Retele de calculatoare

Notiuni introductive
1. RETEA DE CALCULATOARE, COMPONENTE,
UTILIZARI
2. HARDWARE-UL RETELEI
3. PROGRAMELE DE RETEA
4. MODELE DE REFERINTA
5. STANDARDIZAREA RETELELOR
6. EXEMPLE DE RETELE, SECURITATE
 CAPITOLUL 1.

RETEA DE CALCULATOARE,
COMPONENTE, UTILIZARI

În secolul nostru, domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un

timp scurt, astfel calculatoare de dimensiuni mici sunt produse pe scar larg .
Vechiul centru de calcul, în care se afla un calculator mare care rula programe este de
mult dep it, locul lui fiind luat de mai multe calculatoare interconectate care formeaza o
re ea de calculatoare

1.1 RETEA
O retea este un sistem conectat de obiecte sau de oameni. Cel mai simplu exemplu de
retea este sistemul telefonic care conecteaza oameni din diferite colturi ale lumii ce au
acces la un telefon. Reteaua de calculatoare lucreaza similar cu reteaua telefonica si este
folosita tot pentru comunicatii intre utilizatori conectati intre ei si care transmit date

1.2 RETEA DE CALCULATOARE

Prin re ea de calculatoare intelegem o colec ie de calculatoare autonome
interconectate care sunt capabile s schimbe informa ii între ele si sa partajeze resurse
Conceptul de interconectare a unor calculatoare care partajeaza resurse se numeste
lucru in retea. Retelele au anumite componente, functii si caracteristici comune:
Dimensiunea, tipul i forma re elelor sunt diferite. O re ea cuprinde dou sau mai multe
calculatoare (work stations), imprimante i servere legate între ele care împart informa ii
i/sau resurse.

1.3 COMPONENTELE UNEI RETELE

1.3.1. Echipamentele de calcul, numite si noduri:

Serverul este calculatorul care isi ofera resursele spre a fi utilizate de catre statiile de
lucru si care asigura servicii de retea.
Exemple de resurse: imprimante, hard-discuri, foldere, fisiere.
Exemple de servicii: gestionarea accesului la foldere si fisiere partajate
(file server server de fisiere), gestionarea imprimantelor de retea (print-
server / server pentru imprimante), gestionarea mesageriei electronice
(comunication server / server de comunicatii).
Statii de lucru sau statii client: sunt echipamente care beneficiaza de serviciile oferite
de unul sau mai multe servere.

1.3.2. Resurse partajate

Informa iile i resursele partajate în re ea pot fi: fi iere de date, programe, imprimante, modemuri,
etc.:
 Resurse hardware (dispozitive fizice cum ar fi: imprimante, hard-discuri, modemuri,
scanere).
Resurse software (programe, fisiere, foldere, servicii).
Resursele partajate sunt oferite de echipamente care joaca rol de server.

1.3.3. Mediile de transmisie, pot fi: medii de transmisie cu suport fizic, comunicatii fara
fir, sistemul telefonic, cablul tv.
Mediile de transmisie cu suport fizic au trei caracteristici tehnice principale:
Capacitatea benzii de transmisie:
Se exprima prin l rgimea (latimea) de band :
- Este limitata si de aceea trebuie utilizata cat mai eficient mai ales in cazul
retelelor de mari dimensiuni.
- Se cumpara de la un ISP (internet service provider).
- Determina in mod direct performanta retelei.
- In lumea comunicatiilor, termenul de band se refer la banda de frecvente
utilizat de mediul de transmisie.
- Este m surat în megabiti pe secund (Mbps).
Atenuarea :
Este fenomenul prin care semnalele electromagnetice pierd din puterea cu care au fost
transmise în mediu prin cresterea distantei fat de sursa emitenta.
Apare deoarece mediul de transmisie absoarbe o parte din energia semnalelor.
- Se impun limit ri ale distantei pe care un semnal o poate parcurge f r a
dep si un anumit nivel de degradare.
- Cu cât semnalul este receptionat la o mai mare distant fat de surs , cu atât
posibilitatea de a fi decodificat corect este mai mic din cauza atenu rii si a
interferentelor.
Interferentele electromagnetice (ElectroMagnetic Interferences - EMI) :
Sunt cauzate de unde electromagnetice externe care afecteaz semnalul util si fac
dificil decodificarea la receptie.
Unele medii de transmisie sunt mai afectate de interferente decât altele.
Mediul de transmisie este cel care asigura conexiunea fizica intre echipamentele retelei.
Mediile de transmisie cu suport fizic se mai numesc si GHIDATE si pot fi :

1.3.3.1. Medii magnetice

- Metoda simpla de transport a datelor de la un calculator la altul este utilizarea benzii
magnetice, a Cd-urilor , a DVD-urilor sau a stick-urilor.

1.3.3.2 Cablul torsadat :

Este cel mai vechi si mai utilizat mediu de transmisie
Este format dintr-o pereche de fire de cupru izolate, cu o grosime de 1mm fiecare,
impletite in forma elicoidala.
Este folosit in sistemul telefonic,
Prin el se pot transmite atat semnale analogice cat si digitale.
Se poate intinde pe multi kilometri fara amplificare, pentru distante mari, se folosesc
repetoare.
Cele mai importante tipuri de cabluri torsadate sunt :
 - Cablurile torsadate din categora 3 - formate din doua fire izolatoare rasucite
unul in jurul celuilalt cu pas mare
- Cablurile torsadate din categora 5
Sunt similare celor din categoria 3, dar au mai multe rasuciri pe
centimetru,
Au o interferenta scazuta asigurand astfel calitatea semnalului pe
distante mari.
Sunt folosite pentru comunicatiile la viteze mari intre calculatoare.
Cabluri categoria 5 UTP, FTP si STP
o Cablul UTP este cel mai ieftin si cel mai usor de instalat insa
nu ofera protectie la interferentele electromagnetice spre
deosebire de cel STP care pe langa folia metalica ce protejeaza
cele 8 fire prezinta cate o folie pentru fiecare pereche din cele
4;
o Cablul FTP este un cablu ce se afla intre cel UTP si cel STP
fiind ecranat doar cu folia ce protejeaza cele 8 fire;
o Cablurile FTP si STP trebuiesc impamantate datorita prezentei
foliei metalice protectoare care se poate comporta ca o antena;

