Cartea intai a regilor

Cap. 1 – Nasterea lui Samuel. Elcana traia in Ramataim-Ţofim, in muntele Efraim; avea 2 soţii: Ana şi Penina.
Elcana mergea în fiecare an la Şilo (preoţi erau Ofni şi Finees) să aducă jertfă, Anei îi dadea îndoit pentru ca o iubea mai
mult, Penina o amăra. Ana se roagă Domnului Savaot şi promite că dacă îi va da baiat, nu va bea vin sau sicheră şi nici nu-
l va tunde (nazireu-style). Preotul Eli o vede că se roagă mişcându-şi buzele şi crede că e beată, îi explică de ce era tristă,
acesta o binecuvintează. Se întorc în Rama şi naşte pe Samuel. Ţin copilul pana va fi înţărcat şi după îl duc la Şilo şi îl dau
Domnului să îi slujească, Ana se întalneşte cu Eli şi îi mulţumeşte.

Cap. 2 – Cântarea Anei, creşterea lui Samuel şi răutatea fiilor lui Eli. Samuel rămâne în Şilo să slujească
Domnului sub preotul Eli, copiii lui Eli erau răi şi furau cu furculiţa din jertfele oamenilor – depărtau lumea de a mai
aduce jertfă. Preotul Eli îl binecuvintează pe Elcana să îi nască Ana alţi copii pentru că l-a dat Domnului pe Samuel – Ana
naşte 3 băieţi şi 2 fete. Eli aude că fiii lui sunt răi şi păcătuiesc (se culcau cu femeile celor ce veneau la cort). Domnul se
hotărăşte să-i dea morţii. Un om al lui Dumnezeu vine la Eli şi îi spune că Domnul a decis să îi omoare în aceeaşi zi pe Ofni
şi Finees din cauza răutăţii lor iar toţi din neamul său vor muri la jumatatea anilor vârstei (nu vor mai avea bătrâni).

Cap 3 – Chemarea lui Samuel. În timp ce Samuel dormea în Cortul Domnului, Acesta îl strigă şi Samuel merge la
Eli crezând că el l-a chemat (x3) şi Eli îşi dă seama că Domnul îl chema. Domnul îi spune planul Său cu casa lui Eli iar lui
Samuel se teme să îi spună lui Eli vedenia sa. Poporul află că Samuel s-a învrednicit să fie prooroc al Domnului.

Cap 4 – Moartea lui Eli şi a fiilor săi. Razboi între Filisteni şi Israel. Filistenii înving, ucid 4000 de evrei. Israel ia
Chivotul Legii din Şilo să îi apere şi pe Ofni şi Finees cu ei. Filistenii se sperie când aud strigătele evreilor. Filistenii se
încurajează să nu ajungă sclavi şi înving, omorând 30.000 evrei şi pe Ofni şi Finees şi fură Chivotul. Un veniaminean fuge
şi anunţă în Şilo. Eli avea 98 ani şi când aude despre cele întâmplate, cade de pe scaun şi îşi rupe spinearea şi moare.

Cap 5 – Pedeapsa Filistenilor pentru chivotul legii. Filistenii duc Chivotul în Aşdod, langa zeul Dagon. Dimineaţa,
statuia lui Dagon statea cu faţa la pamant, a doua zi la fel, statuia ramanand fără mâini şi picioare. Aşdodenii scot
Chivotul pentru că era grea mâna Domnului pentru ei pentru dumnezeul lor Dagon. Trimit Chivotul în Gat. Domnul îi
loveşte cu buboaie, se hotărăsc să trimită Chivotul înapoi la israeliţi.

Cap 6 – Întoarcerea chivotului legii. Chivotul stă în ţara Filistenilor 7 luni şi s-a umplut ţara de şoareci. Filistenii
trebuie să faca 5 buboaie de aur şi 5 şobolani de aur jertfă pentru păcatul lor, să le pună împreuna cu chivotul într-o
trăsura cu 2 vaci care abea au născut şi să le lase să vada unde merg, de ele vor merge înspre hotarele lui Israel atunci
este semn că lucrurile se întâmplasera din voia Domnului iar daca nu atunci era din întâmplare. Acestea ajung în
Betşemeş, în ţarina lui Iosua şi evreii se bucură şi aduc jertfă ardere de tot. Fiii lui Iehonia din Betşemeş nu s-au bucurat
să vada chivotul şi mor 50.070 de oameni.

Cap 7 – Israeliţii biruiesc pe Filisteni. Chivotul este dus în casa lui Aminadab în Chiriat-Iearim iar pe fiul lui,
Eleazar, îl sfinţesc să păzească chivotul. Samuel cere evreilor să lepede baali şi astartele şi să se întoarcă la Domnul şi să
se adune toţi la Miţpa şi el se va ruga pentru ei. Filistenii aud de strângerea din Miţpa şi vin peste ei dar sunt înfrânţi
deoarece Domnul îi loveşte cu tunete şi se înfricoşează. Samuel era judecător.

Cap 8 – Poporul cere un rege. Samuel îmbătrâneşte şi îi pune pe fiii săi judecători (Ioil şi Abia în Beer-Şeba).
Copiii săi erau lacomi şi judecau strâmb iar batranii lui Israel îi spun lui Samuel despre fiii lui şi îi cer să pună peste ei un
rege. Domnul îi spune lui Samuel să spună poporului drepturile regelui: pe fiii lor îi va lua şi vor fi calareţii lui, va pune
căpetenii peste mii, peste sute şi peste cincizeci, sa faca arme de razboi. Fetele le va lua, sa facă miresme, mâncare. Va
lua zeciuială din toate ale lor şi din oi şi vor fi robii lui. Vor suspina sub regele pe care îl vor alege şi Domnul nu le va
răspunde. Poporul însă nu îl asculta pe Samuel şi cer rege.

Cap 9 – Saul la Samuel. Chiş (din seminţia lui Veniamin) avea un fiu – Saul, cel mai frumos din Israel şi foarte
înalt. Se rătăceasc asinele lui Chiş şi Saul merge să le caute în toate ţinuturile. Sluga care era cu Saul îi spune de un om al
lui Dumnezeu din cetatea Ţuf şi merg la el – înainte, proorocii erau numiţi văzători. Domnul îi spusese cu zi înainte lui
Samuel că îl va tirmite pe Saul şi să îl ungă rege. Saul îi spune ca el este din seminţia lui Veniamin care e cea mai mică şi
din familia cea mai mică din seminţia sa, de ce îi vorbeşte aşa? Saul prânzeşte cu Samuel (îi dă pâinea păstrată).

Cap 10 – Saul uns rege. Samuel ia vasul cu untdelemn şi toarnă pe capul lui Saul şi îl sărută. Semn: când va pleca
va întâlni 2 oameni lângă mormântul Rahilei (în hotarele lui Veniamin) şi îi vor spune că s-au găsit asinele şi tatal lui era
neliniştit. În dumbrava Tabor va întâlni 3 oameni care merg la Dumnezeu şi au 3 iezi, 3 paini şi un burduf de vin care îi vor
da 2 pâini. Dupa va ajunge la Ghibeea-Elohim unde se află garda de pază a Filistenilor şi va intra in cetate şi va întâlni o
ceată de prooroci. Atunci va veni Duhul Domnului peste el şi va prooroci şi el şi va deveni alt om. Dupa ce se vor împlini
aceste semne, Domnul va fi cu el. Dupa să se ducă să îl aştepte (pe Samuel) în Ghilgal, 7 zile, să aduca jertfă. Samuel
adună poporul la Miţpa şi trage la sorţi dintre seminţii, dintre familii şi îl alege pe Saul ca rege.

Cap 11 – Saul biruie pe Amoniţi. Nahaş Amoniteanul ataca cetatea Iabeş din Galaad, locuitorii vor să încheie
legământ că îl vor sluji, Nahaş vrea sa scoata ochiul drept al tuturor ca sa arunce necinste asupra inregului Israel, batranii
ii cer vreme de 7 zile sa ceara ajutor. Tinerii merg in Ghibeea lui Saul si plang, Saul aude, se coboara Duhul Domnului
peste el, si se mânie. Ia o pereche de boi, ii taie bucati si ii trimite in toate colturile Ierusalimului spunand ca asa se va
face cu boii celui care nu va merge dupa Saul si Samuel, ies toti evreii ca un om. Saul ii cerceteaza in Bezec – 300.000
oameni + iuda 30.000. Saul trimite soli sa spuna ca ii ajuta, imparte poporul in 3 tabere, au patruns in tabara Amonitilor
dis-de-dimineata si i-au batut, nu au ramas doi in acelasi loc. Poporul ii caut pe cei care s-au indoit de Saul sa ii omoare,
Saul spune ca azi nu trebuie sa moara nimeni pt ca Domnul a izbavit pe Israel. Samuel zice sa mearga la Ghilgal, merg toti
acolo sa il incoroneze pe Saul rege. Aduc jertfe si se veselesc.

