Sunteți pe pagina 1din 91

TULBURARILE PERVAZIVE DE

DEZVOLTARE

AUTISM, ASPERGER, RETT,


TULBURAREA DEZINTEGRATIVA A COPILARIEI
INCIDENŢA
 1960-1990
4.4-12.7 din 10 000
Dupa 1990
10 din 10 000 autism “pur”
60 din 10 000 tulburări din spectrul autist

Date actuale
1 la 500 – 1 la 150 (American Academy of Pediatrics)
Criteriile de diagnostic pentru 299.0 Tulburare a Autistă
A. Un total de şase (sau mai mulţi) itemi de la (1), (2) si (3), cu cel puţin doi itemi de la (1) si câte unul de la
(2) si (3):
(1) deteriorare calitativă în interacţiunea socială, manifestată prin cel puţin două din
următoarele:
(a) deteriorare marcată în uzul a multiple comportamente nonverbale, cum ar fi privitul în faţă, expresia
facială, posturile corpului si gesturile, pentru reglarea interacţiunii sociale;
(b) incapacitatea de a promova relaţii cu egalii, corespunzătoare nivelului de dezvoltare;
(c) lipsa căutării spontane de a impărtăsi bucuria, interesele sau realizările cu alţi oameni (de ex., prin lipsa de
a arăta, de a aduce ori de a specifica obiectele de interes);
(d) lipsa de reciprocitate emoţională sau socială;

(2) deteriorări calitative în comunicare, manifestate prin cel puţin unul din următoarele:
(a) întârziere sau lipsă totală a dezvoltării limbajului vorbit (neînsoţită de o încercare de a o compensa prin
moduri alternative de comunicare, cum ar fi gestica sau mimica);
(b) la indivizii cu limbaj adecvat, deteriorarea semnificativă în capacitatea de a iniţia sau susţine o conversaţie
cu alţii;
(c) uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag;
(d) lipsa unui joc spontan si variat „de -a..." ori a unui joc imitativ social corespunzător nivelului de
dezvoltare;

(3) patternuri stereotipe si repetitive restrânse de comportament, preocupări si activităţi,


(a) preocupare circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse si stereotipe de interese, care este
anormală, fie ca intensitate, fie ca focalizare;
(b)aderenţă inflexibilă evidentă de anumite rutine sau ritualuri nonfuncţionale;
(c) manierisme motorii stereotipe si repetitive (de ex., fluturatul sau răsucitul degetelor sau mâinilor ori
mişcări complexe ale întregului corp);
(d) preocupare persistentă pentru părţi ale obiectelor.

B. întârzieri sau funcţionare anormală în cel puţin unul din următoarele domenii, cu debut înainte de etatea
de 3 ani: (1) interacţiune socială, (2) limbaj, aşa cum este utilizat în comunicarea socială, ori (3) joc
imaginativ sau simbolic.
Criteriile de diagnostic pentru 299.80 Tulburarea Asperger
A. Deteriorare calitativă în interacţiunea socială manifestată prin cel puţin două dintre
următoarele:
(1) deteriorare marcată în uzul a multiple comportamente nonverbale cum ar fi privitul în faţă,
expresia facială, posturile corporale si gesturile de reglare a interacţiunii sociale;
(2) incapacitatea de a stabi li relaţii cu egalii corespunzătoare nivelului de dezvoltare;
(3) lipsa căutării spontane de a împărtăşi satisfacţia, interesele sau realizările cu alţi oameni (de ex.,
lipsa de a arăta, de a aduce, de a specifica altor oameni obiectele de interes);
(4) lipsa de reciprocitate emoţională sau socială.

B. Patternuri stereotipe, repetitive şi restrânse de comportament, interese si activităţi,


manifestate prin cel puţin unul dintre următorii itemi:
(1) preocupare circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse si stereotipe de interes, si
care este anormală, fie ca intensitate sau centrare;
(2) aderenţă inflexibilă evidentă de rutine sau ritualuri specifice, non -funcţionale;
(3) manierisme motorii repetitive si stereotipe (de ex,, fluturatul sau răsucitul mâinilor sau
degetelor sau mişcări complexe ale întregului corp);
(4) preocupare persistentă pentru părţi ale obiectelor.

