprobat un plan de salvare care îşi
propunea să injecteze un volum substanţial de lichidităţi în piaţă.
Măsurile cheie includ:
 alocarea a 700 mld.$ în două tranşe
 utilizarea de fonduri pentru cumpărarea activelor problematice (mortgage-based securities)
sau garantarea acestor active
 pentru a beneficia de plan, firmele participante trebuia să depună garanţii şi să accepte
limitări ale salariilor top-managerilor, cu nivele stabilite de Secretariatul Trezoreriei
 încurajarea dată SEC (Securities and Exchange Commission) pentru a relaxa regulile de
contabilizare la valoarea de piaţă.
 plafoanele de garantare a depozitelor se ridicau de la 100 000$ la 250 000$. Experienţa
crizelor anterioare arată că aceasta măsură a ajutat băncile să atragă influxuri de capital, a
facilitat cumpărarea activelor „problemă” şi a încurajat creditarea.
 FED urma să bonifice băncilor o dobândă pentru rezervele deţinute de la 1 octombrie,
sporind astfel veniturile acestora
Pe 14 octombrie, Trezoreria a anunţat că 250 mld.$ vor fi alocaţi injecţiilor de capital. Instituţiile
financiare puteau astfel participa la programul voluntar de cumpărare prin vânzarea de acţiuni
preferenţiale guvernului american. În plus, FDIC urma să garanteze temporar datoriile-senior ale
instituţiilor asigurate FDIC şi ale companiilor deţinute de acestea. Pe 23 noiembrie, guvernul
federal a salvat Citigroup prin ajutorul dat pentru absorbţia pierderilor potenţiale majore ce ar fi
grevat activele toxice din bilanţ şi prin injecţii de capital. Pe 25 noiembrie, FED a anunţat că va
10
cumpăra MBS şi va sprijini financiar sectorul de consumer finance (fondurile AUSE absorbind
primii 10% din pierderi). Pe 17 ianuarie 2009, autorităţile americane au anunţat că vor ajuta Banca
Americii să absoarbă pierderile suferite odată cu achiziţia Merril Lynch. Guvernul plănuia să
injecteze 20 mld.$ în bancă în schimbul acţiunilor preferenţiale, iar 118 mld.$ să îi folosească
pentru garantarea activelor „problemă”.

20. Folosind resursele Internet, dați o caracteristică a actualei crize valutare din Republica
Moldova. Comentați analizele și prognozele impactului crizei valutare 2014-2015 asupra
economiei RM, date de către experții economici.

Specialiștii în domeniu constată că , Republica Moldova va beneficia modest de suportul

financiar al FMI, BM, UE care va fi utilizat la menţinerea echilibrului bugetar, pentru stimularea
investiţiilor în infrastructură, precum şi la stabilitatea socială în urma creşterii preţurilor la
serviciile consumate şi achitate de populaţie. Este foarte important, în acest sens, a reduce
vulnerabilităţile sociale, în ciuda unei tensiuni crescute, precum şi resursele austere ale finanţelor
publice.
21. Comentați imaginea de mai jos. Folosind resursele Internet, explicați care este esența crizelor
prezentate în imagine. Identificați care sunt canalele de transmisie a acestor crize asupra
rezultatelor macroeconomice din Republica Moldova.

Evoluţia PIB, Republica Moldova (anul 1995=100%)

Основной
Criza
Основной
Основной financiară
mondială
Основной Основной
Основной

Основной Основной Основной

Основной Основной
Основной
Основной
Основной Основной

Основной
Criza Основной
financiară din
Rusia Основной
Основной
Основной
Основной
ОсновнойОсновной
Основной
Основной Основной
Основной Основной

