Sunteți pe pagina 1din 5

HODOROGEA (CARP) GABRIELA_ LAVINIA

PIPP_ANUL II_ID

ID_II_Temă de control_TME
anul1.pipp@gmail.com
Termen postare platforma: doar in intervalul 2.06.2018 - 9.06.2018
Notă: se postează un singur document care conține toate răspunsurile la cerințele enunțate.
Documentul se salvează ca denumire cu numele studentului.

Tema de control:
Identificați o disciplină din învățământul primar sau un domeniul experiențial din învățământul
preșcolar. În conformitate cu alegerea efectuată construiți răspunsuri la următoarele cerințe:
1. Ce piese ar putea să conțină un posibil portofoliu întocmit de elevi/ copii la disciplina
respectivă?

M-am oprit asupra disciplinei Geografie de clasa a IV a.


Fiind vorba în principal despre geografia României, un portofoliu posibil ar fi alcătuit
din lucrări care să permită înțelegerea mai aprofundată a frumuseților tării, contextul
geografic al României și asocierea unor caracteristici personale hărții României.

1.1. Enumerați piesele (de exemplu: un desen cu titlul...; o compunere care să


surprindă..., un colaj care să...; etc...)

Piesele de portofoliu ar fi:


a. o lucrare tip colaj cu titlul „Delta Dunării- izvor de frumusețe”, care să conțină
fotografii despre Delta Dunării care surprind unicitatea locului – prin intermediul
faunei și florei;
b. un desen cu titlul „România, țara mea”, în care, pornind de la harta României,
să se deseneze un obiect/lucru/animal care să dea o interpretare personală și creativă
asupra formei țării, conturând câteva orașe ca parte a creației;
c. o compunere intitulată „Colț de rai” care să conțină informații geografice
despre un loc din România, vizitat de elev.
HODOROGEA (CARP) GABRIELA_ LAVINIA
PIPP_ANUL II_ID

1.2. Alegeți o piesă și argumentați în maxim 10 rânduri necesitatea elaborării ei de


către elevi/ copii

Compunerea „Colț de rai” se dorește a fi un prilej de dezvoltare a interesului


pentru cunoaștere și înțelegere a diversității naturale și umane.
Pentru că în clasa a IV a, elevii învață despre Romania în general iar în special
învață să se exprime în termeni geografici și să identifice fenomene și procese cu
caracter geografic, am considerat necesară întocmirea compunerii „Colț de rai”. Cu
ajutorul acestei compuneri doresc să îi antrenez pe copii să exploreze și să observe
frumusețea naturii din jurul lor, să identifice elemente de geografie specifice și să afle
mai multe informații despre locurile pe care le vizitează.

2. Pornind de la piesele identificate anterior (deci de la componența portofoliului),


precizați concret ce competențe sunt supuse evaluării, din perspectiva structurii lor:
2.1. Cunoștințe

a. Colajul „Delta Dunării” se bazează pe sintetizarea aspectelor legate de unicitatea


Deltei Dunării dezvoltând cunoștințe legate de extragerea principalelor elemente dintr-un
context pe de o parte, pe de altă parte îmbogățirea cunoștințelor legate de Delta Dunării.
Se poate evalua capacitatea de extragere a ideilor principale, corectitudinea alegerii
pieselor componente ale colajului, așezarea în pagină.
b. Prin transformarea unor orașe în elemente de decor ale operei, elevii sunt nevoiți
să studieze harta și să descopere poziționarea orașelor. Se va evalua raportarea corectă a
poziționării orașelor pe hartă, originalitatea lucrării.
c. Compunerea concretizează cunoștințe legate de relief, condiții geografice, climă
vegetație și faună, populație, activități economice în zona respectivă.
Se va evalua identificarea fenomenelor și a proceselor cu caracter geografic și
corectitudinea informațiilor.

2.2. Capacități/ abilități


HODOROGEA (CARP) GABRIELA_ LAVINIA
PIPP_ANUL II_ID

Se va evalua:
a. capacitatea de identificare a elementelor legate de floră și faună care dau
însemnătate spațiului geografic respectiv (colaj),
b. capacitatea de identificare și redare a poziției unor elemente pe reprezentarea
cartografică (desen)
c. capacitatea de a expune/ a reda caracteristicile zonei respective (compunere)

2.3. Atitudini, valori și trăsături de personalitate

a. Colajul dezvoltă atitudinea de apreciere a valorilor naturale ale țării noastre,


antrenând calități precum minuțiozitatea, simțul estetic. Se va evalua conștiinciozitatea în
alegerea materialului propice.
b. Prin identificarea hărții cu un element legat de personalitatea elevului, prin
„personificarea” țării într-un mod profund personal elevului se transmite sentimentul de
patriotism, de apartenență la această patrie. La această lucrarea se va evalua atenția la
detaliu și respectarea proporțiilor elementelor componente.
c. Compunerea presupune alegerea potrivită a termenilor, îmbinarea armonioasă a
elementelor prezentate. Se va evalua obiectivitatea exprimării și respectarea etapelor unei
compuneri.