C. Perturbarea cauzează deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional ori în alte
domenii importante de funcţionare.

D. Nu există o întârziere generală semnificativă clinic în .limbaj (de ex., utilizează cuvinte izolate
către etatea de 2 ani si fraze comunicative către etatea de 3 ani).

E. Nu există o întârziere semnificativă clinic în dezvoltarea cognitivă sau în dezvoltarea


aptitudinilor de autoajutorare corespunzătoare etăţii, fn comportamentul adaptativ (altele
decât în interacţiunea socială) şi în curiozitatea pentru ambianţă în copilărie.
F. Nu sunt satisfăcute criteriile pentru o altă tulburare de dezvoltare pervasivă specifică sau pentru
schizofrenie.
Criteriile de diagnostic pent ru 299.80 Tulburarea Rett

A Oricare din următorii itemi


(1) dezvoltare prenatala si permatală după cât se pare normală,
(2) dezvoltare psihomotone după cat se pare normală în primele 5 luni
după naştere,
(3) circumferinţa capului normală la naştere

B Debutul oricăruia din următorii itemi după o perioadă de


dezvoltare normală
(1) încetinirea creştem capului între etatea de 5 si 48 de luni,
(2) pierderea aptitudinilor manuale practic? căpătate anterior între
etatea de 5 si 30 de luni, cu apariţ ia consecutivă de mişcări stereo
tipe ale mâinilor (de ex , storsul cu mâinile, spălatul pe maini),
(3) pierderea angajăm sociale, precoce în cursul evoluţiei
(4) apariţ ia unui mers sau a unor mişcări ale trunchiului insuficient
coordonate,
(5) dezvoltarea limbajului receptiv si expresiv deteriorată sever, cu
retardare psihomotone severă
Rett
 http://video.google.com/videosearch?hl
=ro&resnum=0&q=rett+syndrome&um
=1&ie=UTF-
8&sa=X&oi=video_result_group&resnu
m=4&ct=title#
Autismul ca tulburare de dezvoltare

Simptomele autiste se modifică o dată cu


dezvoltarea
 Vârsta cronologică
 Vârsta mentală - nivelul de dezvoltare

3 ani – lipsa jocului simbolic


10 ani – joc elaborat – dar rigid şi obsesiv
INCIDENŢA
 1960-1990
4.4-12.7 din 10 000
Dupa 1990
10 din 10 000 autism “pur”
60 din 10 000 tulburări din spectrul autist

Cauze?
Factori de mediu – vaccinuri, poluare chimică - mercur, dietă
Dar posibil ca identificarea mult mai bună plus criterii de diagnostic
mai largi
Diagnostic
Criterii DSM-IV
Simptome
1) Deficite în interacţiunea socială
2) Deficite în comunicare
3) Comportamente stereotipe, repetitive
Spectrul autist
SEVER MODERAT UŞOR
Temper tantrums Noncomplianţă Probleme de limbaj

Nonverbal Ecolalie Verbal

Ţipete Sunete neobişnuite Chicotit, tensiune

Izolare Observarea celorlalţi Interacţiune cu alţii

Disfuncţii senzoriale
severe moderate uşoare

Comportamente Fugă Atacuri de


agresive panică
Spectrul autist
Sindromul Asperger – nu probleme de
comunicare!