1.3.3.3 Cablu coaxial :

Are ecranare mai buna decat cablul torsadat si poate acoperi distante mai mari la rate
de transfer mai mari. Este format dintr-o sarma de cupru rigida, protejat de un
material izolator care la randul sau este incapsulat intr-un conductor circular sub
forma unei plase strans intretesuta. Conductorul exterior este acoperit cu un invelis de
plastic protector. Mai jos este prezentata o vedere in sectiune a cablului coaxial.
Avantaje:
- Adecvat pentru transmisia de inalta frecventa,
- Utilizabil pentru distante mari, permite rate de transmisie pana la 50Mbit/s
Dezavantaje:
- Cabluri relativ groase si inflexibile,
- Costuri ridicate,
- Componente de interconectare relativ scumpe

1.3.3.4 Fibra optica

Sistemul de transmisie optica este format din trei componente :
- Sursa de lumina (un impuls de lumina inseamna un bit cu valoarea 1, iar
absenta luminii indica un bit cu valoarea 0),
- Mediul de transmisie (o fibra foarte subtire de sticla)
- Detectorul.
Prin atasarea unei surse de lumina la un capat al fibrei optice si a unui detector la
celalalt, obtinem un sistem unidirectiopnal de transmisie a datelor care
- Primeste un semnal electric,
- Converteste semnalul
- Transmite semnalul sub forma de impulsuri luminoase
- Reconverteste iesirea in semnale electrice la receptie.
 Cablurile din fibra optica se deosebesc de cele coaxiale prin faptul ca nu au acel
material conductor exterior sub forma unei plase. Sectiunea unei singure fibre
cuprinde:
- In centru, miezul de sticla prin care se propaga lumina;
- Pentru a pastra lumina in miez acesta este imbracat in sticla cu un indice de
refractie mai mic;
- Totul este protejat cu o invelitoare subtire din plastic.
Fibrele sunt grupate mai multe impreuna si sunt protejate de o teaca protectoare.
Atat emitatorul cat si receptorul au pentru viteze :
- Pana la cca. 20Mbit/s, diode electro-luminiscente si rezistente optice,
- Mai mari (pana la 400Mbit/s) diode laser la emisie si fotodiode la receptie.
Avantajele fibrei optice:
- Are largimea de banda mult mai mare decat a firelor de cupru,
- Nu este afectata de socurile electrice, de interferenta campului
electromagnetic sau de caderile de tensiune, si nici de substantele chimice
corozive din aer, fiind ideala pentru mediile aspre din fabrici.
- Este subtire si foarte usoara (o mie de cabluri torsadate cu o lungime de 100
de km cantaresc 8000 de kg pe cand doua fibre cu capacitate mai mare
cantaresc doar 100 de kg).
- Fibrele nu disipa lumina si de aceea sunt foarte dificil de interceptat, ceea ce
le ofera o excelenta securitate impotriva unor potentiale tentative de
interceptare.
Dezavantaje fibrei optice:
- Necesita o pregatire speciala a personalului de instalare
- Se deterioreaza usor la indoire
- Deoarece transmisia optica este unidirectionala, comunicatiile bidirectionale
necesita fie doua fibre, fie doua benzi de frecventa diferite pe aceeasi fibra ,
- Interfetele pentru fibra costa mai mult decat interfetele electrice.

Revenind la conceptul de interconectare, am vazut ca interconectarea se realizeaza prin

diferite medii de transmisie. Pentru conexiunile wireless se utilizeaza semnalul radio,
tehnologia laser (infrarosu) sau transmisiunile prin satelit.

1.3.3.5 Undele radio

Sunt utilizate atat in comunicatiile interioare cat si in cele exterioare,
Se genereaza usor si pot parcurge distante mari.
Patrund prin ziduri si se propaga in orice directie de la sursa.
- La frecvente joase, se propaga usor prin obstacole, puterea semnalului scazand
odata cu distanta de la sursa.
- La frecvente inalte, tind sa se propage in linie dreapta si sa ricoseze din
obstacole.
Sunt absorbite de ploaie,
In benzile de frecventa VFL (foarte joasa), LF (joasa) si medie MF, undele radio se
propaga la sol, fiind detectate:
- Pana la aproximativ 1000Km pentru frecventele mai joase,
- Si pe distante mai mici pentru cele mai inalte.
 Undelor radio AM sunt difuzate in banda MF.
In benzile de frecventa inalta si foarte inalta, undele de la sol tind sa fie absorbite de
Pamant.
Daca ating Ionosfera (la o inaltime de 100-500Km), undele sunt reflectate de aceasta
si trimise inapoi pe Pamant.
Comunicatiile armatei folosesc benzile de frecvente inalte si foarte inalte.

