Tema 5 Proiect Fundatii

TEMA 5 PROIECT FUNDATII http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/TEMA-PROIEC...
Username / Parola inexistente
email ●●●●●●
Login Am uitat parola x Creaza cont nou
Home Exploreaza Upload
TEMA 5 PROIECT FUNDATII

Arhitectura constructii
TEMA 5 PROIECT FUNDAŢII
Sa se dimensioneze fundatia indirecta a unei

infrastructuri de pod. Se dau urmatoarele date:
q stratificatia terenului conform fisei forajului din

figura 1 (se precizeaza caracteristicile fizico -
mecanice ale terenului de fundare - stratelor -
determinate prin încercari de laborator),
q tipul pilotilor utilizati - piloti forati (piloti flotanti -

de dislocuire) de diametru mare, Benotto,
d=1.08m, Mcap = 1000kNm (momentul capabil al
sectiunii de beton a pilotului), piloti încastrati în
radier,
q înaltimea radierului 1.50m; cota fundare radier

-2.10m fata de cota terenului natural,
q actiunile de calcul în planul talpii radierului:
Þ Nf = 11050 kN,
Þ Hf = 1050 kN,
Þ Mf = 2050 kNm.
1 of 19 28/08/2018, 11:16 am
ALTE DOCUMENTE
Ramele pentru ferestre
PROIECTAREA UNUI ZID DE SPRIJIN
MONTAJ STILPI PREFABRICATI, GRINZI
PREFABRICATE, FASII CU GOLURI
ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA
INSTRUCTAJUL DE PROTECTIA MUNCII
Graphisoft a lansat ArchiCAD 11 !
INSTALATII DE STINGERE CU SPUMA
Ce este si cum functioneaza un sistem HVAC
Geoexchange
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
SUPRAETAJARE CLADIRE SEDIU
ADMINISRATIV INCINTA SECUNDARA ROSIA
Design ecologic
Figura 1
2 of 19 28/08/2018, 11:16 am
Proiectul cuprinde:
I. PIESE SCRISE:
1. Calculul capacitatii portante a pilotului flotant izolat la forte axiale,
2. Calculul capacitatii portante a pilotului flotant izolat la forte orizontale,
3. Determinarea numarului de piloti necesari fundarii indirecte a infrastructurii de pod,
4. Calculul capacitatii portante a pilotului în grup,
5. Determinarea eforturilor sectionale la încastrarea în radier pentru fiecare pilot si verificarea

acestora,
6. Calculul tasarii grupului de piloti folosind metoda tasarilor stratelor elementare (calculul la
deformatii al fundatiilor pe pilo 919e421j 55;i).
7. Armarea radierului.
II. PIESE DESENATE:
Vedere în plan si sectiune transversala pentru fundatia pe piloti forati de diametru mare.
Armare radier si detalii de armare pentru zona de legatura între radier si piloti.
REZOLVARE
Stabilirea valorii lungimii conventionale de încastrare l0 - adâncimea de încastrare a
pilotilor în stratul portant este l0 = f(tipul pamântului, diametrul pilotului); Conform tabelului 1
si tinând cont de datele din fisa forajului (stratul 5 este stratul de încastrare conform fisei
forajului) se determina .
Tabelul 1
Denumirea pamântului l0
Nisipuri afânate si pamânturi coezive având IC < 0.5 4d
Nisipuri de îndesare medie si pamânturi coezive având 0.5 < IC < 0.75 3d
Nisipuri si pietrisuri îndesate, pamânturi coezive având 0.75 < IC < 1.0 2d
Pamânturi coezive tari având IC = 1 1.5d
Estimarea capacitatii portante a pilotilor solicitati axial piloti flotanti executati pe loc
Conform STAS 2561/3-90 în fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor

pentru toate tipurile de constructii se poate determina cu ajutorul urmatoarei formule empirice
de calcul:
(1)
în care:
Þ k este un coeficient egal cu 0.70,
3 of 19 28/08/2018, 11:16 am
Þ m3 si m4 sunt coeficienti ai conditiilor de lucru dati în tabelele 2 si 3 în functie de tipul