Основной
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

11
Tema 4. PIAŢA MUNCII ŞI DEZECHILIBRELE EI

A. Selectaţi răspunsul corect:

1. Cererea de muncă este influenţată de:
a) gradul de dezvoltare a societăţii;
b) ritmul creşterii economice;
c) nivelul şi dinamica productivităţii muncii;
d) structura pe ramură a economiei naţionale;
e) ritmul înnoirii tehnice şi tehnologice în economie.
2. La un moment dat, pe piaţa muncii există un exces de forţă de muncă în domeniul informatic. În acest
domeniul salariul are tendinţa să:
a) crească;
b) scadă
c) rămână constant;
d) să fie egal cu zero;
e) fie întotdeauna într-o relaţie inversă cu productivitatea muncii.
3. Amplificarea excedentului ofertei de muncă faţă de cererea de muncă este influenţată de:
a) creşterea productivităţii muncii;
b) creşterea numărului locurilor de muncă;
c) reducerea gradului de ocupare;
d) reducerea natalităţii;
e) caracterul extensiv al economiei.
4. În conformitate cu modelul clasic, în condiţiile în care piaţa muncii se află în echilibru:
a. are loc ocuparea deplină a forţei de muncă;
b. unele persoane ce ar accepta salariul mediu existent la moment în economie, nu îşi găsesc un loc
permanent de lucru;
c. apar locuri vacante, deoarece firmele nu reuşesc să angajeze numărul necesar de muncitori;
d. PIB-ul potenţial depăşeşte nivelul efectiv al PIB;
e. Taxele contribuie la repartizarea eficientă a forţei de muncă pe piaţa muncii.
5. Pentru definirea şomajului Biroul Internaţional al Muncii nu ia în considerare:
a) persoanele apte de muncă;
b) persoanele în vârstă de muncă;
c) persoanele care nu muncesc;
d) persoanele care nu sunt dispuse să muncească;
e) persoanele care caută un loc de muncă.
6. Şomajul creşte dacă:
a) se adoptă forme noi de angajare cu timp parţial sau cu orar atipic;
b) investiţiile cresc;
c) statul acordă facilităţi pentru crearea de noi întreprinderi;
d) economia este în recesiune;
e) exportul creşte.
7. O persoană care tocmai a absolvit facultatea şi nu şi-a găsit încă un loc de muncă face parte din
următoarea categorie de şomaj:
a) voluntar;
b) fricţional;
c) structural;
d) tehnologic;
e) de discontinuitate.
8. Din perspectiva pieţei muncii, modificarea structurii economiei se reflectă în:
a) şomajul ciclic;
b) şomajul structural;
c) creşterea ofertei de forţei de muncă;
d) creşterea resurselor de forţă de muncă.
9. Din perspectiva pieţei muncii, progresul tehnologic se reflectă în:
a) şomajul ciclic;
b) şomajul structural;
c) şomajul tehnologic;
d) creşterea ofertei de forţei de muncă;
e) creşterea resurselor de forţă de muncă.
10. Insuficienţa cererii de bunuri şi servicii determină:
a) creşterea şomajului;
b) reducerea şomajului;
12
 c) creşterea excesului de cerere pe piaţa muncii;
d) reducerea excesului de ofertă pe piaţa muncii;
e) diminuarea dezechilibrelor pe piaţa muncii.
11. Şomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care:
a) PIB corespunde celui potenţial;
b) are loc accelerarea inflaţiei;
c) şomajul fricţional este nul;
d) şomajul structural este nul;
e) şomajul tehnologic este nul.
12. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:
a. modificarea preţurilor şi modificarea PIB real;
b. modificarea preţurilor şi modificarea nivelului şomajului;
c. modificarea investiţiilor şi modificarea nivelului şomajului;
d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului.
13. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural?
a. ameliorarea condiţiilor de muncă;
b. creşterea transparenţei pieţei muncii;
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
d. creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
14. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din următoarele măsuri
de politică economică:
a. majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c. stimularea creşterii importurilor;
d. stimularea creşterii ratei dobânzii.

B. Rezolvaţi problemele:
15. Determinaţi nivelul şomajului ciclic, dacă rata naturală a şomajului este de 6%, iar şomajul efectiv este de 18%:
a. 12%.
b. 13%.
c. 3%.
d. 24%.
16. Rata naturală a şomajului este 6%, şomajul efectiv 16%. Determinaţi dimensiunile decalajul PIB-ului real de la cel
potenţial dacă coeficientul de sensibilitate a PIB la şomajul ciclic este 2:
A) 5%.
B) 10%.
C) -10%.
D) 20%.
Е)-20%.
17. Populaţia totală este de 22,5 mln. persoane. Populaţi înafara limitelor pentru vârsta de muncă este de 10 mln.
persoane. Populaţia în vârsta de muncă dar inaptă, este de 0,2 mln. persoane. Persoanele casnice, studenţii, elevii (în
vârsta aptă de muncă), militarii în termen însumează 0,8 mln. persoane. Dacă populaţia ocupată este de 10 mln.
persoane, atunci numărul şomerilor şi rata şomajului calculată în raport cu populaţia activă este:
a) 2,3 milioane şi 23%;
b) 2,3 milioane şi 20%;
c) 1,5 milioane şi 15%;
d) 1,5 milioane şi 13,04%;
e) 2,5 milioane şi 21,73%.

18. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
19. Dacă PIB real a constituit 600 mln.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic?
Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2011, 5,3 % în 2012, 5,0 % în 2013 şi 4,8 % în
2014, PIB real în 2014 constituind 1479, 4 mln.u.m. Rata naturală a şomajului este de 4% iar coeficientul de
sensibilitate a PIB real la şomajul ciclic este 2.
Determinaţi:
1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2014.
20. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

13
 2015 2016
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524

Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2015 şi 2016.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2016 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?