1.3.3.6 Microundele
Au frecventa peste 100 MHz,
Se propaga un linii aproximativ drepte
Pot fi directionate.
Nu trec usor prin zidurile cladirilor.
Unele unde pot fi reflectate de straturile atmosferice joase si pot intarzia mai mult
decat undele directe. Undele intarziate pot sosi defazate fata de unda directa, anuland
astfel semnalul (efect de atenuare multi-cai (multi-path fading)).
Comunicatiile cu microunde sunt, ieftine de aceea sunt folosite la:
- Telefonia pe distante mari,
- Telefonia celulara
- Televiziune.
Acest avantaj de comunicatii ieftine vine din faptul ca nu sunt necesare drepturi de
acces la drum. Cumparand un mic teren la fiecare 50 Km si montand un turn pe el, se
poate ocoli sistemul telefonic si se poate realiza o comunicare directa.
Prin intermediul microundelor, se pot transmite date la viteze superioare, cu
performante mai bune decat ale frecventelor radio.

1.3.3.7 Undele infrarosii si milimetrice

Sunt larg folosite pentru comunicatiile pe distante mici.
Telecomenzile pentru televizoare, aparate video sau combine muzicale folosesc
comunicatiile in infrarosu.
Sunt relativ directionale, ieftine si usor de construit,
Nu trec prin obiecte solide. Acesta este un avantaj, deoarece un sistem cu infrarosii
dintr-o camera a unei cladiri nu va interfera cu un sistem similar situat in alta camera
spre exemplu.
Pentru operarea unui sistem cu infrarosii nu este necesara licenta.
transmisiile în infrarosu utilizeaza domeniul terahertzilor din spectrul
electromagnetic.
Deoarece semnalele în infrarosu se afla într-un domeniu de frecvente foarte înalte ele
pot atinge viteze de transmisie foarte mari.
Sunt puternic atenuate de lumina intensa.

1.3.4. Software-ul utilizat:

Tipuri de software:
Sisteme de operare in retea (care se instaleaza pe echipamentele cu rol de server).
Exemplu: Windows NT, UNIX, Solaris etc.
Sisteme de operare instalate pe client (care se instaleaza pe clientii retelei).
Exemplu: Microsoft Windows 98, 2000, XP etc.
 Software-ul client instalat pe statiile client.
Aplicatiile de retea.

1.3.5. Protocolul:
Asigura comunicatia intre echipamentele retelei.
Protocol - set de reguli care guverneaza formatul si semnificatia cadrelor, pachetelor sau
mesajelor schimbate intre entitatile pereche dintr-un nivel al unei retele. Protocolul cel
mai cunoscut pe Internet este: - TCP / IP.
A fost utilizat de re eaua ARPANET i de succesorul acesteia, INTERNET. Numele ii
provine de la protocoalele care stau la baza modelului: TCP (Transmission Control
Protocol) si IP (Internet Protocol).
Orice calculator din re eaua Internet: fie el Windows, Macintosh, Unix, Amiga, un pager
sau un telefon mobil trebuie s accepte protocolul TCP/IP în vederea comunic rii cu
alte calculatoare. Protocolul TCP/IP are rolul de a standardiza comunicarea dintre
calculatoarele din re ea (numite gazd ), definind modul în care informa iile sunt
codificate i transmise de la un calculator la altul.

Calculatoarele interconectate pot fi:

FIXE - stau pe un birou si sunt/nu sunt legate intr-o retea.
MOBILE, PORTABILE (PDA-uri - Personal Digital Assistant).
La baza functionarii PDA-urilor stau re elele f r fir. Exemple de utilizare a re elelor f r
fir: parcurile de taximetre, politia, domeniul militar, etc.
Dimensiunea, tipul i forma re elelor sunt diferite.
Retelele de calculatoare sunt utilizate azi in toate domeniile: scoli, bussiness, agentii
guvernamentale, acasa, etc.

1.4 UTILIZARI ALE RETELELOR

La nivel de firma:
Multe companii au un num r mare de calculatoare care la început lucrau izolat, dar care
cu timpul au fost conectate între ele pentru a putea extrage i corela informa ii despre
întreaga firm intr-un timp scurt. Acest lucru face ca orice utilizator din retea sa aiba
acces la toate:
Programele,
Echipamentele
Datele disponibile din re ea.
Sistemul informa ional al unei companii cuprinde: baze de date i angaja i .

La nivelul utilizatorilor casnici:

Astazi, foarte multi oameni au un calculator acas pe care il folosesc pentru:
Prelucrari de texte,
Jocuri,
Divertisment,
Accesul la Internet,
e-comerce, etc.
Orice beneficiar al unui calculator poate obtine prin navigarea pe Web informa ii din
domenii variate: tiin a, arta, afaceri, s n tate, sport, politica, ziare,biblioteci digitale, etc.
Retele de calculatoare au dus la dezvoltarea comer ului electronic intre furnizori i
clien i. Astfel se pot face comenzi diverse de : carti, alimente, schimburi bancare , se pot
face pl i pentru diverselor facturi , se pot face licitatii on-line (flea market), etc. stand la
birou, in fata unui calculator client.
Acest tip de comert este numit comer electronic (e-commerce, sau electronic
commerce).
Re elele de calculatoare au rezolvat foarte mult problema comunicarii intre oameni prin
introducerea : sistemului de po t electronic (e-mail) , videoconferin elor pe calculator,
mesageriei instantanee (instant messaging), chat-room-ului (camera de discu ii).
Astfel au fost eliminate costuri de transport si s-a diminuat timpul pierdut pe drum.
Apare o competi ie între comunicare i transport.

1.5 TIPURI DE RETELE

Datele pot fi transmise prin diferite tipuri de retele.