pamântului, tehnologia de betonare si de executie a pilotului; se determina m 3 = 1.0
si respectiv m4 = 1.0,
Tabelul 2
Tehnologia de betonare a pilotului Categoria pamântului de la baza pilotului
coeziva necoeziva
m3
Betonare în uscat 1.0 1.0
Betonare sub apa: 0.9 1.0
- cu injectie la baza 0.8 0.9
- fara injectie la baza
Betonare sub noroi: 0.8 0.9
- cu injectie la baza 0.6 0.8
- fara injectie la baza
Tabelul 3
Tehnologia de executie a pilotului Categoria pamântului de la baza pilotului
coeziva necoeziva
m4
Pilot cu mantaua introdusa prin batere si betonul compactat 1.0 1.0

prin batere
Pilot cu mantaua introdusa prin vibrare si betonul compactat 0.7 0.6

prin vibrare(în extragerea coloanei)
Pilot forat în uscat si netubat 0.6 0.7
Pilot forat sub noroi 0.5 0.6
Pilot forat cu tubaj recuperabil 0.6 0.7
Pilot forat cu tubaj nerecuperabil 0.6 0.8
Þ A este aria sectiunii transversale a pilotilor; ,
Þ U este perimetrul sectiunii transversale a pilotilor: ,
Þ Rn este rezistenta normata a pamâmtului sub nivelul vârfului pilotului; OBSEVAȚIE:

Rn se mai noteaza si cu pv în normativele românesti în vigoare; pentru cazul analizat
(piloti de dislocuire care reazema cu baza pe straturi necoezive) R n se calculeaza cu
relatia: unde:
4 of 19 28/08/2018, 11:16 am
q a este un coeficient ce depinde de valoarea gradului de îndesare I D al pamântului de

la baza pilotului, coeficient dat în tabelul 4; a = 0.4,
q g este valoarea de calcul a greutatii volumice a pamântului de sub baza pilotului în
kN/m3, ,
q db este diametrul pilotului la nivelul bazei, în m; d b = 1.08m,
q g1 este valoarea medie ponderata prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale
greutatilor volumice ale straturilor strabatute de pilot, în kN/m 3; ;
q Dc este fisa de calcul a pilotului, în m, care se stabileste astfel:
ü Daca D ³ bdb se considera Dc = bdb,
ü Daca D < bdb se considera Dc = D, unde D este fisa reala a pilotului (adâncimea la
care se gaseste baza pilotului, masurata de la nivelul terenului natural sau - pentru
infrastructura podurilor - de la nivelul fundului albiei tinând seama de adâncimea de
afuiere), în m, iar b este un coeficient functie de gradul de îndesare al pamântului de
la baza pilotului (tabelul 4); în cazul analizat b = 15, D = 15.5m, db = 1.08m, bdb =
16.2m deci Dc = 16.2m,
OBSERVAȚIE: Cand deasupra stratului de pamânt în care patrunde baza pilotului se afla un
strat de umplutura recenta, necompactata sau de pamânt coeziv plastic moale sau plastic
curgator, sau un strat de turba, drept fisa D se considera doar adâncimea pe care patrunde
pilotul în stratul portant iar la expresia lui R n se adauga termenul g2h în care g2 este valoarea
de calcul a greutatii volumice a stratului slab, în kN/m 3 iar h este grosimea stratului slab în m,
q Ng si Nq sunt factori de capacitate portanta, dati în tabelul 5, în functie de valoarea