Tema 5. PROCESELE INFLAŢIONISTE ŞI ASIGURAREA STABILITĂŢII

PREŢURILOR

1. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.
2. Inflaţia se manifestă atunci când:
a) masa monetară scade, iar oferta de bunuri economice creşte;
b) creşterea masei monetare este mai rapidă decât creşterea ofertei de bunuri economice;
c) scăderea masei monetare este mai rapidă faţă de scăderea ofertei de bunuri economice;
d) masa monetară este constantă, iar oferta de bunuri economice creşte;
e) masa monetară se reduce, iar oferta de bunuri economice este constantă.
3. Nu este cauză a inflaţiei:
a) creşterea excesivă a creditului;
b) acoperirea deficitelor bugetare şi ale balanţei de plăţi externe;
c) creşterea mai lentă a salariului real decât a productivităţii muncii;
d) scăderea producţiei de bunuri şi servicii;
e) creşterea mai lentă a producţiei de bunuri şi servicii faţă de masa monetară.
4. Care din următoarele sunt cauze ale inflaţiei prin cerere și care ale inflație prin ofertă:
a) creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune
monetara;
b) creşterea preţului petrolului;
c) reducerea impozitului pe venitul personal;
d) descreşterea înclinaţiei marginale spre economisire a manajelor.
5. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii.
Dacă i-ar depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14%
anual. Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuiască mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
6. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri
o dobândă în mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămânea neschimbată?
a) să cheltuiască mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.
7. Ca urmare a creşterii inflaţiei:
a) debitorii pierd, iar creditorii câştigă;
b) atât debitorii, cat şi creditorii pierd;
c) debitorii câştigă, iar creditorii pierd;
d) atât debitorii, cat şi creditorii câştigă;
e) agenţii cu venituri fixe câştigă, iar agenţii cu venituri indexate pierd.
8. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la
resursele energetice, este cazul:
14
 a. inflaţiei cererii;
b. inflaţiei ofertei;
c. efectului Keynes;
d. efectului Fischer.
9. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:
a. va creşte până la 8%;
b. se va reduce până la 8%;
c. va rămâne nemodificată;
d. va creşte cu 4%.
10. Curba Phillips ilustrează:
a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.
11. În tabelul din continuare este prezentată structura coșului de consum în țara X și prețurile la
produsele din coș pe parcursul a 3 luni.
Produsul Cantitatea Prețul pe unitate de produs
ianuarie februarie martie
cartofi 4 kg 5 lei 5,5 lei 6 lei
carne de pasare 2 kg 50 lei 45 lei 60 lei
carne de vita 1 kg 80 lei 80 lei 90 lei
zahar 2 kg 15 lei 16 lei 18 lei
Faina 2 kg 11 lei 13 lei 13 lei
lapte 4l 8 lei 8 lei 7 lei
castraveți 2 kg 24 lei 30 lei 28 lei
roșii 4 kg 45 lei 48 lei 50 lei
energie electrică 120 kW 1,5 lei 2 lei 2 lei
vestimentație 1 unitate 450 lei 480 lei 480 lei
transport public 45 calatorii 3 lei 3 lei 5 lei

În baza datelor din tabel determinați:

1. IPC luna februarie în raport cu luna ianuarie;
2. IPC luna martie în raport cu luna februarie;
3. IPC luna martie în raport cu luna ianuarie;

12. În baza datelor din tabel:

Anii Rata nominală a Rata anuală a Rata reală a
dobânzii inflaţiei anticipate dobânzii
2000 8,6 1,7
2001 34 18
2002 9 15
2003 5,4 -0,1
2004 27 19,6
2005 18 7,1
Determinaţi:
1) Rata reală a dobânzii pentru fiecare an.
2) În ce an rata reală a dobânzii a fost cea mai înaltă? Cea mai joasă?
3) Au existat ani când rata reală a dobânzii a obţinut valori negative?