1.5.1. Retele peer to peer (calculatoarele din retea pot folosi împreun resurse: unit ile
de disc, imprimantele , fi ierele i programele).
Nu exista servere dedicate si nici o organizare ierarhica a calculatoarelor.
Toate calculatoarele sunt considerate egale (peers),
 Fiecare calculator are si rolul de client si de server,
Costul unei astfel de retele este mai mic decat al celei bazate pe server, deoarece nu
este nevoie de un server central puternic si nici de alte componente,
Utilizarea retelelor peer-to-peer este indicata daca:
- Exista cel mult 10 utilizatori;
- Utilizatorii se afla intr-o zona restransa;
- Securitatea nu este o problema esentiala;
- Nici organizatia si nici reteaua nu au o crestere previzibila in viitorul apropiat
În sistemul de la egal la egal nu exista clien i i servere fixe.

1.5.2 Retele client/server

Retele client/server - (datele sunt memorate în calculatoare performante numite
SERVERE, între inute de un administrator de sistem si sunt accesate de calculatoare
numite CLIENTI (clients)). Majoritatea retelelor au servere dedicate (calculator care
functioneaza doar ca server, nefiind folosit drept client sau statie de lucru).
Serverul
Este mult mai puternic decat statiile de lucru (clientii)
Dispune de un sistem de operare de tip *NIX : LINUX, UNIX, de tip OS/2 sau Win
NT
Lucreaz la nivel centralizat cu toate fi ierele
Este configurat s r spunda simultan si rapid mai multor cereri din re ea
Asigura protec ie datelor
Clien ii
Sunt reprezenta i în general de calculatoare puternice dar pot ap rea i calculatoare
mai slabe în timp.
Conectarea în re ea a serverului i a clientilor se face dupa MODELUL CLIENT-
SERVER .
În modelul client-server sunt implicate dou procese:
Unul aflat pe ma ina client;
Cel lalt aflat pe ma ina server.
Retelele bazate pe server
Partajeaza resursele (ofera acces la mai multe fisiere si imprimante, asigurand in
acelasi timp fiecarui utilizator performantele si securitatea necesara)
Pot avea mii de utilizatori;
Au devenit modelul standard pentru interconectarea in retea. Cu cat reteaua creste in
dimensiuni si ca trafic, vor fi necesare mai multe servere. Acestea pot fi servere
specializate.
Exemple:
Servere de fisiere si de tiparire - administreaza accesul si folosirea de catre utilizatori
a resurselor de tip fisier si imprimanta;
Servere de posta electronica - gestioneaza transferul de mesaje electronice intre
utilizatorii retelei;
Servere de fax - gestioneaza traficul de mesaje fax in si dinspre retea, partajand una
sau mai multe placi de fax-modem;
Servere de comunicatie - gestioneaza fluxul de date transmise intre reteaua serverului
si alte
Comunica ia se realizeaza astfel: mesajul este transmis in retea de la procesul client
c tre procesul server. Procesul client asteapta un mesaj de r spuns. Procesul server
prime te cererea, execut ce i s-a cerut i transmite un r spuns, conform fig. 2.
 CAPITOLUL 2
HARDWARE-UL RETELELOR
2.1 COMPONENTELE UNUI PC
Componente mici, discrete : Tranzistori, Circuite integrate, Rezistente, Capacitori,
Conectori (de mai multe feluri), Diode emitatoare de semnale luminoase (LED)
Subsisteme : CD-ROM, CPU, Floppy disk, Microprocessor, Placa de baza,
Magistrala, RAM, ROM, Unitatea de sistem, Slot, Sursa
Componente plug-and-play: Placa de retea, Placa video, Placa de sunet, Port
paralel, Port serial, Portul pentru mouse, Conectorul monitorului
Informatia si curentul electric circula continuu intr-un calculator. In felul acesta , un
calculator poate fi comparat cu o retea in miniatura, diferitele sale dispozitive avand
posibilitatea de a comunica intre ele

2.2 PLACA DE RETEA

Adaptorul de retea (network interface card - NIC)
- Permite calculatorului sa receptioneze si sa transmita informatii
- Se conecteaza la placa de baza a calculatorului si reprezinta echipamentul prin
care reteaua comunica cu calculatorul
- Comunica cu reteaua printr-o conexiune seriala si cu calculatorul printr-o
conexiune paralela
- Poate fi de mai multe tipuri: Ethernet, Token Ring sau interfata de date
distribuite pe fibra optica (Fiber Distributed Data Interface - FDDI) .
Adaptor de retea, se alege in functie de:
- Tipul retelei la care se face conexiunea (Ethernet, token-ring, FDDI, altele)
- Mediul de transmisie utilizat (cablu coaxial, fibra optica , cablu bifilar
neprotejat,etc)
- Tipul de bus al calculatorului (PCI, ISA)

INSTALAREA PLACII DE RETEA

Cu ajutorul placii de retea calculator se conecteaza la o retea si-si partajeaza resursele
cu alte calculatoare.
Pentru a instala placa de retea avem nevoie de:
- Un calculator care are instalat un sistem de operare
 - Un slot PCI sau ISA liber
- O placa de retea PCI sau ISA (adaptor Ethernet )
- Cablu de retea
- Mufa
- Cleste de sertizat (cunostinte de realizare a sertizarii)
Etapele instalarii
- Se inchide calculatorul si se scoate cablul de alimentare.
- Se inlatura placa protectoare din dreptul slotului PCI sau ISA, unde va fi instalata
placa de retea.
- Se prinde placa cu ambele maini de colturile din partea de sus si se introduce
placa in slotul liber. Se fixeaza de carcasa cu un surub.
- Se porneste calculatorul. Daca sistemul de operare este Windows XX acesta va
detecta automat prin plug and play noul dispozitiv si-i va cauta automat un driver

2.3 TOPOLOGIA RE ELELOR

Prin topologia unei re ele se în elege modul de interconectare a calculatoarelor în re ea.

Tipul de topologie folosit influen eaza viteza de transmitere a datelor, costul de
interconectare i fiabilitatea re elei. Cele mai cunoscute tipuri de topologii sunt:
magistrala si inel. Pe lâng acestea mai întâlnim topologie: in stea, stea extinsa, topologie
hibrida, etc.