de calcul a unghiului de frecare interioara f' al stratului de la baza pilotului; valorile
acestor factori sunt date în tabelul 6; N g= 29.5 si Nq = 54.75; în baza datelor
obtinute se determina:
Tabelul 4
Valoarea gradului de îndesare ID a b
0.00÷0.33 0.5 10
0.34÷0.66 0.4 15
0.67÷1.00 0.3 20
Tabelul 5
f' 26° 28° 30° 32° 34° 36° 38° 40°
(°)
Ng 9.5 12.6 17.3 24.4 34.6 48.6 71.3 108.0
5 of 19 28/08/2018, 11:16 am
Nq 18.6 24.8 32.8 45.5 64.0 87.6 127.0 185.0
Þ reprezinta capacitatea portanta preluata prin frecare pe manta,

unde:
q fI reprezinta rezistenta conventionala pe suprafata laterala a pilotului pentru stratul

de calcul i în kPa; valorile pentru rezistenta conventionala sunt date în tabelul 6,
q lI reprezinta lungimea pilotului în contact cu stratul I, în m,
Pentru cazul analizat ,
Ca urmare capacitatea portanta la forte axile are valoarea:
Tabelul 6
Adâncimea Pamânturi necoezive Pamânturi coezive cu IC:
medie a stratului
mari si medii fine prafoase ³0.8 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3
(m) fi (kPa)
1 35 23 15 35 23 15 12 5 2
2 42 30 20 42 30 20 17 7 3
3 48 35 25 48 35 25 20 8 4
4 53 38 27 53 38 27 22 9 5
5 56 40 29 56 40 29 24 10 6
7 60 43 32 60 43 32 25 11 7
6 of 19 28/08/2018, 11:16 am
10 65 46 34 65 46 34 26 12 8
15 72 51 38 72 51 38 28 14 10
20 79 56 41 79 56 41 30 16 12
25 86 61 44 86 61 44 32 18 -
30 93 66 47 93 66 47 34 20 -
35 100 70 50 100 71 50 36 22 -
7 of 19 28/08/2018, 11:16 am
OBSERVAȚII:
q Valorile f se adopta, pentru adâncimile medii, corespunzatoare distantei de la mijlocul

stratului i pâna la suprafata terenului; adâncimea de înfigere se masoara de la
nivelul terenului natural pâna la vârful pilotului când umplutura sau decaparile nu
depasesc 3m; când umpluturile sau decaparile sunt mai mari de 3m adâncimea de
înfigere se masoara de la un nivel superior respectiv inferior cu 3m nivelului terenului
natural (figura 2); în cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2 m, determinarea
valorilor f se face prin împartirea în orizonturi de maxim 2 m,
q Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consistentei valorile f se obtin prin
interpolare liniara,
q Daca în limitele lungimii pilotului exista o intercalatie de pamânt puternic compresibil,

de consistenta redusa (turba, mâl, namol etc.) de cel putin 30 cm grosime, iar
suprafata terenului urmeaza a fi încarcata (în urma sistematizarii sau din alte cauze)
valorile f pentru stratul puternic compresibil si pentru cele de deasupra lui se
determina astfel:
ü când supraîncarcarea este pâna la 30kPa, pentru toate straturile situate pâna la
limita inferioara a stratului puternic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia f = 0;
ü cand supraîncarcarea este cuprinsa între 30 si 80kPa, pentru straturile situate

deasupra stratului foarte compresibil(inclusiv umpluturile) se ia f din tabel
multiplicat cu 0.4 si cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil f =
-5kPa;
ü când supraîncarcarea este mai mare de 80 kPa, pentru straturile situate deasupra
stratului foarte compresibil se ia f din tabel cu semn negativ, iar pentru stratul
puternic compresibil se ia f = -5 kPa;
q Daca pilotul strabate umpluturi recente, straturi argiloase în curs de consolidare sau
straturi macroporice sensibile la umezire, cu grosimi mai mari de 5 m, valorile f se
iau din tabel cu semn negativ.
8 of 19 28/08/2018, 11:16 am
Figura 2
9 of 19 28/08/2018, 11:16 am
Calculul capacitatii portante a unui pilot solicitat la încarcari orizontale