Sindrom Asperger vs. autism inalt


functional
TULBURARE CU BAZE
BIOLOGICE

a. Autismul ca tulburare genetică


Ratele de concordanţă
MZ între 36-96% vs. DZ 0%-10%
Riscul de recurenţă la fraţi 4% (posibil
6-8%) - de 100 ori mai mare decât în
populaţia generală
Tulburare multigenică
3-4 pînă la 15 gene posibil implicate!
TULBURARE CU BAZE
BIOLOGICE
b. Structuri cerebrale afectate în
autism
Cerebel – vezi circuite cerebelar-limbice şi
cerebelar-corticale (aria 46 PF)
Cortex prefrontal – ventromedial şi
dorsolateral
Amigdala
Girusul fusiform – aria fusiformă a feţelor
Sulcusul temporal superior
Diagnostic precoce
Filipek et al. (2000)
 Lipsa lalaţiei, a gesturilor comunicative (de ex. pointing)
la 12 luni
 Lipsa cuvintelor izolate la 16 luni
 Lipsa unor emisii de 2cuvinte (non-ecolalice) la 24 luni
 ORICE pierdere/regres în limbaj sau abilităţi sociale la
ORICE vârstă

Utilizarea scalelor de screening precoce


CHAT (1998, 2000), M-CHAT (2001),
Q-CHAT (in press), BISCUIT (2008)
Klin, et al. (2004)

Diagnostic la 15 luni

Lord & Luyster (2006)


84 % stabilitate a dg. - de la 2 la 9 ani (1% NU)
Comportamentele repetitive, stereotipe cu
valoare prognostică mare!
Zwaigenbaum, Bryson, Rogers,
Roberts, Brian & Syatmari (2005)

Semne la 12 luni:
a) Markeri comportamentali: contact vizual, urmărire
vizuală, atenţie vizuală atipice; lipsa orientării la
propriul nume, imitaţie redusă, zâmbet social redus,
reactivitate socială deficitară
b) Latenţă crescută în dezangarea atenţiei vizuale
c) Temperament particular: pasivitate crescută, nivel
de activitate redus la 6 luni; reacţii extreme de
distres, tendinţa de a fixa obiecte particulare din
mediu, afectivitate pozitivă redusă la 12 luni;
d) Întârziere în limbajul expresiv şi receptiv.
Recunoaşterea (retrospectivă) a
simptomelor autiste la 1 an
 Înregistrări video - comparaţii
autişti - copii normali (Werner, Dawson et al.,2000)
autişti - copii cu retard (Osterling, Dawson & Munson, 2002)

Autiştii privesc mai puţin persoanele, răspund mai


puţin când sunt strigaţi pe nume, sunt mai puţin
interesaţi de obiectele manipulate de ceilalţi şi
mai frecvente comportamente motorii repetitive
Autism Diagnostic Interview –
Revised (ADI-R)
Le Couteur, Lord, Rutter

 Istoricul medical, familial şi social


- Au şi alţi copii din familie dificultăţi în
dezvoltare la fel ca şi copilul în cauză?
- Au părinţii dificultăţi similare?
 Programe educaţionale în care a participat
sau participă copilul
 Care sunt îngrijorările specifice faţă de
comportamentul copilului?
Informaţii despre dezvoltarea timpurie

 Vârsta copilului la debutul simptomelor


 Care au fost simptomele?
 Când cred părinţii că au apărut primele
semne?
 La ce vârstă a mers fără ajutor?
 Foloseşte toaleta? De cât timp?
Informaţii despre limbaj

 Cum vorbeşte copilul?