Cap 12 – Samuel inceteaza de a fi judecator. Samuel spune ca a ascultat glasul poporului si a pus rege peste ei,
cere sa marturiseasca daca a luat boul cuiva, daca a asuprit pe cineva, daca a luat mita sau aa inchis ochii la judecata loi,
ii va despagubi. Toti raspund ca nu. Martor este Domnul ca n-au gasit nimic la el, martor! Samuel judeca poporul inaintea
Domnului, facand o retrospectiva a istoriei poporului, de la Iacov in Egipt, Moise, Ierubaal, Ieftae si Samuel (judecatorii),
ii mustra ca au cerut un rege, pt ca Domnul imparatea peste ei. Daca vor asculta ei si regele de Domnul, nu va fi impotriva
lor. Minunea Domnului: era timpul secerisului graului, Samuel striga la Domnul si El trimite trasnete si ploaie si ei afla cat
de mare este pacatul pe care-l facusera cand au cerut rege. Poporul cere lui Samuel sa se roage Domnului sa nu moara,
Samuel spune ca au facut pacat dar sa nu se indeparteze de Domnul, sa asculte de El.

Cap 13 - Greseala lui Saul. Dupa 1 an, in timpul celui de-al 2lea an de domnie, Saul isi alege 3000 de israeliti,
2000 erau cu el la Micmaş si pe muntele Betelului, si o mie erau cu Ionatan in Ghibeea lui Veniamin. Celalalt popor era
lasat la casele lor. Saul sfărâmă toata tabara de paza a Filistenilor, poporul se aduna in Ghilgal. In Micmaş se aduna toţi
Filistenii, cu care şi soldaţi, sa se razboiasca cu israelitii. Israelitii se vad in primejdie si se ascund, unii chiar au trecut de
Iordan in pamantul lui Gad si al Galaadului. Saul asteapta 8 zile in Galaad si tot poporul era curpins de frica, a asteptat
pana la vremea hotarata de Samuel dar Samuel nu mai venea la Ghilgal si poporul incepuse sa fuga de el. Saul aduce
ardere de tot, vine si Samuel si il cearta pe Saul, spunand ca nu a implinit porunca Domnului, iar domnia lui nu va dura,
Domnul isi va gasi alt barbat pe placul Sau, pt ca nu implinise ceea ce ii poruncise Domnul. Samuel merge in Ghibeea iar
Saul cu poporul s-au dus la razboi – 600 barbati. Saul cu Ionatan sed in Ghibeea si plang, din tabara Filistenilor ies 3 cete
sa pustiasca tara. Fierar nu era in tara lui Israel, pt ca Filistenii nu vroiau ca ei sa-si faca sabii – niciun razboinic nu avea
sabii sau sulite, in afara de Saul si Ionatan. Ceata intai a Filistenilor vine si se aseaza la trecatoarea Micmaş.

Cap. 14 – Vitejia lui Ionatan. Ionatan + cel care ii cara armele trec in ceata Filistenilor, fara sa stie Saul, care se
afla in Ghibea cu 600 de oameni. Ahia, preotul Domnului din Şilo, purta efodul Domnului. Numele trecatoarei prin care
vroia Ionatan sa treaca era Boţeţ si Sene. Ionatan vroia sa treaca, poate ii va ajuta Domnul, caruia nu ii era greu sa
izbaveasca prin putini ca prin multi. Daca Filistenii vor spune sa stea pana vin la ei, vor ramane pe loc si nu se vor sui la ei,
dar daca vor zice sa se suie la ei, atunci se vor sui pt ca Domnul i-a dat in mainile lor – acesta va fi semnul. Filistenii ii vad
si le spun sa se suie la ei sa le vorbeasca ceva, Ionatan spune ca acesta este semnul. 20 de oameni cad in fata lui Ionatan,
Filistenii se cutremura. Saul vede ca multimea Filistenilor se imprastie, Saul vede ca Ionatan lipseste, ii spune lui Ahia sa
aduca chivotul lui Dumnezeu, Evreii care erau in tabara Filistenilor se unesc cu israelitii, la fel si cei care se ascunsesera,
Domnul izbaveste pe Israel. Lupta se duce pana in Bet-Aven. Poporul – 10.000 oameni. Saul pune poporul sa jure ca
blestemat va fi cel care va manca pana seara, pana cand nu vor razbuna pe vrajmasii lor. Nimeni nu a gustat hrana,
poporul intra intr-o padure, Ionatan, neauzind de blestem, intinde varful toiagului si il inmoaie intr-un fagure si mananca,
luminandu-i-se ochii. Unul din popor ii spune de blestem, Ionatan spune ca daca poporul ar fi gustat din prazile
rabzoiului, nu ar fi fost victoria si mai mare? Poporul a batut pe Filisteni de la Micmaş pana la Aialon, dar erau istoviti, si
s-au aruncat asupra prazilor si au luat oi si boi si au mancat carne cu sange. Saul aude si pune o piatra mare si cere
tuturor sa vina sa injunghie boul acolo, sa nu greseasca in fata Domnului. Aici zideste Saul primul jertfelnic Domnului.
Saul vrea sa mearga noaptea asupra Filistenilor, poporul e de acord, preotul spune sa se apropie mai intai de Dumnezeu,
Saul intreaba pe Dumnezeu daca sa mearga dupa Filisteni, daca ii va da in mainile lui, iar Domnul nu ii raspunde. Saul
cauta in popor al cui e pacatul, spunand ca daca va fi chiar Ionatan il va omori. Saul sta deoparte cu Ionatan iar poporul in
alta parte, daca va cadea Urim va fi vina lui sau Ionata iar daca va cadea Tumim va fi vina poporului. Poporul a iesit drept,
Saul spune sa arunce sorti asupra sa si a fiului sau pt cine va fi omorat, poporul nu e de acord, Saul insista. Sortul cade pe
Ionatan, Saul vrea sa-l omoare, poporul spune ca nu pt ca Ionatan a adus izbavire minunata poporului, pt ca el lucrase cu
Domnul atunci. Poporul izbaveste pe Ionatan. Astfel si-a intarit Saul domnia, batandu-se cu toti vrajmasii. Fiii lui Saul:
Ionatan, Iesui şi Melchişua, fete: Merob şi Micol, femeia: Ahinoam, capetenia oştirii: Abner. Chiş era tatal său.

Cap 15 – Saul osândit. Samuel – Saul: asculta glasul Domnului: mergi si bate pe Amalec si pe Ierim, sa nu iei
nimic ci da blestemului toate cate are, sa nu crute, sa dea mortii de la barbat la femeie, animale si tot. Saul numara
poporul la Telaim. Saul – Chenei: despartiti-va de Amalec ca sa nu va pierd impreuna, caci ati aratat bunavointa cand au
venit israelitii din Egipt. Cheneii se despart de Amalec. Loveste Saul pe Amalec si pe Ierim, iar pe Agag, regele, l-au prins
viu. Dar Saul a crutat pe rege si pe mieii grasi si vacile bune si nu au vrut sa le piarda. Domnul – Samuel: imi pare rau ca
am pus pe Saul rege. Samuel – Saul: am crutat cele mai bune animale ca sa fie aduse jertfa Domnului. Samuel mustra pe
Saul. Saul intreaba daca arderile de tot sunt la fel de placute ca ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea este mai buna
decat jertfa si supunerea mai buna decat grasimea berbecilor! Nesupunerea la fel ca vrajitoria, impotrivirea ca
inchinarea la idoli! Pt ca a lepadat cuvantul Domnului, si Domnul il va lepada pe el ca rege. Saul: a calcat cuvantul
Domnului pt ca s-a temut de popor. Saul rupe poala hainei lui Samuel, Saul spune ca azi a rupt poporul lui Israel si va fi
altcineva rege. Samuel taie pe Agag in fata Domnului in Ghilgal. Samuel pleaca in Rama iar Saul in Ghibeea si nu se vor
mai vedea pana cand va muri Samuel.

Cap 16 – David uns rege. D – Samuel: umple cornul tau cu mir si du-te la Iesei Betleemitul, caci dintre fiii lui Mi-
am ales rege. Lui Samuel ii e frica sa nu afle Saul si sa-l ucida, Domnul ii spune sa ia o junca din cireada si sa spuna ca se
duce sa duca jertfa Domnului si sa-l cheme pe Iesei si pe fiii lui la jertfa si Domnul ii va arata pe cine sa unga. Samuel vede
pe Eliab si crede ca el e unsul, dar Domnul spune sa nu se uite la infatisarea lui si la inaltimea lui ca El nu se uita ca omul,
se uita la inima. Vin toti cei 7 fii ai lui Iesei dar nici unul nu era unsul, Iesei spune ca mai are pe copilul cel mai mic la
pascut oile. Domnul il alege pe David. Samuel il unge si Duhul Domnului odihneste asupra lui David. Samuel pleaca in
Rama. Atunci s-a departat Duhul Domnului de la Saul si-l tulbura un duh rau, trimis de Domnul. Saul trimite sa gaseasca
un om care sa cante bine la harpa ca sa-l scape de duhul rau. Saul aude de David, vorbeste cu Iesei sa-l trimita la el. Saul il
face pe David purtatorul sau de arme, iar cand duhul rau venea la Saul, David canta si ii era mai usor si duhul cel rau se
indeparta de el.

