Sunteți pe pagina 1din 15

ADNOTARE

În acest proiect de an am avut ca sarcină principală proiectarea unei


reţele de comunicaţii celulare mobile ale sistemului EGSM 900. Astfel
aceasta lucrare conţine 17 pagine care este împărţită în 2 compartimente
principale, şi anume: partea teoretică şi partea practică incluzindu-se
concluzia şi bibliografia.

În prima parte a lucrării sunt redate noţiunile teoretice generale


despre telefonia celulară şi caracteristicile teoretice şi practice ale
standartului EGSM-900.

Partea a 2-a a cercetării am reflectat partea practică ce este


structurată din mai multe subcapitole. În linii generale acest compartimen
are ca scop principar calcului numărului total de canale de trafic şi a
numărului total de celule dintr-un cluster.

Totodată am reflectat cum sunt reprezentate canalele în seturi pe


celule.

În 2 din aceste capitoele am reprezentat grafic planul de frecvenţe


a sistemului EGSM 1900, cît şi reprezentarea celulelor într-o reţea
formată din 7 clustere mai mici ce formează.

1
Cuprins

Introducere 3

1. PARTEA TEORETICA

1.1. Arhitectura retelei EGSM 4

1.2. Parametrii de baza ai standartului EGSM900 5

1.3. Avantajele sistemului EGSM 6

1.4. Performantele EGSM 6

1.5. Securitatea sistemului EGSM 7

2. PARTEA PRACTICA

2.1. Calculul numărului total de canale de trafic 8

2.2. Calculul numarului de celule intr-un cluster 9

2.3. Repartizarea celulelor intr-o retea formata din 7 clustere 11

2.4. Calculul numarului de canale de trafic intr-o celula a clusterului 11

2.5. Determinarea distantei de reutilizare a frecventei prin 2 celule 12

2.6. Repartizarea celulelor in cluster 12

2.7. Repartizarea planului de frecventa 13

Concluzii 14

Bibliografie 15

2
Introducere

Sistemul EGSM a fost elaborat ca un sistem pan-european, dar în ziua de azi se


utilizează larg în toată lumea. Reprezintă un sistem de generaţia a 2-a digital, a fost
implementat în 1991.

EGSM are o capacitate de pînă la 10 ori mai mare decît sistemele de comunicaţii
mobile analogice din următoarele cauze:

1) Înlocuirea transmisiunii semnalului vocal, ce efectuează o modulaţie analogică


purtătoare cu modulaţia digitală a purtătoarei canalului, aceasta a permis de a micşora
relaţia semnal/zgomot pentru transmiterea calitativă a semnalului şi de asemenea a
permis de a micşora cu mult distanţa de reutilizare a frecvenţei
2) Introducerea controlului puterii de emisie la ME şi BS, transmisiunea discontinue a
semnalului, utilizarea saltului de frecvenţe
3) Utilizarea metodei de acces TDMA, ce presupune iniţial divizarea benzii alocate de
frecvenţe în benzile de canal şi divizarea funcţionării acesteia , de obicei fiecare slot
este acordat pentru comunicaţie într-un singur sens unui singur abonat.

EGSM extinde funcţia de mibilitate la nivelul abonatului şi efectuează cîteva etape


de securizare a informaţiei.

1 etapă – cifrarea informaţiei pe canalul radio după un algoritm şi o cheie specială

2 etapă – utilizarea obligatorie în reţelele EGSM a cartelei SIM(modul de identificare


a abonatului) accesul la care se face printr-un cod PIN(numărul de identificare a
abonatului).

În EGSM se efectuează controlul echipamentelor mobile utilizate în reţea pentru


aceasta la fiecare acces al reţelei reţeaua controlează IMEI (Interntional Mobile
Equipmrnt Identity).

Sistemul EGSM este realizat în 2 variante: EGSM 900 şi EGSM 1800

3
1 NOȚIUNI GENERALE ALE SISTEMULUI EGSM900.

