Sunteți pe pagina 1din 76

ARTICOLELE DIN CODUL PENAL, CORESPUNZĂTOARE

TEMELOR DE STUDIU PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA


„DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ (11)211, 212, 213, 214, 216,
217. 217 1 , 217 2 , 217\ 217 4 , 217\ 217 218, 219, 220, 236, 238, 239, 241,
242, 243, 244, 248. 252, 253, 255, 256, 264, 264 1 , 265, 266, 269, 278,
283, 286, 287, 290, 291. 306, 307, 308, 309, 309 1 , 310, 311, 312, 314,
324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 330 1 . 332, 352, 359,360, 361,362,
3621 .
Art.212 - Contaminarea cu maladia SIDA
1. Determinaţi consecinţele juridice pentru persoana, care nefiind purtător
al unei boli venerice, o transmite unei alte persoane.Persoana care
nefiind purtător al unei boli venerice o transmite altei persoane,este
pasibilă de răp.pen. conf.:
a) Art.212(1)CP
b) Art.151CP (nu știe că suferă)
c) Art.212(4)CP de un lucrător medical
2. Argumentaţi dacă alin.(4) art.212 CP RM poate fi privit ca o normă
specială faţă de art.213 CPRM.Conf. art.116CP norma generală ce
prevede 2/mai multe fapte prejudiciabile; iar cea specială – care
prevede numai cazurile speciale ale acestei fapte. Astfel, art.213
reprezintă norma generală referindu-se în general la cazurile de
încălcare din neglijență de către un lucrător medical a regulilor de
acordare a asistenței medicale, dacă aceasta a provocat vătămarea
gravă sau decesul pers.;Art.212(4) are în cuprins aceeași L.O.,
deosebirea evidiențiindu-se pt. urmarea prejudiciabilă sau pericolul de
contaminare cu maladia SIDA.În concluzie art.212(4) constituie o
normă specială față de norma generală art.213 și conf.art.116(2), în
cazul concurenței dintre n. Generală și cea specială se aplică numai
n.specială.
3. Estimaţi oportunitatea completării art.211 CP RM cu un alineat similar
cu alin.(5) art.212 CPRM.Este oportună, întrucît SIDA, la fel
constituie o boală venerică, avînd în unele situații consecințe medicale
mai grave, iar conștientizarea de către cealaltă persoană despre
posibilitatea contaminării, reduce gradul de vinovăție al subiectului
infracțiunii, reducînd în același context și gradul de pericol social al
situației.

1
4. Art.213 – Încălcarea din neglijență a regulilor și metodelor de acordare
a asistenței medicale.
5. Relataţi despre calitatea specială a victimei şi subiectului infracţiunii
prevăzute la art.213 CP RM.
Victimă – este pacientul, persoana sănătoasă sau bolnavă ce utilizează
servicii medicale.
Subiectul – lucrător medical deținătorul unei diplome de cofirmare a
studiilor superioare medicale + asistența medicală, infermieră, felcer....
6. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea, prevăzută la art.213 CP
RM, şi infracţiunea prevăzută la art.162 CP RM, deosebiri care să se
refere la obiectul infracţiunii.
art.162 art. 213
1. Obiectul material – lipsește pt. că Obiectul material – are un caracter
făptuitorul nu influiențează nemijlocit alternativ, fiind prezent în cazurile în
corpul persoanei. care încălcarea din neglijență a
regulilor medicale se exercită
influențînd direct corpul persoanei.

Obiectul jur. special – relațiile sociale Obiectul jur. special – are un caracter
2. c.p. la viața sau sănătatea persoanei. multiplu:
Obiectul jur. principal -relațiile sociale
c.p. la acordarea competentă a
asistenței medicale.
3. Obiectul jur. secundar – lipsește Obiectul jur. secundar – rel. Soc. C. P.
La viața și sănătatea persoanei.

7. Argumentaţi dacă este oportun să fie excluse cuvintele „din neglijenţă"


din dispoziţia art.213 CPRM.Nu este oportună întrucît săvîrșirea cu
intenție a acestei infr. sporește gradul prejudiciabil al faptei și rezultă
în consecință că autorul manifestă intenție și față de urmările
prejudiciabile, ceea ce va face necesară calificarea acțiunilor sale în
conformitate cu intenția făptuitorului și în dependență de urmările
prejudiciabile survenite.
8. Art.214 - Practicarea ilegală a medicinei sau a activității farmaceutice
9. Definiţi noţiunea „altă autorizaţie", utilizată în art.214 CP RM.
Conf.art.14(3) din L. privind licențierea unor genuri de activitate prin:

2
„altă autorizaţie" – copiile autorizate de pe licență pe care titularul de
licență trebuie să le obțină pt. fiecare filială sau altă subdiviziune
separată, la care va fi efectuată activitatea de bază a licenței obținute.
10.Argumentaţi dacă se va califica sau nu conform alin.(l) art.214 CP
RM, practicarea medicinii ca profesie sau a activităţii farmaceutice de
către o persoană care nu are licenţă sau altă autorizaţie, dacă aceasta a
cauzat din imprudenţă o vătămare uşoară a sănătăţii.Prin vătămare a
sănătății – se înțelege vătămarea gravă sau medie a integrității
corporale/sănătății, dacă cele comise se soldează cu urmări de o
gravitate mai redusă, se va califica conf. art.47 CCA.

11.Argumentaţi dacă ar fi sau nu oportună substituirea, în dispoziţia


art.214 CP RM, a sintagmei „practicarea medicinii ca profesie sau a
activităţii farmaceutice de către o persoană care nu are licenţă sau altă
autorizaţie" prin sintagma „practicarea ca profesie a activităţii medicale
şi farmaceutice de către o persoană care nu are studiile medicale şi
farmaceutice corespunzătoare".Practicarea medicinei ca profesie și
activitatea farmaceutică nu pot fi confundate cu studiile medicale si
farmaceutice,intrucit pt obtinerea primelor este necesara implinirea
unor etape mult mai complexe si riguroase si,inclusiv si cunostinte
profunde,studiile medicale si farmaceutice constituie o etapa
premargatoare licentierii activitatii farmaceutice si profesia
medicala.Practicarea medicinei ca profesie-ocupatie cu caracter
permanent,legata de profilaxia,diagnosticarea,tratamentul bolilor si
reabilitarea bolnavilor.Activitatea farmaceutica-domeniul stiintifico-
practic,ce include cercetari orientate spre crearea remediilor si
preparatelor medicamentoase,analize,standardizarea,inregistrarea,
producerea,informarea,livrarea si eliberarea acestora populatiei,precum
si conducerea unitatilor si subunitatilor farmaceutice.
Art.216-
Producerea(falsificarea),transportarea,păstrarea,comercializarea,oferirea
cu titlu oneros sau gratuit a produselor (mărfurilor),prestarea
serviciilor,periculoase pentru viața sau sănătatea consumatorilor
12.Identificaţi produsul infracţiunii prevăzute la art.216 CP RM.In cazul
producerii,falsificarii, produsul falsificat nu constituie obiectul material al
infr-ii,ci produsul infractiunii.

3
Conform Legii pd Protectia consumatorilor,prin “produs falsificat”,se
intelege produsul fabricat din alte componente,in alte proportii sau in alte
conditii decit cele stabilite in doc. normative,ce e prezentat drept
veritabil,deci produsul fabricat e intotdeauna de proasta calitate sau
necorespunzator standardelor.
13.Argumentaţi dacă persoana juridică poate fi victima infracţiunii
prevăzute la art.216 CI RM.Conform art.216 „victima a infractiunii este
consumatorul”,prin care conform Lg pt protectia consumatorului,se
intelege orice persoana fizica ce intentioneaza sa comande,
sa procure,foloseste produse ori servicii pt necesitati nelegate de
activitatea de intreprinzator sau profesionala.
Deci conform legii pers.jur. nu poate fi subiect al infr-ii in cauza,legea
indica expres doar persoana fizic

14.Argumentaţi dacă ar trebui completată sau redusă lista modalităţilor


normative prevăzute în dispoziţia de la alin.(l) art.216 CP RM, luând în
consideraţie prevederile Legii nr. 105 din 13.03.2003 privind protecţia
consumatorilor.Folosirea la prestarea serviciilor a produselor
periculoase pt viata,sanatatea persoanei.
Consideram necesara completarea dispozitiei art-lui cu mentiunea de
mai sus,intrucit conform art.98 al legii de mai sus,printre obligatiile
prestatorului de servicii si a producatorului este: „sa foloseasca la
prestarea serviciilor/producere numai produse si procedee
inofensive,care daca legislatia prevede trebuie sa fie
certificate.Concomitent aceasta incalcare s-ar solda cu prejudicierea
valorii aparate prin art 216.
Art.217- Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor fără scop de înstrăinare.
15.Identificaţi motivele care pot sta la baza săvârşirii infracţiunilor
prevăzute de art.217 CP
-Fara scop de instrainare
-nazuinta de a-si asigura propriul consum
-nazuinta de a curma suferinta acelor dependenti fizic de subst.narcotice
sau psihotrope.
-nazuinta afirmarii de catre faptuitor a potentialului sau stiintific.
Se cere discriminarea acestor fapte si aplicarea unor masuri de tratament
fata de persoanele respective,suplimentar traficul ilicit de droguri savirsit

4
pt consum propriu nu e incriminat de conventiile internationale
specializate.
Ex: Conv. ONU contra traficului ilicit de stupefiante si substante
psihotrope.
16.Argumentaţi dacă plantele spontane (care au crescut de la sine), ce
conţin substanţe narcotice sau psihotrope, pot sau nu să reprezinte
obiectul material al infracţiunii prevăzute la alin.(l) art.217
CPRM.Conform art.10,alin.2 al Lg c.p la circulatia substantelor
narcotice si psihotrope si (analoagele lor) precursorilor:
„proprietarul,posesorul ori beneficiarul de teren e obligat sa
nimiceasca aceste plante care cresc spontan pe teritoriul lui.”Aceste
actiuni nu se cuprind in continutul L.O prevazute in art 217 CP,ci
urmeaza a fi sanctionat conf.art.105¹ din codul c.p la Contrav.Adm.,ce
prevede raspunderea pt neluarea de catre beneficiarii folosintei
pamintului a masurilor de stirpire a cinepii salbatice,precum si art 105²
CCA ce prevede raspunderea pt...neluarea masurilor pt distrugerea
resturilor ramase dupa recoltare si a deseurilor de productie ce contin
substante narcotice.
17. Argumentați dacă a fost oportună modificarea dispoziției de l a alin.(1)
art.217 CP modificare operată prin Legea nr.277 din 18.12.2008. Prin
modificarea dispozitiei art.217(1),din 18.12.07,a fost introdusa o noua
modalitate a L.O, „semanatul”.Astfel,prin aceasta modificare
legiuitorul incrimineaza actiunea unică de semanat, adica punerea in
conditii naturale a semintelor de plante ce contin subst.narcotice sau
psihotrope,indiferent daca rezultatul roditor a survenit sau nu; iar
notiunea de cultivare reprezinta una prea larga,impiedicind
posibilitatea de a incrimina numai actiunea de introducere a semintelor
in sol.O asemenea modificare este oportuna intrucit garanteaza
micsorarea numarului de persoane ce ar tenta savirsirea unei asemenea
actiuni ilegale,precum si posibilitatea de a se eschiva pe motivul
neaparitiei plantelor propriu zise din pamint.
18. Determinaţi autoritatea competentă să elibereze autorizaţia pentru
efectuarea
operaţiunilor legate de circulaţia legală a substanţelor narcotice sau
psihotrope.Conf.art.5 al Lg.c.p la circulatia subst.narcotice si psihotrope
si procurarilor,Comisia Interdepartamentala de Combatere a Narcomaniei
si Narcobisnessului impreuna cu Comitetul permanent de control asupra

5
drogurilor din cadrul Ministerului Sanatatii,reprezinta interesele interne si
externe ale RM in problemele combaterii narcomaniei si
narcobisnesului,iar cea de-a doua are atributia exclusiva de a elibera si
retrage autorizatii pt activitati cu subst. Narcotice,psihotrope si
procurari,conf.art.7(2)a.
19Argumentaţi care alineat - (1) sau (2) - al art.217 CP RM se aplică în
cazul prelucrării marijuanei verzi.Diferenta dintre actiunile de prelucrare
ca modalitate a L.O prevazute la art.217(1) si 217(2) rezulta:
Alin.1-includerea plantelor respective in procesul de productie pt a obtine
substante narcotice sau psihotrope,cu ajutorul subst.chimice,fizice se
trateaza plantele ce contin subst.narcotice/psihotrope,in scopul obtinerii
acestor substante.
Alin.2-se aplica in scopul sporirii calitatilor de consum ale acestor
substante,(influientei lor; greutatea dozei de substanta).Astfel conf.
HGRM pd aprobarea listei subst.narcotice,psihotrope si plantelor care
contin astfel de substante depistate in trafic ilicit si cantitatile
lor,marijuana,fie verde sau uscata este o varietate a substantei de
canafis,ce se obtine din prelucrarea plantei de cinepa,deci prin prelucrarea
plantei de cinepa se obtine marijuana,si nu sporesc calitatile acestei
substante (conf al.2),deci in cazul prelucrarii marijuanei se aplica
alin.1,atunci cind ca rezultat se are in vedere obtinrea ei.Si alin.2 in cazul
tratarii ei cu anumiti agenti fizici,chimici,mecanici pt a obtine in rezultat
anumite substant cu calitati de consum mai sporite
19.Argumentaţi dacă este oportună completarea listei modalităţilor
normative, nominalizate în dispoziţia de la alin.(2) art.217 CP
RM.Completarea dispozitiei cu mentiunea „utilizarea lor in cadrul
prestarii srviciilor sau producerii de bunuri.” Intrucit urmeaza sa
intareasca prudenta producatorilor/prestatorilor de servicii,prcum si sa
reduca numarul eschivarilor intreprinse de agentii economici pt
raspunderea coform art.217
20.Definiţi noţiunea „cultivare", utilizată în alin.(l) art.217 CP
RMCultivare-insamintarea,rasadirea,ingrijirea si recoltarea plantelor ce
contin subst.narcotice si psihotrope,in lipsaautorizatiei eliberate de
Comitetul Permanent de Control asupra drogurilor.
21.Argumentaţi dacă este oportună reţinerea la calificare şi a
circumstanţei agravante „de două sau mai multe persoane" (lit.b)
alin.(2) art.217 CP RM), în ipoteza săvârşirii infracţiunii