15
 13. a) In baza datelor oferite de BNS determinați rata inflației anuale, perioada 1991-2016;
b) identificați perioadele de inflație târâtoare, galopanta, hiperinflație, deflație, dezinflație
caracteristice Republicii Moldova;
b) Completați datele pentru anii 2013 și 2016, utilizând resursele www.statistica.md ;
c) calculați rata inflației lunare, pentru fiecare lunile din anii 1993 și 2009, reprezentați grafic
rezultatele obținute.
d) Daţi explicaţie perioadelor de deflaţie.
EVOLUŢIA LUNARĂ A INDICILOR PREŢURILOR DE CONSUM ÎN ANII 1991-2016
(în % faţă de decembrie anul precedent)
Anul Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
1991 118,2 133,2 136,3 197,1 204,3 205,8 204,3 200,7 202,5 211,2 224,3 251,4
1992 340,1 447,9 529,9 652,3 722,1 696,8 724,7 786,3 902,6 1131,9 1556,4 1769,6
1993 155,7 197,7 249,5 286,2 316,6 422,9 583,2 718,5 1000,9 1436,3 1762,4 2805,7
1994 118,9 145,6 160,2 168,2 172,7 177,4 181,3 181,1 185,6 193,4 200,2 206,0
1995 102,9 105,3 106,0 106,6 107,0 107,2 107,4 107,6 110,4 113,4 120,2 123,7
1996 103,5 106,1 107,2 108,4 109,3 109,4 109,5 109,2 110,8 112,5 114,1 115,1
1997 101,9 103,3 104,4 105,2 105,9 108,0 106,9 106,1 107,4 108,4 109,6 111,2
1998 101,3 101,7 101,6 102,3 102,5 101,4 100,0 99,4 99,6 101,0 109,7 118,3
1999 105,4 107,0 107,6 109,8 114,8 122,5 125,6 126,5 128,6 131,3 136,9 143,7
2000 102,9 104,2 104,3 106,0 107,5 112,2 113,0 113,9 115,5 116,6 117,5 118,4
2001 101,2 101,5 101,8 103,3 103,8 103,3 101,5 101,0 101,9 103,2 104,3 106,3
2002 101,3 100,9 101,4 103,3 105,0 101,4 99,9 99,3 100,1 101,3 102,5 104,4
2003 101,9 103,7 104,6 106,2 106,7 107,8 109,2 109,6 111,4 113,7 114,9 115,7
2004 101,5 102,4 103,0 103,9 104,4 104,5 104,8 105,3 106,4 108,7 110,7 112,5
2005 101,1 103,2 104,0 105,5 105,6 104,7 103,5 103,7 104,9 106,5 108,5 110,0
2006 101,9 103,3 104,8 105,9 107,2 107,4 107,0 107,9 109,1 110,8 112,7 114,1
2007 100,8 101,4 102,0 103,0 103,9 103,9 105,0 107,3 109,0 110,7 112,1 113,1
2008 101,4 102,9 104,1 105,8 107,4 106,2 105,3 106,0 106,7 107,5 107,5 107,3
2009 99,9 98,8 98,0 98,3 98,5 98,2 97,6 96,6 97,1 98,6 99,5 100,4
2010 102,3 104,4 105,5 105,8 105,9 105,4 104,7 103,7 104,5 106,1 106,7 108,1
2011 101.1 102.4 103.3 104.3 104.9 105 104.9 104.8 105.2 106.8 107.6 107.8
2012 100.3 100.8 101 101.2 101.2 101 101.1 101.5 102.4 103 103.5 104.1
2013
2014