Cap 17 – David si Goliat. Filistenii se aseaza la Efes-Damim, Israelitii la Valea Stejarului, fiecare pe un munte, iar la
mijloc era vale. Din tabara Filistenilor iese Goliat, din Gad, de 6 coti si o palma ca statura, Goliat tipa catre Israeliti sa
coboare unul sa se lupte cu el, iar de va castiga toti Filistneii vor fi sclavii lor. Israelitii si Saul aud si se tem. Fiii cei mari ai
lui Iesei care erau la raboi erau: Eliab, Aminadab si Şama. David era sa pasca oile tatalui sau. Goliat se arata 40 de zile.
Iesei – David: ia o efa de graunte uscate si 10 paini si mergi la fratii tai, si 10 caşi pentru capetenia peste mia lor,
cerceteaza-i de sanatate. David ajunge cand israelitii se pregateau de razboi, adude ce zicea Goliat, David intreaba ce va
pati cel care il va omori pe Goliat (va primi bogati si pe fata lui Saul) iar Eliab il cearta pe David. Saul il cheama pe David si
David ii spune ca il va bate pe filistean. Saul ii spune ca el inca e copilandru iar filisteanul e ostas inca din tineretile lui,
David spune ca a batut lei si ursi cand pazea oile, la fel se va intampla si cu filisteanul pt ca ocaraste poporul Domnului.
Saul ii spune sa se duca si Domnul sa fie cu el. Saul il imbraca in armura dar David nu poate s-o poarte si o dezbraca. Isi ia
doar toiagul in mana, 5 pietre lucii din parau si traista lui de pastor si cu prastia in mana a iesit inaintea filisteanului.
Goliat il dispretuieste, ce vii la mine cu toiag si prastie, sunt eu caine? Nu, mai rau decat un caine. David – Goliat: tu vii cu
sabia si cu scutul asupra mea, eu vin asupra ta cu numele Domnului pe care tu l-ai hulit. David loveste pe Goliat cu o
piatra in frunte si acesta cade cu fata la pamant. Sabie nu se afla in mana lui David. Israel bate pe Filisteni, David ia capul
filisteanului si il duce la Ierusalim si armele lui le duce in cortul sau. Saul il intreaba al cui fiu e – Iesei.

Cap 18 – Rasplata lui David. Ionatan il iubeste pe David, amandoi incheie legatura, ii da haina, sabia, arcul si
braul lui. Saul il face capetenie peste osteni. Cand se intorceau ei, femeile cantau: Saul a biruit mii, iar David zeci de mii! –
Saul se manie pe David. A doua zi cade duhul cel rau asupra lui Saul iar David ii canta, Saul ia o lance si o arunca de 2 ori
inspre David, care se fereste. Israel si Iuda iubeau pe David fiindca statea in fruntea lor. Saul o da pe fata lui, Merob, de
sotie, cu conditia sa duca razboaiele cu filistenii, gandind ca mai bine il omoara acestia decat el. Merob e casatorita cu
altcineva, dar fiica mai mica, Micol, il placea pe David. Acesta spunea ca e sarac si insemnat, Saul nu vroia zestre decat
100 de prepuţuri filistene, ca razbunare impotriva vrajmasilor regelui. David merge si omoara 200 de filisteni si aduce
prepuţurile lor lui Saul. David se insoara cu Micol.

Cap 19 – Prietenia lui Ioatan cu David. Saul – Ionatan si toate slugile: sa omoare pe David. Ionatan – David: tatal
meu cauta sa te omoare; Ionatan vorbeste cu Saul de bine pt David, Saul se jura ca David nu va muri. Razboiul incepe iar
si David este victorios, duhul ce rau vine iar asupra lui Saul, Saul iar arunca cu sulita in David, care canta la harpa, si el se
fereste si fuge in noapte. Micol ii spune lui David sa fuga pe geam, pune un idol in locul lui in pat, Saul o intreaba pe
Micol de ce l-a lasat sa scape, Micol spune ca David a zis ca o ucide daca nu-l lasa sa plece. David fuge la Samuel in Rama
si ii povesteste, Saul afla ca ei sunt la Naiotul Ramei, Saul trimite slujitorii dupa David dar acestia cand vad ceata
proorocilor, se coboara Duhul peste ei si incep si ei a prooroci. La fel si al 2lea si al 3lea rand de slujitori trimisi de Saul.
Saul se duce el insusi, peste el coborandu-se Duhul, a mers pana in Naiotul Ramei proorocind.

Cap 20 – prigonirea lui David. David intreaba pe Ionatan cu ce a gresit, Ionatan spune ca nu va muri pt ca Saul nu
ii ascunde nimic lui, David il roaga pe Ionatan ca la masa, cand va intreba Saul de ce nu e acolo, sa spuna ca e in Betleem
sa aduca jertfa anuala, daca acesta va zice „bine” atunci e semn de pace, daca se va mania e semn de razboi. Ionatan
leaga legamant cu David. Cand va fi luna noua si Saul va intreba de ce locul lui David e gol, acesta sa se ascunda langa
piatra Ezel, iar Ionatan va trimite acolo 3 sageti, si daca va trimite un baiat zicandu-i „iata sagetile sunt dincoace de tine,
ia-le” atunci e semnd e pace; „iata sagetile sunt dincolo de tine” atunci sa plece. Vine luna noua, Saul crede ca David nu
era curatit, de aceea nu e acolo; a doua zi intreaba pe Ionatan de ce David nu e acolo, Ionatan spune ca e in Betleem,
Saul se manie si hotaraste sa-l ucida pe David. Ionatan face cum i-a promis lui David, acesta se inchina de 3 ori si se
saruta si plang amandoi, David plangand mai tare. Repeta legamantul, David pleaca iar Ionatan se intoarce in cetate.

Cap 21 – David cauta scapare. David merge in Nobe, la preotul Ahimelec, care se intreba de ce e David singur,
acesta a zic ca e trimis de rege cu o taina si nu trebuie sa stie nimeni. David ii cere paine, Ahimelec ii spune ca nu are
decat paine sfintita si daca s-au abtinut de la femei pot sa o manance. Preotul ii da painea sfintita si sabia lui Goliat. David
pleaca la Achiş, regele din Gat. David se preface nebun inaintea lui Achiş, scriind pe uşi, mergând in maini, cu bale pe
barba.

Cap 22 – Saul ucide preoţii din Nobe. David fuge în pestera Adulam. Fratii lui si toti din casa lui vin la el, toti
prigonitii si datornicii, si cei cu sufletul amarat – 400 oameni. David merge la Miţpa Moabului si roaga pe rege sa ii lase sa
stea acolo. Proorocul Gad spune lui David sa mearga in cetatea lui Iuda. Saul, care era in Ghibeea, afla de la Doeg
idumeul, despre David si preotul Ahimelec din Nobe. Saul il cheama pe Ahimelec si toti din casa lui, toti preotii din Nobe,
pe care il intreaba de ce l-a ajutat pe David. Saul comanda paznicilor sa ii omoare pe toti, insa ei n-au vrut sa omoare
preotii Domnului, Saul ii spune lui Doeg idumeul si acesta omoara in ziua aceea 85 de preoti. Scapa doar un fiu al lui
Ahimelec, Abiatar care fuge la David si ii spune ce s-a intamplat. David ia asupra sa greseala si moartea preotilor.

Cap 23 – David prigonit de Saul. Filistenii navalesc in Cheila, David intreaba pe Domnul daca sa mearga sa
loveasca pe Filisteni, Domnul spune da, cei care erau cu David se temeau, David intreaba iar pe Domnul, David bate pe
Filisteni la Cheila. Saul afla ca David e la Cheila si cheama tot poporul sa mearga la razboi in Cheila sa-l omoare pe David.
Cand David afla, ii cere lui Abiatar sa aduca efodul Dmnului, se roaga Domnului si intreaba daca va veni Saul acolo, va
veni, ma vor da locuitorii in mainile lui Saul, te vor da, Saul fuge si cei 600 se ascund in pustiu, Saul nu il gaseste. Ionatan
vine la David in pustiul Zif si il intareste in nadejde: nu te teme caci vei imparati peste Israel, iar eu voi fi dupa tine.
Incheie legamant si pleaca. Zifeii spun lui Saul pe unde umbla David. Saul il cauta pe David in pustia Maon dar afla ca
Filistenii au intrat in Israel si pleaca.

Cap 24 – David cruta viata lui Saul. Dupa ce pleaca Filistenii, Saul ia 3000 de oameni si merge dupa David in
desertul Enghedi. Saul intra intr-o pestera pentru nevoile sale, dar David cu oamenii lui se ascundeau in fundul pesterii.
David se scoala si taie usor poala hainei de deasupra lui Saul nevrand sa omoare pe unsul Domnului. Saul iese din pestera
si David striga dupa el, se inchina lui si ii spune ca l-a crutat pt ca e unsul Domnului. Saul plange si zice ca David e mai
drept decat el, David se jura lui Saul ca nu va starpi pe urmasii sau din casa tatalui sau.

Cap 25 – moartea lui Samuel. Nabal si Abigail. Moare Samuel si e ingropat in Rama. David merge in pustiul
Maonului. Nabal, un om foarte bogat din Maon, care avea 3000 de oi si 1000 de capre, venise in Carmel la tunsul oilor, cu
femeia sa Abigail. David trimite 10 tineri la Nabal sa ii ureze sanatate, pastorii sai sunt in siguranta si sa le dea ce se
indura mana lui. Nabal le raspunde urat si nu le da nimic. David + 400 oameni merg dupa Nabal. Abigail afla de la
servitori ca David vine, ia 200 de paini si 2 burdufuri de vin, 5 oi gatite si 5 masuri de graunte si le trimite cu slugile
inaintea lui David, fara ca Nabal sa stie. Abigail cade in fata lui David si ii cere mila, spunand ca e pacatul ei si ca sotul ei e
rau dupa nume. David binecuvinteaza pe Abigail, ea se intoarce la Nabal care facea ospat si se imbatase si nu ii spune
niciun cuvant pana dimineata. Aceasta ii spune dimineata iar inima lui a ramas ca de piatra 10 zile dupa care a murit.
David o ia pe Abigail de femeie. Cealalta femeie a lui David a fost Ahinoam.