 La ce vârstă a spus primele cuvinte?
 Foloseşte cuvintele pentru a se referi la
ceva sau pur şi simplu le repetă?
 La ce vârstă a folosit pentru prima dată
expresii formate din două-trei cuvinte?
 A fost vreo perioadă în care copilul nu a
mai vorbit după ce învăţase să
vorbească?
 Cât de bine vorbea înainte? Ce spunea?
 S-a oprit din a folosi cuvintele spontan?
 S-a oprit din a folosi cuvintele pentru a
comunica cu ceilalţi?
 A fost afectată abilitatea sa de a
pronunţa cuvintele?
 A avut vreo problemă medicală atunci
când a început să-şi piardă abilităţile de
limbaj?
 Mai sunt şi alte abilităţi pe care le-a
pierdut?
 I-au afectat aceste pierderi abilitatea de
a se îngriji/juca/merge/utiliza toaleta,
etc?
Exemple:
Abilitatea de a ţine obiecte, de a se
coordona, mânca, îmbrăca; jocul
constructiv şi imaginativ, relaţionarea
socială, interesul, implicarea socială
 Vârsta la care au apărut aceste pierderi
şi durata lor
 Au revenit unele din ele?
Funcţionalitatea limbajului şi a
comunicării
 Cât înţelege din limbajul celorlalţi dacă
nu gesticulează?
 Poate transmite un mesaj simplu?
 Poate urma instrucţiuni de tipul
“dacă….atunci”
 Câte cuvinte înţelege?
 Foloseşte zilnic expresii din 2-3 cuvinte?
Acesta includ verbe?
 Îl înţeleg şi alţi oameni?
 Utilizează părţi ale corpului altor persoane
pentru a realiza anumite acţiuni? (utilizarea
mâinii altor persoane pentru a deschide uşa)
 Încearcă să folosească cuvinte, sunete sau
gesturi în acelaşi timp?
 Cum pronunţă cuvintele? Sunt sunete pe care
nu le spune?
 Îl înţeleg ceilalţi din afara familiei?
 Foloseşte expresii ciudate sau repetă acelaşi
lucru de multe ori?
 Are verbalizări sociale sau comunică numai
atunci când are nevoie de ceva?
 Poate susţine o conversaţie reciprocă la nivelul
lui de limbaj?
 Pune întrebări sau face afirmaţii
necorespunzătoare din punct de vedere
social?
 Confundă pronumele de persoana I-a şi
persoana a II-a/a III-a?
 Foloseşte cuvinte sau ciudate/inventate
în loc de cuvintele uzuale?
 Are momente în care repetă expresii de
foarte multe ori exact la fel?
 Este ceva anormal la volumul, ritmul,
intonaţia, tonul sau intensitatea vorbirii
lui?
 Cum îşi foloseşte limbajul în prezent? Când
vorbeşte cel mai mult?
 Arată cu degetul lucruri care i se par
interesante? (pentru a-şi exprima interesul,
curiozitatea, nu pentru a obţine acel obiect)
 Dă din cap atunci când vrea să spună “da”
sau “nu”?
 Face copilul gesturi sociale ( a face cu mâna
“pa”, a bate din palme când îi place ceva, îşi
pune degetul la buze pentru “linişte”, etc)?
 Întoarce capul după părinte sau o altă
persoană care intră într-o cameră (fără să
fie strigat)?
 Obişnuieşte să imite spontan alte
persoane/personaje?
 Iniţiază şi se implică în jocuri
imaginative (de-a spitalul, mama şi de-a
tata, etc)?
Dezvoltarea socială şi jocul

 Se uită copilul în ochii persoanelor


familiare/străine atunci când vorbeşte
sau când face ceva?
 Zâmbeşte copilul în cazul apropierii de
ceilalţi, ca răspuns la zâmbetul altor
persoane?
 Arată copilul lucruri care îl/o
interesează (pentru a-şi împărtăşi
interesul)?
 Se oferă copilul să împartă obiecte,
mâncare, etc. cu alte persoane?
 Încearcă copilul să vă împărtăşească
emoţiile sale de bucurie sau tristeţe?
 Încearcă copilul să consoleze alte
persoane atunci când sunt triste sau
rănite?
 Dacă doreşte ceva sau ajutor, cum
semnalează acest lucru?
 Are o arie largă a expresiilor faciale
asociate cu exprimarea emoţiilor?
 Este expresivitatea facială a copilului
potrivită pentru situaţiile externe?
 Răspunsurile verbale sau
comportamentale în situaţiile sociale
sunt corespunzătoare?
 Cum se joacă copilul? Care sunt
activităţile sale favorite?
 Reuşeşte să organizeze singur activităţi
sau jocuri fără ajutor?
 Manifestă interes faţă de copii de aceeaşi
vârstă pe care nu îi cunoaşte?
 Cum reacţionează dacă îl/o abordează
alţi copii?
 Se implică în jocuri cu alţi copii de
aceeaşi vârstă?
 Iniţiază asemenea jocuri?
 Are prieteni apropiaţi?
 Se comportă copilul diferit cu persoane
străine faţă de comportamentul cu
persoanele familiare?
Interese şi comportamente