16
2015
2016

17
Tema 6. MODELUL AD-AS. ECHILIBRUL MACROECONOMIC GENERAL
A. Selectaţi răspunsul corect:
1. Din cererea agregată fac parte:
a) cheltuielile guvernamentale;
b) investiţiile brute;
c) exporturile nete;
d) impozitele şi taxele;
e) cheltuielile menajelor.
2. Dacă nivelul general al preţurilor creşte iar ceilalţi factori nu se modifică:
a) valoarea reală a banilor creşte;
b) se vor cumpăra mai puţine bunuri economice produse în ţară;
c) cererea agregată, în termeni reali creşte;
d) bunurile produse în ţară devin relativ mai ieftine faţă de cele externe.
3. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?:
a) creşterea nivelului general al preţurilor determină contracţia cererii agregate;
b) anticipările consumatorilor sunt un factor de influenţă a cererii agregate;
c) exportul net nu face parte din cererea agregată;
d) consumul intermediar nu face parte din PIB;
e) formarea brută a capitalului tehnic nu include şi modificarea stocurilor materiale.
4. Cererea agregată creşte atunci când:
a) sporesc investiţiile;
b) cresc cheltuielile de consum;
c) se reduc cheltuielile publice;
d) exporturile sunt mai mici decât importurile;
e) creşte rata dobânzii.
5. Ponderea cea mai mare în cererea agregată a ţării o ocupă:
a. Cheltuielile de consum;
b. Cheltuielile investiţionale;
c. Achiziţiile guvernamentale;
d. Exportul net.
6. Efectul Pigou (a bogăţiei reale) explică panta negativă a curbei cererii agregate în felul următor:
a. Creşterea nivelului preţurilor → creşterea stocurilor monetare reale → creşterea cererii monetare →
creşterea ratei dobânzii → reducerea investiţiilor → reducerea mărimii cererii agregate;
b. Creşterea nivelului preţurilor → reducerea nivelului veniturilor → reducerea cheltuielilor de consum →
reducerea mărimii cererii agregate;
c. Reducerea nivelului preţurilor → creşterea stocurilor monetare reale → creşterea cheltuielilor de consum
→ creşterea mărimii cererii agregate;
d. Reducerea nivelului preţurilor → creşterea stocurilor monetare reale → creşterea cheltuielilor de consum
pentru bunurile de import→ creşterea importului → creşterea mărimii cererii agregate.
7. Efectul Keynes (a ratei dobânzii) explică panta negativă a curbei cererii agregate în felul următor:
a. Creşterea nivelului preţurilor → creşterea stocurilor monetare reale → creşterea cererii monetare →
creşterea ratei dobânzii → reducerea investiţiilor → reducerea mărimii cererii agregate;
b. Reducerea nivelului preţurilor → reducerea cererii monetare → reducerea ratei dobânzii → creşterea
investiţiilor → creşterea mărimii cererii agregate;
c. Creşterea nivelului preţurilor → reducerea cererii monetare → reducerea ratei dobânzii → reducerea
investiţiilor → reducerea mărimii cererii agregate;
d. Reducerea nivelului preţurilor → reducerea cererii monetare → reducerea ratei dobânzii → reducerea
cursului monedei naţionale → creşterea exportului net→ creşterea mărimii cererii agregate
8. Efectul Mundell-Fleming (de substituţie sau a exportului net) explică panta negativă a curbei cererii
agregate în felul următor:
a. Reducerea nivelului preţurilor → creşterea stocurilor monetare reale → reducerea cheltuielilor de import
→ creşterea exportului net → creşterea mărimii cererii agregate;
b. Creşterea nivelului preţurilor → creşterea cererii monetare → creşterea ratei dobânzii → reducerea
cursului monedei naţionale → reducerea exportului net→ reducerea mărimii cererii agregate;
c. Creşterea nivelului preţurilor → reducerea cursului monedei naţionale →ieftinirea relativă a bunurilor
autohtone şi scumpirea celor de import → reducerea exportului net→ reducerea mărimii cererii agregate;
d. Reducerea nivelului preţurilor → ieftinirea relativă a bunurilor autohtone şi scumpirea celor de import →
creşterea exportului net→ creşterea mărimii cererii agregate.
9. În modelul clasic, curba ofertei agregate:
a. Are o pantă pozitivă;
b. Are o pantă negativă;
18
 c. Este orizontală;
d. Este verticală.
10. Pe termen lung curba ofertei agregate este verticală, deoarece:
a. Modificarea ofertei monetare nu influenţează mărimea volumului de bunuri;
b. Guvernul reglementează activitatea economică prin politica fiscală şi cea monetară;
c. Perfecţionarea tehnologiilor sporeşte posibilităţile de producţie ale economiei;
d. Cantitatea de resurse este limitată şi modificarea nivelului preţurilor nu poate influenţa mărimea volumului
potenţial de producţie.
11. În modelul lui Keynes, curba ofertei agregate:
a. Are o pantă pozitivă;
b. Are o pantă negativă;
c. Este orizontală;
d. Este verticală.
12. Curba ofertei agregate pe termen lung se deplasează la dreapta dacă:
a. Se reduce nivelul preţurilor;
b. Creşte nivelul ocupării;
c. Are loc perfecţionarea tehnologiilor;
d. Guvernul promovează o politică de stabilizare.
13. Atât cererea cat şi oferta agregată vor creşte dacă se majorează:
a. Nivelul preţurilor;
b. Nivelul indemnizaţiilor de şomaj;
c. Subvenţiile;
d. Toate răspunsurile sunt corecte.

B. Modelaţi următoarele situaţii, dați răspuns la întrebări:

14. Analizați modelul AD/AS:

a) indicaţi ce parametrii sunt amplasaţi pe fiecare axă, notaţi curbele din model;
b) Numiți modele curbei AS reprezentate în fiecare grafic;

c) arătați ce modificări vor interveni în model (dați reprezentarea grafică) daca:

1. cresc transferurile cetățenilor din străinătate;
2. creste cursul valutei naționale;
3. sunt atrase tehnologii noi in producţie;
4. statul impune cota 0 pe profitul firmelor;
5. statul extinde volumul achiziţiilor publice .
d) explicaţi efectele factorilor enumeraţi mai sus (asupra PIB-lui, nivelului preţurilor) în limitele fiecărui segment al
curbei AS.