2.3.1 Topologia magistrala (BUS)

Este folosita in cazul re elelor locale de mici dimensiuni,
Se realizeaza pe un singur cablu principal (backbone, trunck -
segment, trunchi, coloana), care leag toate calculatoarele din
re ea.
Calculatoarele au acces în mod egal la toate resursele re elei.
Cost sc zut
Folosirea unui singur cablu face transmiterea datelor mai lenta
Este cea mai simpla si mai utilizata metoda de conectare a calculatoarelor in retea.
A nu se confunda re ele de tip magistral (Bus) cu sistern bus al calculatorului.
Avantajele sunt u urin a în conectarea calculatoarelor. Necesarul de cablu este redus.
Dezavantajele sunt c re eaua nu func ioneaz dac apar întreruperi în cablu.
Problemele sînt greu de identificat dac re eaua cade.
In topologia magistrala, semnalul transmis de un calculator ajunge la toate
calculatoarele aproape instantaneu. informatia insa este acceptata doar de calculatorul
caruia ii este adresat semnalul (a carui adresa este codificata in semnalul transmis).
Deoarece la un moment dat, un singur calculator poate transmite mesaje, performanta
retelei depinde de numarul de calculatoare atasate la magistrala. Cu cit sunt mai multe
calculatoare conectate, cu atit reteaua va fi mai lenta.
Daca un calculator se defecteaza, el nu afecteaza restul retelei.
Datele sau semnalele electronice sunt transmise in intreaga retea, acestea parcurg
cablul de la un capat la altul.
Semnalul este oprit dupa ce a ajuns la adresa de destinatie.
2.3.2 Topologia inel
Conecteaz fiecare calculator de alte dou , aparand mai
multe calculatoare a ezate în cerc; leg tura se
realizeaza prin intermediul unui port de intrare (In Port)
i a unui port de ie ire (Out Port).
Datele transmise de la un calculator trec prin toate
calculatoarele intermediare înainte de a ajunge la
destina ie.
Performantele re elei inel sunt mai bune decât
performantele re elei magistrala.
Nu exista capete libere. Semnalul parcurge inelul intr-o singura directie, trecind pe la
fiecare calculator. Spre deosebire de topologia magistrala, care este pasiva, aici
fiecare calculator actioneaza ca un repetor, amplificand semnalul si transmitindu-l la
calculatorul urmator.
Defectarea unui calculator opreste reteaua.
Datele trec de la un calculator la altul, pana ajung la calculatorul destinatie.
Calculatorul destinatie returneaza un mesaj calculatorului emitator, anuntand ca
datele au fost receptionate.

2.3.3 Topologia stea

Conecteaza un calculator central (numit concentrator hub), cu
toate celelalte calculatoare prin cabluri directe. Astfel, fiecare
nod este conectat direct la un hub. Iar informa iile sunt
transmise de la calculatorul surs c tre cel destina ie prin
intermediul hub-ului. Acesta este principalul dispozitiv care
gestioneaz i controleaz func iile re elei.
Transferul datelor se realizeaz prin intermediul calculatorului
central (concentrator) la toate calculatoarele din retea.
Reteaua va fi cu atat mai performanta cu cat calculatorul central va fi mai puternic.
Daca un calculator, sau cablul care il conecteza la concentrator se defecteaza, numai
calculatorul respectiv este in imposibilitate de a transmite sau receptiona date in retea,
restul retelei va continua sa functioneze normal.
Oprirea calculatorului central duce la oprirea intregii re ele.
Observatie. Trebuie facuta deosebirea între topologia fizic (discutata pana acum), i
topologia logica (modul în care datele sunt transferate de la un calculator la altul).
Avantajele sunt : u urin a în instalare, re eaua nu este afectat dac sînt ad ugate sau
retrase calculatoare, u urin a în detectarea problemelor.
Dezavantajele sunt : necesit cablu mai mult, sunt mai costisitoare, dac un hub se
defecteaz , toate calculatoarele din acel nod nu mai functioneaza.

2.3.4 Topologie stea extinsa

Ridica o serie de probleme, modul de ob inere a accesului fiind cea mai importanta.
Astfel, trebuie avut grija sa nu se ajunga la situatia ca un singur calculator s
monopolizeze mediul de transmisie.
2.3.5 Topologia hibrida conecteaz diverse tipuri de calculatoare sau este formata din
mai multe re ele diferite ca tip. Ea combina doua sau mai multe topologii diferite mai
vechi care necesita mariri, imbunatatiri, in general topologii bus sau inel.

Cele mai importante criterii de incadrare a retelelor de calculatoare sunt:

1) tehnica de comutare
2) tehnologia de transmisie
3) scarile la care opereaza reteaua (LAN, MAN, WAN)

2.4 TEHNICA DE COMUTARE

Dupã modul de realizare a legãturilor între nodurile retelei (a tehnicii de comutare

folosite), retelel pot fi:

2.4.1 Retele cu comutare de circuite

Telefonia tradi ional are la baza linii de transmisie dedicate. În telefonia tradi ional ,
prin sistemul circuit-switched (comutare de circuite) se asigur un canal de comunica ie
între fiecare doi coresponden i. Acest canal (circuit fizic electric ob inut prin cabluri i
circuite electronice) trebuie asigurat înainte ca comunica ia s poat începe. Pe durata
convorbirii, canalul poate fi folosit doar de c tre aceia i coresponden i ini iali, fiind deci
un canal dedicat de comunica ie. La sfâr itul convorbirii, acest canal trebuie anulat în
mod explicit. Acest sistem a fost îmbun t it mai târziu prin multiplexarea mai multor
canale pe acela i conductor fizic, dar fiecare asemenea canal era dedicat unui singur apel
la un moment dat. În telecomunica ii, comutarea de circuite reprezint o metod de rutare
a transmisiei între doi coresponden i, prin unul sau mai multe centre de comutare
(centrale telefonice). Între ace ti doi coresponden i se stabile te o conexiune electronic
continu , care va purta semnalul audio. Totalitatea acestor centrale telefonice i a
leg turilor care se formeaz între acestea se nume te re eaua public de telefonie
comutat (PSTN: Public Switched Telephone Network). Având ca punct de pornire liniile
analogice, aceast re ea este acum aproape în totalitate digital i include atât telefoane
fixe cât i telefoane mobile.