 Are copilul preocupări ciudate sau


neobişnuite? Sau au o intensitate
neobişnuită?
 Se joacă de prea multe ori cu anumite
obiecte?
 Este interesat numai de părţi ale
anumitor obiecte?
 Sunt anumite compulsii sau ritualuri pe
care le are copilul?
 Este neobişnuit de interesat de sunetul,
mirosul, palpatul, văzul obiectelor sau
oamenilor?
 Este hipersensibil la sunete?
 Este neobişnuit de supărat sau de iritat de
anumite sunete, cum ar fi oameni care
tuşesc sau un plâns de copil?
 Este iritat dacă apar schimbări minore în
program sau în rutinele zilnice?
 Cum reacţionează la aceste schimbări?
 Este în mod ciudat ataşat de anumite
obiecte?
 Are mişcări ciudate cu mâinile sau
degetele?
 Are mişcări ciudate cu întregul corp?
 Sunt momente în care este agresiv cu cei
din familie? Sau cu alţii?
 Se răneşte deliberat prin a se muşca sau
a se da cu capul de pereţi?
 Are simptome de hiperventilaţie?
 A leşinat vreodată sau a avut convulsii?
 Sunt anumite lucruri la care copilul este
talentat în mod deosebit?
INTERVENTII
 Behavior Modification
 ABA
 TEACCH – Schopler/Mesibov
 Picture Exchange Comm. System (PECS)
 Social Skills – Winner
 Social Stories – Gray
 Abstract thinking/visualization
Recomandări pentru abordarea
copiilor cu o tulburare din
spectrul autismului

The National Autistic Society (United


Kingdom)

www. autism.org.uk
Intervenţii în mediul şcolar
 Copiii cu tulburări din spectrul
autismului (Autistic Spectrum Disorders
- ASD) au nevoie de o structură clară a
activităţilor

 Mediul trebuie să fie predictibil


…În clasă
 Aşezat în faţă, aproape de tablă
 Lângă profesor
 Ferit de distractori (uşi, ferestre)
 Lângă elevi conştiincioşi/suportivi
 Pe bancă să aibă numai obiectele de care
are nevoie
 Structura lecţiei să fie prezentată clar
(obiective, introducere, cuprins,
concluzii)
 Prezentarea conţinutului prin materiale
vizuale
 Structurarea activităţilor de învăţare în
sarcini mai mici
 Anunţarea precisă: ce să lucreze, cât,
când să se oprească
 Folosirea unui limbaj cât mai simplu şi
precis atunci când se dau instrucţiuni
(ex. “ai putea să faci ordine?” versus.
“pune cărţile în ghiozdan”)
 A se oferi câte o instrucţiune pe rând, nu
într-o frază
 A se oferi instrucţiuni pozitive, clare (ex.
“ţine mâinile pe genunchi” versus “nu te
mai juca cu stiloul”)
 Pentru un copil cu ASD a te uita şi a asculta
sunt două activităţi diferite → încurajaţi
contactul vizual, dar nu insistaţi asupra lui
 Oferiţi-le instrucţiuni vizuale care să le
susţină pe cele verbale
Instrucţiuni vizuale
Exemplu de orar pictural
 Oferirea copilului de materiale: scrise,
subliniate, scheme
 Prevenirea copilului că va fi ascultat –
pentru a avea timp să proceseze
informaţia
 Implicarea lui prin punerea de întrebări
la care se ştie că poate răspunde
Utilizarea de programe de lucru
Ajută copiii să ştie:
 Ce trebuie să facă, cât trebuie să lucreze,
ordinea în care trebuie făcute lucrurile,
ce se întâmplă când termină
 Programul trebuie dat copilului după
introducerea lecţiei/temei → el va
înţelege ce se aşteaptă de la el
 Fiecare activitate are o imagine, iar
copiii pot lipi feţe zâmbitoare peste
fiecare imagine după ce o termină
Exemplu de programe de lucru
Utilizarea limbajului de către
adulţi
 Evitaţi sarcasmul sau metaforele (ex. “mi-e
o foame de lup”) - copiii le vor înţelege
literal
 Nu presupuneţi că un copil cu ASD a înţeles
ceva numai pentru că poate repeta acel
lucru. Verificaţi modul în care a înţeles.
 Uneori ei pot părea nepoliticoşi pentru că
răspund literal sau direct
 Consistenţa e foarte importantă! Adulţii se
pot pune de acord să folosească aceleaşi
expresii pentru oferirea de instrucţiuni la
aceeaşi sarcină – chiar şi o formulare uşor
diferită duce la procesarea întregii
informaţii încă o dată.
 Numirea copilului atunci când i se dau
instrucţiuni – ei nu înţeleg întotdeauna că
anumite instrucţiuni li se aplică şi lor
Realizarea instrucţiunilor într-un limbaj
pozitiv
NU: “Nu îţi pune haina pe bancă”
DA: “Matei, pune-ţi haina pe cuier”