19
Tema 7. MODELUL KEYNESIAN AL ECHILIBRUL MACROECONOMIC

1. Consumul menajelor este condiţionat de mărimea:

a. venitului personal;
b. venitului disponibil;
c. achiziţiilor publice;
d. ratei dobânzii.
2. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil:
a. consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b. economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în
raport cu venitul disponibil.
d. consumul va creşte într-o proporţie mai mare, iar economiile într-o proporţie mai mică în
raport cu venitul disponibil.
3. Veniturile brute ale populaţiei sunt 630 miliarde lei. Impozitele directe plătite de populaţie
constituie 200 miliarde lei. Consumul populaţiei este 380 miliarde lei. Datele anterioare arată că:
a) veniturile disponibile ale populaţiei sunt 420 miliarde lei;
b) înclinaţia marginală spre consum este 0,88;
c) înclinaţia medie spre consum este 0,90;
d) economiile populaţiei sunt 40 miliarde lei;
e) înclinaţia medie spre economisire este 0,116.
4. Economiile personale semnifică:
a. depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b. suma tuturor activelor familiilor;
c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
d. activităţile economice în diferite ţări.
5. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C=150+0,8Yd. Dacă Yd creşte cu o unitate,
economiile:
a. vor creşte cu 0,8;
b. se vor reduce cu 1,0;
c. se vor reduce cu 0,2;
d. vor creşte cu 0,2.
6. Dacă venitul disponibil creşte cu 80000 lei, din care creşterea consumului reprezintă 80%, atunci
inclinaţia marginală spre economisire este:
a) unitară;
b) 0,8;
c) 0,4;
d) 0,2;
e) nulă.
7. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:
a. parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b. cheltuielile legate de achiziționarea capitalului fix;
c. cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare;
d. cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.
8. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină:
a. creşterea investiţiilor;
b. diminuarea investiţiilor;
c. o creştere urmată de descreşterea investiţiilor;
d. investiţiile nu se modifica.
9. Creşterea investiţiilor este în relaţie de acelaşi sens cu:
a) rata dobânzii;
b) rata inflaţiei;
c) rata rentabilităţii;
d) rata şomajului;
e) costul unitar cu forţa de muncă.
10. Care dintre următoarele elemente descurajează investiţiile?
20
 a) ratele înalte de economisire;
b) creşterea profiturilor;
c) ratele înalte ale dobânzii;
d) impozitarea redusă a profitului;
e) creşterea economică.
11. Funcţia de consum intr-o economie este descrisă prin următoarea ecuaţie C=100+0,5Y. Investiţiile sunt
I=50, iar cota de impozitare a veniturilor este de 50%. Nivelul de echilibru al venitului este:
a) 200;
b) 100;
c) 133,33;
d) 75;
e) 50.
12. Funcția de consum este C=80+0,5Yd, completați tabelul:
Venitul disponibil Cheltuielile de consum Economiile
0
100
200
300
400
500

13. Calculați indicatorii ce lipsesc, scrieţi ecuaţiile consumului şi a economiilor:

YD C S APC APS MPC MPS
0 200
1000 1150
2000 2100
3000 3050
4000 4000
5000 4950

14. Intr-o economie, funcția consumului este C=5+0,7Yd, iar investițiile I=22. Determinați nivelurile
consumului si cererii agregate pentru următoarele valori ale venitului disponibil. Reprezentaţi printr-un
grafic cererea agregată.
Yd C I AD
80
90
100

15. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin
funcţia C = 123+0,8Yd. Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu
1220 u.m.

16. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, iar investiţiile 600 u.m. Taxele
constituie 10% din veniturile menajelor.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.

17. Folosind resursele rețelei globale Internet arătați structura investițiilor în RM, perioada 2005-2015 și
analizați un program guvernamental de susținere a proceselor investiționale în RM.

21
22
Tema 8. POLITICA BUGETAR-FISCALĂ. CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE ŞI
DATORIA DE STAT
Selectaţi răspunsul corect:
1. Politica fiscală stimulatoare presupune:
a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
2. Politica fiscală restrictivă presupune:
a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
3. Care din măsurile de politică bugetară sunt aplicate în faza de recesiune economică?
a) sporirea cheltuielilor bugetare;
b) majorarea impozitelor;
c) „îngheţarea” programelor de protecţie socială;
d) extinderea aparatului administraţiei publice;
e) majorarea ratei dobânzii.
4. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceiași valoare – 120 mil.lei. Dacă înclinaţia
marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu venitul naţional?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.
5. Reducerea ratei impozitelor are ca efect:
a) descurajarea investiţiilor;
b) creşterea şomajului;
c) reducerea datoriei publice pe termen scurt;
d) creşterea veniturilor disponibile ale agenţilor economici;
e) extinderea programelor sociale ale guvernului.
6. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:
a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.
7. Dacă veniturile bugetare sunt mai mici decât cheltuielile bugetare, atunci;
a) bugetul este excedentar;
b) datoria publică se reduce;
c) datoria publică se măreşte;
d) statul acordă împrumuturi interne şi externe;
e) trebuie reduse impozitele pentru echilibrarea bugetului.
8. Soldul bugetar este descris prin funcția SB=t×Y-G. În aceste condiții creșterea achizițiilor guvernamentale
cu 100 u.m. va genera:
a) descreșterea soldului bugetar cu 100 u.m.;
b) creșterea soldului bugetar cu 100 u.m.;
c) scăderea soldului bugetar într-o măsură mai mică decât 100 u.m.;
d) nu poate fi dat un răspuns sigur la întrebarea dată.
9. Creşterea deficitului bugetar determină:
a) reducerea datoriei publice;
b) reducerea ratelor dobânzii şi creşterea investiţiilor private;
c) reducerea ratelor dobânzii şi a investiţiilor private;
d) creşterea ratelor dobânzii şi a investiţiilor private;
e) creşterea ratelor dobânzii şi reducerea investiţiilor private.
10. Arătaţi în care din situaţiile de mai jos excedentul bugetar este un fenomen negativ?
a) când veniturile bugetare au rămas neschimbate, iar cheltuielile s-au micşorat ca urmare a renunţării la o serie
de obiective;
b) când veniturile au crescut într-o proporție mai mare decât cheltuielile;