Capacitatea portanta la încarcari orizontale a pilotilor verticali în radiere joase se poate
stabili¸în mod aproximativ, cu ajutorul valorii lungimii convenntionale de încastrare l0,
masurata începand de la talpa radierului (figura 2), valoarea data în tabelul 1 în functie de
categoria pamântului de sub radier si de diametrul pilotului, cunoscându-se momentul
încovoietor capabil (Mcap) al sectiunii pilotului. Lungimea conventionala de încastrare l0
reprezinta lungimea unei console la care momentul încovoietor de încastrare sub încarcare
orizontala este acelasi cu momentul maxim care se dezvolta în pilot.
Forta critica orizontala Rcr or a unui pilot vertical cu radier jos se determina cu relatiile:
- în cazul pilotului considerat încastrat în radier:
(2)
În cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitari axiale de smulgere sau la forte orizontale mari
care impun preluarea acestora prin piloti considerati încastrati în radier, pilotii trebuie sa
patrunda în radier cu capetele intacte pe o lungime de 15 cm, iar armaturile longitudinale ale
pilotilor trebuie sa se înglobeze în radier pe o lungime determinata prin calcul, dar nu mai putin
de 40 de ori diametrul barelor cu sectiune constanta sau de 20 de ori diametrul barelor cu
profil periodic.
-în cazul pilotului considerat articulat în radier:
(3)
În cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitari axiale de compresiune si la forte orizontale

reduse, care pot fi preluate de pilotii considerati articulati în radier, pilotii trebuie sa patrunda
în radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm, iar armaturile longitudinale ale pilotilor sa
se înglobeze în radier pe minimum 25 cm.
Pentru cazul analizat
Capacitatea portanta la încarcari orizontale a pilotului vertical se determina cu relatia:
(kN) (4)
în care k = m = 0.7.
OBSERVAȚII:
1. Relatiile 2, 3 si 4 pot fi utilizate în cazul când fisa pilotului D>5l0,
2. În cazul unei stratificatii neomogene, l0 se stabileste ca medie ponderata (prin

grosimile straturilor) ale valorilor corespunzatoare straturilor întâlnite pe o
adâncime egala cu 1.5l'0, în care l'0 reprezinta valoarea corespunzatoare stratului
de la suprafata.
10 of 19 28/08/2018, 11:16 am
Pentru cazul analizat
11 of 19 28/08/2018, 11:16 am
Capacitatea portanta a unui pilot solicitat la compresiune, care lucreaza în grup
(7)
în care
Þ R-capacitatea portanta a pilotului izolat, în kN,
Þ mu este un coeficient al conditiilor de lucru al pilotilor în grup (coeficient de utilizare)

care pentru piloti purtatori pe vârf si în cazul fundatiilor cu radier îngropat si piloti
forati este egal cu 1.0; la fundatii cu radier înalt si piloti flotanti, mu se stabileste
conform tabelului 7, exceptând cazul pilotilor de îndesare având fisa integral cuprinsa
în pamânturi necoezive, pentru care m u=1.
Tabelul 7
r/r0 ³2 1.8 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8
mu 1.00 0.95 0.9 0.85 0.8 0.7 0.6
unde:
Þ r este distanta minima între fetele alaturate(lumina) ale pilotilor învecinati (figura 3),
în metri,
Þ r0 este raza de influenta a pilotului izolat, în planul vârfului, în metri:
Þ li este grosimea stratului i prin care trece pilotul, în metri:
Þ fi este valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara al stratului i.
OBSERVAȚII:
1. Valorile subunitare din tabelul 7 pot fi sporite pâna la maximum mu = 1, în cazul în

care tasarea probabila calculata a fundatiei ramâne în limitele admisibile pentru
constructia respectiva,
2. În straturile în care se considera frecarea negativa pe suprafata laterala a pilotului

se ia e = 0.
12 of 19 28/08/2018, 11:16 am
Figura 3
Calculul capacitatii portante a unui pilot solicitat la smulgere