6
corespunzătoare în condiţiile descrise la lit.b 1 ) alin.(2) art.217 CP RM -
de o persoană care a împlinit vârsta de 18 ani cu atragerea
minorilor.Prin savirsirea infr-ii de 2/m.m persoane se are in vedere
savirsirea:
1.coautoratul,doua persoane de comun acord participa la savirsirea infr-
ii.
2.de catre o persoana ce intruneste semnele subiectului de infr -e,in
comun cu o pers,ce nu intruneste aceste semne.
3.de o persoana ce intruneste semnele subiectului de infr-e,prin
intermediul unei persoane ce nu intruneste aceste semneAdica e
posibila savirsirea infr-ii si de catre o pers.care desi are virsta pt a fi
pasibila de RP,conf art.21 CP este totusi in stare de iresponsabilitate
din cauza unei stari patologice (conform art.23 CP).
+Comentariul la CP nou.
22.Argumentaţi dacă este sau nu oportună excluderea din alin.(2) art.217
CP RM a sintagmei „analoagele substanţelor narcotice sau
psihotrope".Nu,intrucit opereaza cu situatia aparitiei pe cale
experimentala a unor substante noi, care in situatia nereglementarii lor
de legislatia penala nu ar fi calificate ca infr-e. Calitatile de analoage
ale substantelor narcotice/psihotrope se stabilesc prin intermediul
expertizei. Insa,consider oportuna reglementarea calitatilor de analog al
acestor substante.
Anterior notiunea de analog nu era prevazuta de CP,deaceea era
interzisa calificarea conf.art.217 in cazul prelucrarii...subst.narcotice si
psihotrope si a plantelor ce contin aceste substante,aprobata prin
HGRM
Art.217¹- Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor în scop de înstrăinare.
23.Definiţi noţiunea „plantele care conţin substanţe narcotice sau
psihotrope", utilizată îr alin.(l) art.217 1 CP RM.Organism vegetal
(natural) din a caror componenta fizica face parte o astfel de substanta
care la consumul lor abuziv provoaca dereglari psihice si dependenta
fizica,precum si/sau substanta care poate fi utilizata ca materie prima l a
producerea de subst.narcotice/psihotrope categoia plantelor respective
sint reglementate limitativ in cadrul sect III al Listei substantelor
narcotice,psihotrope si a plantelor ce contin aceste substante in traficul
ilicit,aprobate prin HGRM.

7
24.Argumentaţi dacă introducerea seminţelor într-un sol provizoriu (în
seră sau în răsadniţă] reprezintă sau nu pregătirea de semănatul
plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope.Conf.p.14 al
HPCSI d-e practica aplicarii de catre instant.j a legislatiei pd
infractiunile legate de mijloacele narcotice si substantele cu efect
puternic toxice. Nr 12 din 22.03.97 ... semanatul semintelor in sol fara
autorizarea cuvenita pe orice terenuri,inclusiv pe cele necultivate.
Semanatul din momentul introducerii semintelor in sol,indiferent de
marimea terenului si de faptul daca ele au rasarit sau nu.Iar
modalitatile L.O a art.217 nu sint cumulative,fiecare fapta/modalitate
fiind incriminata separat din momentul producerii lor,infr-e formala.
25.Argumentaţi dacă este sau nu oportună introducerea în alin.(2) art.217 1
CP RM, după termenul „producere", a termenului „fabricare".A
fabrica-a realiza un material prin prelucrarea materiei prime intr-o
fabrica sau uzina.
A produce- mai general si se refera la obtinerea acestor substante pe cale
de sinteza fie si in conditii casnice dar de laborator.
Conform DEX
Nu,intrucit deosebirea e intre gen si specie,sinonime.
Art.217²- Circulaţia ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării
substanţelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor.
26.Determinaţi obiectul material şi produsul infracţiunii prevăzute la
art.217 2 CP RM, în cazul modalităţii de producere.„Activitatea de
producere” ca modalitate a L.O a infr-ii 217² presupune obtinerea
substantelor respective pe cale de sinteza in industrie sau in
laborator,din procurari.Astfel, obiectul material al acestei infractiuni il
constituie „precursorii” care conform Lg c.p la circulatia substantelor
narcotice,psihotrope si a precursorilor,art.1,reprezinta substanta de
origine naturala sau sintetica utilizata ca materie prima la producerea
subst. Narcotice sau psihotrope.Produsul infr-ii 217² il constituie
substantele narcotice sau psihotrope care in sensul aceleiasi legi
reprezinta substanta de origine naturala sau sintetica,precum si
preparat,continind o astfel de substanta care provoaca dereglari psihice
si dependenta fizica la consumul lor abuziv.
27.Argumentaţi care trebuie să fie calificarea în cazul obţinerii, într -o
unitate comercială, în baza unor documente false, a precursorilor în
scopul producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau

8
analoagelor lor.In sensul art.217² se are in vedere procurarea fara
autorizatie a precursorilor,iar utilizarea altor doc² ce au ca scop
„mascarea autorizatiei” nu depaseste L.O aacestei infr-i; pe cind insasi
actiunea de falsificare a doc² urmeaza a fi calificata suplimentar.
28.Argumentaţi dacă este oportună excluderea din art.217 2 CP RM a
sintagmei „scopul producerii sau prelucrării... analoagelor lor" Ca la 21
Art.217³- Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii
sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor .
29. Reproduceţi şase exemple care se referă la obiectul material al
infracţiunii prevăzute la art.217 3 CP RM.
-Masinile si dispozitivele folosite la umplerea fiolelor cu aceste
substante.
-aloxadele
-fiolele
-capsulele
-obiectele folosite pt prelucrarea substantelor
-utilajul agricol folosit pt producerea acestor substante.
30. Argumentaţi dacă infracţiunea, prevăzută la art.217 ³ CP RM, poate fi
săvârşită cu intenţie indirectă.Opinia N.Ruzutova si I.Teajkova: „ Pt
infractiunile a caror moment de consumare este momentul consumarii
faptei,intentia indirecta nu e pasibila”: Nu este logic ca faptuitorul sa
admita constient ca savirseste o fapta prejudiciabila,ori o data ce el o
savirseste,rezulta in mod inevitabil ca o si doreste.
Conform art 18C.P:
Intentia directa/indirecta:
-isi da seama de caracterul prejudiciabil al faptei;
-a prevazut urmarile ei prejudiciabile
-a dorit aceste urmari
-admite survenirea acestor urmari
31.Argumentaţi dacă este oportună excluderea cuvântului „transmitere"
din dispoziţia alin.(l)art.217 3 CPRM.Conform HPCSJ d-e practica
aplicarii de catre instanta j a legislatiei privind infractiunile legate de
subst.narcotice si subst.cu efect puternic toxice,1997,prin
„transportare”- permutarea lor dintr-un loc in altul,atit asupra sa,cit si
cu utilizarea mijloacelor de transport;iar prin „expediere”-expedierea
lorbdintr-un loc in altul,prin posta sau bagaj,adica fara participarea
nemijlocita a exportatorului,aceasta actiune considerindu -se terminata

9
din momentul primirii coletului sau bagajului.Prin
„transmitere”,conform DEX se are in vedere transferarea lui din mina
in mina in posesia unei alte persoane,in sensul art.217 avindu -se in
momentul de consumare in momentul actiunii de transmitere.Infr -le
prevazute in art.217³au un caracter limitativ spre deosebire de 217².
Art.217⁴- Sustragerea sau extorcarea substanţelor narcotice sau psihotrope
.
32.Identificaţi obiectul juridic principal al infracţiunii prevăzute la
art.217 4 CP RM.
Principal: relatiile sociale c.p la circulatia legala a subst.narcotice sau
psihotrope
Secundar: relatiile sociale c.p la posesia acestor substante.
33.Argumentaţi dacă art.217 4 CP RM este aplicabil în cazul sustragerii
sau extorcării drogurilor.Conf.Lg c.p la circulatia subst.narcotice si
psihotrope si a precursorilor, „drog”-subst-a narcotica/psihotropa de
origine naturala sau sintetica,preparat ce contine o astfel de substanta;
astfel drogul poate constitui obiectul material al inf-ii 217⁴.
Analoagele,precursorii,materialele,utilajele destinate
producerii,prepararii sau prelucrarii
subst.narcotice,psihotrope/analoagelor lor sau cultivarii plantelor ce
contin aceste subst² nu pot constituiobiectul material al infr-ii
217⁴,deaceea se aplica raspunderea conf.art.186-195 C.P
34. Argumentaţi dacă, la lit.a) alin.(2) art.217 4 CP RM, ar fi oportună
stabilirea răspunderii penale pentru sustragerea sau extorcarea
substanţelor narcotice sau psihotrope, săvârşită de o persoană care
anterior a săvârşit aceleaşi acţiuni.Consider ca asemenea situatie
trebuie calificata in cumul deoarece aceasta ar presupune o pedeapsa
mai aspra comparativ cu agravante. Iar aceasta se justifica prin
gravitatea faptei savirsite repetat,intrucit astfel se evidentiaza o
specializare a infractorului in savirsirea acestui tip de infr -i,precum si
sporirea increderii acestuia ca nu va fi descoperit.
35.Definiţi noţiunea „extorcare", utilizată în art.217 4 CP RM.Extorcare-
are acelasi inteles cu notiunea de „santaj” art.189,astfel ea presupune
imbinarea actiunii principale cu cea adiacenta,iar act-a principala o
constituie cererea de admitere a subst.narcotice.
-Santaj- cererea de a transmite b² proprietarului/posesorului/detinatorului
sau dreptul asupra acestora sau de a savîrși alte acțiuni cu caracter

10
patrimonial amenintînd cu violenta persoana, rudelele acesteia cu
răspindirea unor stiri defaimătoare despre ele, cu deteriorarea sau
distrugerea bunurilor propritarului sau cu rapirea lui sau apropiaților lui.
36.Argumentaţi ce anume desemnează sintagma „în proporţii mari sau
deosebit de mari" (lit.c) alin.(3) art.217 4 CP RM): urmările
prejudiciabile sau obiectul material al infracţiunii?Conf art.134¹(1) „in
cazul sustragerii ,insusirii, extorcarii cu subst.
narcotice,psihotrope,proportiile mici ,mari sau deosebit demari se
determina conform cantitatilor acesor substante”,cu alte cuvinte
conform parametrilor cantitativi ai obiectului material al infr -ii spre
deosebire de infr-le art 186-192 ce se refera la parametrii valorici ai
urmarilor,prejud-le,ce rezulta din aceste infr-i. (art.198)
37.Argumentaţi dacă, în art.217 4 CP RM, ar fi sau nu oportună stabilirea
răspunderii penale pentru sustragerea sau extorcarea analoagelor
substanţelor narcotice sau psihotrope.Sustragerea analoagelor
subst.narcotice,psihotrope se califica in dependenta de circumstante
conf art.186-192 C.P
Art.217⁵- Consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de
substanţe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora .
38.Identificaţi cele cinci ipoteze care se referă la modul de săvârşire a
infracţiunii prevăzute la alin.(l) art.217 5 CPRM.
1. In locurile unde au acces minorii pe terit. inst² de invatamint,de
desfacere a actiunilor de educatie,instruire.
2. In mod public
3. In institutii de reabilitare sociala si penitenciare.
4. In institutii militare
5. In locuri de agrement.
39.Argumentaţi care normă se va aplica - alin.(2) art.217 5 CP RM sau
alin.(3) art.42 şi alin.(l) art.217 5 CP RM - în cazul organizării consumul
ilegal de substanţe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora,
săvârşit în mod public sau pe teritoriul instituţiilor de învăţământ,
instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în
locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie,
instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau
sportive ori în imediata apropiere a acestora.
Art.42(3)-organizator

11
Art 217⁵(2) incrimineaza direct actiunea de organizare a consumului
ilegal de subst.narcotice/psihotrope,actiunile lui fiind indreptate direct
spre consumul acestor substante,spre deosebire de art 219,cind
organizarea speluncilor are ca scop consumul acestor substante,astfel se
aplica art.217⁵(2)
40.Decideţi asupra oportunităţii abrogării art.217⁵ CP RM, ca expresie
a excluderii pe toate planurile a răspunderii penale pentru consumul de
droguri.Traficul ilicit de droguri chiar si pt consum propriu trebuie
incriminat de Conv.Internationale relative la prevenirea si combaterea
traficului ilicit de (mai ales Conv.ONU profileaza minimul obligatoriu
de fapte cu relevanta penala,lasind la discretia statelor parti sa
augmenteze lista acestorfapte. Insa aceste fapte din art.217 ⁵;217 ce
exclud scopul de instrainare sau alta forma de venit isi pierd caracterul
de admisibilitate si oportunitate sub aspectul dr.international,avind un
caracter pur „intern”.
Orice prevederi incriminatoare de L.P autohtona ce depasesc cadrul
minimului obligatoriu stabilit de Conv² Internationale speciale isi pierd
caracterul de universale,iar cetatenii straini ce savirsesc aceste fapte nu
pot fi trasi la raspundere penala,iata de ce sub pretextul excluderii R.P
pt consumul de droguri se cere dezincriminarea faptelor de art.217 ⁵-Pt
a evita disconfortul psihic pt a evita suferintele se realizeaza consumul
propriu de subst.narcotice/psih.
Art.217⁶- Introducerea ilegală intenţionată în organismul altei
persoane, împotriva voinţei acesteia, a substanţelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor acestora .

