Evolutii geodemografice contemporane.

Diferentieri regionale
In anul 2006 locuiau pe Terra 6.52 miliarde de oameni. Estimarile pentru anul 2014 arata 7.28
miliarde de locuitori. Acum 200 de ani populatia globului abia daca depasea primul miliard, deci
in ultimele 2 secole au aparut pe suprafata Terrei peste 6 miliarde de oameni, iar resursele nu s-
au multiplicat in aceasta perioada.

Analizarea evolutiei demografice mondiale contureaza 4-5 faze evolutive distincte:

1. Echilibrul relativ (crestere lenta) – faza de inceput a civilizatiei umane si corespunde

stadiului de societate agricola. Atat rata natalitatii cat si a mortalitatii au valori mari (35-40 ‰),
conditiile de viata fiind grele pe o planeta inca salbatica. Populatia Terrei evolueaza lent de la
mai putin de 10 milioane (Revolutia neolitica- 10 000 i. Hr.) la circa o jumatate de miliard la
mijlocul secolului al XVII-lea.

2. Evolutie demografica (crestere agresiva) – Revolutia industriala declanseaza explozia

demografica („ baby boom”). Desi mortalitatea incepe sa scada spre valori de 15-20 ‰,
natalitatea pastreaza o tendinta ridicata, facand ca sporul natural sa atinga valori maxime. Este
momentul cand populatia Terrei se dubleaza in o suta si ceva de ani, pe parcursul secolului al
XIX-lea si inceputul secolului XX. Mecanizarea agriculturii si dezvoltarea industriei au insemnat
un surplus de hrana si cresterea productivitatii. Revolutia sanitara aduce eradicarea bolilor
considerate incurabile pana atunci.

3. Tranzitie demografica (crestere moderata) – aceasta faza corespunde aparitie societatii post-
industriale in care devin predominante serviciile si se manifesta cu precadere in societatile
„nordice” in a doua jumatate a secolului XX. Mortalitatea se inscrie pe o curba relativ constanta
(aproximativ 10 ‰), iar natalitatea incepe sa scada puternic comparativ cu faza anterioara, dar
sporul ramane in continuare pozitiv.

4. Echilibrul relativ (crestere lenta sau stagnare) – se estimeaza ca populatia globului se va

stabiliza la aproximativ 10 miliarde de oameni in anul 2050, pe fondul scaderii natalitatii spre
valoare de 10 ‰. Unele state dezvoltate au atins deja acest stadiu.

5. Declin demografic – se prefigureaza cu o mai mare claritate in ultimii ani in special in tarile
„nordice” dezvoltate (Germania, Italia, Suedia, Japonia), unde rata natalitatii a scazut ca valoare
sub rata mortalitatii, generand astfel un spor negativ. Rata ridicata a sperantei de viata (peste 71
de ani) contribuie la fenomenul de imbatranire demografica. Aceasta este de fapt starea
demografica a societatiilor informationale.

Asimetria demografica dintre „Nord” si „Sud”.

Analiza dinamicii sporului natural la nivelul statelor lumii contureaza o serie de particularitati
regionale:

„Sudul” se afla in prezent intr-o explozie demografica. America Latina (cu cateva exceptii
printre care si Argentina), Africa (fara R. Africa de Sud) si Orientul Mijlociu au rate ridicate ale
natalitatii (30-40 ‰) care mentin un segment exagerat de mare al populatiei tinere in raport cu
populatia de varsta adulta.

„Nordul” se situeaza diametral opus. Cunoaste declinul demografic si imbatranirea populatiei.

Este situatia celei mai mari parti a Europei, Rusiei, Japoniei. Iar un alt nucleu de state (SUA,
Canada, Franta) are un spor natural usor sensibil de 0,1 ‰, insa pe seama imigrantilor care
pastreaza modelul natalist din tarile de origine.

Care ar putea fi consecintele asimetriei demografice intre “Nord” si “Sud”?

• migratiile prezentului sunt orientate dinspre Sud catre Nord – cele mai multe state
nordice se confrunta cu un deficit de populatie, iar inlocuirea fortei de munca retrase din
activitate se face la un nivel din ce in ce mai scazut.

• asimetria fortei de munca – afluxul de imigranti in tarile nordice a determinat o

deformare structurala a fortei de munca.

Pe de o parte ei alcatuiesc un segment tanar (sub 40-50 de ani) care ocupa sectorul inferior al
pietei de munca (de exemplu minoritatea turca din Germania detine monopolul in salubritate), iar
la polul opus se afla populatia autohtona, imbatranita, care lucreaza in domenii de varf
(cercetare, consultanta, inalta tehnologie etc.)

Pe de alta parte, sistemul traditional de pensii este pe cale sa se prabuseasca. O parte din ce in
ce mai mica a populatiei tinere, active, se vede nevoita „sa suporte” costurile unui segment
supradimensionat de populatie varstnica, aflata in pragul retragerii din activitate. Drept
consecinta, varsta fixa a pensionarii e pe cale sa fie abolita, fiind in crestere.

• asimetria pietei – piata cunoaste in lumea nordica o dezvoltare fara precedent in zona
produselor si serviciilor ce deservesc in mod deosebit populatia matura, cu preturi
moderate, in timp ce se contureaza o adevarata „piata de lux” care vizeaza populatia
tanara.

• mutatii sociale profunde – imigrantii sunt „necesari” din prisma economiei statelor din
nord, dar ei nu sunt doriti de societatile adoptive; conflictele rasiale din SUA, exagerarile
etnice din Europa se afla mereu pe agenda discutilor legate de drepturile omului ale
forumurilor internationale.