1.1. ARHITECTURA REȚELEI EGSM.

Arhitectura reţelei EGSM are următoare structură:

OMS
OMC NMC PSTN

ISDN
RSS X.25 NSS
EIR VLR HLR
ME Um BTS Abis F B
BSC MSC AuC
SIM BTS
A XC IWF EC E
BTS BSS MSC
BSS XC IWF EC
BSS

Sistemul EGSM constă din 3 subsisteme:

1. RSS – Radio Subsystem


2. NSS – Network and Switching Subsystem
3. OMS – Operating and Switching Mentinance Subsystem

La rîndul său RSS conţine următoarele elemente:

1) ME – obligatoriu trebuie să aibă cartela SIM


2) BTS – Base Transiever System (sistem de emisie/recepţie de bază)
3) BSC – Base Station Controler (controlerul BS)

La rîndul său NSS conţine următoarele elemente:

1) MSC – la care se conectează

4
a) XC – transcoderul ce efectuează conversia semnalului radio
b) IWF – Interworking Function – funcţie de interconectare
c) EC – EchoCanceler – suprimator de ecou
2) EIR – Equipment Identity Register
3) VLR – Visitor Locaton Regiter (registru de localizare a vizitatorilor)
4) HLR – Home Location Register (registru de localizare a abonaţilor proprii)
5) AuC – Autentification Center (centru de autentificare)
La rîndul său OMC conţine următoarele elemente:

1) OMC – Operating and Mentinance Center


2) NMC – Network Management Center

1.2. PARAMETRII DE BAZĂ AI STANDARDULUI EGSM 900.

Principalii parametrii ce caracterizează standardul de comunicaţii mobile celulare


EGSM sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.

Denumirea parametrului u/m EGSM 900

Banda de frecvenţă alocată transmisiunii de la MS MHz 1710-1785


către BTS (up-link)

Banda de frecvenţă alocată transmisiunii de la BTS MHz 1805-1880


către MS (down-link)

Diapazonul duplex dintre frecvenţele de emisie şi MHz 95


cele de recepţie

Banda de frecvenţă, atribuită în corespundere cu MHz 75


planul de distribuţie a frecvenţelor la transmisiuni

Viteza de transmisiune a mesajelor prin canalul de kbps 270,833


radiodifuziune

Viteza de transformare a codecului vocal (viteza de kbps 6,5


transmisiune a semnalului vocal)

5
Banda de frecvenţă alocată unui canal de kHz 200
comunicaţii

Numărul maxim de canale fizice 374

Numărul maxim de canale, organizate la o BTS 8

Tipul modulaţiei GMSK

Indexul modulaţiei BT 0,3

Banda de frecvenţă a canalului înainte de a traversa kHz 81,2


filtrul Gauss

Numărul salturilor de frecvenţă într-o secundă 217

Distribuţia intervalelor temporare ale cadrului 2


TDMA (de emisie/recepţie) pentru MS

Tipul codecului RPE/LTP

Raza (maximă) a celulei km 35

Numărul de intervale temporare într-un canal fizic 16

Modurile de organizare a canalelor TDMA/FDMA

1.3. AVANTAJELE SISTEMULUI EGSM.

2. Eficienţă mărită a spectrului radio permite o capacitate crescută a reţelei.


3. Permite o sofisticată autentificare a utilizatorului, reducând posibilitatea fraudelor.
4. Previne interceptarea conversaţiilor prin tehnici sofisticate de incriptare care sunt
aproape în totalitate sigure.
5. Permite o mai bună claritate şi consistentă a conversaţiei prin eliminarea
interferenţei în timpul transmisiei digitale.
6. Simplifică transmisia de date, permiţând conectarea calculatoarelor portabile la
telefoanele celulare EGSM.

6
7. Un singur standard ce permite deplasări internaţionale între reţelele GSM din
lume.

1.4. PERFORMANŢELE EGSM.

Multe din sistemele analogice pot oferi performanţe bune, dar EGSM-ul a fost

proiectat să fie mai bun decât orice sistem analogic. Calitatea convorbirii EGSM este
de semnal slab sau interferenţe, sistemul EGSM se comportă mult mai bine.