41.Determinaţi (nu exemplificaţi), cu referire la sursele normative d e


rigoare, care sunt substanţele narcotice sau psihotrope a căror
circulaţie în scopuri medicinale este interzisă, în sensul prevederii de
la lit.e) alin.(2) art.217 6 CP RMConf.art.11 (Cap.VII) al Lg c.p la
circulatia subst.narcotice/psihotrope si a precursorilor:„circulatia subst
narcotice si psihotrope din tabelul 1,expus in anexa,e limitata si se face
numai in scopuri stiintifice. Circulatia acestor substante in scopuri
medicale e interzisa”In sensul art 217⁶ se exclude orice
prescriere/reteta medicala
42.Argumentaţi dacă introducerea ilegală intenţionată în organismul altei
persoane, împotriva voinţei acesteia, a substanţelor narcotice,
12
psihotrope sau a analogelor acestora, poate fi considerată varietate a
violenţei aplicate în cadrul tâlhăriei.In sensul art 188 atacul trebuie sa
fie insotit fie de violenta periculoasa pt viata sau sanatatea
persoanei,fie de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente,
Deci violenta trebuie sa fie legata de atacul asupra persoanei,deaceea
aducerea victimei in starea de neputinta de a se apara sau de a-si
exprima vointa,prin introducerea acestor subst.in organismul ei nu
poate fi privita ca modalitate de L.O a infr-ii de tilharie
43.Argumentaţi dacă este sau nu oportună excluderea din art.217 6 CP RM
a sintagmei „analoagele substanţelor narcotice sau psihotrope".Ca la 21
Art.218- Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a
substanţelor narcotice sau psihotrope
43. Identificaţi obiectul material în cazul fiecăreia din infracţiunile
prevăzute la art.218 CP Aln.1-retetele pt obtinerea preparatelor
narcotice/psihotrope
Alin.2-retetele sau alte doc² ce permit obtinerea preparatelor sau
subst.narcotice/psihotrop
Alin.4-subst.narcotice sau psihotrope,plantele ce le contin.
44. Argumentaţi care trebuie să fie calificarea în cazul în care
preparatele ori substanţele narcotice sau psihotrope sunt obţinute în urma
folosirii unei reţete false, cu achitarea valorii preparatelor sau
substanţelor?Daca reteta este falsa in intregim217/217² ca procurarea de
subst narcotice/psihotrope.
Daca se are in vedere falsificarea unei retete eliberate de medic -218(2).
45. Argumentaţi dacă este oportună excluderea sau menţinerea
sintagmei „săvârşite din interes material" în alin.(5) art.218 CP RM.
Da,intrucit sporeste gradul prejudiciabil al faptei,alineatele de mai
sus,referindu-se si la situatiile de consum propriu.
Art.220- Proxenetismul
46Definiţi noţiunea „înlesnirea practicării prostituţiei", specificată în
art.220 CP RM.
Conf. comentariului nou al CP:
Înlesnirea practicării prostituţiei- este activitatea orientată spre
facilitarea sau crearea de codiții pentru practicarea sau continuarea
practicării prostituției de către o altă persoană decît făptuitorul. ( ajutorul
dat unei persoane să practice prostituția).

13
Spre exemplu: punerea la dispoziție a locuinței, finanțarea organizării
unei case unde se va practica prostituția, asigurarea legăturii dintre client
și prostituată, etc.
46. Argumentaţi dacă săvârşirea proxenetismului presupune
exploatarea victimei.
Infracțiunea de proxenetism presupune practicarea prostituției de către
victimă fără a fi exploatată. Exploatarea sexuală a victimei reprezintă
scopul altor infracțiuni ca: trafic de copii – 206, trafic de ființe umane-
art.165CP. Conform pct.15 Hot.Plen CSJ c.p.la traficul de ființe umane
și copii nr.37/2004: între prostituată și proxenet există niște relații
benevole. Astfel, dacă victima nu a avut libertatea să ia hotărîrea de a
practica prostituția fapta nu constituie infracțiunea de proxenetism,
deoarece ea s-a realizat prin constrîngere și nu prin determinare.Nu este
posibl concursul ideal dintre determinarea la prostituție și constrîngerea la
prostituție. În cazul constrîngerii victima nu poate sățși dirijeze acțiunile
fiind nevoită să urmeze voința făptuitorului. În cazul determinării la
prostituție victima are o alternativă, avînd de ales între a urma voința
făptuitorului și a nu se conforma acesteia. Prin comiterea infracțiunii de
proxenetism făptuitorul trage foloase de pe urma practicării pros tituției
de către victimă. Totuși, victima își însușește o parte substanțială din
beneficii. În contrast, în cazul traficului de ființe umane/copii întreaga
activitate are loc în scopul exploatării victimei. Deaceea folosul obținut
astfel este însușit în întregime de făptuitor.Deci, între constrîngere și
determinare la prostituție există doar concurs real (art.165 +220 CP.)

47. Argumentaţi dacă a suferit sau nu schimbări înţelesul noţiunii


„determinarea la
prostituţie" din dispoziţia art.220 CP RM, din perspectiva completării
alin.(2) art.220 CPRM cu litera d) „săvârşite cu aplicarea violenţei
nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea
aplicării ei faţă de persoana care practică
prostituţia sau faţă de rudele sau apropiaţii acesteia" (completare operată
prin Legea
nr. 277 din18.12.2008).
Noțiune de „determinare la prostituție” din art.220CP nu a suferit
modificări în interpretarea ei literarlă, semnificînd întreprinderea unor
eforturi de natură a influiența o persoană să practice prostituția. Nu
contează dacă ideea de practicare a prostituției a fost sugerată victimei de

14
făptuitor sau dacă această idee se născuse mai mai înainte în conștiința ei.
Important este că făptuitorul, prin activitatea lui să fi făcut ca victima să
ia hotărîrea de a practica prostituția. Nu contează metodele prin care s -a
realizat modalitatea de determinare (supunere la chinuri,bătăi, repetate
scandaluri, etc).
În cazul completării alin.2 art.220CP cu lit,d, această agravantă se va
aplica în cazul cînd victima nu a avut posipilitatea să ia ia hotărîrea
singură, dar fiind determinată prin amenințare cu aplicarea violenței
nepericuloase sau față de rude/apropiații acesteia sau cu aplicarea
violenței nepericuloase, dar care a reprezentat un pericol real. În cazul
cînd urmările acestei violențe presupun vătămări grave, medii fapta se va
califica prin concurs att.220+151-155CP.

Art.236- Fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi sau a


titlurilor de valoare false .

48. Identificaţi patru motive care pot determina săvârşirea infracţiunii


prevăzute la art.236 CP RM.
Săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art.236CP în cele mai frecvente
cazuri poate fi determinată de următoarele motive:
1. Interesul material.
În acest caz E.F.Cercașin distinge 2 ipoteze:
a) Interesul material - pp. procurarea băuturilor alcoolice, a unor
bunuri nu prea scumpe, etc, de către adolescenți sau persoane
degradate.
b) Interesul material – pp. asigurarea unei surse de venituri.
2. Năzuința de a submina economia unei țări.
3. Năzuința de a testa vigilența celor care verifică autenticitatea
banilor, titlurilor de valoare.
4. Teribilismul – faptă care vrea să pară teribilă, grozavă, manifestare
bizară, neobișnuită, excentritate, țicneală. (Conf.DEX. și Rev. DR.
Nr.4/2009)

Indeferent care este motivul infracțiunii, acesta nu influiențează asupra


calificării infracțiunii pevăzute la art.236C, ea poate fi luată în
considerație la individualizarea pedepsei.

15
49. Argumentaţi dacă poate fi aplicat art.236 CP RM, atunci când
fabricarea presupune imitarea grosolană a banilor autentici sau a
titlurilor de valoare autentice.Din prevederile pct.4, Hot.Plen. CSJ
nr.23/2001 c.p. la fabricarea sau punerea în circulație a banilor falși
rezultă că: atunci cînd imitarea este grosolană și nu atestă o asemănare
considerabilă cu banii autentici (produsul infracțiunii fiind total
necorespunzător) nu va avea aptitudinea de a circula și astfel, nu va
putea constitui componența de infr. prev. la art.236CP.
În cazul în care necorespunderea vădită a banilor falși /titluri de
valoare autentice exclud participarea lor în circulație și nu aduc
atingere economiei țării, precum ș.a. circumstanțe ale cauzei denotă
clar intenția făptuitorului de înșelare grosolană a unei persoane sau
a unui cerc restrîns de persoane profitînd de anumite împrejurări:
- lipsă de iluminare, vedere slabă a persoanei înșelate, stare de
ebrietate, aglomerație, etc.Atunci cele comise pot fi calificate ca
pregătire de escrocherie.Se va califica ca tentativă de fabricare a
banilor falși/tiluri de val. Acțiunea îndreptată nemijlocit spre
realizarea unei astfel de fabricări, dacă din cauze independente
de voința făptuitorului acesta nu reușește să obțină o asemănare
considerabilă cu banii autentici.

50. Argumentaţi oportunitatea completării art.236 CP RM cu un alineat,


în care să se stabilească răspunderea pentru repunerea în circulaţie a
banilor falşi sau a titlurilor de valoare false de către persoana care a
constatat, ulterior intrării în posesia acestora, că sunt false (după
modelul prevederii de la alin.(3) art.313 al Codului penal român din
2009).
Conf. Hot.Plen.CSJ nr.23/2001 c.p. la fabricarea sau punerea în circulație
a banilor falși pct.6 rezultă că:
- Răspunderii penale conf.art 236CP st. supuse atît persoanele ce
au fabricat sau au pus în circulație bani falși, cît și persoanele
care în virtutea circumstanțelor au devenit posesori ai banilor
falși și care, conștientizînd acest fapt, la rîndul lor i-au pus în
circulație.
Astfel, consider că nu este necesară completarea art.236 CP RM cu
un alineat, în care să se stabilească răspunderea pentru repunerea în
circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false de către persoana

16
care a constatat, ulterior intrării în posesia acestora, că sunt false (după
modelul prevederii de la alin.(3) art.313 al Codului penal român din
2009), deoarece una din modalitățile laturii obiective este punerea în
circulație, iar punerea în circulație a banilor falși se consideră consumată
din momentul transmiterii chiar și a unui exemplar al acestora.Un alt
semn este intenția punerii în circulație, or lipsa intenție exclude
răspunderea penală pentru această infracțiune.Adică, făptuitorul își dădea
seama de punerea în circulație a banilor falși și dorește săvîrșirea acestei
acțiuni prejudiciabile. La fel, este important și stabilirea scopului special
- și anume punerea în circulație.Prezența oricărui alt scop exclude
răspunderea conf. art.236CP.
Deci, dispoziția art 236 prevede în totalitate și în mod expres toate
acțiunile faptei prejudiciabile, iar răspunderea pentru repunerea în
circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false de către persoana
care a constatat, ulterior intrării în posesia acestora, că sunt false nu este
necesară, or legiuitorul nu face nici o excepţie în privinţa oportunităţii
răspunderii persoanelor care nu au fabricat banii falşi sau titlurile de valoare
false, dar care le-au pus în circulaţie, deşi au conştientizat falsitatea lor. Numai
la individualizarea pedepsei, stabilite pentru infracţiunea prevăzută la art.236
C.pen. RM, pot conta astfel de împrejurări, cum sunt:
1) făptuitorul a) doar a fabricat, b) doar a pus în circulaţie, c) a fabricat şi a
pus în circulaţie banii falşi sau titlurile de valoare false;
2) făptuitorul – care nu a fabricat banii falşi sau titlurile de valoare false, a
devenit posesorul acestora a) intenţionat, b) din imprudenţă, c) fără vinovăţie –
după care i-a pus în circulaţie.
Oricum, în oricare din aceste situaţii.

51. Identificaţi nouă modalităţi faptice ale punerii în circulaţie,


modalitate normativă a faptei prejudiciabile prevăzute la art.236 CP
RM.
Punerea în circulație – reprezintă operațiunea prin care produsul
fabricării este introdus în angrenajul circulației financiare,
folosirea în calitate de mijloc de de plată.După cum reiese din pct.6 a
Hot.Plen.nr.23/2001mpunerea în irculație poate fi realizată prin
următoarele modalități faptice:

1Efectuare de plăți (achitarea costului mărfurilor).

17
1. Schimburi inclusiv schimburi valutare
2. Depuneri bănești la o instituție financiară
3. Darea cu împrumut
4. Donația
5. Expediere poștală
6. Înapoierea restului sub formă de bani falși
7. Depunerea drept gaj a unor valori mobiliare/titluri de valoare false.
8. Vînzarea banilor falși obținînd o sumă mai mică de bani autentici.
9. Totodată, nu reprezintă punere în circulație:
- Abandonarea
- Aruncarea
- Nimicirea ș.a. acțiuni care presupun o înstrăinare către o
persoană concretă a respectivelor falsuri.