23
 c) când veniturile bugetare au rămas neschimbate, iar cheltuielile s-au micşorat ca urmare a economisirii de
cheltuieli la obiectivele înfăptuite;
d) când veniturile realizate au crescut faţă de cele stabilite, iar cheltuielile au rămas aceleaşi.
11. Gradul de îndatorare a unei ţări se evidenţiază prin intermediul:
a) nivelului datoriei publice la un moment dat;
b) soldului anual al balanţei comerciale;
c) raportarea nivelului datoriei publice la soldul bugetului;
d) raportarea mărimii datoriei publice la PIB.

Rezolvaţi problemele:
12. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii parametri: C =
10 mlrd. + 0,8Y ; I = 60 mlrd. u.m.; G = 100 mlrd. u.m. Să se calculeze PIB de echilibru anticipat pentru anul viitor.

13. Într-o economie închisă funcţia de economisire este redată prin relația S = 0,3(Y–T) –300, taxele sunt 300 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 300 u.m., investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil.
14. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale 307,5 u.m.,
taxa impozitelor pe venit 25%. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă capacitatea de producţie permite
majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa
impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?

15. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre
consum 0,8; venitul de echilibru Y*=3700 u.m.
Determinaţi:
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca
economia să atingă starea de echilibru la nivelul PIB potențial (Y*=3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca economia
să atingă starea de echilibru la nivelul PIB potențial?

16. Cunoaştem, că în economie venitul de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul corespunzător ocupării
depline a resurselor economice. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4,
achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi
venitul naţional corespunzător ocupării depline.

17. Se cunosc următoarele date cu referire la bugetul public al unei țări. Achizițiile guvernamentale sunt egale cu 500
u.m., taxele sunt descrise prin funcția Tx=0,4Y iar transferurile prin Tr=0,2Y. Datoria publică (D) este de 1000 u.m. iar
rata dobânzii pentru datoria publică (R) este de 10 % (în acest caz deservirea datoriei publice va fi descrisă prin funcția
N=R×D). În același timp PIB de echilibrul în tara dată are valoarea 2000 u.m. pe când PIB potențial este de 2500.
Determinați:
1. Dimensiunile soldului bugetar;
2. Determinați dimensiunile deficitului structural (corespunde PIB –lui potențial);
3. Determinați dimensiunile deficitului ciclic (se calculează ca diferență dintre deficitul efectiv și cel structural).
18. Se dau următoarele date referitoare la datoria publica pe anii 2015 si 2016:
Indicatori 2015 2016
Datoria publica totala, din care: 1114 mln. u.m. 1645 mln. u.m.
- interna 858 mln. u.m. 1267 mln. u.m.
- externa 256 mln. u.m. 378 mln. u.m.
Cheltuieli cu dobânzile, din care: 102 mln. u.m. 165
- aferente datoriei publice interne 91 mln. u.m. 140
- aferente datoriei publice externe 11 mln. u.m. 25
Plăți în contul ratelor scadente la împrumuturile 154 mln. u.m. 250
de stat externe
Cheltuieli bugetare 781 mln. u.m. 1257
PIB 5336 mln. u.m. 11043
Populația 7,6 mln 7,6 mln
Calculați indicatorii ce caracterizează datoria internă și externă a statului