2.4.2 Retele cu comutare de pachete

Comutarea de pachete este o tehnologie folosita în domeniul re elelor de calculatoare i
în domeniul telecomunica iilor. Un pachet este unitatea fundamental pentru transportul
de informa ie în re ele bazate pe comutarea de pachete. Spre deosebire de comutarea de
circuite, care furnizeaz un canal de transmisie dedicat pentru dou noduri ale re elei, în
comutarea de pachete un canal de transmisie poate fi utilizat de c tre mai multe noduri.
Nodurile în acest tip de re ea î i transmit informa iile unul altuia sub form de pachete de
informa ii etichetate cu adresa destina ie i rutate individual. Un astfel de pachet poate fi
privit ca pe un plic în care se afl informa ia, iar pe plic este scris adresa de destina ie.
Pe lâng informa ia care trebuie trimis , un pachet mai con ine informa ii despre
destina ie, origine i num rul de ordine dintr-un ir mai lung de pachete. Acest num r de
ordine este necesar la destina ie pentru a reconstrui informa ia complet care a fost
trimis segmentat la nivel de pachet. Transmisia pachetelor de la un nod la altul se face
folosind noduri intermediare, care încearc s determine cea mai bun rut pe baza unor
algoritmi. Din aceast cauz , pachetele apar inând aceleia i secven e pot ajunge la
destina ie în alt ordine decât au fost trimise i pe rute fizice total diferite, iar
reasamblarea informa iei în ordinea corect reprezint o problem care revine
destinatarului. Pe o rut fizic sunt de obicei transportate pachete care provin de la mai
multe noduri i cu adrese destina ie diferite. De aceasta, o conexiune fizic în aceast
tipologie de re ea este partajat de mai multe noduri.
Cea mai cunoscut utilizare a acestei tehnologii este Internetul, care folose te comutarea
de pachete prin protocolul IP (Internet Protocol) sau alte protocoale asem n toare.

2.5 TEHNOLOGIA DE TRANSMISIE A RETELELOR

Dupa tehnologia de transmisie retelele pot fi: retele cu difuzare si retele punct la punct.

2.5.1. Retele cu difuzare

Retelele cu difuzare au un singur canal de comunicatii partajat de toti utilizatorii din
retea. Comunicatia se face prin mesaje scurte, numite pachete, care pot fi primite
simultan de mai multi utilizatori din retea.
Retelele mici utilizeaza in general difuzarea
Mod de operare :
1: Un camp de adresa din pachet specifica masina careia ii este adresat
pachetul
2: La receptionarea unui pachet o masina controleaza campul de adresa
3: Daca pachetul ii este adresat, masina il prelucreaza altfel este ignorat
Daca pachetul este adresat tuturor statiilor din retea prin folosirea unui cod special in
campul de adresa acesta este primit si prelucrat de toate masinile. Acest mod de
operare se numeste difuzare.

2.5.2 Retele punct la punct

Dispun de numeroase conexiuni intre perechi de masini individuale,
Pentru a ajunge de la sursa la destinatie un pachet poate trece prin una sau mai multe
masini,
Sunt posibile trasee multiple, de diferite lungimi,
Retelele mari sunt de obicei punct la punct.

2.6 SCARA LA CARE OPEREAZA RETEAUA (LAN, MAN, WAN)

In functie de scara la care opereaza reteaua (aria geografica acoperita), retelele de