Cap 26 – David cruta din nou viata lui Saul. Saul cu 3000 de barbati, la informatia Zifeilor, merge sa il caute pe
David prin pustiul Zif. Saul isi aseaza tabara pe muntele Hachila. David trimite iscoade, si merge David cu Abişai la Saul,
noaptea, cand dormea in cort. Abişai spune sa-l omoare pe Saul dar David nu vrea sa ridice mana sa asupra unsului
Domnului dar ii ia lancea care era la capul lui si vasul cu apa. David le ia si pleaca fara sa-i vada nimeni si cand ajunge la
mare departare striga dupa Abner (capetenia ostirii lui Saul) si il mustra ca nu il pazeste bine pe unsul Domnului. Saul il
recunoaste, David il intreaba de ce merge dupa el, ca e un purice, Saul recunoaste ca a gresit si ii spune sa se intoarca ca
nu ii va face rau. David spune sa vina un ostas dupa lancia lui si sa mearga fiecare la locul lui.

Cap 27 – David in Ţiclag. David + 600 oameni pleaca la Achiş, regele Gatului, si traieste acolo. Achiş ii da lui David
Ţiclagul sa traiasca acolo si de aceea Ţiclagul a ramas al regilor Iudei. David traieste acolo 1 an si 4 luni, pustiind tara de
vrajmasii ei, Achiş spunand ca David va ramane pe veci sluga sa.

Cap 28 – Saul la vrajitoarea din Endor. Filistenii se aduna sa se bata cu Israel, Achiş il face pe David paznic peste
capul sau. Saul izgoneste pe ghicitori si pe cei ce chemau mortii. Filistenii adunati la Şunem, israelitii la Ghilboa. Saul se
tulbura de Filisteni si intreaba pe Domnul dar nu ii raspunde, atunci Saul cauta o vrajitoare iar slugile ii gasesc una in
Endor. Saul se deghizeaza si merge cu 2 oameni la vrajitoare cerandu-i sa-i scoale un mort, aceasta se teme, Saul spune
ca nu va pati nimic, Saul cere sa il ridice pe Samuel, vrajitoarea il recunoaste pe Saul, nu te teme, ii spune ca vede parca
un dumnezeu, iesind din pamant, foarte batran, imbracata cu o haina luna – Saul il recunoaste pe Samuel si i se inchina.
Samuel – Saul: pentru ce ma tulburi ca sa ies? Imi e foarte greu, nu stie ce sa faca cu Filistenii pt ca Domnul nu ii
raspunde, ce sa faca Samuel daca Domnul S-a indepartat de el? Samuel spune iar ca Domnul va da pe el si pe israeliti in
mana Filistenilor, maine va muri si el si fiii sai. Saul nu mai avea putere pt ca nu mancase paine ziua si noaptea de
dinainte, vrajitoarea ii spune sa manance o bucata de paine, a mancat si a plecat.

Cap 29 – David trimis inapoi de Filisteni. Filistenii la Afec, israelitii la Izreel. David mergea cu ai lui si in spatele lor
Achiş, Filistenii s-au maniat cand l-au vazut pe David, chiar daca Achiş nu gasise nimic rau la el. Ii cer sa ii dea drumul lui
David, Achiş il lasa liber pe David sa se intoarca in locul sau, David intreaba ce a gasit rau la el, Achiş spune ca nimic dar
capeteniile filistenilor asa au vrut.

Cap 30 – David biruieste pe Amalec. A 3a zi, dupa ce David si oamenii lui au plecat la Ţiclag, Amalaciţii au navalit
asupra Ţiclagului si i-au dat foc, cand ajung David si oamenii cetatea era arsa si femeile cu copiii erau luati sclavi. David si
poporul plang. Poporul vrea sa omoare cu pietre pe David, David cere lui Abiatar preotul sa ii aduca efodul si intreaba
David pe Domnul daca sa urmareasca aceasta ceata, o va ajunge oare? Da. David + 600 ajung la pârâul Besor, raman doar
400, gasesc in camp un egiptean caruia ii dau de mancare si de baut, il intreaba al cui e, era sclavul unui amalacit, David il
roaga sa ii duca la aceast aceata, acesta ii va duce daca se jura ca nu il vor omori. David jura, ii prind pe amalaciti si ii
omoara. David ia toate prazile si din oamenii lui nu pierise nimeni, se intorc la cei 200 care nu putusera sa vina cu ei, cei
rai nu vroiau sa imparta cu ei prada, David ii cearta. David se intoarce in Ţiclag si trimite din prada de razboi prietenilor
sai din neamul lui Iuda.

Cap 31 – Moartea lui Saul. Filistenii s-au batut insa cu israelitii si i-au ucis pe acestia pe muntele Ghelboa.
Filistenii ucid pe Ionatan, pe Aminadab si pe Melchişua, fiii lui Saul; Saul e ranit de sageti si ii spune purtatorului sau de
arme sa il omoare, sa nu il ucida netaiatii imprejur. Purtatorul de arma n-a vrut, Saul isi ia sabia si se arunca in ea.
Filistenii il gasesc pe Saul si fiii sai morti, ii taie capul si il trimit in tara Filistenilor sa se veseleasca. Au spanzurat trupul lui
pe cetatea Ben-San. Locuitorii Iabeşului din Galaad s-au dus si au luat trupurile lor si le-au ars in Iabeş. Oasele lor le-au
ingropat sub un stejar in Iabeş, dupa care au postit 7 zile.
 Regi II

Cap 1 – David îl plânge pe Saul şi pe Ionatan. David se întorcea de la luptă, se opreşte în Ţiclag 2 zile, iar a treia zi
vine un om din tabăra lui Saul cu hainele rupe şi pe cap ţărână, spunând ca tabăra lui Israel a fugit si au murit Saul şi
Ionatan. Îl văzuse pe muntele Ghelboa pe Saul sprijinit în suliţă, atunci Saul îl strigă pe om şi îi crezând că e amalacit, îi
cere să îl omoare pentru ca suferea şi sufletul era încă în el, acesta îl omoară, luându-i cununa regească şi brăţara lui şi i
le aduce lui David. Atunci, David îşi rupe hainele, la fel şi ceilalţi. Plâng şi postesc până seara, îl întrabă pe acesta cum nu
s-a temut el să ridice mâna lui şi să-l ucidă pe Unsul Domnului? Apoi îl ucide (o slugă), David spune: sângele tău sa fie pe
capul tău, căci buzele tale au mărturisit împotriva ta cand ai zis: Eu am ucis pe Unsul Domnului. David porunceşte ca fiii
lui Iuda să înveţe cântarea de jale din Cartea Dreptului pe care o cânta el.

Cap 2 – David rege. Răzvrătirea lui Işboşet. David întreabă pe Domnul dacă să se ducă în vreo cetate (Da), în care
(Hebron). Pleacă David cu cele 2 femei ale sale şi cu poporul care îl urma în cetatea Hebron, unde vin fiii lui Iuda şi îl ung
pe David rege pentru casa lui Iuda. David îi binecuvântează pe locuitorii Iabeşului din Galaad pentru ca au aratat milă şi l-
au îngropat pe Saul. Abner (căpetenia lui Saul) îl ia pe Işboşet (fiul lui Saul) şi merg în tabăra Mahanaim, unde îl face rege
peste Galaad (+ Izreel, Efrem, Veniamin) şi peste tot Israelul. Işboşet avea 40 de ani şi a domnit 2 ani, cu David a rămas
numai casa lui Iuda. David domneşte 7 ani şi 6 luni peste casa lui Iuda în Hebron. Işboşet + Abner + slugile lui Saul se
întânesc cu Ioab + slugile lui Daivd la iazul Ghibeonului, aşezându-se unii de o parte şi alţii de alta. Abner spune lui Ioab
să se scoale tinerii şi să joace – se duc 12 Veniamineni din partea lui Işboşet şi 12 dintre slugile lui David din partea
cealalta şi se omoară – începe bătălia, Abner pierde. Unul din fiii Ţeruiei, Asael, care era foarte sprinten, aleargă după
Abner, Abner îi spune să se ducă la dreapta sau la stânga, acesta nu vrea, îl roagă Abner să nu fie nevoit sa îl omoare, nu
vrea, Abner îl omoară. Abner se adună cu nişte oameni, Abner strigă către Ioab (+ Abişai) pana când îi vor urmări pe fraţii
lor, aceştia spun că încă de dimineaţă s-ar fi oprit dacă le vorbea aşa nu îi mai urmăreau, sună din trâmbiţă şi se opreşte
războiul. Abner pleacă şi ajunge la Mahanaim, Ioab vede ca fratele său, Asael, lipsea (+ 19 sluji ale lui David) şi omoară
370 de Veniaminieni, îl îngroapă pe Asal în mormântul tatăul lor din Betleem, apoi pleacă cu oamenii săi şi ajung la
Hebron.