Conform STAS 2561/3-90 în fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor
pentru toate tipurile de constructii se poate determina cu ajutorul unor formule empirice de
calcul. La constructiile obisnuite (încadrate conform 10100/0-75 în clasele de importanta II, IV
si V) se admite ca si în faza finala de proiectare determinarea capacitatii portante a unui pilot
solicitat la smulgere sa se faca cu ajutorul formulei:
(3)
în care
Þ k, U, li conform formulei de determinafre a capacitatii portante la forte axiale,
Þ fi-conform tabelului 6, care în toate situatiile se ia cu valoare pozitiva,
Þ m este un coeficient al conditiilor de lucru egal cu m2 (tabelul 8) pentru piloti
13 of 19 28/08/2018, 11:16 am
prefabricati, respectiv egal cu m4 pentru piloti executati pe loc.
Tabelul 8
Modul de executie a pilotului m2
Piloti batuti 1.0
Piloti introdusi cu subspalare la pamânturi nisipoase, cu conditia baterii pe ultimul metru fara 0.6
subspalare
Piloti introdusi prin vibrare, în pamânturi: 1.0
a) a) nisipoase saturate, de îndesare medie: 1.0
mijlocii si mari 1.0
fine
prafoase
b) argiloase cu indicele de consistenta 0.5<Ic £1 0.9
prafuri nisipoase 0.9
argile nisipoase sau prafoase 0.9
argile
c) argiloase cu indicele de consistenta Ic>1 1
Alcatuirea grupei de piloti
Determinarea numarului de piloti
, dar nu mai putin de 4 piloti. Nf reprezinta actiunea verticala de

calcul iar Rg reprezinta capacitatea portanta a unui pilot solicitat la compresiune, pilot care
lucreaza în grup.
Numarul de piloti ales trebuie sa fie acoperitor si din punct de vedere al actiunii de calcul
orizontale Hf în sensul ca trebuie îndeplinita conditia .
Asezarea pilotilor sub radier (elemente constructive)
Distanta minima între axele pilotilor este data în tabelul 9, în m. Din cele doua valori indicate
se va alege distanta cea mai mare.
Tabelul 9
Tipul de piloti Distante minime între piloti, în m
În planul radierului În planul vârfurilor
Piloti de îndesare 1.5d 3d
Toate tipurile de piloti cu bulb 1.5d sau d+1 1.6db
14 of 19 28/08/2018, 11:16 am
OBSERVAȚIE: d este diametrul sectiunii circulare sau dimensiunea maxima a sectiunii

dreptunghiulare iar db este diametrul bulbului.
Repartizarea pilotilor sub radierul fundatiei se face în rânduri paralele sau radial, unii în dreptul
celor vecini, sau în sah, respectând distantele minime dintre piloti.
Distanta minima între fata exterioara a pilotilor marginali si extremitatea radierului trebuie sa
fie de minimum 1d, dar nu mai mica de 25 cm.
Predimensionare radier
Repartizând pilotii conform punctului anterior obtinem lungimea L si latimea B a radierului. Se

considera cunoscute dimensiunile stâlpului acestea fiind l0 = 60cm iar b0 = 40cm.
H=0.3L,
H1=(1/3..1/2)H (figura 4).
Înaltimea radierului nu va fi mai mica de 30 cm iar clasa betonului trebuie sa fie minim Bc10.
Figura 4
Calculul eforturilor în pilotii fundatiei

