Sunteți pe pagina 1din 63
a procurorului general al Romi domnul Augustin Lazar 1. Temei legal Art, 132 din Legea fundamentala, referindu- e la statuut procuroritor, stabileste in si desfasoara activitatea potrivit principiului legalitayii, al alin.(1) faptul ce “Procurari impartialitaiii si al controlului ierarhi sub autoritatea ministrului justitie?”. Art. 54 alin, (4) coroborat cu art. $1 alin, (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecdtorilor si procurarilor stabileste competenta ministrului justitiet de a cere revocarea Procurorului general al Parchetului de pe Kinga inalta Curte de Casatie gi Justitie "by in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organ izarea eficiemtd, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitattor si aptitudinile manageriale”. Fafa de cadrul legal invocat, analiza subsumat evaluarii exercitarii atributiilor manageriale ale domnului Augustin Laziir, Procuror general al Parchetului de pe lang’ inalta Curte de ustifie priveste: - organizarea eficienti; - comportamentul; - comunicarea; ~ asumarea responsabilitatilors - aptitudinile manageriale, Potrivit art. 51 alin. (3)-(6) din Legea nr. 303/204: "(3) La verificarea organizarti eficiente a activitatii vor fi avute in vedere, in principal, urmdtoarele eriterti: folosirea adeevata a resurselor umane si materiale, evaluarea necesititilor, gestionarea situatiilor de crizii, raportul resurse investite ~ rezultate obtinute, gestionarea informatiilor, organizarea pregétirii si perfectionarii profesionale si repartizarea sarcinilor in cadrul instanfelor sau parchetelor. (4) La verificarea comportamentului si comunicarit vor fi avute in vedere, in principal, comportamentul si comunicarea cu judecatorii, procurorii, personalul auxiliar, justitiabiti, persoanele implicate in actil de justitie, alte institutii, mass-media, asigurarea accesutui la informatiile de interes public din cadrul instantei saw parchetului si transparenta actului de conducere, (5) La verificarea asumérii responsabilitayti vor fi avue in vedere, in principal. indeplinivea aiributiilor prevéizue de lege si regulamemte, implementarea strategiilor nationale si secventiale in domeniul justitie’ si respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, dupa caz, al repartizarii pe eriterit obiective a cauzelor. (6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute in vedere, in principal, capacitatea de organ capacitatea rapid de decizie, rezistenta. la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analizé, sintez iz iziune, strategie si planificare pe prev termen scurt, mediu si lung, initiativis si capacitatea de adaptare rapid” Toate aceste conditii legale trebuie interpretate prin prisma rolului constitutional al Ministerului Public, consfintit de art. 131 alin. (1) din Legea fundamentala, potrivit caruia "(1) in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinid interesele generale ale soviet yi apeir rdinea de drept, precum si drepuurite si liberteqile cetéqenilor”. Des pre rolul Ministerului Publi vorbeste, de altfel, chiar domnul Augustin Lazir, in i dedicate Ministerului Publi cuvantul inainte al unei monogral unde evidentiaz’ c& “noi, instittqiar de azi, vom fi esenfa Ministerului Public de mdine, care va avea acelasi rol, aceeasi misiune, dar in conditiile concrete ale Mileniului UL. Noi vom wansmite generatiilor vittoare de magistrati ficlia culturii institutionale primiti de la generajiile anterioare, impreuna cu mottoul Virtus Romana Rediviva”. ins: sa cum prezentul Raport evidentiazd, managementul actual al Ministerului Public nu reflectd ideile generoase din declaratia sa, ci dimpotriva. |. Etapele institutionale premergatoare evaludrii activititii manageriale a domnului Augustin Lazi r, procurorul general al Rominiei 2017 Prezentarea/publicarea rezultatului evaludrii activititii procurorului general al Romani i, domnul Augustin Lazir, preeum si a procurorului sef al DNA, doamna Laura Codruta Kovesi, prin raportare, in principal, la efectele Deciziei nr. 68/2017 a Curt Constitutionale a Romani * Ministerul Public. Istorie si perspective. Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2017 lupe just rolrezultatul-evaluari-actsitati-procurorului-general-al-ramaniei-ll-augustin-lazar-precumest= s-procurorulul-sef-a-dna-domna-laura-codruta-kovesi-cu-speciala-raporiare-hv-efeetele-decizieF-ne-68 Urmare pronuntatii de catre Curtea Constitutionala a Romaniei a Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, wvernul Rominiei, generat de acti nea Parchetului de pe Hing: i Justitie— Direetia National Anticoruy ‘oga atribut atea si oportunitatea unui act normal respeetiv Ordo de urgenti a Guvernului nr, 13/2017, eu incdlearea competenfelor constitutionale ale Guvernului gi Parlamentului, prevazute de art. 115 alin, (4) si (5) din Constitutie, respectiv ale Curtii Constitutionale, prevaizute de art. 146 lit. d) din Constitutie, am procedat, in calitate de . fa evaluarea, ministeu a just ctivitatii procurorului general al Romaniei, domnul Augus Lazar, precum si a procurorului seal DNA, doamna Laura Codruta Kovesi Scopul evaludrii a fost acela de a determina, prin_prisn ia constatdrilor Curtii Constitusionale, si a efectelor pe care decizin acesteia le produce, conduita de urmat pentru ministrul justitiei, dat fiind rolul siu constitutional, consfintit prin art.132 din Legea fundamentala care, referind-se la statwil procurorifor, stabileste in alin, (1) faptul eX" Procurorit isi desfasoura activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitayii si al controtutui ierarhic. sub autoritatea ministrului justitie?. Norm: constitutional de referinta infraconstitufionala, care confera ministrului justifici, in calitate de de numire si revi ¢ a procurorului General al Parchetului de pe Kanga inalta Curte de Casatie si Justitie si a procurorului sef al Dire: lart. 54 al . (4) din Legea nr. 303/204), dreptul si si modul de indey (1) si, respectiv, ali de a verifiea eficienta managerial de catre procurori, conform art. 69 din Legea nr. 304/2004 pr alin, (3) al art, 69 din Legea nr. 304/204, nd organizarea De asemenea, pot "Ministrul justitiet poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe léngit inalta Curte de Casatie si Justitie sant, dupa caz, procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie informari asupra activiteyit parchetelor si sti dea indruméiri serise cu privire la mésurile ce trebuie Inate pentru prevenirea si combaterca eficientd a eriminatitayit Necesitatea unui demers de evaluare, inclusiv prin solicitarea de informari in sensul textului legal citat, respectiv a realizarii unor i niti punctuale in sop de informare, de catre ministrul justitiei cu procurorul general al Parchetului de pe Hanga inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si cu procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, a fost determinata de