Cap 3 – Abner ucis de Ioab. Duşmănia continuă între casa lui Saul şi casa lui David, casa lui David se întărea, iar a
lui Saul slăbea. Lui David i se nasc 6 copii în Hebron, primul fiind Amnom (din Ahinoam), după Chileab (din Abigail),
Abesalom (din Machei), Adonia (din Haghita), Ştefania (din Abital), Itream (din Egla). Abner se culcă cu Riţpa, fosta
concubina a lui Saul, iar Işboşet aflând, îl mustră pe Abner, care îi răspunde: Sunt eu cap de câine? A avut milă şi nu l-a
dat în mâinile lui David, iar el îi găsea vină pentru o femeie? Jură că va lua domnia de la casa lui Saul şi îl va pune pe tron
pe David. Abner îi trimite mesaj lui David în Hebron spunând să încheie legământ cu el iar mana lui Abner va fi cu el şi va
întoarce tot poporul lui Israel la David. David acceptă, dar îl roagă să o aducă pe Micol (fiica lui Saul, prima soţie) cu el.
David trimite soli la Işboşet, cerând-o pe Micol, femeia lui pe care a luat-o pentru 100 de prepuţuri filistene. Abner merge
prin Israel şi laudă pe David, spunând ca Domnul, prin mana lui David, va izbavi poporul pe filisteni, după care merge la
David, să îi spună ce dorea Israel. Îi spune lui David că va merge să adune tot poporul să facă legământ cu el, David îl
eliberează. Când se întoarce Ioab de la bătălie, aud că David i-a dat drumul lui Abner şi îi cere explicaţii, spunând că
Abner a venit să îl înşele şi să afle lucruri despre el. Trimite oameni după Abner, fără ştirea lui David. Când se întoarce
Abner, Ioab îl cheamă să vorbească şi îl ucide, răzbunându-l pe Asael, fratele său. David aude şi spune că el este
nevinovat iar sângele lui Abner să cadă asupra casei lui Ioab, niciodată să nu lipsească din casa lui Ioab cei cu scurgere,
cei leproşi, cei ce merg în cârji, cei omorâţi de sabie si înfometaţi. Abner este înmormântat in Hebron.
 Cap 4 – Işboşet ucis; David îl răzbună. Işboşet aude de Abner şi îi slăbesc mâinile. El avea 2 căpetenii: Baana şi
Rechab (fiii lui Rimon Beeroteanul), Ionatan avusese un fiu şchiop, Mefiboşet. Rechab şi Baana merg în casa lui Işboşet,
care dormea, îl omoară şi iau capul cu ei, ducându-l la David, şi spunând că vrăjmaşul său e mort. David spune, că atunci
când a venit la el cel ce se socotea bine-vestitor şi i-a spus de moartea lui Saul şi lui Ionatan, că el l-a omorât pe Saul,
David l-a prins si l-a omorât în Ţiclag, acum niste oameni netrebnici au ucis un om nevinovat. Porunceşte slugilor să îi
omoare. Îi omoară, le taie mâinile şi picioarele şi îi spânzură deasupra iazului din Hebron, iar capul lui Işboşet îl îngroapă
în mormântul lui Abner din Hebron.

Cap 5 – David rege peste tot Israelul. Toate triburile lui Israel vin la David în Hebron, toţi bătrânii încheie
legământ cu regele, înaintea Domnului şi ung pe David rege peste tot Israelul. David avea 30 de ani şi a domnit 40 de ani
(7 ani şi 6 luni în Hebron peste Iuda, şi 33 de ani peste tot Israelul). David porneşte spre Ierusalim, împotriva Iebuseilor,
care ziceau că David nu va intra acolo pentru ca îl vor goni orbii şi şchiopii. David ia cetatea Sionului (cetatea lui David),
atunci ordonă David ca cel ce va ucide pe Iubisei să omoare şi pe şchiopii şi orbii care îl urăsc pe David. David se mută
acolo şi întăreşte cetatea. Hiram, regele Tirului, trimite lui David lemn, tâmplari, pietrari şi zidari, care îi fac casă lui David.
David îşi mai ia concubine, care nasc în Ierusalim: Şamua şi Şobab, Natan şi Solomon etc. Filistenii aud că David a fost uns
rege şi merg după el. David îl întreabă pe Domnul dacă să meargă împotriva Filistenilor, Domnul îi va da în mâinile sale.
Pleacă David la Baal-Peraţim, îi răcoreşte, filistenii îşi lasă idolii lor acolo, David îi arde cu foc. Filistenii vin din nou în valea
Refaim, David întreabă iar pe Domul care îi spune să îi atace din spate şi să aştepte zgomotul, după care va merge
Domnul înaintea sa.

Cap 6 – David sărbătoreşte aducerea chivotului. David adună poporul şi merg spre Balaat în Iuda, să aducă
chivotul Domnului. Pun chivotul într-un car nou, îl scot din casa lui Aminadab, carul fiind dus de fiii lui Aminadab, Uza şi
Ahio. Când ajung la aria lui Nachon, Uza se sprijină de chivot, pentru ca boii erau gata să-l răstoarne, iar Domnul se mânie
pe Uza şi l-a lovit Dumnezeu chiar acolo, David se întristează şi numeşte locul Pereţ-Uza. David se teme să ducă chivotul
în casa sa şi îl duce în casa lui Obed-Edom, aude că Domnul i-a binecuvântat casa lui Obed, duce chivotul în cetatea lui
David. David aducea jertfă câte un viţel şi un berbec la fiecare 6 paşi ai celor care duceau chivotul. Când intră cu chivotul
în cetate, Micol îl vede pe David jucând si cântând înaintea chivotului şi îl dispreţuieşte în inima ei. Pun chivotul în cortul
construit pentru el şi aduc arderi de tot şi jertfe de împăcare. David împarte fiecărui om câte o pâine, o bucată de carne
friptă şi o turtă. Micol îl întreabă câtă cinste şi-a adus regele Israelului făcând ca un om de nimic în faţa chivotului, David
răspunde ca va juca înaintea Domnului şi se va înjosi şi mai mult şi va fi mai mic în ochii ei, dar mai mare în ochii slugilor
ei. Şi până la ziua morţii ei, Micol n-a avut copii.

Cap 7 – Domnul vorbeşte lui David prin proorocul Natan. David către Natan: eu stau în casă de cedru iar chivotul
stă în cort, Natan îi spune să facă ce are la inimă, căci Domnul e cu el. Domnul vorbeşte lui Natan că El n-a locuit decât
din cort în cort, de când i-a scos pe fiii lui Israel din Egipt, a spus El vreodată vreunuia de ce nu ii face casă de cedru? Să îi
spună lui David că va linişti pe Israel şi pe el, va întări casa lui, iar când va veni timpul si David va muri va naşte pe urmaşul
său, din coapsele sale, şi va întări stăpânirea sa, acela va zidi casă numelui Său, îi va fi aceluia Tată, de va greşi îl va lovi cu
toiagul, dar mila Sa nu o va lua cum a luat-o de la Saul, casa lui va fi neclintită, regatul va rămâne veşnic. Natan îi spune
lui David iar David, stând în faţa Domnului, spunea: cine e el să îl mărească aşa, să îi vestească viitorul său? Se roagă lui
Dumnezeu să îi întărească proorocia şi Îl roagă să îl binecuvinteze.

Cap 8 – David, biruitor, rânduieşte dregători. David loveşte pe Filisteni şi cucereşte Meteg-Haama, bate pe
Moabiţi, punându-i la pământ şi măsurându-i cu funia – 2 funii spre ucidere şi o funie spre cruţare, moabiţii ajung robii
lui David. David bate pe Hadad-Ezer, regele din Ţoba, luând de la el călăreţi şi soldaţi, tăind vinele cailor, păstrând cai doar
pentru 100 de care. Sirienii din Damasc vin în ajutorul lui Hadad, David îi răcoreşte, Sirienii ajung robi. David ia scuturile
de aur de la robii lui Hadad-Ezer care vor fi furate de regele Egiptului în timpul fiului lui Solomon, Roboam. Tou, regele
Hamatului, trimite pe fiul său Hadoram să îl salute pe David şi să îi mulţumească, oferindu-i vase de argint, aur şi aramă.
Ioab, fiul lui Ţeruia, era căpetenia oştirii şi Iosafat era cronicar; Ţadoc şi Ahimelec au fost preoţi iar Seraia dregător.

Cap 9 – David face bine lui Mefiboşet (Meribaal). David se întreba dacă a mai rămas cineva din casa lui Saul,
pentru că ar vrea să-i arate milă în memoria lui Ionatan. Aduce pe robul Ţiba, din fosta casă a lui Saul, pe care îl întreabă
dacă mai este cineva din casa lui Saul – da, fiul lui Ionatan, cel şchiop. Era în casa lui Machir din Lodebar, David trimite
după el. Când vine Mefiboşet, David îi spune să nu se teamă că îi va arăta mila pentru tatăl său şi îi va da toate ţarinile lui
Saul şi el va mânca totdeauna pâine la masa sa. Mefiboşet se închină şi întreabă ce este el de a căutat la un asemenea
câine mort cum este el? David cheamă pe Ţiba şi îi spune să lucreze pământul lui Saul, el şi fiii săi, pentru Mefiboşet.