La calculul fundatiilor pe piloti se considera ca încarcarile de la constructie se transmit terenului
prin intermediul pilotilor. Efortul într-un pilot al unei fundatii cu radier jos si piloti verticali,
solicitata la încarcari verticale si momente, se poate calcula cu relatia:
(kN) (8)
în care:
Þ Nf este efortul vertical de calcul, în kN,
Þ Mx si My sunt momentele de calcul, fata de axele principale ale grupului de piloti, în kNm,
Þ xi si yI sunt distantele de la axa pilotului i din grup, la axele principale ale grupului de
piloti, în metri,
15 of 19 28/08/2018, 11:16 am
Þ x si y sunt distantele de la axa pilotului considerat, la axele principale ale grupului de piloti,
în metri,
Þ np este numarul pilotilor în grup,
Þ Gp este greutatea pilotului, tinând seama de variabilitatea geometriei pilotului si a greutatii

specifice a materialului constituent, precum si de efectul de submersare al apei subterane,
în kN,
Þ N, Mx si My se iau cu valorile rezultate din încarcarile din grupa speciala.
Conditiile care trebuie îndeplinite sunt:
Smax£Rg - verificarea pilotilor la compresiune,
Smin£Rsm - verificarea pilotilor la smulgere.
Verificarea la forte orizontale a fundatiei

La radiere joase pe piloti, solicitate la încarcari orizontale, se verifica conditia:
(kN)
în care:
Þ Htot este componenta orizontala a efortului total de calcul care actioneaza asupra
radierului,
Þ Hin este suma tuturor componentelor orizontale ale eforturilor axiale care actioneaza în
pilotii înclinati, în kN,
Þ Ror este capacitatea portanta a pilotilor verticali la solicitari orizontale,
Þ N este numarul pilotilor verticali,
Þ M este un coeficient al conditiilor de lucru egal cu 0.9.
Verificarea la strapungere a radierului

STAS 10107/0-90 prescrie pentru forta capabila la strapungere centrica a dalelor fara armatura
de forfecare relatia:
(kN)
(9)
în care:
Þ Pcr este perimetrul teoretic al suprafetei de forfecare situat la distanta h0/2 la

exteriorul zonei încarcate,
Þ h0 este înaltimea utila a sectiunii de beton,
Þ Rt este rezistenta la întindere a betonului din corpul radierului.
Conform figurii 5, pcr=2a+2b, iar h0=h0*. Conditia care trebuie îndeplinita devine
în care reprezinta suma fortelor axiale din pilotii grupului a
caror axa este situata în afara perimetrului critic.
16 of 19 28/08/2018, 11:16 am
Figura 5
Armarea radierului
Armarea radierului se face conform STAS 10107/0-90. În figura 6, sectiunea 1-1 reprezinta
sectiunea fata de care se calculeaza momentul Mx (Aa x) , iar sectiunea 2-2 sectiunea fata de
care se calculeaza My (Aa y).
Determinarea ariei de armatura Aa x (figurile 6 si 7)
Pentru sensul actiunilor exterioare ca în figura 7, se calculeaza momentul tuturor fortelor axiale
din piloti fata de linia punctata (forte din pilotii situati la dreapta liniei punctate). Aria de
armatura Aa x va rezulta din relatia:
în care h0 = H - a (a este acoperirea cu beton a armaturii; a = 10cm) iar Ra este rezistenta de

calcul a armaturii (PC52 sau OB37).
Determinarea ariei de armatura Aa y (figurile 6 si 8)
Calculul se face analog ca în cazul determinarii ariei Aa x.
17 of 19 28/08/2018, 11:16 am
Figura 6
Figura 7
Figura 8
loading...
18 of 19 28/08/2018, 11:16 am
Document Info
Accesari: 6782
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
Creaza cont nou
A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
title="TEMA 5 PROIECT FUNDATII -
Politica de confidentialitate
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )
19 of 19 28/08/2018, 11:16 am

Tema 5 Proiect Fundatii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 5 Proiect Fundatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA 5 PROIECT FUNDATII http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/TEMA-PROIEC...