52. Determinaţi patru deosebiri dintre infracţiunea prevăzută la ar t.236


CP RM şi infracţiune de escrocherie, deosebiri care să se refere la
obiectul infracţiunii.

art.236 CP art. 190 CP - Escrocheria

1. Obiectul generic – rel. soc. c.p. Obiectul generic – rel. soc. c.p. la
la.economia națională patrimoniu

2. Obiectul jur. special – relațiile sociale Obiectul jur. special – are un caracter
c.p. la încrederea publică în complex.
autenticitatea banilor și titlurilor de Obiectul jur. principal -relațiile sociale
valoare. c.p. la posesia asupra bunurilor mobile.
3. Nu are obiect secundar Obiectul jur. secundar – rel.soc. c.p. la
libertatea manifestării de voință sau
minimul de încredere necesar.
4. Obiectul material – are un conținut Obiectul material – este format din
diferit în funcție de modalitățile bunurile care au o existență materială,
acțiunii prejudiciabile: sunt create prin munca omului, dispun
a) În cazul contrafacerii – materia de valoare material și cost determinat.
primă din care se
confecționează banii falși/titluri

18
val. ca: hîrtia, coloranții,
filegranul,etc.
!!! – banii contrafăcuți la rîndul
său reprezintă produsul
infracțiunii (iepuizarea infr.).
b) Alterării – sunt banii /titluti de
valoare autentici, produsul infr.
îl reprezintă banii/titl.val. care
au fost supuse alterării.
c) Punerii în circulațien – sunt
banii/titl.va. falși. Aici lipsește
produsul infracțiunii.

53. Argumentaţi oportunitatea completării art.236 CP RM după modelul


art.199 din Codul penal al Ucrainei, astfel încât ca modalităţi
normative ale faptei prejudiciabile corespunzătoare să apară
„păstrarea", „procurarea", „transportarea", „expedierea" şi
„contrabanda".

Nu consider oportună completarea art.236 cu modalitățile de


„păstrare”, „procurare”, „transportare”,”expediere”, „contrabandă”,
deoarece toate aceste acțiuni sunt premergătoare punerii în circulație
avînd la bază acest scop. Astfel, după cum nici una din aceste acțiuni nu
presupun începerea executării laturii obiective a punerii în circulație și
nici nu putem fi în prezența infr. consumate.
CP al Franței prevede pentru aceste acțiuni tentativa de infr., iar pct.7. a
Hot. Plen. Nr.23 – aceste acțiuni urmează a fi încadrate ca pregătire de
punere în circulație.
Consider că pregătirea de punere în circulație este calificarea cea mai
optimă, iar tentativă nu poate exista atîta timp cît persoana nu a încercat
să-i pună în circulație, adică să înceapă executarea laturii obiective.
Art.238- Dobîndirea creditului prin înşelăciune

19
54. Definiţi noţiunea care desemnează victima infracţiunii prevăzute la
art.238 CP RM.
Victimă a infracțiunii prev. la art.238CP poate fi doar instituția
financiară, inclusiv o instituție financiară nebancară. La fel, victimă poate
fi și BNM cînd acordă credite băncilor comerciale.
Potrivit Legii instituțiilor financiare prin:
Instituție financiară – se înțelege pers.jur. care acceptă depozite sau
echivalente ale acestora, netransferabile prin nici
uninstrument de plată și care utilizează total sau parțial
aceste mijloace pentru a acorda credite sau a face
investiții pe propriul cont și risc.
!!! Orice bancă este o instituție financiară, dar nu orice instituție
financiară este o bancă.

55. Argumentaţi dacă este sau nu corect că documentaţia de credit


reprezintă mijlocul de săvârşire a infracţiunii prevăzute la art.238 CP
RM, iar creditul reprezintă obiectul material al acestei infracţiuni.
Documentația de credit nu poate reprezenta mijlocul de săvîrșire a
infracțiunii.Documentația de credit reprezintă obiectul material al
dobîndirii creditului prin înșelăciune care conține informații false.Conf.
L.instituțiilor financiare, art.3:Documentația de credit – este
documentația care stă la baza unei convenții între o bancă și o altă
persoană pentru acordarea unui credit și cuprinde următoarele informații:

1. Situația financiară curentă a solicitantului de credit și a oricărei


persoane care constituie o garanție personală;
2. Descrierea modalităților de garantare a rambursării de credit;
3. Descrierea condițiilor de creditare cuprinzînd:
- Valoarea creditului
- Rata dobînzii
- Schema de rambursare
- Obiectivul debitorului
- Scopul
4. Alte documente determinate de bancă.
5. Creditul nicidecum nu poate fi obiectul material al infr., el este
scopul infracțiunii care este unul special putînd evolua în oricare 3
forme:

20
1. Scopul obţinerii unui credit ;
2. Scopul majorării proporţiei creditului obţinut anterior;
3. Scopul obţinerii unui credit cu condiţii avantajoase (volum, termen de
rambursare, mărimea dobânzii).

Vis- a- vis de I formă - obținerea unui credit constă în primirea lui în baza
documentației de credit indiferent de formă (în numerar/virament).În cea
de-a II formă- majorarea proporției creditului se atestă spre exemplu: în
caz cînd un funcționar al băncii care pretinde că s-a concediat solicită de
la banca dată un credit, a cărui mărime depășește limitele stabilite în
Regulamentul nr.33/1996 al BNM c.p. la acordarea creditelor de către
bănci funcționarilor săi.În cea de-a III formă-obținerea unui credit în
condiții avantajoase pp. arogarea de apartenență la o categorie anumită de
beneficiari de credite, legalmente avantajați (Ex: conf.L.priv. acordarea
de credite preferențiale pe termen lung unor gategorii de tineri studioși).

Conf. Legii privind birourile istoriilor de credit:Credit – un angajament


de a acorda bani ca împrumut cu condiția rambursării lor, plății dobînzii
ș.a. plăți aferente, orice prelungire a termenului de rambursare, etc.

56. Argumentaţi care sunt efectele pozitive şi cele negative ale


modificării dispoziţiei art.238 CP RM, operate prin Legea nr.277 din
18.12.2008.Modificării dispoziţiei art.238 CP RM, operate prin Legea
nr.277 din 18.12.2008 este sintagma dacă prin aceasta au fost cauzate
instituţiei financiare daune în proporţii mari.
Astfel, această modificare a fost oportună, deoarece doar se presupunea
producerea obligatorie a daunelor în proporții mari.
Autorii ruși A.G.Korciaghin şi V.l.Tiunin recomandă, în cazul unor
infracţiuni economice, să se excludă menţiunea despre daunele în proporţii mari
din varianta-tip a acestor infracţiuni.
Susţinând opinia lui V.l.Tiunin, considerăm că art.238 C. pen. RM ar trebui
să fie completat cu alineatul (2), a cărui dispoziţie ar avea următorul conţinut:
„Aceeaşi faptă dacă a fost urmată de obţinerea creditului şi a cauzat instituţiei
financiare daune în proporţii mari". Astfel, s-ar efectua o mai bună
diferenţiere a făptuitorilor în funcţie de gradul de periculozitate socială.
Persoana, care doar a prezentat informaţii false, însă nu a obţinut creditul şi
nu a cauzat daune în proporţii mari, trebuie să beneficieze de un tratament

21
juridic mai atenuat decât persoana care a cauzat astfel de daune ca urmare a
obţinerii creditului. În primul caz, a fost preîntâmpinată producerea daunelor
în proporţii mari. În cel de-al doilea caz, daunele respective s-au produs,
daune care pot fi irecuperabile (constând în dobânzile sau comisioanele
neachitate).
Completarea dispoziţiei art.238 C. pen. RM cu alineatul (2) ar produce
inevitabil anumite repercusiuni în planul corelaţiei dintre sancţiunile celor
două alineate ale articolului dat. Astfel, în opinia întemeiată a unor autori,
legiuitorul trebuie să excludă posibilitatea aplicării, pentru varianta agravată
a infracţiunii, a unei pedepse care să fie mai mică după gravitate decât
pedeapsa pentru varianta-tip a aceleiaşi infracţiuni sau egală cu ea.2
Deoarece adoptarea alin.(2) art.238 C. pen. RM ar determina o
decompensare a gravităţii faptei de la alin.(1) art.238 C. pen. RM, propunem
atenuarea pedepsei prevăzute în cazul variantei-tip a infracţiunii respective.
Art.239- Încălcarea regulilor de creditare
57. Definiţi noţiunea „insolvabilitate", utilizată la lit.b) alin.(2) art.239
CP RM.
Conform Legii insolvabilității nr.632/2001:
Insolvabilitate - se are în vedere situaţia financiară a debitorului
caracterizată prin incapacitatea de a-şi onora obligaţiunile de
plată, inclusive fiscale.
Nu orice neachitare a datoriilor înseamnă insolvabilitate, ci numai aceea
care apare în cazul incapacităţii economico-financiare a debitorului, urmată de
pretenţiile înaintate de către creditori. Anume aceste situaţii determină adresarea
în instanţă pentru intentarea procesului de insolvabilitate.

58. Argumentaţi dacă infracţiunea, prevăzută la art.239 CP RM, poate fi


săvârşită numai în participaţie.
Infracțiunea prevăzută la art.239CP poate fi săvîrșită numai în
participație. Este necesară prezența a cel puțin 3 persoane între care să
existe o înțelegere prealabilă. Aceasta rezultă din prev.Regulamentului
nr.153/1997 al BNM c.p. la activitatea de creditare a băncilor care
operează în RM în conf. cu care în procesul de aprobare, dreptul de a lua
decizii referitor la cererile de acordare a creditelor se atribuie unui
comitet special de credit constituit dintr-un nr. de membri, nu mai puțin
de 3 persoane. Suma maximală a unui credit care poate fi acordat fără
aprobarea de către comitetul special de credit la nivel de filială, este

22
determinată în prevederile politicii generale de creditare a băncii. Orice
tranzacție de credit poate fi încheiată numai cu avizul a cel puțin 3
persoane

59. Argumentaţi dacă este oportună abrogarea art.239 CP RM, luând în


consideraţie prezenţa în legea penală a art.335 „Abuzul de
serviciu".Nu este oportună abrogarea art.239 CP RM, luând în
consideraţie prezenţa în legea penală a art.335 „Abuzul de serviciu".
Deoarece norma prev la art.335 este una generală,iar cea de la art.239
una specială, deoarece nu ar exista componență de infracțiune dacă nu
ar exista modalitatea de încălcare a regulilor de creditare. Încălcarea
regulilor de creditare de către persoanele cu funcție de răspundere
constituie o situație premiză necesară existenței acestei infracțiuni
60. Art.241- Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător
61. Definiţi noţiunea „codul fiscal", utilizată în dispoziţia de la lit.d)
art.125 CP RM.

Conf. CF RM, art.5:


Cod fiscal (IDNO) – înseamnă nr. personal de identificare al
contribuabilului atribuit în modul stabilit de CFRM.

= nr. de identificare de stat atribuit în corespundere cu Legislația


priv.înregistrarea întreprinderilor/organiz., se consideră cod fiscal din
ziua eliberării certificatului de înregistrare care atestă identitatea,
nr.de identificare de stat și a codului fiscal.

Conf. art.86- fiecare persoană care obține venit sau care efectuiază
plăți impozabile utilizează codul fiscal atribuit (obținut) în scopul
evidenței contribuabililor.
Conf. art.165 CF –orice persoană este obligată conf.LF să prezinte
organului fiscal dare de seamă fiscală sau alte documente, trebuie să
indice în aceasta codul fiscal.

62. Argumentaţi care sunt normele având calitatea de norme speciale în


raport cu prevederea de la lit.b) art.125 CP RM.

23
Lit.b) art.125 CP RM prevede desfășurarea unor genuri de activitate
interzise de lege.
Genurile de activitate interzise de lege care au calitatea de norme
speciale în orice caz sunt cele prohibite în mod absolut de LP sau de
contravențională. Aceste norme speciale sunt: traficul de ființe umane/de
copii, sclavia și condițiile similare sclaviei, proxenetismul, pra cticarea
prostituției, fabricarea sau difuzarea obiectelor pornograficeGenurile de
activitate interzise în unele cazuri se află sub o prohibiție relativă. Astfel,
conf. art.10 L.c.p. la antreprenoriat și întreprinderi, altor întreprinderi
decît întreprinderilor de stat nu li se permite să producă și să
comercializeze tehnică militară și de luptă, substanțele explozive, precum
și să producă oricare feluri de arme, să imprime și să bată moneda,etc.
63. Argumentaţi dacă este oportun a stabili răspunderea, în alin.(l)
art.241 CP RM, pentru practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător
în proporţii mari.
64. Art.243- Spălarea banilor
65. Identificaţi momentul de consumare a infracţiunii prevăzute la
art.243 CP RM.
Infr. de spălare a banilor are o componență formală și se consideră
consumată din momentul săvîrșirii acțiunilor de:
- Convertire
- Tăinuire
- Deghizare
- Achiziționarea
- Deținerea
- Utilizarea
În modalitatea asocierii și înțelegerii infr. are o componență formal-
redusă, fiind consumată din momentul începerii activității infracționale.
66. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea de spălare a banilor
(art.243 CP RM) şi infracţiunea prevăzută la art.199 „Dobândirea sau
comercializarea bunurilor despre care se ştie că au fost obţinute pe cale
criminală" din Codul penal, deosebiri care să se refere la obiectul
infracţiunii.

art.243 CP-spălarea banilor art. 199 CP – dob.bunurilor,


comercializarea care au fost obținute
pe cale criminală

24
1. Obiectul generic – rel. soc. c.p. Obiectul generic – rel. soc. c.p. la
la.economia națională patrimoniu ce protejează proprietatea.