Cap 10 – Răzvrătirea Amoniţilor şi pedeapsa lor. După ce moare regele amoniţilor, în locul lui vine Hanun, fiul
lui. David arată milă lui Hanun, pentru binefacerile tatălui său Nahaş. Trimite David slugile sale să îl mângâie pe Hanun
pentru pierderea sa, dar căpeteniile amoniţilor zic către Hanun că David a trimis slugile sale să iscodească cetatea şi să
vadă ce este în ea ca apoi s-o dărâme. Atunci Hanun ia pe slugile lui David şi le rade fiecaruia jumate de barbă şi le taie
hainele pe jumate, pana la şolduri şi le dă drumul. David aude şi le porunceşte celor batjocoriţi să rămâne în Ierihon până
le vor creşte bărbile. Amoniţii, văzând că s-au făcut nesuferiţi de David, trimit să tocmească cu plată pe Sirinienii din Bet-
Rehov si din Ţoba. David aude şi trimite pe Ioab cu toată oştirea. Amoniţii ies în rânduri de luptă la poartă iar Sirienii din
Ţoba, Rehov, Iştov şi Maacha au stat deoparte, în câmp. Ioab vede oştirile cele 2, pune pe cei mai buni luptători împotriva
sirienilor iar cealaltă parte de oameni i-a încredinţat-o lui Abişai, fratele său, împotriva Amaleciţilor. Ioab îi spune lui
Abişai: dacă sirienii mă vor birui, să mă ajuţi; dacă Amaleciţii te vor birui, te vor ajuta. Ioab merge înspre Sirieni, dar
aceştia fug; Amoniţii, văzând că Sirienii fug, fug şi ei. Sirienii se regrupează şi a trimis Hadad-Ezer de cheamă pe sirienii de
peste râul Eufrat şi aceştia au venit la Helam, iar Sovac, căpetenia oştirii lui Hadad-Ezer, îi conducea. David aude şi trimite
toţi israeliţii la Helam, David îi răcoreşte, moare şi Sovac. Regii supuşi lui Hadad-Ezer, văzând că pierd, au încheiat pace cu
Israeliţii şi se supun acestora – iar Sirienii s-au temut să mai dea ajutor Amoniţilor.

Cap 11 – David şi Urie. Peste un an, regii pornesc război, David trimite pe Ioab şi îi lovesc pe Amoniţi şi
împresurează Raba, David rămânând la Ierusalim. David vede o femeie scăldându-se, care era foarte frumoasă şi trimite
să vadă cine e – era Batşeba, femeia lui Urie Heteul. David trimite slugile să o ia, ea a venit la el şi el s-a culcat cu ea.
Aceasta rămâne însărcinată, David îi spune lui Ioab să îl aducă pe Urie Heteul. David îl trimite acasă să îşi spele picioarele,
dar Urie rămâne la poarta casei regelui şi doarme cu slugile şi nu merge la casa sa. David îl întreabă de ce, Urie: Chivotul
Domnului şi Israel şi Iuda sunt în corturi, Ioab şi robii sunt în tabără şi el să meargă acasă, nu o va face. David îi cere să
rămână atunci ziua aceea acolo. David îi arată cinste lui Urie, dar Urie iar s-a dus sa doarmă cu slugile iar la casa lui nu.
David scrie lui Ioab să îl pună pe Urie unde e lupta mai crâncena şi să se retragă, ca el să fie ucis. Ioab face aşa, Urie este
ucis. Ioab tirmite să i se spună lui David, iar când acesta se va mânia de ce s-au dus să se lupte aşa aproape de cetate, să îi
spună că şi Urie a murit. David trimite vorbă lui Ioab să îl încurajeze, să dărâme cetatea. Femeia lui Urie aude si plânge, şi
trecând zilele plângerii David trimite să se aducă femeia la casa sa şi ea i-a nascut un fiu. Fapta aceasta pe care a făcut-o
David a fost rea înaintea Domnului.

Cap 12 – Natan mustră pe David. Natan proorocul îi spune lui David: erau 2 oameni, un bogat şi un sărac, cel
bogat avea multe vite iar cel sărac doar o oiţă, pe care o avea de mică şi o hrănise şi crescuse cu copiii lui. Din pâinea lui
mâncase şi dormea la sânul lui şi era ca o fiica pentru el; la bogat a venit un călător şi gazda nu a vrut sa ia din oile şi
vitele sale pentru călătorul care venise la el, ci a luat oiţa săracului şi a gătit-o pe aceea pentru oaspetele său. David s-a
mâniat cumplit şi spune că bogatul e vrednic de moarte şi trebuie să plătească împătrit pentru oaie. Natan îi spune că
bogatul e el. Domnul spune că el l-a ucis pe Urie Heteul, cu sabia Amoniţilor, şi de aceea nu se va depărta sabia de casa
lui în veac; iată Eu voi ridica asupra ta rău chiar din casa ta şi voi lua pe femeile tale înaintea ochilor tăi şi le vi da
aproapelui tău şi se va culca acela cu femeile tale în văzul soarelui acestuia. Tu ai păcătuit pe ascuns, Eu voi face aceasta
înaintea a tot Israelul. David spune că a păcătuit înaintea Domnului, Natan spune că Domnul a ridicat păcatul său şi nu va
muri, dar pentru ca prin această faptă a dat vrăjmaşilor Domnului pricină să-L hulească, de aceea va muri fiul ce i se va
naşte. Natan pleacă, Domnul loveşte pe copilul născut de femeia lui Urie şi s-a îmbolnavit, David se roagă Domnului, a
postit, si a petrecut noaptea întins pe pământ, bătrânii vin să-l ridice, nu vrea şi nu mănâncă pâine cu ei. După 7 zile a
murit copilul, David se scoală de pe pământ, se spala, se unge şi merge în casa Domnului şi se roagă. Slugile se mirau că
atata timp cât copilul trăia, David postea şi se ruga dar când acesta a murit David mănâncă şi bea; David răspunde că
atata timp cât era în viaţă copilul s-a rugat poate îl miluia Domnul şi trăia copilul, acum că a murit copilul nu se va
întoarce la el, ci David va merge la copil. David mângâie pe Batşeba şi i-o dă din nou, după care va naşte pe Solomon, pe
care Domnul l-a iubit, Natan spune să îi pună numele Iedida (iubitul Domnului). Ioab era aproape să cucerească cetatea
Raba şi trimite la David să trimită popor să ia cetatea că dacă o va lua el, poporul va slăvi numele lui Ioab; David face aşa
şi cucereşte cetatea.

Cap 13 – Amnon ucis de slugile lui Abesalom. Abesalom, fiul lui David, avea o soră frumoasa, Tamara, pe care o
iubea Amnon (alt fiu al lui David). Amnon se chinuie până într-atât încât se îmbolnaveşte pentru ca Tamara era virgină şi
nu vroia să-i facă ceva. Ionadab (fiul lui Şama, fratele lui David – care era foarte şiret) îl întreabă pe Amnon de ce slăbeşte
pe zi ce trece, acesta răspunde că iubeşte pe Tamara. Ionadab spune să se prefacă bolnav iar când vine David la el să-i
ceară să o trimită pe Tamara să îi facă mâncare înaintea ochilor lui. Acesta face aşa, vine Tamara la el şi îi găteşte turte şi
când îi dă să mănânce, Amnon îi trimite pe toţi afară, îi spune Tamarei să ducă mâncarea în odaia din fund şi acolo va
mânca, o prinde şi îi spune să se culce cu el, Tamara refuză pentru că ar necinsti-o (nu se face in Israel aşa ceva), căci ea
unde s-ar duce cu necinstea ei şi el ar fi tratat ca unul fără minte, mai bine vorbeşte cu regele şi el sigur o va da lui.
Amnon nu o asculta şi o necinsteşte. Amnon o urăşte după şi o alungă, ea îl roagă să n-o alunge căci ar fi un rău şi mai
mare decat că a necinstit-o, Amnon o alungă. Ea îşi rupe haina pestriţă şi îşi pune cenuşă în cap şi ajunge în casa lui
Abesalom, fratele ei, unde stă. David aude şi se mânie dar nu vrea să îi strice inima lui Amnon, pentru că era primul său
născut. Abesalom îl ura pe Amnon, pentru că a necinstit-o pe sora sa. După 2 ani, când se tundeau oile în Baal-Haţor,
Abesalom cheamă toţi fiii regelui şi merg la David şi îi cer sa meargă regele şi slugile sale la Abesalom că e tunsul oilor,
David nu vrea să-l împovăreze şi zice nu, Abesalom insistă să vină măcar Amnon. Abesalom face ospăţ şi vorbeşte cu
slugile sale că după ce se va îmbăta Amnon şi el dă semnalul să-l ucidă. Aceştia fac aşa şi toţi fiii regelui se sperie şi fug,
ajunge la David vestea ca Abesalom a ucis pe toţi fiii săi, David şi slugile îşi rup hainele. Ionadab, fiul lui Şama, îi spune lui
David să nu creadă, că Abesalom l-a omorât doar pe Amnon. Fiii lui David se întorc şi David îl plânge pe Amnon;
Abesalom fuge în Gheşur, unde stă 3 ani.