Calitatea radio, mărimea şi timpul de viaţa al bateriei sunt de asemenea


parametri importanţi de performanţa. Deoarece se utilizează un standard digital, se
înregistrează un nivel ridicat de implementare a noilor tehnologii, ducând la
micşorarea mărimii şi greutaţii telefoanelor mobile. Utilizarea puternicului mod
"sleep" automat duce la o semnificativă creştere a timpului de viaţa al bateriei.

1.5. SECURITATEA SISTEMULUI EGSM.

EGSM oferă trei niveluri de securitate:

Nivelul de securitate I

1 Datele utilizatorului EGSM sunt înregistrate în cartela SIM .


2 Cartela SIM poate fi inserată în orice terminal EGSM.
3 Tariful este înregistrat pentru proprietarul cartelei SIM.
4 Sistemul EGSM verifica validitatea utilizatorului.

Nivelul de securitate II

1 Sistemul EGSM identifică localizarea utilizatorului.


2 Terminalele furate pot fi depistate sau folosirea lor invalidată.
3 Utilizatorul poate fi identificat înainte de acceptarea convorbirii.

7
Nivelul de securitate III

1 Sunt utilizate tehnici avansate de incriptare pentru a face aproape imposibilă


interceptarea convorbirii.
Recordul electric de telefonie mobila EGSM se va realiza de la tabloul electric
general al blocului. Puterea electrica instalată necesară alimentării obiectivului este
intre 10 kW si 16 kW curent alternativ 380/220 V la 50 Hz. In cazul intreruperii
alimentării cu energie electrică, se preconizează utilizarea unui grup electrogen mobil

2. PROIECTAREA UNEI REȚELE DE COMUNICAȚII


MOBILE.

2.1. Calculul parametrilor reţelei de comunicaţii mobile.

Conform instrucţiunilor determinam daca F1  F2 : (1)

│∆F1│=909-885=24 MHz

│∆F2│=954-930=24 MHz

Deci am demonstrat ca F1  F2 , putem continua calculele.

2.2. Calculam numarul total al canalelor de trafic in retea

│∆F1│ │∆F2│ 24
𝑁𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙 = = = =120 (2)
∆𝑓𝑐 ∆𝑓𝑐 0,2

unde, ∆fc - frecvenţa canalului, care pentru sistemul EGSM 900 este
200kHz=0,2MHz.

F - diapazonul de frecvențe ME către BS;


1
F -diapazonul de frecvențe BS către ME.
2

8
În sistemul EGSM 900 un canal se utilizează pentru formarea benzilor de
protecţie de aceia numarul canalelor de trafic se calculeaza dupa formula:

𝑁𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 =𝑁𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙 -1=120 – 1 = 119[canale]

2.3. Calcularea numărului de celule într-un cluster

K  i  i j 
2 2
j (3)

k=𝑖 2 +ij+𝑗 2 =32 + 3 × 2 + 22 =9+6+4=19[celule]

Unde:
K-numărul de celule în cluster
i-vector de deplasare
j-vector de deplasare
Clusterul obţinut este format din 19 celule.

2.4. Formăm setul de canale pentru fiecare celula a clusterului

Tabelul 1 Repartizarea canalelor în seturi pe celule

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 12 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38
57
76
95
96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114
115 116 117 118 119

9
2.5. Calculul numărului de canale de trafic într-o celulă a clusterului

𝑁𝑡𝑟 119
M= = = 6.2 (4)
𝐾 19

2.6. Determinarea distanţei de reutilizare a frecvenţei (prin două metode):

Distanţa minimă dintre centrele a 2 celule cu acelaşi set de canale din clustere vecine
se numeşte distanţa de reutilizare a frecvenţei şi ea se calculează prin 2 metode:

I metodă:

Conform razei celulei din datele iniţiale şi numărului de celule într-un cluster
avem distanţa de reutilizare a frecvenţei:

D  R 3k (5)

Unde:
D-distanța de reutilizare a frecvenței
R-raza celulei [km]
K-numărul de celule într-un cluster