2. Obiectul jur. special – relațiile sociale Obiectul jur. special – are un caracter
c.p. la sursa și proveniența licită, multiplu:
precum și circulația corectă în Obiectul jur. principal -relațiile sociale
operațiunile financiare a mijloacelor c.p. la interdicția dobîndirii sau
bănești, a bunurilor, veniturilor. comercializării bunurilor despre care
se știe că au fost dobîndite pe cale
criminală.
Obiectul jur. secundar – realizarea
procesului de justiție, identificarea și
sancționarea infracțiunilor.
3. Obiectul material : Obiectul material – bunurile care
- Bunurile care constituie provin din comiterea infr. și care au o
venituri ilicite- se au în existență materială, sunt create prin
vedere numai veniturile munca omului, dispun de valoare
obținute în urma săvîrșirii material și cost determinat, fiind
infracțiunii; bunuri mobile și străine pentru
- Documentele sau alte acte făptuitor.
juridice care conțin
informații privind natura,
originea, mișcarea,plasarea
sau apartenențamijloacelor
bănești a bunurilor sau
veniturilor ilicite.

67. Argumentaţi care sunt efectele pozitive şi cele negative ale


modificării dispoziţiei de la alin.(l) art.243 CP RM, operate prin Legea
nr.243 din 16.11.2007.
După modificarea art.243 CP din 2003, dispoziția acestuia a devenit
mult mai largă, astfel legiuitorul a racordat prevederile LP interne la cele
internaționale, în special la prevederile Convenției de la Strasbourg din
1990 c.p. la spălarea banilor. Iar referitor la modificările din 2007:
Efecte pozitive Efecte negative

25
Păstrarea termenului/ jargonului de Neexluderea agravantei de repetare.
1. spălare a banilor din raționamentul
de a facilita comunicarea și pentru că
acest termen a invadat legislația
Națională și internașională după varii
recomandări de schimbare a
denumirii.
S-a prevăzut pedeapsa pt. pers.jur., Nu este oportun a indica formele de
2. deoarece mai întîi nu era stabilită. participare la orice asociere, înțelegere,
deoarece transformă tentativa în infr.
consumată.

Excluderea expresiilor de
3. dobîndire,posesie sau utilizarea de
bunuri, deoarece cunoscînd că acestea
provin din săvîrșirea unei infr.,
participare la orice înțelegere,
complicitatea prin ajutor/sfaturi în
vederea comiterii acțiunilor puteau
face confuzii cu dispoziția art.199 CP.
4. Excluderea expresiei și finanțării
terorismului, pt. că acțiunile de
spălare a banilor se comit în
majoritate pt. susținerea activității
teroriste, iar activitatea de finanțare a
terorismului nu ține de LP, dar de acte
normative speciale.

5. Introducerea agravantei în proporții


deosebit de mari, deoarece existau
multiple întrebări de la ce proporții se
considera existentă infr.

6. Includerea expresiei de convertire.

26
68. Definiţi noţiunea „convertirea bunurilor", specificată în dispoziţia
art. 243 CP RM.
Conf.comentariului nou al CP:„Convertirea bunurilor" – pp. schimbarea
bunurilor care constituie venituri ilicite în anumite valori cu caracter
economic pt. a le atribui un caracter legal (procurarea de imobile,rularea
sau investirea banilor în afaceri

69. Argumentaţi dacă noţiunea „venituri ilicite", utilizată în dispoziţia


art.243 CP RM, se referă doar la venituri rezultate din săvârşirea de
infracţiuni sau şi la venituri rezultate din alte activităţi ilicite. Spălarea
banilor este un delictum subsequens și este conexă unei fapte primare
care și devine sursa venitului spălat.Astfel,Venituri ilicite – st. bunuri
destinate, folosite sau rezultate direct/indirect din săvîrțirea unei
infracțiuni, orice beneficiu obținut din aceste bunuri, precum și bunuri
convertite sau transformate, parțial sau integral din bunuri d estinate,
folosite saurezultate di săvîrșirea unei infracțiuni și din beneficiul
obținut din aceste bunuri.Prin urmare, norma devine aplicabilă doar
atunci cînd bunurile ce constituie venituri ilicite au în calitate de sursă
de proveniență săvîrșirea anterioară a unei alte infracțiuni.Interpretarea
corectă a noțiunii de venit este o problemă-cheie. În acest sens,
acordurileinternaționale poartă un caracter de recomandare, iar
doctrina nu este deloc univocă.Iar legiuitorul nostru a preluat sensul
restrictiv al noțiunii, adică înțelegînd prin venit doar veniturile
provenite din infracțiuni, fapt cu care sunt de acord.
70. Argumentaţi dacă este oportună modificarea prevederii de la lit.b)
alin.(3) art.243 CP RM - „în proporţii deosebit de mari" - prin prisma
prevederilor Legii nr. 190 din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi
combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.Modificarea
prevederii de la lit.b) alin.(3) art.243 CP RM - „în proporţii deosebit de
mari" este oportună, deoarece ridica multiple întrebări cu privire la
valoarea sumelor spălate, adică de la ce proporții se considera
existentă infracțiunea.
Astfel, se putea considera de la 500 u.c. adică în proporții mari, iar
dacă se spălau 5 u.c., atunci făcînd referință la alin.2 art 16CP și ținîn d
cont de faptul că infr. prev. la art.243CP este o infr. mai puțin gravă,
aceste 5 u.c. nu erau suficiente pt. a declanșa o urmărire penală.
La fel erau suspecte operațiunile începînd cu 300 000 lei sau 500 000
lei, pt. că este diferit pericolul social al faptelor de spălare a banilor în

27
care au fost implicate 10 000lei (proporții mari) și al celor în care s -a
operat cu sume ce depășesc cu mult chiar proporțiile deosebit de mari.
Deaceia este importantă includerea acestei agravante.
Art.244- Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor
71. Definiţi noţiunea „obiecte impozabile", utilizată în dispoziţia de la
alin.(l) art.244 CP RM.
Obiectele impozabile formează obiectul material al infr. realizate în
modalitatea de tăinuire a altor obiecte impozabile. În doctrina jur.prin:
Obiecte impozabile – reprez. Faptele jur. care determină obligația
contribuabilului de a achita impozitul.

Conf. L. priv. Bazele sistemului fiscal 1992:


Obiecte impozabile – st. veniturile, beneficiul, valoarea mărfurilor,
operațiunile cu hîrtiile de valoare, folosirea resurselor naturale, iclusiv a
pămîntului, genurile de activitate, TVA,etc.

72Determinaţi două deosebiri dintre infracţiunea, prevăzută la art.244


CP RM, şi infracţiunea prevăzută la art.361 CP RM, deosebiri care să
se refere la subiectul infracţiunii.

Art.244 – evaziune fiscală Art.361-


Confecționarea,păstrarea/vînzarea
documentelor false

Subiectul infr: -pers.fiz-16 ani. - Pers.fiz.-16 ani. Nu are


1. Subiectul trebuie să aibă calitatea calitate specială.
specială:
Să fie coducătorul întreprinderii,
instituției sau organizației sau
contabil-șef, director-financiar-
contabil, ori să ocupe o altă funcție în
cadrul acesteia care i-ar permite să
țină documentele contabile,fiscale sau
financiare, ori să dispună de obiectele
impozabile.
Persoană juridică care desfășoară Persoană juridică – nu este subiect al
2. activitate de întreprinzător trebuie să infr. prev. la art. 361CP.

28
aibă calități speciale:
- Să fie contribuabil (Ex: SC,
cooperativa, întreprindere
de stat sau municipală,
uniunile acestora, instituția
privată ce activează în
domeniul financiar,
asociația obștească,
fundație, organizațiile social
politice, etc. – toate acestea
cu excepția autorităților
publice și instituțiile
publice.

72. Decideţi asupra oportunităţii modificării denumirii art.244 CP RM din


„Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor" în
„Evaziunea fiscală a persoanelor juridice".
Modificarea denumirii art.244 CP nu este oportună, deoarece termenii de
întreprindere, instituție și organizație chiar dacă la prima vedere par a fi
sinonimi cu cel de pers. jur. nu este așa din punct de vedere juridic.Primii
avînd un sens mult mai larg.Astfel, CP nu ne dă o definiție a pers. jur, iar
conf. art.55 CC:
Persoana juridică – este organizația care posedă un patrimoniu distinct și
răspunde pt. obligațiile sale cu acest patrimoniu, poate , poate să
dobîndească și să exercite în nume propriu drepturi patrimoniale și
personal nepatrimoniale să-și asume obligații, poate fi reclamant și pârât
în instanța de judecată.
Iar calitatea de subiect al evaziunii fiscale în calitate de contribuabil o pot
avea și întreprinderile individuale care conf. L.c.p.la antreprenoriat și
întreprinderi 1992:
- Întreprinderea are dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în
conformitate cu prezenta Lege.
Întreprinderea-persoană juridică şi întreprinderea-persoană fizică au
aceleaşi drepturi şi obligaţii, cu excepţia răspunderii patrimoniale pentru
obligaţiile lor.
La fel conf art.14:

29
Întreprindere individuală - este întreprinderea care aparţine cetăţeanului,
cu drept de proprietate privată, sau membrilor
familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.
Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor
cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sînt
interzise de legislaţie.
În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală - gospodăria
ţărănească (de fermier).
Întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual.
Astfel, evaziunea fiscal nu se referă doar la pers.jur. după cum subiect al
acestei infracțiuni poate fi și persoana fizică.
Art.248- Contrabanda
73. Definiţi noţiunea „valori culturale", utilizată la alin.(4) art.248 CP
RM.
Conform Hot.Plen. CSJ în cauzele privind contrabanda și contravențiile
administrative vamale 1997:
Valori culturale - se considera valorile cu caracter religios sau laic pe care
fiecare stat le considera ca prezentind interes pentru arheologie, perioada
preistorica, istorie, literatura, arta si stiinta si care sint raportate la categoriile
enumerate mai jos:
a) colectii rare si mostre ale florei si faunei, mineralogiei, anatomiei si obiecte
care prezinta interes pentru paleontologie;
b) valori ce se refera la istorie, inclusiv la istoria stiintei si tehnicii, istoria
razboaielor si societatilor, cit si cele referitoare la viata personalitatilor nationale
de vaza, oamenilor de cultura, savantilor si artistilor si la evenimentele nationale
remarcabile;
c) comorile arheologice (inclusiv obisnuite si secrete) si descoperirile
arheologice;
d) partile componente demontate ale monumentelor de arta si istorie si locurilor
arheologice;
e) obiectele cu o vechime de peste 100 de ani, cum ar fi inscriptiile, monedele si
stampilele imprimate;
f) materialele etnologice;
g) valorile de arta:
- pinze, tablouri si desene complet lucrate de miina pe orice baza si din orice
materiale (cu exceptia desenelor si produselor industriale ornamentate cu miina);
- opere originale de arta sculpturala din orice materiale;

30
- opere originale de gravura, stampa si litografie;
- colectii originale de arta si ansambluri din orice materiale;
h) incunabule si manuscrise rare, carti, documente stravechi si publicatii, care
prezinta un interes deosebit (istoric, artistic, stiintific, literar etc.), separat sau in
colectii;
i) timbrele postale, timbre de impozitare si analogice, separat sau in colectii;
i) arhive, inclusiv arhive de fonograme, de cinema si de fotografii;
j) mobila cu o vechime de peste 100 de ani si instrumente muzicale stravechi.
74. Argumentaţi dacă este sau nu necesară calificarea suplimentară
conform alin.(2) art.217 CP RM, în cazul transportării substanţelor
psihotrope peste frontiera vamală a Republicii Moldova, dacă
făptuitorul nu urmăreşte scopul de înstrăinare.Conform recomandării
prevăzute în Hot.Plen. CSJ în cauzele privind contrabanda și
contravențiile administrative vamale 1997, pct.15:Daca concomitent cu
contrabanda persoana savirseste si alte infractiuni (incalcarea regulilor cu
privire la operatiile valutare, pastrarea, livrarea mijloacelor narcotice si etc.),
actiunile vinovatului trebuie calificate in cumulul infractiunilor comise. Deci,
este necesară calificarea prin concurs conf.art.217 (2), deoarece făptuitorul
nu urmărește scopul de înstrăinare
75. Argumentaţi care ar fi efectele pozitive şi cele negative ale
substituirii, în alin.(3) art.248 CP RM, a cuvintelor „a armament ului.
... a muniţiilor" prin cuvintele „a armamentului, ...a armelor de foc, a
muniţiilor, cu excepţia armelor de vânătoare cu ţeava lisă şi a
cartuşelor la ele" (după modelul prevederii de la alin.(3) art.281
„Contrabanda" al proiectul actualului Cod penal al Republicii
Moldova)
76. Art.252- Insolvabilitatea intenţionată
77. Identificaţi cele două ipoteze care privesc ambianţa infracţiunii
prevăzute la art.252 CP RM.
Ambianța infracțiunii presupune una din următoarele 2 ipoteze:
1. Desfășurarea procedurii judiciare de insolvabilitate sau a
procesului extrajudiciar de restructurare;
2. Prevederea stării de insolvabilitate.
În lipsa acestor ambianțe cele săvîrșite își pioerd trăsătura particularizantă
în raport cu alte infracțiuni și deaceea necesită calificarea în baza
art.190,191, 360,361 ... CP

31
78. Argumentaţi dacă administratorul provizoriu (administratorul
insolvabilităţii) poate fi subiectul infracţiunii de insolvabilitate
intenţionată.
Administratorul provizoriu nu poate fi subiectul infr. prev la art.252CP.

CP prevede expres că subiectul trebuie să aibă calitatea specială de:

- Debitor pers.fiz. ce desfășoară activitate de individuală de


întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale,
administratorii SC, membrii organelor administrative(executive),
lichidatorii.