 Utilizarea de cartonaşe de către copil atunci


când devine furios/anxios pentru a preveni
crizele de furie sau comportamentul
problematic
Exemple de cartonaşe
Am autism. Am Asperger.
S-ar putea să mă Când sunt supărat îmi
panichez. este greu să înţeleg ce
Când sunt panicat îmi vor oamenii de la
este greu să înţeleg ce mine.
spun ceilalţi. Uneori nu înţeleg de
Sunt foarte sensibil la ce trebuie să fac unele
sunete. lucruri.
Te rog nu mă atinge. Îmi este de ajutor
Te rog nu sta prea dacă mi se explică
aproape de mine. situaţiile clar.
Te rog nu striga. Te rog vorbeşte cu
mine pe un ton încet.
Stilul de învăţare
 Temele trebuie împărţite în paşi mici; este
nevoie de cineva care să îi ghideze
 Au dificultăţi în a transfera ce au învăţat
dintr-un context în altul → au nevoie să
repete de mai multe ori informaţia în mai
multe contexte
 Încurajarea lor de a ridica mâna şi de a
spune când nu înţeleg ceva; sau utilizarea
unui semn/semnal
 Au nevoie să ştie de ce trebuie să facă o
anumită sarcină – trebuie să li se explice
obiectivul
 Copiii cu ASD pot fi motivaţi prin:
- A înţelege scopul sarcinii
- A avea un interes personal în ea
- A primi o recompensă de valoare pentru
ei
 Lucrul în grup este dificil; este nevoie de
parteneri suportivi şi de explicarea clară
a sarcinilor şi a rezultatelor dorite
Modalităţi de a înregistra şi de
a organiza materialul vizual
 Facilitarea copilului de a face conexiuni
între informaţii
 După ce au învăţat o tehnică, aceasta
poate fi aplicată la mai multe
conţinuturi/materii
Planificarea unei naraţiuni/poveşti → pentru
a structura un text literar / eveniment istoric
Diagrame Venn – pentru a compara şi
diferenţia diverse tipuri de informaţii
Plan experimental → clarifică paşii care
trebuie urmaţi şi cum s-a ajuns la o concluzie
(ştiinţe, geografie)
Plan de rezolvare de probleme
Tabel pentru luarea de decizii
Schemă pentru argumentare. Copiii cu autism văd de
multe ori situaţiile în alb şi negru. Această schemă îi
poate ajuta să le faciliteze extinderea perspectivelor
Fişe pentru a lua notiţe → structurarea
materialului
Temele
 Folosirea unui jurnal de teme în care
acestea să fie notate exact pentru ca
părintele să înţeleagă
 Profesorul poate nota el tema în jurnal
sau poate oferi o foaie scrisă pentru a fi
dusă acasă
 Contactarea unui coleg care să
menţioneze părintelui conţinutul temei
Jurnalul de teme