𝐷 = 𝑅√3𝑘=1.5√57 km

II metodă:

Utilizînd coordonatele punctelor P1 şi P2 obţinem:

P1(x1,y1) = P1(5,12 )

P2(x2,y2) = P2(2, 10)

Utilizînd formula:

D  R 3  [( x1  x 2 ) 2  ( x1  x 2 )( y1  y 2 )  ( y1  y 2 ) 2 ] (6)

10
Calculam distanţa de reutilizare a frecvenţei pentru cazul variantei propuse:

𝐷 = 1,5√3[(2 − 10)2 + (2 − 10) ∗ (5 − 12) + (5 − 12)2 ]= 1,5√279 km

2.7. REPARTIZAREA CELULELOR ÎN CLUSTER (7 cluster-e):

Repartizarea celulelor în clustere se realizează cu ajutorul lui „i” şi „j”.Şi


anume:

1. Se alege o celulă de pe teritoriul acoperit şi acestei celule i se atribuie un set de


canale.
2. Cele mai apropiate 6 celule ce vor utiliza acelaşi set de canale se determină
deplasându-se din centrul celulei iniţiale perpendicular pe fiecare latură a celulei
iniţiale cu „i” unităţi.
3. Mai departe se deplasează sub un unghi de 60° pozitiv în sens geometric cu „ j”
unităţi.Celulei obţinute i se atribuie setul de canale ale celulei iniţiale.
4. Se alege o oarecare celulă mai apropiată de celulele inițiale care au primit un set de
canale şi se repetă procedura de repartizare.Celulei obţinute i se atribuie un nou set de
canale.

5. Procedura se termină atunci când toate celulele au primit câte un set de canale.

Notă: În celule vecine nu se permite utilizarea seturilor de canale vecine;între


celulele cu setul iniţial de canale nu trebuie sa existe celule ce nu au primit un set de
canale şi nu trebuie să existe celule ce au primit două sau mai multe seturi de canale.

6. Pe teritoriul acoperit se formează grupuri de celule numite cluster-e a căror hotare se


indică cu o linie mai groasă.

11
12
2.8. REPREZENTAREA PLANULUI DE FRECVENȚĂ

Reprezentarea planului de frecvenţe, a canalului duplex cu setul de canale 2 se


prezintă în figura 2:

Figura 2 Planul de frecvenţe si canalul duplex nr. 3

13
CONCLUZII:
În lucrarea dată au fost analizaţi parametri unei reţele mobile cu standardul
EGSM 900. Am calculat numărul total de canale in rețea și am obținut 120 de
canale, unde un canal se folosește pentru benzile de protecție. Mai departe am
calculat numărul de celule într-un cluster dupa formula k= +ij+ și am obținut 19
de celule într-un cluster. Apoi am format setul de canale pentru fiecare celulă a
clusterului, am calculat numărul de canale de trafic într-o celulă a clusterului și am
obținut că în celulele 1,2,3,5, se folosesc cîte 5 canale iar în celulele
6,7,8,9,10,11,12,13,14,15,16,17,18,19,20 se folosesc cite 7 canale. Mai departe am
determinat distanța de reutilizare a frecvenței prin 2 metode: D  R 3k ,

D  R 3  [( x1  x 2 ) 2  ( x1  x 2 )( y1  y 2 )  ( y1  y 2 ) 2 ]
ambele rezultate au fost egale. Am
construit planul de frecvență folosit in rețea și canalul duplex 3 corespunzător.

14
BIBLIOGRAFIE

1. Ion Bănică, „Reţele de comunicaţii între calculatoare”, Bucureşti,


Teora 1998.

2.Iancu Ceapă, „Sisteme numerice de transmisiuni prin fibra optică”,


Bucureşti, Matrix Rom 1998.

3. Borcoci Eugen, „Sisteme de comutaţii digitale”, Bucureşti, Europa


Nova 1995.

4. Tatiana Rădulescu, „Telecomunicaţii”, Bucureşti, Matrix Rom 1999.

15