Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5 Arbori PDF
5 Arbori PDF
1
Criterii de clasificare Categorii
Dupa forma axei geometrice Arbori si osii cu axa dreapta
Arbori si osii cu axa curba
Arbori si osii cu axa frânta (arbori cotiti)
Dupa variatia sectiunii Arbori si osii de sectiune constanta
Arbori si osii de sectiune variabila (cazul cel mai frecvent)
Dupa forma sectiunii Arbori si osii cu sectiune circulara plina
Arbori si osii cu sectiune inelara
b
Osie
D1
D2
A B
F⋅a
Figura 3.1 1
2
Roata dintata Osie
Fr2
Fa2
Ft2
Lagar Lagar Mt
F VA Fr1 VB
F F D2
l l M = Fa 2 ⋅
2 2 2
2 2 M iV
Mi
Ft1 Ft2
F⋅ l HA HB
4
Figura 3.2 M iH
Figura 3.4
F l
⋅
σ= 2 2 ≤σ (3.1)
ai
π ⋅d 3
32
π ⋅d3 F π ⋅ d 3x F
⋅ ⋅l = ⋅ ⋅x (3.2)
32 2 32 2
l
dx = d⋅ 3 (3.3)
x
D D
M t = Ft1 ⋅ 1 ; M t = Ft 2 ⋅ 2
2 2
(3.4)
P
M t = 9,55 ⋅10 6 ⋅
n
2
16 ⋅ M t
d ≥3 (3.5)
π ⋅ τ at
32 ⋅ M t ⋅ l 1 1
d≥4 , θ a = ... o m pentru arbori obisnuiti si θ a = 5 ' m pentru arbori de masini-unelte. (3.6)
π ⋅ G ⋅ θa 4 2
60°
σs max
A B ∂T
T+ ⋅ dx
l1 l2 l3 T A B ∂x
M &y&
M t3 ∂M
M t2 dx M+ ⋅ dx
∂x
M t1 Figura 3.12
Figura 3.11
1 M ⋅l M ⋅l
θ = ⋅ t 1 1 + t 2 2 + L (3.14)
G I p1 Ip2
∂T
⋅ dx + Fi = 0 (3.15)
∂x
∂ M (x ) ∂2y
T= ; Fi = − A ⋅ dx ⋅ ρ ⋅ 2 (3.16)
∂x ∂t
∂ 2 M (x ) ∂2y
= ρ⋅ A ⋅ 2 (3.17)
∂x 2
∂t
∂2y M( x )
=− (3.18)
∂x 2 E ⋅ I zz
3
∂ y 2
M(x ) = − E ⋅ I zz ⋅ (3.19)
∂x 2
∂2 ∂ 2y ∂2 y
− 2 ⋅ E ⋅ I zz ⋅ 2 = ρ ⋅ A ⋅ 2 (3.20)
∂x ∂x ∂t
d4X
= k4 ⋅ X (3.21)
dx 4
ρ ⋅A
k4 = ⋅ ω 2n ,cu solutia: X = A ⋅ [cos(k ⋅ x ) + ch (k ⋅ x )] + B ⋅ [cos(k ⋅ x ) − ch (k ⋅ x )] + C ⋅ [sin(k ⋅ x ) + sh (k ⋅ x )] + D ⋅ [sin(k ⋅ x ) − sh(k ⋅ x )] (3.22)
E ⋅ I zz
E ⋅ I zz
ωn = k 2 ⋅ (3.23)
ρ⋅ A
f din
REZONANTA
e
l
2 CM m d
1
ω ωcr
fdin e
l 0 1 ω
2 ρ
arbori arbori Figura 3.15 Figura 3.16
elastici rigizi
Figura 3.13 Figura 3.14
Tabelul 3.2
Concentratorul
Reprezentarea grafica β kσ β kτ
de tensiuni
Caneluri
1,4 3
triunghiulare
Caneluri
1,3 1,5 … 2,7
dreptunghiulare
1,7
Canal pentru (freza disc)
1,9
pana paralela 2,5
(freza deget)
4
Strângerea cu
1,8 1,2
pene inelare
Butuc
1,7 … 2 1,5
presat
g
Gaura
d
1,7 2,5
transversala
g/d ≅ 0,1
50°
Crestatura
2,5 −
inelara
Canal
2,2 1,8
inelar