 Spaţii prevăzute pentru a înregistra


resursele de care are nevoie
 Sarcina este împărţită pe paşii necesari
 Copilul este învăţat să lucreze
independent cu jurnalul
…La şcoală
 Este bine să aibă o persoană cheie cu care să se
întâlnească o dată pe zi (mai ales adolescenţii)
 Evitarea surprizelor – pregătirea dinainte
pentru activităţi speciale sau schimbări în
rutină
 A avea un orar scris sau pictorial
 Prezentarea persoanelor esenţiale (secretara,
directorul, etc)
 Prezentarea spaţiului de recreaţie – când să
meargă acolo
 Oferirea unei liste simplificate cu regulile şcolii
 Facilitarea unui loc liniştit pentru pauze
…Cu ceilalţi
 Discuţii cu ceilalţi copii despre dificultăţile pe
care le are un copil cu ASD (fără a folosi
etichete)
 Discuţii despre punctele lor forte: abilităţi de
memorare, desen, informatică, etc.
 Întărirea pozitivă a copiilor care tratează cu
respect şi înţelegere un alt copil cu ASD
 Încurajarea unui cerc de prieteni pentru copil
 Utilizarea de scenarii vizuale sau de povestiri
pentru a ajuta copilul să dezvolte o înţelegere a
diverselor situaţii sociale
…părinţi - şcoală
 Este esenţială încurajarea comunicării
părinţi-profesori (copilul cu ASD
transmite puţine informaţii, atât despre
probleme, cât şi despre succese)
 Anunţarea părinţilor de schimbări care
intervin, astfel încât să îi pregătească pe
copii
… Probleme de comportament
 Comportamentele problematice sunt
rareori intenţionate de către copiii cu
ASD
 Dacă apar → manifestare a anxietăţii
sau stresului
 Pot fi evitate dacă menţionăm clar
cerinţele sau dacă pregătim schimbările
 Semne de stres: încordare, agitaţie,
strigăte, a se plânge că se simte rău, etc.
…posibile soluţii
 Scoaterea copilului din situaţie şi trimiterea să
facă ceva simplu şi clar (oferirea oportunităţii
de a se calma)
 Crearea şi utilizarea unui “colţ sigur” unde
poate merge să recâştige controlul
 Stabilirea unui sistem de semne/cartonaşe
pentru când are nevoie să se retragă din
situaţie
 Re-afirmarea cerinţei scurt şi simplu;
utilizarea unui sistem vizual
 Păstrarea vocii calme, dar ferme; evitarea
mişcărilor ameninţătoare
 Validarea problemei cu care se confruntă
copilul şi realizarea unei cerinţe mai uşoare
 Nu aşteptaţi un răspuns imediat – copilul
are nevoie de timp pentru a procesa
informaţia
 Dacă comportamentul se agravează, rugaţi
copilul să vă urmeze afară. Mergeţi
împreună cu acesta fără să vorbiţi. Oferiţi-i
ocazia de a vorbi dacă doreşte
 După un astfel de incident:
- Încercaţi să îl integraţi cât mai repede în
rutinele clasei
- Încercaţi să obţineţi informaţii din
perspectiva copilului
- Evitaţi blamarea şi acuzaţiile
- Focalizaţi-vă pe fapte şi nu pe
presupuneri
Exemplu de plan comportamental
Descrierea Strategii de Interacţiune Intervenţia
antecedentelor prevenţie timpurie adultului

Lui Alex îi este Practicarea Arătarea unor Adultul se va


greu să stea acţiunii de a se simboluri implica în
lângă un alt juca cu un alt vizuale. grup şi va
copil. Când copil sub facilita jocul
vine un alt supervizarea Modelarea pe rând şi
copil să se unui adult. comportament negocierea
joace cu el, Introducerea ului de către
devine agitat de reguli clare adult
şi pleacă sau ia şi picturale (cum să ceară
jucăria de la o jucărie)
copil
Exemplu de plan comportamental 2
Descrierea Strategii de Interacţiune Intervenţia
antecedentelor prevenţie timpurie adultului