Conf. L insolvabilității nr.632/2001, art.27:

- Administratorul insolvabilității(provizoriu) este o persoană fizică


înregistrată în calitate de întreprinzător individual, independentă
fașă de creditori și debitor.

Iar conform art.82 a insolvabilității nr.632/2001:

- Pentru comiterea de acțiuni ilegale în procesul exercitării


atribuțiilor, administratorul poartă răspundere administrativă sau
penală. Astfel, administratorul provizoriu va răspunde penal însă
nu conf.art. 252 ci conf. altor articole ca:190-escrocheria ,328-
depășirea atribuțiilor de serviciu

79. Decideţi asupra oportunităţii modificării art.252 CP RM, astfel încât


şi persoanele juridice să poată fi subiecţi ai infracţiunii de
insolvabilitate intenţionată.Modificarea art.252 astfel încît pers.jur. să
fie subiect al infr. cred că este oportună, deoarece conf. art.21 CP.
Pers. jur. este pasibilă de răspundere penală pentru o faptă prevăzută de
legea penală dacă există una din următoarele condiţii:
a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea
necorespunzătoare a dispoziţiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau
interdicţii pentru efectuarea unei anumite activităţi;
b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu
corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate;
c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporţii
considerabile persoanei, societăţii sau statului a fost săvîrşită în interesul
acestei persoane juridice sau a fost admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de
organul sau persoana împuternicită cu funcţii de conducere a persoanei juridice
32
respective. Astfel, insolvabilitatea intenționată este declarată în
folosul/interesul pers.jur. ci în interesul persoanelor care o conduc. Pers.
Jur. În acest caz fiind victimă alături de creditori.Iar în acest caz este
inoportună răspunderea penală a pers.jur.
Art.253- Insolvabilitatea fictivă
80. Descrieţi calităţile speciale ale subiectului infracţiunii prevăzute
laart.253 CP RM.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, ajunsă la vârsta de
16 ani, care este descrisă prin prisma unor semne speciale obligatorii ce rezultă
L. insolvabilității nr.632/2001:
1. Pers.fiz. care desfășoară activitate de întreprinzător;
2. Membrul organului executive al pers.jur. care desfășoară activitate de
întreprinzător;
3. Persoana care conf. legislației are dreptul să reprezinte Pers.jur. care
desfășoară activitate de întreprinzător;
4. Asociații cu răspundere nelimitată;
5. Lichidatorii debitorului, dacă lichidarea se efectuiază conf. altor legi
decît L. insolvabilității.
81. Argumentaţi dacă art.253 CP RM este o normă specială in raport cu
art.332 CP RM sau cu art.361 CPRM.
Aplicarea art.253 CP exclude necesitatea calificării suplimentare în baza
art.361CP – avîndu-se în vedere modalitatea de folosire a documentelor
false. Deoarece calificarea se face conform concurenței dintre
normelegenerale și cele speciale a art.116CP, aplicîndu-se norma
specială.Pentru că nu ar exista componență de infr. dacă nu ar exista
modalitatea de folosire a documentelor false.În unele cazuri, falsificarea
constituie o situație premisă necesară existenței unei infraciuni, precum
este în art.253CP. Astfel, confecționarea, falsificarea documentelor
privind intentarea procesului de insolvabilitate depășește cadrul acestei
infr. și necesită calificare suplimentară cu art.332, 361CP.Pentru că
folosirea documentelor false (ca și alte fapte care derivă din falsificarea
documentelor) nu se raportează la nici unul din tipurile de falsificare a
documentelor, avînd la bază clasificarea în funcție de rolul îndeplinit în
alcătuirea componenței de infracțiune

82. Decideţi asupra oportunităţii modificării art.253 CP RM, astfel


încât şi persoanele juridice să poată fi subiecţi ai infracţiunii de
insolvabilitate fictivă. Modificarea art.253 astfel încît pers.jur. să fie

33
subiect al infr. cred că este oportună, deoarece conf. art.21 CP. Pers.
jur. este pasibilă de răspundere penală pentru o faptă prevăzută de legea
penală dacă există una din următoarele condiţii:
a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea
necorespunzătoare a dispoziţiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau
interdicţii pentru efectuarea unei anumite activităţi;
b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu corespunde
actelor de constituire sau scopurilor declarate;
c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporţii
considerabile persoanei, societăţii sau statului a fost săvîrşită în interesul
acestei persoane juridice sau a fost admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de
organul sau persoana împuternicită cu funcţii de conducere a persoanei juridice
respective.
Astfel, insolvabilitatea fictivă nu este declarată în folosul/interesul
pers.jur. ci în interesul persoanelor care o conduc. Pers. Jur. În acest caz
fiind victimă alături de creditori.Iar în acest caz este inoportună
răspunderea penală a pers.jur.
Art.255- Înşelarea clienţilor
83. Identificaţi calităţile speciale ale victimei şi ale subiectului
infracţiunii prevăzute la art.255 CP RM.
Subiectulinfracțiunii este persoana fiz. responsabilă-16ani.
Subiectul trebuie să aibă calitatea specială de comerciant sau prestator,
lucrător al întreprinderii de servicii sociale sau comunale, care
îndeplinește lucrări la întreprinderile respective. Nu importă dacă
vinovatul lucrează permanent sau provizoriu în sfera de servire a
clienților.
Calitatea subiectului se dovedește prin licență (autorizație) și înregistrarea
de stat corespunzătoare (inclusiv deținerea patentei de întreprinzător).
Dacă persoana nu are această calitate specială, erijîndu-se în
comerciant/prestator, ea poate fi trasă la răspundere pt. escrocherie.
Victima infr. are calitatea specială de client al subiectului, altfel spus
consumatorul.
84. Determinaţi două deosebiri dintre infracţiunea, prevăzută la art.255
CP RM, şi infracţiunea de escrocherie (prevăzută la art.190 CP RM),
deosebiri care să se refere la latura subiectivă a infracţiunii.
85. Argumentaţi dacă ar fi oportun ca subiect al infracţiunii de înşelare
a clienţilor să fie recunoscută persoana juridică, cu excepţia autorităţii

34
publice.Cred că ar fi oportun ca subiect al infr. să fie pers. jur.,
deoarece în principiu este întrunită una din condițiile prev. la art 21
(3), pct.c) CP privind pasibilitatea de răspundere penală a pers.jur., iar
infr. de înșelare a clienților trebuie să fie săvîrșită în proporții mari sau
deosebit de mari.
Daunele în proporții mari/deosebit de mari includ în sine caracterul
considerabil al daunelor.
Conf. art.126 (2) CP:Caracterul considerabil se stabilește luînd în
considerare următoarele circumstanțe:
- Valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă;
- Starea materială și veniturile obținute de victimă;
- Numărul persoanelor întreținute de victimă.
Art.264- Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de
transport .
86. Determinaţi locul săvârşirii infracţiunii prevăzute la art.264 CP RM.
Conform Hot.Plen.CSJ nr.20/1999, despre practica judiciara cu privire la
aplicarea legislatiei in cadrulexaminarii cauzelor penale referitor la incalcarea
regulilor de securitate
a circulatiei si de exploatare a mijloacelor de transport:
Pentru calificarea în baza art.264 C.P. nu importa locul unde a fost
savirsita infractiunea. Aceasta poate fi automagistrala, strada, curte, teritoriu al
intreprinderii, cîmp și alte locuri, unde este posibilă circulatia mijloacelor de
transport.
Important este ca locurile să fie deschise pentru circulație și să fie
administrate în calitate de drumuri publice sau teritorii adiacente ale acestora.
87. Argumentaţi dacă implicarea cu vinovăţie a victimei în accidentul
rutier îl absolvă pe conducătorul mijlocului de transport de
răspunderea penală în baza art.264 CP RM.
Astfel, în procesul calificării, urmează să se stabilească, înainte de toate,
care anume reguli de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de
transport au fost încălcate de către făptuitor. Regulamentului circulaţiei rutiere
din 27. 07.1999 (în continuare – RCR din 27.07.1999 este actul normativ care
prevede regulile circulației rutiere în scopul asigurării securității conducerii
mijlocului de transport în procesul deplasării lui (începerii mișcării) și pînă la
stoparea deplină a acestei mișcări.

35
Conform Hot.Plen.CSJ nr.20/1999, despre practica judiciara cu
privire la aplicarea legislatiei in cadrulexaminarii cauzelor penale referitor la
incalcarea regulilor de securitate a circulatiei si de exploatare a mijloacelor de
transport:
Nu poate fi temei pentru eliberarea conducatorului auto de raspundere
penala in cazul in care in actiunile lui exista componenta infractiunii, chiar si in
cazul in care regulile circulatiei rutiere si/sau de exploatare a mijloacelor de
transport au fost incalcate si de catre patimit (conducator auto, pieton, pasager
ori de catre alt participant la trafic). În acest caz se poate vorbi despre
responsabilitate reciprocă a participanților la trafic.
Asemenea circumstante pot fi luate in consideratie de catre instanta judiciara
doar ca circumstante atenuante.
88. Decideţi asupra oportunităţii menţinerii circumstanţei agravante
„săvârşită în stare de ebrietate" la alin (2), (4) şi (6) art.264 CP RM ,
din moment ce, la lit.j) alin.(l) art.77 CP RM, se menţionează că la
stabilirea pedepsei se consideră circumstanţă agravantă „săvârşirea
infracţiunii de către o persoană în stare de ebrietate. Instanţa de
judecată are dreptul, în funcţie de caracterul infracţiunii, să nu
considere aceasta ca o circumstanţă agravantă".Noţiunea „stare de
ebrietate” este definită în Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale
nr.401 din 3.10.2006 cu privire la examinarea medicală pentru stabilirea
stării de ebrietate şi naturii ei: stare survenită în urma consumului de alcool
şi/sau de alte substanţe ce provoacă ebrietate şi care are drept urmare
dereglarea psihofuncţională a organismului.Susţinem opinia lui A.Saharciuk,
potrivit căreia gradul de ebrietate trebuie luat în consideraţie la
individualizarea pedepsei pentru infracţiunea examinată. Anume gradul de
ebrietate, şi nu însăşi ebrietatea. Accentuam aceasta, pentru că, în
conformitate cu alin.(2) art.77 C.pen. RM, dacă circumstanţele menţionate la
alin.(1) al acestui articol sunt prevăzute în articolele din Partea Specială a
Codului penal în calitate de circumstanţe agravante ale infracţiunii
corespunzătoare, ele nu pot fi considerate concomitent ca circumstanţe care
agravează pedeapsa. Or, la lit.j) alin.(1) art.77 C.pen. RM ca circumstanţă
care agravează pedeapsa e nominalizată „săvârşirea infracţiunii de către o
persoană în stare de ebrietate”. În concluzie, aplicarea răspunderii conform
alin.(2), (4) şi (6) art.264 C.pen. RM exclude referirea la lit.j) alin.(1) art.77
C.pen. RM. Această concluzie o confirmă şi recomandările corespunzătoare
din pct.11 al Hotărârii Plenului nr.20/1999.Astfel consider că este oportună

36
excluderea circumstanţei agravante „săvârşită în stare de ebrietate" la
alin (2), (4) şi (6) art.264 CP RM , din moment ce, la lit.j) alin.(l)
art.77 CP RM este prevazută, deoarece ar fi cu totul inechitabil ca, în
cazul infracțiunii prevăzute la această normă starea de ebrietate să fie
luată în considerație și la individualizarea pedepsei. Ar fi o înțelege re
eronată a principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei
penale fixat în art.7 CP.
Art.264¹- Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu
grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe

89. Definiţi noţiunea „alte mijloace de transport mecanice", utilizată în


art. 132 „Mijloacele de transport" din Codul penal.Conform art.132
C.pen. RM, prin „mijloace de transport” se înţelege toate tipurile de
automobile, tractoare şi alte tipuri de maşini autopropulsate, tramvaiele şi
troleibuzele, precum şi motocicletele şi alte mijloace de transport mecanice.
Există o interpretare judiciară a noţiunii „alte mijloace de transport mecanice”.
Astfel, conform pct.2 al Hotărârii Plenului nr.20/1999, prin:
„Alte tipuri de maşini autopropulsate” - se înţelege mijloacele de transport care
circulă în mod ocazional pe drumurile publice, fiind destinate executării unor
lucrări de construcţie, agricole, silvice sau altor activităţi (macarale, excavatoare,
combine de recoltare etc.). Prin „alte mijloace de transport mecanice” se înţelege
orice mecanisme puse în mişcare cu ajutorul unui motor cu volumul de lucru nu
mai mic de 50 cm3, care sunt subiecte ale regulilor de securitate a circulaţiei sau
de exploatare a mijloacelor de transport.
Mopedul, motoreta, scuterul, bicicleta cu motor şi alte asemenea vehicule nu
intră sub incidenţa noţiunii „mijloc de transport”, deci nu pot constitui mijlocul
de săvârşire a infracţiunii prevăzute la art.264 C.pen. RM.
90. Argumentaţi dacă este necesară calificarea suplimentară în baza
alin.(l) art.264 1 CP RM. atunci când urmările prejudiciabile,
nominalizate în art.264 CP RM, se află în legătură cauzală cu
încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport - concretizată în conducerea mijlocului de
transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică
cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanţe
narcotice, psihotrope şi/sau de alte substanţe cu efecte similar e.Conf.
comentariului nou al CP:

