Chiar ai nevoie de

antibiotice? O analiză va
da răspunsul pe loc
O analiză de sânge simplă va arăta, în 3 minute, dacă pacientul suferă
de o infecţie virală sau de una provocată de bacterii, indicănd astfel ce
tratament ar fi mai eficient.

Cum antibioticele nu au acţiune asupra virusurilor, ci doar asupra

bacteriilor, este important ca medicul să ştie ce fel de „microb” a provocat
boala - un lucru care nu este întotdeauna uşor de aflat.

Testul care diferenţiază infecţia bacteriană de cea virală ar aduce mari

avantaje atât fiecărui pacient în parte, cât şi sănătăţii publice: pacienţii nu
vor mai avea de suportat în mod inutil efectele secundare - uneori foarte
neplăcute - ale antibioticelor, iar cantitatea de antibiotice prescrise va
scădea, în felul acesta putând fi ameliorată una dintre marile probleme ale
lumii moderne - dezvoltarea rezistenţei bacteriilor la antibiotice.

Există în prezent teste care pot diferenţia infecţia virală de cea bacteriană,
dar ele necesită analize de laborator care durează 2-3 zile.

Medicii, însă, presaţi de pacienţi să le prescrie pe loc medicamente care să

le amelioreze simptomele, prescriu adesea antibiotice ca măsură de
precauţie, pentru cazul că ar fi vorba despre o infecţie bacteriană.

Această nou analiză va da medicilor indicii în privinţa naturii infecţiei,

evitându-se astfel administrarea de antibiotice în mod inutil.
În cadrul analizei este măsurată concentraţia sanguină a unei substanţe

numite Proteina C-reactivă (CRP). Nivelul sanguin al acestei

proteine creşte atunci când organismul luptă împotriva unei infecţii
bacteriene, dar nu şi în cazul în care sistemul imunitar luptă cu un virus,
care declanşează un răspuns imun diferit. Astfel, dacă medicul constată, în
urma analizei, că nivelul CRP este scăzut, va şti că nu e vorba despre o
infecţie bacteriană, deci n-ar fi necesar tratamentul cu antibiotice.

Un studiu dfinanţat de Uniunea Europeană şi ale cărui rezultate au fost

prezentate în 2010 a arătat cât de util ar fi testul: în cazul infecţiilor
respiratorii (în general produse de virusuri) tratate de 600 de medici din 6
ţări, numărul de prescripţii medicale de antibiotice a scăzut cu 25% când
medicii au folosit analiza CRP înainte de a decide asupra tratamentului.

Există şi cazuri în care nivelul CRP creşte din alte cauze, de exemplu
inflamaţia produsă de artrita reumatoidă, ceea ce ridică unele întrebări în
privinţa utilităţii testului. Dar, după cum explică specialiştii, acest test nu
este o soluţie completă, ci un ghid; rezultatele lui trebuie coroborate şi cu
alte informaţii - simptomele pacientului şi profilul său de risc - pentru a
ajuta medicul să diagnosticheze problema.

Va mai trece timp până când testul va fi disponibil pe scară largă (probabil
2-3 ani în Marea Britanie), dar el ar putea deveni un element important atât
pentru creşterea preciziei diagnosticelor, cât şi în reducerea consumului
de antibiotice, deşi, după cum subliniază experţii, lucrul cel mai important
este educarea medicilor şi a pacienţilor în ceea ce priveşte utilizarea
responsabilă a antibioticelor.