calculatoare se pot clasifica astfel:
Retele locale LAN,
Retele metropolitane MAN,
Retele de arie întinsã WAN,
Internet-ul.
2.6.1 Retele locale (Local Area Networks LAN)
Primele retele create au fost retelele locale (LAN), cu ajutorul carora firmele au putut
interconecta toate statiile, perifericele, terminalele si toate celelalte dispozitive din
cladire. LAN a facut posibila partajarea eficienta a resurselor si informatiilor
(imprimante,fisiere, etc) si comunicarea prin e-mail.
LAN-ul e format din calculatoare, placi de retea, medii de transmisie, dispozitive de
control al traficului si dispozitive periferice.
Transmisiile in LAN-uri
Au la baza un singur cablu la care sunt conectate toate masinile, viteza de transmisie
este intre 10 si 100 Mbps, intarzierile sunt mici, erorile sunt putine.
Standarde de cablare in retelele LAN:
Cablul 10BASE2 denumit si Ethernet subtire folosit pentru segmente de cablu
coaxial de pân la 185 m lungime
Cablul 10BASE5 denumit si Ethernet gros - folosit pentru segmente de cablu
coaxial de pân la 500 m.lungime
Cablul 10BASE-T format din perechi de fire rasucite, furnizeaz acces doar pentru
o singura statie de lucru, sta iile legate prin 10BASE-T sunt aproape întotdeauna
conectate la un hub sau la un comutator LAN.
Standardele 10BASE5 si 10BASE2 furnizeaz acces pentru mai multe statii de lucru
la acela i segment de LAN.
Caracteristicile retelelor LAN:
Retele private
Localizate intr-o singura cladire sau campus, la distante de pân la 10, 100 i respectiv
1000m
Se disting de alte tipuri de re ele prin m rime, tehnologia de transmisie i topologie. LAN-
urile au dimensiuni reduse, folosesc o tehnologie de transmisie ce const dintr-un singur
cablu la care sunt ata ate toate ma inile i func ioneaz la viteze între 10Mbs i 100Mbs cu
întârzieri de ordinul zecilor de microsecunde i cu erori foarte pu ine.
Timpul de transmisie in cazul cel mai defavorabil este limitat si cunoscut dinainte
Permit
- mai multor utilizatori accesarea aceleiasi latimi de banda
- conectare continua la serviciile locale.
Pot fi :
- Retele punct la punct: în care linii individuale leag o ma in specificat de o alt
ma in specificat . Un astfel de LAN constituie un WAN in miniatur .
- Retele cu difuzare :
o in functie de modul de alocare al canalului la randul lor pot fi:
statice (dezavantaj: alocarea statica iroseste capacitatea canalului
atunci cand o masina nu are nimic de transmis in cuanta de timp
care i-a fost alocata). Astfel, in retelele LAN statice se divizeaz timpul
în intervale discrete i se ruleaz un algoritm de alocare Round-Robin
(RR), l sând fiecare ma in s emit numai atunci când îi vine rândul.
Dac o ma in nu are nimic de transmis în cuanta de timp alocat , se
irose te inutil capacitatea canalului
Dinamice. Majoritatea sistemelor aloc la cerere canalul, adic în mod
dinamic. În re elele dinamice metodele de alocare sunt centralizate sau
descentralizate.
 o LAN-urile cu difuzare au dou tipuri de tehnologii:
cu magistral
sau cu inel,
ca în desenele urm toare:
calculator

..

calculator
cablu

În LAN-urile cu magistral , la fiecare moment unul din calculatoare poate

transmite, iar celelalte a teapt . În cazul transmisiilor simultane este necesar un
mecanism de arbitrare care poate fi centralizat sau descentralizat. În cazul
centralizat exist o unitate central de arbitrare a magistralei care decide cine
urmeaz la rând pe baza unui algoritm intern care analizeaz cereri de transmisie.
În cazul descentralizat nu exist aceast unitate central i fiecare ma in
hot r te singur dac s transmit sau nu controlul. Ethernet(IEEE802.3)) este o
re ea cu magistral i control descentralizat în care calculatoarele transmit
oricând doresc cu 10Mbs sau 100Mbs i dac au loc ciocniri de pachete fiecare
calculator a teapt un timp aleator i apoi încearc din nou.
În LAN-urile cu inel fiecare bit se propag independent de ceilal i pe inel, f r
s a tepte restul pachetului. i aici este nevoie de o regul pentru a arbitra
accesele simultane la inel( exemplu IEEE 802.5 este un LAN de tip inel ce
opereaz la 4Mbs i la 16Mbs).

Tehnologii folosite in retelele LAN

Ethernet sta la baza celor mai multe retele de tip LAN.
Token-Ring realizata de IBM, a urmat ethernet-ului si este folosita în numeroase
re elele IBM.
Fddi - folose te de asemenea tehnoloia token si este aplicata preponderent in LAN-
urile din campusuri

Dispoziteve folosite in LAN-uri:

Podul (bridge) - conecteaz segmente de LAN i ajuta la filtrarea traficului.
- Interconecteaza retele LAN de acelasi tip sau de tipuri diferite ce utilizeaz
tehnici de control al accesului la mediu diferite.
- Opereaz cu adresele fizice ale calculatoarelor,
fiecare nod de retea avand propria adresa fizica
- Decodeaza cadrele pe care le primeste, face
prelucr rile necesare pentru a transmite pe o retea
vecin , face validarea continutului transferat.

Hub-ul - concetreaz conexiuni de LAN i permite

folosirea conectorilor cu fire de cupru r sucite.
 Switch-ul ethernet - ofer posibilitatea unui trafic
complet, în ambele sensuri pe l rgimea de band
dedicat segmentelor sau unitatilior de tip desktop.

Cand se folosesc mai mult de 10 terminale devine

avantajoasa utilizarea unui switch cu cel putin un port
gigabit la care sa fie legat serverul. Pentru ca
transferul in retea sa se realizeze la viteza maxima se
vor folosi cabluri UTP CAT5, pentru retele gigabit
este nevoie de UTP CAT 5e.
Router-ul (calculatoare de comutare) - ofer multe
servicii, incluzând internetworkingul si realizarea
controlului de trafic.
- Functioneaza la nivelul retea al modelului ISO/OSI
- Interconecteaza mai multe retele locale de tipuri diferite, care utilizeaza acelasi
protocol de nivel fizic.
- Asigura flexibilitate in topologia retelei
- Informatiile sunt memorate in tabele de rutare, care contin date despre adresa
- Nu comunica direct cu calculatoarele aflate la distanta, ele lucrand doar cu adresa
retelei de destinatie.
- Intr-un sistem de router-e mesajele pot urma diferite c i de la sistemul emitator la
sistemul destinatar.