Username / Parola inexistente

Home Exploreaza Upload

TEMA 5 PROIECT FUNDATII

TEMA 5 PROIECT FUNDAŢII

Sa se dimensioneze fundatia indirecta a unei

q stratificatia terenului conform fisei forajului din

q tipul pilotilor utilizati - piloti forati (piloti flotanti -

q înaltimea radierului 1.50m; cota fundare radier

q actiunile de calcul în planul talpii radierului:

1. Calculul capacitatii portante a pilotului flotant izolat la forte axiale,

2. Calculul capacitatii portante a pilotului flotant izolat la forte orizontale,

3. Determinarea numarului de piloti necesari fundarii indirecte a infrastructurii de pod,

4. Calculul capacitatii portante a pilotului în grup,

5. Determinarea eforturilor sectionale la încastrarea în radier pentru fiecare pilot si verificarea

II. PIESE DESENATE:

Nisipuri afânate si pamânturi coezive având IC < 0.5 4d

Pamânturi coezive tari având IC = 1 1.5d

Conform STAS 2561/3-90 în fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor

Þ k este un coeficient egal cu 0.70,

Þ m3 si m4 sunt coeficienti ai conditiilor de lucru dati în tabelele 2 si 3 în functie de tipul

Betonare în uscat 1.0 1.0

Betonare sub apa: 0.9 1.0

- cu injectie la baza 0.8 0.9

- fara injectie la baza

Betonare sub noroi: 0.8 0.9

- cu injectie la baza 0.6 0.8

- fara injectie la baza

Pilot cu mantaua introdusa prin batere si betonul compactat 1.0 1.0

Pilot cu mantaua introdusa prin vibrare si betonul compactat 0.7 0.6

Pilot forat în uscat si netubat 0.6 0.7

Pilot forat sub noroi 0.5 0.6

Pilot forat cu tubaj recuperabil 0.6 0.7

Pilot forat cu tubaj nerecuperabil 0.6 0.8

Þ A este aria sectiunii transversale a pilotilor; ,

Þ U este perimetrul sectiunii transversale a pilotilor: ,

Þ Rn este rezistenta normata a pamâmtului sub nivelul vârfului pilotului; OBSEVAȚIE:

q a este un coeficient ce depinde de valoarea gradului de îndesare I D al pamântului de

q g este valoarea de calcul a greutatii volumice a pamântului de sub baza pilotului în

q db este diametrul pilotului la nivelul bazei, în m; d b = 1.08m,

greutatilor volumice ale straturilor strabatute de pilot, în kN/m 3; ;

q Dc este fisa de calcul a pilotului, în m, care se stabileste astfel:

ü Daca D ³ bdb se considera Dc = bdb,

q Ng si Nq sunt factori de capacitate portanta, dati în tabelul 5, în functie de valoarea

Nq 18.6 24.8 32.8 45.5 64.0 87.6 127.0 185.0

Þ reprezinta capacitatea portanta preluata prin frecare pe manta,

q fI reprezinta rezistenta conventionala pe suprafata laterala a pilotului pentru stratul

q lI reprezinta lungimea pilotului în contact cu stratul I, în m,

Pentru cazul analizat ,

Ca urmare capacitatea portanta la forte axile are valoarea:

q Valorile f se adopta, pentru adâncimile medii, corespunzatoare distantei de la mijlocul

q Daca în limitele lungimii pilotului exista o intercalatie de pamânt puternic compresibil,

ü cand supraîncarcarea este cuprinsa între 30 si 80kPa, pentru straturile situate

Calculul capacitatii portante a unui pilot solicitat la încarcari orizontale

- în cazul pilotului considerat încastrat în radier:

-în cazul pilotului considerat articulat în radier:

În cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitari axiale de compresiune si la forte orizontale

Pentru cazul analizat

Capacitatea portanta la încarcari orizontale a pilotului vertical se determina cu relatia:

1. Relatiile 2, 3 si 4 pot fi utilizate în cazul când fisa pilotului D>5l0,

2. În cazul unei stratificatii neomogene, l0 se stabileste ca medie ponderata (prin

Pentru cazul analizat

Capacitatea portanta a unui pilot solicitat la compresiune, care lucreaza în grup

Þ R-capacitatea portanta a pilotului izolat, în kN,