37
În cazul încălcării regulilor de securitate a circulației sau de
exploatare a mijloacelor de transport de către conducătorul în stare de
ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de
substanțele narcotice,psihotrope și alte substanțe cu efecte similare ce a
provocat o vătămare medie/gravă integrității corporale sau sănătății
persoanei, ori decesul victimei din imprudență, fapta se califică doar
potrivit aliniatului respectiv al art.264 CP, nefiind necesară calificarea
suplimentară în baza art.264¹CP.
Suplimentar din articolul V.Stati Rev.Naț. Dr:
Pentru calificarea acţiunii conform alin.(1) art.2641 C.pen. RM, nu are im-
portanţă dacă s-au produs ori nu urmări prejudiciabile. Producerea urmărilor
prejudiciabile excede limitele infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.2641 C.pen.
RM. De aceea, necesită calificare suplimentară conform art.149 sau 157 C.pen.
RM. Aceasta în cazul în care făptuitorul nu a încălcat nici o regulă de securitate
a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport. Dacă însă, în condiţiile
reliefate mai sus, le-a încălcat, i se va aplica răspunderea conform alin.(2), (4)
sau (6) art.264 C.pen. RM. Bineînţeles, în acest caz, la calificare nu va fi
necesară reţinerea prevederii de la alin.(1) art.2641 C.pen. RM.
91. Argumentaţi dacă a fost oportună excluderea cuvintelor „ori daune
materiale în proporţii mari" din dispoziţia de la alin.(l) art.264 CP RM,
excludere operată prin Legea nr.45 din 21.04.2005.Excluderea
cuvintelor „ori daune materiale în proporţii mari" din dispoziţia de la
alin.(l) art.264 CP RM, excludere operată prin Legea nr.45 din
21.04.2005 a fost oportună, deoarece ca urmare a acestei modificări,
mijlocul de transport, alte bunuri mobile sau imobile reprezintă obiectul
material al faptei prevăzute la art. 242 „Încălcarea regulilor de circulaţie
rutieră soldată cu deteriorarea bunurilor materiale ori cu cauzarea de leziuni
corporale uşoare” din Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat
de Parlamentul Republicii Moldova la 24.10.2008 (în continuare – C.contr.
RM).Tocmai de aceea, la 11.10.2005, Colegiul penal al Curţii Supreme de
Justiţie a decis aplicarea art.124 din Codul cu privire la contravenţiile
administrative (similar cu art.242 din Codul contravenţional), şi nu a art.264
C.pen. RM, pentru următoarea faptă: la 17.09.2003, C.A., conducând
automobilul „Nissan-Micra”, care era în stare tehnică bună, se deplasa pe str.
Uzinelor din mun. Chişinău, din direcţia str. Izmail spre str. Voluntarilor.
Deplasarea se făcea pe timp de ploaie. Ajungând în apropierea depozitului
pentru materiale de construcţii, situat pe str. Uzinelor, 9, dorind să facă

38
manevra de întoarcere, C.A. nu a luat măsuri de asigurare la schimbarea
direcţiei de mers, astfel încât această manevră să fie în siguranţă şi să nu
creeze obstacole pentru ceilalţi participanţi la trafic, prin ce a încălcat
cerinţele Regulamentului circulaţiei rutiere. El nu a oprit autovehiculul
pentru a nu pune în pericol siguranţa traficului şi a comis tamponarea cu
automobilul VAZ-2114, condus de O.V., care se deplasa regulamentar pe str.
Uzinelor. În rezultatul accidentului, acest automobil a fost deteriorat,
mărimea prejudiciului constituind 14683,12 lei

91. Identificaţi calităţile speciale ale subiecţilor celor trei


infracţiuni prevăzute la art.264 1 CP RM.
Cei trei subiecti ale infractiunii prevazute in art. 264 1 CP sunt
urmatorii:
1) Persoana care conduce mijlocul de transport care se afla
intr-o stare de ebrietate produsa de substante narcotice sau
psihotrope sau alte substante cu esfect similar- calitatea
speciala conducrea mijlocul de transport care se afla intr-o
stare de ebrietate.
2) Persoana care preda mijlocul de transport cu buna stiinta
unei alte persoane care se afla intr-o stare de ebrietate -
calitatea speciala predarea mijlocului de transport cu buna
stiinta unei alte persoane care se afla intr-o stare de
ebrietate.
3) Conducatorul mijlocului de transport care se eschiveaza
sau refuza dela testarea alcoolscopica, de la examenul
medical, in vederea stabiliri starii de ebeietate si a
naturii, sau de la recoltarea probelor biologice in cadrul
acestui examen medical- - calitatea speciala eschiveaza
sau refuza dela testarea alcoolscopica, de la examenul
medical, in vederea stabiliri starii de ebeietate si a
naturii.
92. Argumentaţi dacă poate fi agravată răspunderea conform
alin.(4) art.264 1 CP RM, dacă făptuitorului îi lipsește permisul
de conducere, dar deține dovada înlocuitoare cu drept de
circulaţie, a permisului (de exemplu, duplicatul permisului de
conducere).

39
Prezența duplicatului permisului de conducere in alin.(4) art.264 1
CP RM nu agraveaza raspunderea deoarece duplicatul este un act
oficial prezentat de stat in cazul pierderii originalului.
93. Argumentaţi dacă este oportună abrogarea prevederii de la
alin.(l) art.264 1 CP RM, luând în consideraţie existenţa
prevederilor de la alin.(2), (4) şi (6) art.264 CP RM.
Abrogarea prevederii de la alin.(l) art.264 1 CP Rmnu este oportuna
deoarece diecare forma prevazuta in la alin.(2), (4) şi (6) art.264 CP
RM agraveza mult mai mult raspunderea faptuitorului decit cea
prev. la alin.(l) art.264 1 CP RM, al.1prevede doar conducerea
mijlocului de transport intr-o stare de ebrietate fara savirsirea altor
infractiuni inca al. 2 prevede predarea mijlocului de transport cu
buna stiinta unei alte persoane care se afla intr-o stare de ebrietate
ceea ce presupune o alta infractiuni care nu afre legatura cu al.1,
insa al.4 prevede actiunile savirsite de catre o persoana care nu
detine permis de conducere sau care e privat de dreptul de a
conduce un mijloc de transport acesta agraveaza situalia din al.1,
deci nu e favorabila modificare, si al 6 art.264 CP RM prevede
incalcarea regulilor de securitate a circulatiei s-au de exploatare a
mijlocului de transport de catre o persoana care conduce mijlocul de
transport care a cauzat decesul a 2 sau mai multe persoane in stare
de ebrietate – aceasta forma de infractiune nu e deloc potrivita
pentru modificarea alin.
Art.265- Punerea în exploatare a mijloacelor de transport cu defecte
tehnice vădite
94. Identificaţi înţelesul noţiunii „altă încălcare gravă a regulilor
de exploatare a mijloacelor de transport, ce asigură securitatea
circulaţiei", utilizată în art.265 CP RM.„altă încălcare gravă a
regulilor de exploatare a mijloacelor de transport, ce asigură
securitatea circulaţiei"- este definita astfel ca accesul la
conducerea mijlocului de transport al persoanelor care nu au
permis de conducere sau poseda permis de conducere
necorespunzator categorii din care face parte autovehicolul
respectiv, incalcari grave a regimului de lucru al soferilor
neindeplinirea controlului starii tehnice a mijloacelor de
transport sau neindeplinirea altor cerinte care sunt innaintate prin

40
actele normative respective fata de persoanele responsabile
pentru starea tehnica si exploatara mijloacelor de transport.
95. Argumentaţi dacă un lucrător al poliţiei poate 11 considerat
subiect al infracţiunii prevăzute la art.265 CP RM.Conform
Hotaririi plenului nr. 20/1999 se mentioneaza ca sunt 2 categorii
de persoane care cad sub incidenta notiunii persoana
responsabila pentru starea tehnica sau pentru exploatarea
mijoacelor de transport:
 Lucratorii intreprinderilor de transport cu orice forma de
proprietate, care au obligatia speciala de a asigura controlul
privind starea tehnica a mijloacelor de transport
 Conducatorii sau posesorii mijloacelor de transport care i -au
permis altei persoane sa exploteze mejlocul de transport
Din a 2 categorie de persoane poate face parte si un lucrator al
politiei.
96. Argumentaţi dacă sintagma „dacă aceste acţiuni au provocat
urmările indicate la art.264" (specificată în art.265 CP RM)
prezintă avantaje sau dezavantaje faţă de modul de descriere a
urmărilor prejudiciabile în cadrul art.264 CP RM. Urmarile
specificate in art.264 prin care se stabilesc incalcarile in urma
carora survin urmarile prejudicabile, nu sunt expres enumerate
sau prevazute intr-un act ci se face dar nuste trimiteri la anumite
reguli referitoare la securitatea circulatiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport, insa este necesar sa aplicam acte
normative speciale stabilind deci care articol, aliniat sau puncte
ale acestor norme au fost incalcate si aflate in raport de
cauzalitate cu aceste consecinte.Deci acţiunile care au provocat
urmările indicate la art.264nu prezint avantaj pentru a ajuta la
modul de descriere in art. 265 fiinca ele nici in 264 nu sunt bine
enumerate.
97. Art.266- Părăsirea locului accidentului rutier
96. Determinaţi obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la
art.266 CP RM.
Obiectul juridic special al infracţiunii- este este alcatuit din: Obiectul
juridic principal care il formeaza relatiile sociale cu privire la
siguranta traficului rutier, sub aspectul prohibitie inpuse
conducatorului mijlocului de transport sa paraseasca locul accidentului

41
rutier. Obiectul jurdic secundar – relatiile sociale cu privire la
activitatea de constatare imediata si completa a incalcarilor regulilor
de securitate a circulatei sau de exploatare a mijlocul;ui de transport
precum si cu privire la activitatea de identificare a faptuitorului si de
stabilire a circumstantelor concrete in care au fost comise incalcarile
respective.
97. Argumentaţi dacă art.266 CP RM este sau nu o normă specială
în raport cu 163 „Lăsarea în primejdie" din Codul penal.Art.266
(parasirea locului accidentului rutiei) CP RM nu este o normă
specială în raport cu 163 „Lăsarea în primejdie" din Codul penal
fiindca conform regulamentului circulatie rutiere conducatorul auto
inplicat in accident are 2 obligatii de baza dupa ce s-a savirsit
accidentul:
1. Sa ramina persoana inplicata in accident la locul acidentului
2. Sa acorde primul ajutor medical

98. Argumentaţi dacă prevederile art.266 CP RM intră sau nu în


contradicţie cu alin.(3) art.103 din Codul de procedură penală,
conform căruia bănuitul, învinuitul sau inculpatul nu poate fi forţat
să mărturisească împotriva sa ori să-şi recunoască vinovăţia şi nu
poate 11 tras la răspundere pentru refuzul de a face astfel de
declaraţii.Aceste articole nu intra in contradictie deoarece: subiectul
infractiunii prevazuta in art.266 are ca scop parasirea locului
accidentului rutier si prin aceasta ceea ce ar constitui o inpiedicare a
activitatii de constatare imediata si completa a incalcarilor regulilor
de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijlocului de transport
precum si activitatea de identificare a faptuitorului si de stabilire a
circumstantelor concrete in care au fost comise incalcarile
respective.
Art.278-. Actul terorist
99. Determinaţi obiectul juridic secundar al infracţiunii prevăzute
la art.278 CP RM.Obiectul juridic secundar al infractiunii prevazute
in art. 278 CP este relatiile sociale cu privire la
una din urmatoarele valori:
 Sanatatea, libertatea psihica sau viata persoanei
 Substanta, integritatea, si potentialul de utilizare a
bunurilor

42
 Integritatea mediului ambiant
 Functionarea noormala a autoritatii publice
101. Argumentaţi în care ipoteze prevăzute de art.278 CP RM putem
vorbi despre
concurenţa dintre o parte şi un întreg.Putem spune ca concurenţa
dintre o parte şi un întreg este acea norma generala care contine in
componenta sa mai multe norme speciale cara la clificare sunt aplicate
fiecare in parte si care sunt prevazut in alte articole ale codului penal insa
actul terorist este o norma generala si complexe astfel prevazind o
multitudine de infractiuni care vor fi calificate in baza actul terorist, deci
actul terorist nu se face calificare in baza altor articole din CP, actul terorist este
un intreg.
102. Argumentaţi dacă a fost sau nu oportună modificarea denumirii
art.278 CP RM din „Terorism" în „Act terorist" (modificare operată prin
Legea nr.136 din 19.06.2008).Modificarea denumirii art. 278 cred ca a
fost una destul de opotuna fiindca prin inbinarea de cuvinte act terorist
este ca o concretizare a unei notiuni si se face referire intr-un anumit
dominiu in schimb prin notiunea de terorism era un termen destul de vast.
103Definiţi noţiunea „săvârşirea altei fapte", utilizată în dispoziţia de la
alin.(l) art.278 CP RM.