24
Tema 9. PIAŢA MONETARĂ ŞI POLITICA MONETARĂ
A. Selectaţi răspunsul corect:
1. Cererea monetară reprezintă:
a. dorinţa persoanelor de a fi mai bogate;
b. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară;
c. mijloc de control al ofertei monetare;
d. nici unul din răspunsurile de mai sus.
2. In abordare keynesistă, în condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară:
a. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie;
b. scade pe motive de speculaţie;
c. scade pe motive de tranzacţie şi speculaţie;
d. nici un răspuns corect.
3. Dacă PIB-ul nominal se reduce, atunci:
a) cererea monetară pentru tranzacții și cererea monetară totală rămân constante;
b) cererea monetară pentru tranzacții și cererea monetară totală se vor reduce;
c) cererea monetară pentru tranzacții va crește, iar cererea totală va scădea;
d) cererea monetară pentru tranzacții va scădea, iar cererea totală va crește;
e) cererea monetară pentru tranzacții și cererea totală vor crește.
4. Dacă rata dobânzii bancare crește, cererea monetară speculativă:
a) se va majora;
b) se va diminua;
c) dinamica acestea este independentă de rata dobânzii bancare;
d) se va modifica haotic.
5. Dacă moneda face anual în mediu 4 rotaţii, cantitatea de bani necesară circulaţiei trebuie să
fie:
a. gală cu PIB real;
b. egală cu PIB nominal;
c. egală cu 25% din PIB nominal;
d. de 4 ori mai mare decât PIB nominal.
6. Oferta de bani va creşte, dacă:
a. BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c. BNM va majora rata refinanţării;
d. BNM va vinde obligaţiuni pe piaţă.
7. Procesul de creare a monedei de către băncile comerciale începe în momentul când:
a) mijloacele monetare sunt depuse pe cont bancar;
b) banca acordă credit clientului său;
c) clientul întoarce băncii mijloacele luate cu împrumut;
d) clientul cheltuieşte banii luaţi cu împrumut.
8. In care din situatiile de mai jos este necesara emisiunea de bani în circulatie:
a. cand creste volumul de bunuri economice destinate pietei
b. cand exista un excedent al bugetului de stat
c. cand creste cantitatea de unitati monetare nationale platita pentru obtinerea unei unitati monetare
straine
d. cand scade cantitatea de unitati monetare netionale platita pentru obtinerea unei unitati de moneda
straina
e. cand exista un deficit al bugetului de stat
9. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este:
a. vânzarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c. majorarea ratei dobânzii;
d. reducerea ratei dobânzii.
10. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează:
a. în condiţiile unei situaţii economice stabile;
25
 b. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei;
c. cu scopul stimulării activităţii de antreprenoriat;
d. nici un răspuns corect.
11. Majorarea de către banca centrală a ratei rezervei obligatorii determină:
a) creşterea rezervelor băncilor comerciale;
b) reducerea rezervelor băncilor comerciale;
c) majorarea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar;
e) sunt corecte răspunsurile b şi d.
12. Majorarea de către banca centrală a taxei rescontului determină:
a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
13. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale pe piaţa deschisă:
a) majorează rezervele obligatorii ale băncilor comerciale;
b) reduce rezervele obligatorii ale băncilor comerciale;
c) majorează taxa rescontului;
d) reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda în credit.
14. Dacă banca centrală cumpără pe piaţa deschisă HVS pe 5 mln.u.m., în condiţiile când
rata rezervei obligatorii este de 20%, masa monetară poate maximal:
a. creşte cu 25 mln.u.m.;
b. creşte cu 20 mln.u.m.;
c. creşte cu 5 mln.u.m.;
d. reduce cu 20 mln.u.m..
15. În perioada de recesiune economică banca centrală trebuie:
a. să cumpere HVS;
b. să vândă HVS;
c. să ridice rata rezervelor obligatorii;
d. să reducă taxa rescontului;
e. sunt corecte răspunsurile a şi d.
16. Dacă economia se confruntă cu inflaţie, banca centrală trebuie:
a. să cumpere HVS;
b. să reducă rata rescontului;
c. să vândă HVS;
d. să reducă rata rezervei obligatorii;
e. sunt corecte răspunsurile b şi c.

B. Rezolvaţi problemele:
17. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de
510 mlrd.u.m.
Rata anuală a Cererea de monedă pe motiv Cererea monetară totală
dobânzii, % speculativ
14 30
13 50
12 70
11 90
10 110
9 130
8 150
Determinaţi:
1. Cererea monetară totală;
26
 2. Rata dobânzii de echilibru;
3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530
mlrd.u.m.;
4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450
mlrd.u.m..

18. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară
este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:

r Ls
16 100
14 150
12 200
10 250
Determinaţi:
1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.;
2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la
350 la 400 mlrd.u.m.?

19. Dacă rezervele obligatorii ale băncii alcătuiesc 25 mln. u. m., iar depozitele bancare 200 mln.
u. m., rata rezervelor obligatorii este:
a. 8%;
b. 10%;
c. 12,5%;
d. 20%.
20. Dacă rezervele obligatorii ale băncii alcătuiesc 40 mln. u. m., iar depozitele bancare 200 mln.
u. m., multiplicatorul bancar este:
a. 2;
b. 4;
c. 5;
d. 8.
21. Dacă banca comercială deţine un depozit de 10 mii u.m. şi rata rezervelor obligatorii este de
20%. Cu cât poate contribui acest depozit la creşterea masei creditare.

22. Dacă rata rezervelor obligatorii este 10%, iar rezervele obligatorii ale băncii comerciale sunt
50 mln. u.m. Care este mărimea maximă a sumei ce poate fi acordată în credit de banca
comercială.

23. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional esteL1 =50 +0,5Y , unde Y este venitul agregat. Cererea
de monedă pentru motivul speculativ este L2 =50−125r, unde r este rata dobânzii. Dacă oferta de
monedă este de 325 u.m., iar venitul agregat este de 500 u.m., atunci rata dobânzii este:
a. 10%;
b. 15%;
c. 20%;
d. 25%;
e. 30%.

27