2.6.2 Retele metropolitane (Metropolitan Area Networks-MAN)

Folosirea calcultoarelor in afaceri a crescut si LAN-urile au devenit nesatisfacatoare.
Se simtea nevoia unei technologii care sa permita schimbul de informatii intre doua
locuri aflate la distanta. Asa au aparut retelele metropolitane sau (MAN) si retelele de
larga raspandire geografica sau (WAN).
Caracteristici:
Versiune extinsa de LAN, deserveste un oras, la o distanta de cel mult 10 km
Pot fi private sau publice
Pot suporta atat date cat si voce
Pot avea legaturi cu reteaua locala de televiziune prin cablu
Nu contin elemente de comutare care deviaza pachetele
Utilizeaza tehnologii similare cu LAN-urile
Exemplu: reteaua de televiziune prin cablu (A. Tanenbaum)
 Cutie de
jonctiune

antena

Centrali
zator

internet

A. Tanenbaum

2.6.3 Retele larg raspandite geografic (Wide Area Networks WAN)

WAN ul permite accesul la informatii aflate pe calculatoare din localitati, tari sau
continente diferite.
Pentru ca WAN ul acopera o arie geografica extrem de larga comunicatiile pe distante
mari au fost considerabil imbunatatite. Ca rezultat al interconectarii, s-a reusit o partajare
a resurselor si informatiilor si accesarea Internetului.
Caracteristici WAN:
Acopera o arie geografica intinsa (tara, continent), deci au procesoare în aceea i ar sau
pe acela i continent
Gazdele (calculatoarele clientilor) sunt conectate printr-o subretea. Sarcina subretelei
este sa transporte mesaje de la gazda la gazda
Componente subretea:
Linii de transmisie (circuite,canale) care transporta bitii intre masini
Elemente de comutare (calculatoare speciale) care atunci cand sosesc date pe o
anumita linie, trebuie sa gaseasca o noua linie pentru a retransmite datele mai
departe.
Colectia de linii de comunicatie si de rutere formeaza subreteaua. Gazdele nu apartin
subretelei.
În WAN-uri subre eaua poate fi cu comutare de pachete (punct-la-punct sau memoreaz i
transmite) sau cu difuzare.

ruter
gazd

LAN
Subre ea
Leg tura: gazd - subre ea
Daca doua rutere nu impart acelasi cablu, dar doresc sa comunice, atunci ele trebuie sa
faca acest lucru indirect, prin intermediul altor rutere. Cand un pachet este transmis de la
un ruter la altul prin intermediul unuia sau mai multor rutere, pachetul este primit in
intregime de fiecare ruter intermediar, este retinut acolo pana cand linia de iesire ceruta
devine libera si apoi este retransmis. O astfel de subretea se numeste subretea punct la
punct sau cu comutare de pachete. În cazul re elelor cu comutare de pachete, topologia de
interconectare a ruterelor poate fi de diverse tipuri: stea, inel, arbore, complet , inele intersectate,
neregulat .
În cazul retelelor WAN cu difuzare subre eaua folose te un satelit sau un sistem radio. În aceast
situa ie fiecare ruter are o anten cu care poate recep iona i transmite. Toate ruterele pot auzi
semnalul de la satelit i în unele cazuri pot auzi i transmisia de la rutere c tre satelit.
Re elele f r fir, sunt de trei tipuri:
1. Interconectarea componentelor unui sistem (mouse, tastatur , camer digital , etc): prin
unde radio cu raz mic de ac iune, numit Bluetooth.
2. LAN-uri f r fir se folosesc în cl dirile în care cablarea este incomod sau în spa iile în
care se instaleaz greu o re ea. Ele au modem radio i anten pentru a putea comunica între
sisteme
3. Wan-uri f r fir au fost implementate prin reteaua radio, i utilizate pentru voce i date.

Inter-re ele. Dac se pune problema ca persoane conectate la re ele diferite, uneori
incompatibile, s comunice între ele, apare necesitatea conect rii între ele. Acest lucru se face
prin intermediul unor ma ini speciale numite por i, care realizeaz conectarea i asigur
translat rile necesare atât la nivel de hardware cât i la nivel de software. O colec ie de re ele
interconectate se nume te inter-re ea sau INTERNET, ea are procesoare i la o distan de
10000km. O interre ea poate fi gândit ca o colec ie de LAN-uri conectate printr-un WAN.

Re elele casnice sunt instalate o dat cu construc ia cl dirilor i fac accesibil comunicarea
ntre toate dispozitivele din casa (calculator, TV, DVD, combin muzical , telefon fix sau mobil,
frigider, cuptor, aparat de aer condi ionat, etc) prin Internet.

Din cele studiate pana acum a reiesit ca retelele din cadrul unei camere, a unei cladiri sau
a unui campus sunt retele locale sau LAN-uri, ele folosesc medii de transmisie cu lungimi
intre 1m si 1km. Retelele din cadrul unui oras, MAN-urile, folosesc medii de transmisie
cu lungimi de pana la 100km, pentru WAN-uri, la nivel de continenet, distanta poate
ajunge la 1.000km, iar la nivel de planeta, respectiv Internetul la 10.000km.

CONCLUZII

Avantajele lucrului in retea

Impãrtirea resurselor existente;
- Resurse fizice (imprimante, scanner-e, etc.);
- Resurse logice (software si aplicatii de bazã: orice program: Word, un program de
gestiune a stocurilor, etc.);
- Resurse informationale (baze de date).
Cresterea fiabilitãtii prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative;
 Reducerea costurilor prin partajarea datelor si perifericelor folosite;
Scalabilitatea: cresterea performantelor sistemului prin adãugarea de noi componente
hardware;
Obtinerea rapidã a datelor.

Cateva criteriile de clasificare a retelelor :

Dupã tehnologia de transmisie:
Retele cu difuzare (broadcast);
Retele punct-la-punct;
Dupã scara la care opereazã reteaua (distanta):
Retele locale LAN;
Retele metropolitane MAN;
Retele de arie întinsã WAN;
Internet-ul.
Dupã topologie:
Retele tip magistralã (bus);
Retele tip stea (star);
Retele tip inel (ring);
Retele combinate.
Dupã modul de realizare a legãturilor între nodurile retelei (a tehnicii de comutare
folosite):
Retele cu comutare de circuite
Retele cu comutare de pachete.