Cap 14 – Iertarea lui Abesalom. Ioab ia din Tecoa o femeie înţeleaptă, pe care o pune să se facă bocitoare, să fie
ca o femeie care a plâns multe zile după un mort şi să meargă la rege, spunându-i ce îi zice Ioab. Femeia merge la David şi
strigă ajutor, era de mult văduvă şi feciorii ei s-au bătut şi unul a omorât pe celălalt şi acum toate rudele îi cer să le dea pe
copilul ei să-l omoare pentru ca era ucigaşul fratelui său, vrând să-l omoare şi pe el şi pe moştenitorul său. David spune
să meargă în pace ca va da poruncă pentru ea, dacă cineva va fi împotriva ei să vină la David. Femeia îl întrabă pe David
de ce cugetă el aşa împotriva poporului Domnului, ca noi vom muri dar Dumnezeu nu vrea să piardă sufletul şi se
gândeşte cum ar face să nu lepede de la Sine nici pe cel înlăturat. David înţelege că e mâna lui Ioab, femeia recunoaşte că
Ioab a pus în gura ei toate cuvintele acestea. David trimite după Abesalom, Ioab cade cu faţa la pământ se închină si află
bunăvoinţă de la David, pleacă după Abesalom. David, însă, spune ca Abesalom să se întoarcă la casa lui, dar faţa sa nu o
va vedea. Abesalom era foarte frumos, din cap până în picioare nu avea meteahnă, îşi tundea părul în fiecare an pentru
că-l îngreuna, părul său cântărea 200 de sicli. I s-au născut lui Abesalom 3 băieţi şi pe Tamara, care va fi soţia lui Roboam,
fiul lui Solomon, şi va naşte pe Abia. Abesalom cheamă pe Ioab ca să-l trimită la rege, Ioab nu vine, trimite şi a doua oară,
când acesta nu vine Abesalom ordona slugilor să arda ţarina lui Ioab de orz. Ioab vine să îi ceară socoteală, Abesalom
spune că l-a chemat să meargă la rege să îl întrebe pentru ce l-a adus din Gheşur, daca e vinovat mai bine să-l ucidă.
Regele cheamă pe Abesalom şi îl sărută.

Cap 15 – Fuga lui David dinaintea lui Abesalom. Abesalom îşi ia care şi 50 de bărbaţi şi stătea înaintea porţii care
mergea la rege, când venea cineva la rege să se judece, Abesalom îi chema la el şi îi judeca el, după care zicea că la rege
nu are cine să-l asculte şi era mai bine să fie el judecător, că ar fi judecat drept. Dacă venea cineva să i se închine lui
Abesalom, el îi întindea mână şi-i îmbrăţişa şi îi săruta – Abesalom întră în inima israeliţilor. După 40 de ani de Domnie,
Abesalom îi spune regelui că se duce la Hebron să împlinească o făgăduinţă, atunci când era în Gheşur în Siria, jurase că
de-l va întoarce Domnul în Israel el va aduce jertfă Domnului. Abesalom pleacă şi trimite 7 fete la toate triburile lui Israel
şi le spune când vor auzi sunetul cornului să zică: Abesalom s-a făcut rege în Hebron! 200 de oameni merg cu Abesalom
din neştiinţă, în Hebron, ei nefiind vinovaţi. În timpul jertfei, Abesalom aduce pe Ahitofel Ghiloneanul, sfetnicul lui David
şi s-a făcut răzvrătire mare şi poporul se înmulţea în jurul lui Abesalom. Un vestitor vine la David şi îi raportează, David
ordonă slugilor să se scoale şi să fugă, ca nu cumva Abesalom să îi prindă şi să strice cetatea. Slugile sunt gata, David lasă
10 femei din concubinele sale, să păzească casa. Pleacă regele cu slugile sale la Bet-Merhac. Toate slugile mergeau lângă
el iar toţi Cheretienii, Peletienii şi Gateienii, care veniseră cu el, mergeau înaintea sa. Regele îl întreabă pe Itai din Gat de
ce merge cu el, mai bine se întoarce la Ierusalim căci abea venise şi era străin, Itai răspunde ca oriunde va merge regele
va merge şi el. Regele împreună cu poporul trec pârâul Ghedron, acolo era Ţadoc preotul cu toţi leviţii care duceau
chivotul Domnului, regele îi spune lui Ţadoc să întoarcă chivotul la locul lui. Îl trimite pe Ţadoc, împreuna cu fiul său
Ahimaaţ şi Ionatan, fiul lui Abiatar, iar David va rămâne în pustiu până va primi veste de la ei. Ţadoc şi Abiatar duc
chivotul iar David se duce în muntele Eleonului. David aude că şi Ahitofel este în numărul răzvrătiţilor lui Abesalom, David
se roagă ca Domnul să risipească planurile lui Ahitofel. Când ajunge David pe vârful muntelui, se închină lui Dumnezeu şi
se întâlneşte cu Huşai Archianul, cel mai bun prieten al său, care avea haina sfâşiată şi pe cap cenuşă. David îi spune că
dacă va merge cu el va fi o povară, mai bine să meargă în cetatea lui Israel şi să fie robul lui Abesalom, astfel va strica
planurile lui Ahitofel, iar tot ce aude de la Abesalom să spună preoţilor Ţadoc şi Abiatar şi celor 2 fii ai lor Ahimaaţ şi
Ionatan.

Cap 16 – David mustrat de Şimei. Ţiba, sluga lui Mefiboşet, îl întâmpină pe David cu o pereche de asini in care
erau 200 de pâini, o legătură de stafide, smochine si un burduf de vin. Asinii erau pentru rege, să umble, pâinea pentru
popor, iar vinul pentru cine va slăbi în pustie. David ajunge la Bahurim, unde trăia un om din casa lui Saul, care înjura şi
blestema, aruncând cu pietre asupra lui David. Abişai întreabă pe David pentru ce acest câine leşinat vorbeşte aşa de
rege, mai bine se duce el să-i ia capul. David zice să-l lase în pace că Domnul i-a poruncit să blesteme pe David. Poate va
căuta Domnul la umilirea lui David şi-i va răsplăti cu bine pentru acest blestem al lui. David pleacă cu poporul iar Şimei
mergea pe coasta muntelui şi blestema şi arunca cu pietre si cu praf. David şi poporul ajung la Aiefim şi se odihnesc.
Abesalom ajunge în Israel şi Huşai Archianul se închină lui Abesalom. Abesalom îl întreabă de ce nu îl urmează pe
prietenul său David, Huşai răspunde ca va sluji pe cine alege Domnul. Abesalom cere sfat către Ahitofel care îi spune să
intre la concubinele tatălui său şi vor auzi toţi israeliţii ca David îl va urî şi se vor întări mâinile lor. Abesalom intră la toate
concubinele lui David, înaintea ochilor a tot Israelul.

Cap 17 – Sfatul lui Ahitofel şi moartea lui. Ahitofel vrea 12.000 să meargă după David, şi îl va prinde când va fi
slăbit iar toţi oamenii lui vor fugi şi el va omorî doar pe rege, iar pe oameni îi va întoarce la el. A plăcut vorba aceasta lui
Abesalom şi bătrânilor, îl cheamă şi pe Huşai Archianul, care zice că sfatul lui Ahitofel nu este bun, spune că David şi
oamenii lui sunt viteji iar David probabil se ascunde în vreo peşteră, iar dacă va cădea unul din oamenii săi se va auzi că
oamenii lui Abesalom au fost înfrânţi iar toţi se vor descuraja, de aceea el sfătuia: să se adune tot Israelul iar el să fie în
mijlocul lor, aşa vor merge la David, iar de va intra David în vreo cetate o vor dărâma – sfatul lui Huşai a fost mai bun
decât al lui Ahitofel – aşa a judecat Domnul sp aduca pieirea asupra lui Abesalom. Huşai le spune preoţilor Ţadoc şi
Abiatar, care trimit vorba lui David să nu rămână noaptea aceea pe câmp în pustiu. Ionatan şi Ahimaaţ stăteau în En-
Roghel şi merg la David dar sunt văzuţi de un tânăr care îi spune lui Abesalom. Aceştia 2 se ascund într-o fântână în
Bahurim, iar o femeie a acoperit gura fântânii, iar când au venit oamenii lui Abesalom şi au întrebat-o pe femeie, aceasta
le-a spus ca au trecut pârâul cei 2. Cei 2 ajung la David şi aud ce planuri avea Abesalom şi trec cu toţii Iordanul. Ahitofel,
văzând că planul său n-a fost urmat, merge la casa lui, îşi scrie testamentul şi se spânzură. David merge în Manahaim.
Abesalom pune, în locul lui Ioab, pe Amasa.