Când este Introducerea Când George Adultul va


momentul să unei poveşti devine întrerupe
se schimbe sociale pentru zgomotos, activitatea
activitatea, a-i aminti să adultul tace, până când
George devine fie tăcut. dar arată George devine
agitat, Citirea semnul cu liniştit.
zgomotos şi poveştii “linişte”
loveşte înainte de Copilul va ieşi
obiectele activitate Adultul îl din cameră cu
pentru a întări previne verbal copilul până
comportament să rămână când se
ul dezirabil tăcut linişteşte.
Poveştile sociale
 Carol Gray (1991)
[Gray, C. (2002). My Social Stories Book. London:
Jessica Kingsley Publications.
www.thegraycenter.org]
 Realizate pentru a ajuta copiii cu autism
să îşi înţeleagă situaţiile sociale
 Informează şi ghidează copilul faţă de o
situaţie socială
 Se focalizează pe dificultăţile sociale
relevante, idiosincratice ale copilului
Caracteristicile poveştilor
sociale
 Vizuale – conţin poze, desene, simboluri
 Permanente – copilul le poate citi de
mai multe ori
 Scrise într-un limbaj simplu
 Bazate pe observaţii ale copilului
 Explicite – face regulile explicite,
expectanţele şi codurile de
comportament (care sunt de multe ori
implicite)
 Bazate pe fapte – oferă copilului
informaţii despre cine ce face şi de ce
 Oferă informaţii despre gândurile şi
sentimentele persoanelor – şi despre
modul în care acestea se relaţionează cu
comportamentele
 Specifice situaţiilor
 Sunt scrise într-un stil predictibil
Recomandări pentru a scrie o
poveste socială
 Observaţi situaţia ţintă (unde, când, cine este
implicat, cum sunt secvenţate evenimentele,
ce apare şi de ce)
 Se oferă informaţii sociale, copilul este învăţat
un nou concept sau o abilitate
 Sunt lăudate calităţile, abilităţile, reuşitele
copilului
 Introducerea va clarifica subiectul, cuprinsul
va oferi detaliile şi concluzia va sublinia
informaţia ţintă
 Se oferă explicaţii pentru comportamentele
sociale implicate
 Conţine propoziţii descriptive
- Date observabile
- Descrierea gândurilor, sentimentelor celorlalţi
- Identificarea răspunsurilor dezirabile într-o situaţie
dată
- Afirmaţii care subliniază semnificaţia situaţiei
- Propoziţii de control, dezvoltate de copil care să îl
ajute să îşi amintească povestea şi să o aplice
situaţiilor lui sociale
- Utilizarea de imagini care îmbunătăţesc
semnificaţia textului
 Este scrisă la persoana I, ca şi cum copilul ar descrie
evenimentul (pentru copii mai mici), sau la
persoana a III-a (pentru un adolescent sau adult)
 Se folosesc formulările pozitive şi se descriu
comportamentele dezirabile
 Dacă trebuie să se facă referire la un
comportament negativ, aceasta se face cu
precauţie şi se foloseşte persoana a III-a sau o
formulare impersonală
 Prezentarea poveştii pe un ton calm.
 Nu se prezintă povestea atunci când copilul
este supărat
 Nu se foloseşte povestea cu funcţie punitivă
 Copilul va fi încuraja să spună apoi povestea şi
celorlalţi pentru a învăţa că toţi au aşteptări
similare
 Dacă este posibil, prezentaţi povestea înainte
ca un copil să se întâlnească cu o situaţie
dificilă
Un exemplu de poveste socială

“A CERE AJUTOR ÎN CLASĂ

Uneori nu înţeleg ce să fac. Uneori acest lucru


mă înfurie. Voi încerca să stau calm. Când
vreau să cer ajutorul, voi ridica mâna până
când profesoara va spune numele meu. Voi
pune întrebarea. Voi asculta cu atenţie ce
spune profesoara. Profesoara nu se va
supăra dacă cer ajutorul. Este bine să cer
ajutor.”

S-ar putea să vă placă și