3. Să presupunem că aveți în clasă/ grupă un elev/ copil cu un potențial intelectual modest,


dar care a realizat un portofoliu genial, fantastic, surprinzător, extrem de creativ.
3.1. Care anticipați că ar fi atitudinea și reacția dumneavoastră față de elev/ copil?
(maxim 20 de rânduri).

Înainte de a fi încredințat elevilor realizarea portofoliului, aș fi explicat pentru


toată grupa/clasa, ca un aspect general, noțiunea de „furt intelectual”, precizând
dezavantajele pe care le poate avea acest tip de practică și cât de greșit este din punct de
vedere moral. Apoi, aș fi încurajat foarte deschis realizarea lucrărilor într-un mod cât mai
liber, creativ, neinhibat având în vedere totuși respectarea cerințelor.
HODOROGEA (CARP) GABRIELA_ LAVINIA
PIPP_ANUL II_ID

Cu toate acestea, o posibilă reacția ar fi aceea de suspiciune față de autenticitatea


lucrărilor din portofoliu, caz în care aș încerca să vorbesc cu respectivul elev în particular,
să îl determin să îmi confirme sau infirme suspiciunile, fără însă a îl acuza. I-aș cere să
îmi explice ce a fost mai special la aceste lucrări de l-au inspirat în realizarea unui
portofoliu atât de bun. L-aș ruga să îmi dea detalii despre modul cum a raționat în
realizarea portofoliului, care au fost pașii pe care i-a urmat, care a fost inspirația sa.
Dacă răspunsurile elevului m-ar convinge, aș avea atitudinea de deschidere către
ideea că portofoliul poate fi într-adevăr influențat de o stare de spirit și creativitatea se
poate manifesta puternic în momentul în care o persoană renunță la toate fricile sale și nu
se mai lasă influențată de prejudecățile celorlalți.

3.2. Ce notă/ calificativ îi acordați? Concret.

Indiferent de părerile personale, pentru portofoliul realizat i-aș acorda elevului nota 10.

3.3. Prezentați cel puțin 2 argumente/ motive ale deciziei dumneavoastră.

Unul din motivele pentru care i-aș acorda nota 10 se datorează limitării pe care o
oferă metoda de evaluare a portofoliului, știut fiind faptul că aceasta metodă prezintă
dezavantajul de a nu garanta originea genuină a probelor.
În al doilea rând, portofoliul este folosit ca o metodă colaborativă de evaluare
ceea ce determină echilibrarea rezultatului final prin realizarea mediei dintre cele două
evaluări. Având în vedere caracterul formativ al portofoliului se poate considera că elevul
și-a însușit anumite cunoștințe chiar dacă nu l-a conceput în întregime.

4. Reflectați asupra evaluării educaționale în general. Alegeți un element/ o


componentă/ un detaliu/ o caracteristică despre care ați putea afirma cu foarte multă
convingere că trebuie schimbat/ schimbată. Despre ce anume ar fi vorba și de ce ați simți
nevoia de schimbare? (maxim 1 pagină)
HODOROGEA (CARP) GABRIELA_ LAVINIA
PIPP_ANUL II_ID

Evaluarea educațională este un sistem menit să identifice nivelul atins la un moment


dat de o persoană aflată într-un proces de învățare.
Totuși, evaluarea școlară a fost și va rămâne pentru toți elevii un motiv de angoasă,
agitație și stres. Ca elev, în fața unui examen, devii automat conștient de paradoxul lui
Socrate „știu că nu știu nimic”. Aceasta umilință intelectuală survine ca urmare a faptului
că, informându-te asupra unui subiect, devii conștient de vastitatea acestuia și realizezi
cât de puțin știi în legătură cu subiectul respectiv.
Felul în care se realizează evaluarea școlară (mai ales cea docimologică) și rezultatele
acesteia sunt de cele mai multe ori nedrepte, au un caracter critic și imprecis și lasă loc
etichetărilor negative.
Albert Einstein spunea „Fiecare om este un geniu. Dar dacă judeci un pește după
abilitatea sa de a se cățăra în copaci, acesta va trăi toată viața lui considerându-se prost”.
În opinia mea, această caracteristică a evaluării tuturor elevilor conform aceleiași
scale trebuie schimbată. În același fel, metoda tradițională, a evaluărilor
normative/comparative, structurată pe compararea rezultatelor elevilor din aceeași clasă
între ei, cu scopul creării ierarhiilor de performanță, creează foarte multe neajunsuri.
Crearea ierarhiilor de performanță nu poate da încredere în reușită decât elevilor de
top, dar poate demoraliza și de-motiva ceilalți elevi, care de cele mai multe ori reprezintă
majoritatea, creând o barieră psihologică de netrecut.
Un alt aspect al evaluării care trebuie avut în vedere este afișarea publică a
rezultatelor școlare ale elevilor. Aceasta este, în mod clar, o încălcare a intimității
personale care creează premisa pentru etichetare și autoetichetare.
În opinia mea, școala primară este o școală formativă, la care evaluarea prin metoda
formatoare este suficientă pentru a asigura motivația elevilor, reglarea sistemului de
instruire prin redefinirea obiectivelor și identificarea lacunelor existente în cunoștințele
acumulate de elevi pentru a le corecta.
Această evaluare nu ar trebui să fie notată, ci doar consemnată în jurnalul
profesorului, la care să aibă acces doar părinții elevilor.