Cap 18 – Moartea lui Abesalom. David îşi numără oamenii şi pune căpetenii, împarte armata în 3, cu 3 căpetenii:
Ioab, Abişai şi Itai Gateul – iar regele va merge cu ei, dar poporul nu e de acord, mai bine rămâne în cetate şi îi ajută de
acolo. David porunceşte căpeteniilor să nu-l omoare pe Abesalom. Bătălia se dă în pădurea Efraim, Israel e înfrânt de
oamenii lui David, când Abesalom s-a întâlnit cu oamenii lui David, catârul de sub el a început sa fugă iar părul lui
Abesalom a rămas încurcat în crengile stejarului, rămânând spânzurat. Cineva îl vede şi îi raportează lui Ioab, Ioab îl
întreabă de ce nu l-a dat jos de acolo, acela răspunde ca nici pentru 1000 de sicli nu şi-ar fi ridicat mâna asupra fiului
regelui. Ioab înfige 3 săgeţi în inima lui Abesalom, care era încă viu. Abesalom e aruncat într-o groapă în pădure şi peste
el aruncă grămadă mare de pietre. Ahimaaţ vrea sa meargă să vestească regelui cele întâmplate, Ioab spune nu, că nu
duce o veste bună, mai bine merge Huşai să îi spună ce a văzut, dar Ahimaaţ insistă să meargă cu Huşai. Straja îi spune
regelui că vede că vine un om cu mersul lui Ahimaaţ, care era un om bun şi va aduce o veste bună. Ahimaaţ spune că au
câştigat, David întreabă de Abesalom, Ahimaaţ spune că nu ştie; vine şi Huşai, spune că toţi care-l urmăreau au fost
bătuţi, David întreabă de Abesalom, Huşai spune că i s-a întâmplat lui ce li s-a întâmplat tuturor, David merge si plânge.

Cap 19 – David iarăşi rege. Regele plângea după fiul său iar biruinţa s-a prefăcut în plângere. Ioab mustră pe
David care i-a umplut de ruşine pe toţi cei care au izbăvit viaţa lui (intraseră pe furiş în cetate aşa cum fac cei ce fugeau
din război, ei fiind victorioşi), ca tu îi iubeşti pe cei ce te urăsc şi pe cei ce îl iubesc îi urăşte, că dacă ar fi murit cu toţii dar
Abesalom ar fi trăit ar fi fost mai fericit pentru David. Sa meargă să vorbească cu slugile sale că dacă n-o face, până seara
nu va mai rămâne niciunul. În Israel începe să se vorbească să se aduca David înapoi, să fie rege, David trimite să se
spună preoţilor Ţadoc şi Abiatar de ce sunt ei ultimii care vor să-l aducă pe rege înapoi. Lui Amasa îi trimite vorbă să fie
căpetenia oştirii lui, pentru totdeauna, în locul lui Ioab. Israel cere să se întoarcă regele, David se întoarce la Iordan iar
Iudeii vin la Ghilgal să întâmpine pe rege. Şimei cade cu faţa la pământ înaintea lui David şi îi cere iertare; Abişai întreabă
dacă se poate ca acesta să trăiască după ce a blestemat pe unsul Domnului? David nu-l ucide, nu era timpul astăzi să
ucidă cineva în Israel. Mefiboşet, fiu lui Ionatan, de când plecase regele nu-şi spălase picioarele, nu-şi tăiase unghiile, nu-
şi tăiase barba. Vine şi Barzilai Galaaditeanul şi trece Iordanul să-l petreacă pe David. Barzilai era foarte bătrân (80 ani) şi
îl ospătase pe rege la Mahanaim; regele cere să vină cu el să-l ospăteze si el la Iersualim; Barzilai spune că e bătrân şi nu
va putea să fie decât o povară pentru rege, să îl lase să se ducă în cetatea sa să moară lângă mormântul părinţilor lui dar
fiul său, Chimham să meargă cu David.

Cap 20 – Răzvrătirea lui Şeba şi moartea lui. Un om netrebnic, Şeba, sună din trâmbiţă şi spune că nu are nicio
legătură cu David şi Iesei – fiecare la cortul său, Israele! David ajunge în Ierusalim, ia pe cele 10 concubine şi le pune într-
o casă frumoasă şi le poartă de grijă dar nu se ducea la ele, au trăit ele acolo pana la moartea lor ca văduve. David
cheamă pe Amasa şi cere să adune Iudeii în 3 zile, dar durează mai mult. Atunci, David zice lui Abişai că Şeba le va face
mai mult rău decât Abesalom, să meargă după el până îşi găseşte vreo cetate întărită. Abişai pleacă cu oamenii şi se
întâlneşte cu Amasa, lângă Ghibeon, Ioab îl întreabă pe Amasa dacă e sănătos şi când se duce să-l sărute, îl omoară. Ioab
merge si îl împresurează pe Şeba în Abel şi în Bet-Maaca. O femeie înţeleaptă cheamă pe Ioab să vorbească cu el, de pe
zidurile cetăţii. Spune că cetatea pe care Ioab vroia s-o distrugă era dintre cetăţile paşnice şi credincioase ale lui Israel, iar
el vroia s-o strice, de ce vrea el să strice moştenirea Domnului? Ioab spune că nu era gândul său să faca aşa ceva, dar
caută pe Şeba care îşi ridicase mâna asupra regelui, să îl dea doar pe omul acela şi ei vor pleca; femeia îi aruncă capul lui
Şeba peste zid.
 Cap 21 – David întâmpină foametea şi biruie pe Filisteni. Foamete în ţară 3 ani, David întreabă pe Domnul de
foamete, spune că este din cauza lui Saul pentru când i-a ucis pentru Ghibeoniţi, pe care, deşi le făcuseră legământ, Saul
a voit să-i piardă din râvnă pentru fiii lui Israel (ghibeoniţii erau rămăşiţe din Amorei). David cheamă la el pe ghibeoniţi şi
întreabă cum să îi împace. Aceştia cer 7 oameni din urmaşii lui Saul pe care îi vor spânzura înaintea Domnului în Ghibeea
lui Saul, David le dă. David cruţă pe Mefiboşet, dar dă pe Armoni şi pe (alt) Mefiboşet + 5 fii ai lui Merob, aceştia fiind
spânzuraţi în prima zi a secerişiului orzului. Riţpa, pune cort şi apără trupurile de animale, David aude şi ia oasele lui Saul
şi ale lui Ionatan, de la locuitorii Iabeşului Galaadului, şi îngroapă oasele lor împreună cu a celor 7 la Ţela, în mormântul
lui Chiş (tatăl lui Saul) – după aceea s-a milostivit Domnul asupra ţării. Începe război cu Filistenii, David iese la război,
David oboseşte, atunci Işbi-Benob (urmaş al lui Rafa), cu o suliţă de 300 de sicli, vrea să lovească pe David, Abişai îl
salvează pe David. Atunci, oamenii se jură lui David că nu-l vor mai lua la război. Război în Gob x2, în Gat, unde era un om
înalt care avea 6 degete la mâini şi picioare (24 în total) care hulea pe Israeliti, dar l-a ucis Ionatan, fiul lui Şama, fratele
lui David – sunt ucişi 4 oameni din neamul lui Rafa.

Cap 22 – Cântarea de mulţumire a lui David pentru izbăvirea de vrăjmaşi. David cântă dupa ce Domnul l-a
izbăvit din mâinile vrăjmaşilor lui şi ale lui Saul.

Cap 23 – Cele din urmă cuvinte ale lui David şi vitejii lui. Vitejii lui David: Ioşeb-Basşebet Taşchemonitul (unul
dintre marile căpetenii, a ucis 800 oameni cu lancea deodată); Eleazar (unul din cei 3 viteji care, împreună cu David, a
luptat cu Filistenii); Şama (a rămas in Lehi şi i-a înfrânt pe Filisteni); aceştia 3 viteji (cei mai mari) au străbătut prin tabăra
Filistenilor şi au scos apă din fântâna Betleemului pentru David, dar el n-o bea ci o varsă înaintea Domnului. Alţi viteji:
Abişai (a ucis cu suliţa sa 300 de oameni); Benaia (a ucis pe cei 2 fii ai lui Ariel Moabitul şi într-o groapă a ucis un leu); şi
restul (inclusiv Urie Heteul) – toţi vitejii sunt 37.

Cap 24 – David numără poporul şi este pedepsit cu ciumă. Mânia Domnului vine iarăşi pentru că cineva îi
spusese lui David să numere poporul, regele îi spune lui Ioab să numere poprul. Ioab întreabă de ce vrea să numere
poporul, dar cuvântul regelui biruie. Străbate toată ţara si după 9 luni şi 20 de zile se întoarce în Ierusalim. Ioab îi dă
cartea cu numele celor 800.000 bărbaţi buni de răbzoi + 500.000 din Iuda. Atunci s-a cutremurat inima lui David,
recunoaşte păcatul său şi se roagă Domnului pentru iertare. A doua zi, vine Gad proorocul, spunându-i lui David ce zice
Domnul: 3 pedepse dintre care să-şi aleagă ce va veni peste el: 1. Foamete în ţară 7 ani, să fugă 3 luni de vrăjmaşii lui şi ei
să-l urmărească sau timp de 3 zile să fie ciumă? David alege ciuma în vremea secerişiului grâului. Domnul dă ciumă şi
mor, de la Dan până la Beer-Şeba 70.000 oameni. Domnul trimite pe Îngerul Său să pustiască Israelul dar i se face milă şi
îl opreşte, David vede pe îngerul Domnului şi cere să lase oile sale în pace căci el a păcătuit, Îngerul Domnului se opreşte
în aria lui Aravna Iebuseul, locul unde proorocul Gad îi spune lui David să ridice jertfelnic. Aravna vine şi se închină regelui
şi regele cumpără aria sa pentru a aduce jertfelnic să înceteze moartea în ţară. Aravna vrea sa dea în dar dar David refuză,
nu va aduce Domnului jertfă lucruri primite în dar, cumpără aria şi boii cu 50 de sicli de argint. Aduce arderi de tot şi
jertfe de împăcare şi S-a milostivit Domnul asupra ţării şi a încetat moartea în Israel.