Prin notiunea „săvârşirea altei fapte", prevazuta la alin.(l) art.278


CP RM.- reprezinta cea de a 2 modalitate a actiunii prejudiciabile
care se poate manifesta prin amenintare sau provocarea unei
explozii sau a unui incendiu – aceasta amenintare trebuie sa aiba
un caracter real si sa se exprimenu doar in simpla comunicare
despre savirsirea actului terorist dar sa sie insotita de savirsirea
unuo actiuni pregatitoare care a r demonstra seriozitatea si
realitatea intentiei autorului
103. Argumentaţi dacă arma de vânătoare cu ţeava lisă intră sub
incidenţa noţiunii „arme de foc", utilizate Ia lit.c) alin.(2) art.278
CP RM.
Arma de vânătoare cu ţeava lisă intră sub incidenţa noţiunii „arme
de foc", utilizate Ia lit.c) alin.(2) art.278 CP RM deoarece conform
Hotaririi plenului curtii supreme de justitie – sunt considerate arme
de foc si ansambluri, subansambluri si dispozitive care se pot

43
constitui si pot actiona ca arma de foc – din aceasta categorie fac
parte si arma de vinatoare cu teava lisa – taiata
104. Argumentaţi care sunt efectele pozitive şi cele negative ale
modificării dispoziţiei de la alin.(l) art. 278 CP RM, operate prin
Legea nr.136 din 19.06.2008.
Art.283- Banditismul
105. Determinaţi momentul de consumare a infracţiunii de banditism.
Exista 2 ipoteze de consumare a infractiunii de banditizm si
anume:
Este atunci cind infractiunea de banditisnm se considera
consumata din momentul organizarii bandei armate indiferent
daca aceasta a reusit sau nu sa comita vreun atac.
Sau o alta modalitate este ca Infractiunea de banditism se
considera consumata din momentul participarile la
activitatile bandei armate sau la atacurile savirsite de ea
106. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea de bandit ism şi
infracţiunea de tâlhărie, deosebiri care să se refere la obiectul
infracţiunii.

Banditism Tilharie
Obiectul juridic special – Obiectul juridic special –
caracter multiplu: caracter multiplu:
Obiectul juridic principal – Obiectul juridic principal –
relatiile sociale cu privire la relatiile sociale cu privire la
securitatea publica posesia asupra bunurilor mobile
Obiectul juridic secundar – .
relatiile siociale cu privire la una Obiectul juridic secundar-
din urmatoarele valori: relatiile sociale cu privire la
1.integricatea corporala, sanatatea sau libertatea psihica
sanatatea saulibertatea psihica a a persoanei.
persoanei
2. activitatea normala a
persoanei juridice
3.substanta, integritate si
potentialul de utilizare a
bunurilor
Obiectul material –il reprezinta Obiectul material –bunurile care

44
corpul persoanei, bunurile au o existenta materiala sunt
mobile sau imobile. create prin munca omului
dispun de valoare materiala si
cost determinat si sunt straine
pentru faptuitot. Ca exceptie
mai poate fi si violenta care ii
este aplicata victimei si este
periculoasa pentru viata

107. Argumentaţi dacă este corectă formularea din Hotărârea Plenului


Curţii Supreme de Justiţie, nr.9 din 15.1 1.1993 „Cu privire la
practica judiciară în cauzele despre omorul premeditat", conform
căreia omorul intenţionat săvârşit de participanţii bandei în timpul
atacului urmează a fi calificat în conformitate cu regulile
concursului de infracţiuni, ca banditism şi omor intenţionat?
Nu ar fi corecta calificarea suplimentara prin concurs, deoarece
banditismul consta dintr-un atac care presupune violenta sau amenintarea
cu violenta.banditismul este o infractiune cu obiect complex, care
absoarbe in sine atacul care este reflectat si in omor.atacul banditesc nu
poate fi unul abstract de aceea de aceea in cadrul lui nu se neglijeaza
posibilitatea survenirii unui omor.
Art.286- Acţiunile care dezorganizează activitatea penitenciarelor
108. Definiţi noţiunea „grupuri criminale", specificată în dispoziţia
art.286 CP RM.
Prin grup criminal se intelege grupul constituit din 2 sau mai multe
persoana din care una e organizatorul grupului care nu e neaparat
un grup criminal organizat si care a fost creat in scopul terorizarii
condamnatilor porniti pe calea corectarii sau a savirsirii atacu rilor
violente asupra administratiei.

109. Argumentaţi dacă locul de săvârşire a infracţiunii este semnul


obligatoriu al laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art.286
CP RM.

45
Locul savirsirii infractiunii prevazute in art. 286 nu este un semn
secundar obligatoriu al laturii obiective al infractiunii din art.286
deoarece institutia penitenciara nu este singurul loc unde poate fi
savirsita aceasta infractiune.

110. Argumentaţi dacă a fost oportună următoarea completare efectuată


în dispoziţia art.286 CP RM: după cuvântul „atacuri" s-a introdus
cuvântul „violente" (completare operată prin Legea nr.277 din
18.12.2008).

Cred ca a fost o completare opotuna deoarece cuvintul atacuri nu


prezenta o informatie bine stabilita despre infractiunea data,
aceasta notiune de atac era cam vaga insa prin adaugarea notiunii
de violente ia fost creat o aprofundare, care da o caracteristica
imediata a acestei sintagme de atacuri violente.

Art.287- Huliganismul
111. Determinaţi gradul de intensitate maxim al violenţei, în sensul
prevederii de la alin.(l) art.287 CP RM.

Gradul de intensitate maxim al violenţei, în sensul prevederii de la


alin.(l)sunt prevazute prin actiuni intentionate care incalca
grosolan ordinea publica si exprima vadit lipsa de respect:
 Fata de societate, insotita de aplicara violentelor asupra
persoanelor
 Fata de societate, insotite de amenintari cu aplicarea
violentei asupra persoanelor
 Fata de societate, insotite de opunerea de rezistenta
reprezentantilor autoritatilor sau a persoanelor care curma
actele huliganice.
 Actiuni care prin continutul lor se deosebesc printr-un cinism
sau obraznicie deosebita.

46
112. Argumentaţidacă este sau nu posibil concursul ideal dintre
infracţiunea de huliganism şi infracţiunea de acţiuni care
dezorganizează activitatea penitenciarelor (art.286 CP RM).

Este posibil ca infractiunea de huliganism şi infracţiunea de acţiuni


care dezorganizează activitatea penitenciarelor sa formeze un
concurs ideal deoarece concursul ideal presupune cind printr -o
singura actiune sau inactiune o persoana sa savirseasca 2 sau mai
multe infractiuni prevazute de mai mult articole ale CP astefel ca si
in caz dat prin actiunea de dezorganizează activitatea
penitenciarelor sa fie atrasi si pentru infractiune de huliganism,
astefel O.V. Stakanov sugereaza ca intentiile huliganice se numara
printre motivele care conditioneaza comiterea actiunilor care
dezorganizeaza activitatea penitenciarilor, deci putem vorbi ca si
ca intentie ambele infractiuni au o intentie directa si ca motiv
principat razbunarea.

113. Argumentaţi dacă a fost oportună efectuarea următoarelor


amendamente la alin.(l) art.287 CP RM: cuvintele „şi exprimă o
vădită lipsă de respect faţă de societate" au fost excluse, iar după
cuvintele „de opunerea de rezistenţă" s-a introdus cuvântul
„violentă" (amendamente operate prin Legea nr.277 din 18.12.2008

Amendamentele care au fost efectuate cred ca au fost


oportune fiindca din cele enumerate rezulta ce infractiuniea de
huliganism, care presupune opunerea de rezistenta inplica violenta
deci confrom modificarilor operatenu se va necesita o calificare
suplimentare. Astfel ca urmarein foarte putine cazuri,
huliganismul, care presupune opunerea de rezistenta, inplicind
violenta se califica potrivit art. 287 al.1CP al RM
Prin violenta in contextul art. 287al CP al RM se intelege violenta
soldata cu o vatamare usoara a integritatii corporale sau a sanatati,
ori violenta soldata cu leziuni corporale care nu presupune
dereglarea de scurta durata a sanatatii, nici pierderea neinsemnata
si stabila a capacitatii de munca.

47
Art.290- Purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau
comercializarea ilegală a armelor şi muniţiilor, sustragerea lor
114. Definiţi noţiunea „autorizaţia corespunzătoare", utilizată în
dispoziţia art.290 CP RM.
Prin „autorizaţia corespunzătoare", utilizată în dispoziţia art.290
CP RM- este acea autorizatie corespunzatoare eliberata de MAI
pentru:
 Procurarea armelor in strainatate in scopul comercilizarii lor
catre persoane fizice sau juridice sau in scopul introducerii
lor pe teritoriul RM
 Inregistrarea armelor cu teava ghintuita din proprietatea
persoanelor fizice.
115. Argumentaţi dacă pot fi înregistrate modele de arme care nu sunt
specificate în Cadastrul de Stat al armelor, în vederea predării
benevole din posesie ilegală în acord cu alin.(3) art.290 CP RM.
Nu deoarece daca ele nu sunt inregistrate in Cadastrul de Stat al
armelor, ele conform legislatiei RM nu sunt considerate arme
116. Argumentaţi dacă este sau nu corectă formularea din Hotărârea
Plenului Curţii Supreme de Justiţie, nr.31 din 9.11.1998 „Cu
privire la practica judiciară în cauzele penale despre purtarea
(portul), păstrarea (deţinerea), transportarea, fabricarea,
comercializarea ilegală, sustragerea armelor de foc, a muniţiilor
sau a substanţelor explozive, păstrarea neglijentă a armelor de foc
şi a muniţiilor", conform căreia răspunderea penală pentru
purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau
comercializarea ilegală a armelor şi muniţiilor survine chiar şi în
cazul în care acestea nu erau bune pentru utilizare la momentul
oportun, dar făptuitorul avea intenţia şi posibilitatea reală de a le
repara, perfecţiona pentru ca mai apoi să le folosească conform
destinaţiei.
Cred ca e corectă formularea din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de
Justiţie, nr.31 din 9.11.1998 „Cu privire la practica judiciară în cauzele
penale despre purtarea (portul), păstrarea (deţinerea), transportarea,
fabricarea, comercializarea ilegală, sustragerea armelor de foc, a
muniţiilor sau a substanţelor explozive, păstrarea neglijentă a a rmelor de
foc şi a muniţiilor" deoarece posibilitatea si intentia reala a facpuitorului

48
exista si se poate manifesta prin actiunile de reparare si folosire conform
destinatiilor care releva un nivel innalt de periculozitate si deci putem
afirma ca intentia directa a faptuitorului este prezenta urmarilor
prejudiciabile care ar putea surveni in rima repararii acestei arme precum
si aspura faptei prejudiciabile care ar putea surveni.
117. Identificaţi cele trei documente, care sunt prezentate de către
deţinătorul ilegal de armă sau muniţii inspectorului autorizări din
cadrul comisariatului teritorial de poliţie de la locul de trai în
vederea predării benevole și înregistrării armei sau muniților în
acord cu alin.3 art.290 CP.Cele trei documente sunt:
1) Cererea de predare benevola a armei.
2) Procesul verbal intocmit la momentul predarii
3) Buletinul de identitate a persoanei care a predat arma

118. Argumentaţi dacă, în sensul art.291 CP RM, are importanţă cui i se


transmit armele de foc sau muniţiile: unei persoane care are p ermis
de procurare a armelor şi a muniţiilor aferente ori unei persoane
care nu are un astfel de permis.Potrivit legii cu privire la arme este
indicat ca detinatorii sau posesorii legali de arme sau munitii saunt
obligati sa le asigure integritatea acestora si sa nu permita
transmiterea lor catre alte persoane fizice sau juridice. Dece i se
vor transmite unei persoane care are permis.
119. Argumentaţi dacă a fost oportună completarea dispoziţiei de la
alin.(l) art.290 CP RM cu cuvintele „precum şi sustragerea lo r",
completare operată prin Legea nr.277 din 18.12.2008.
Prin adaugarea sintagmei precum şi sustragerea lor a fost largit spectrul
articolului astfel acest articol poate opera in mai multe cazuri si pe linga
modalitatile care erau deja caracteristice pentru aceasta infractiune acuma
semai adaugasi sustragerea lor, cred ca aceasta completare a fost una
benefica si poate fi aplicata unui crec maimare de persoane.
Art.306- Tragerea cu bună-ştiinţă la răspundere penală a unei persoane
nevinovate
120. Definiţi noţiunea „cel care efectuează urmărirea penală", utilizată
în art.306 CP RM.
„cel care efectuează urmărirea penală"- se subintelege persoana
cu functie de respundere incadrata in organele de drept: procurorul,
persoana abilitata cu atributii de urmarire penala.

49
121. Argumentaţi dacă noţiunea „tragerea la răspundere penală",
utilizată în art.306 CP RM, are înţelesul care rezultă din art.50 CP
RM.In ambele articole este prevazuta sintagma raspunderea penala
astfel in art.306 tragerea la răspundere penală are ca sens tragerea
la răspundere penală a unei persoane care de si se stie ca nu este
vinovata ea va raspunde pentru o facta care nu a savirsit -o art. 50
din partea generala constitue raspunderea penala din care face parte
si tragerea la răspundere penală deci putem afirma ca aceasta
sintagma are acelas sens in ambele cazuriadica respunderea pentru
niste infractiuni
122. Argumentaţi dacă este oportună excluderea sau modificarea
sintagmei „soldată cu urmări grave" (lit.c) alin.(2) art.306 CP RM).
Nu este oportuna mentinerea in dispozitia art 306 a prevederii
„soldata cu alte urmari grave”, deoarece prin aceasta se incalca
principiul legalitatii care prevede ca interpretarea extensiva
defavorabila este interzisa. Prin urmare expresia data poate fi
interpretata in diferita moduri ce ofera temei de a considera ca prin
aceasta ar fi posibila defavorarea faptuitorului. Deci, decat sa se
incalce unul din principiile de baza ale legii penale mai bine este
de omis aceasta prevedere.

Art.307- Pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărîri contrare


legii
123. Definiţi noţiunea „hotărâre", utilizată în art.307 CP RM.
Hotarire – este un act juridic prin care se solutioneaza cauze civile, de
conteincios administrativ, penale sau administrative in fond.
124. Argumentaţi dacă pot fi identificate cazuri când judecătorul de
instrucţie apare ca subiect al infracţiunii prevăzute la art.307 CP
RM.Da, judecatorul de instructie poate fi identificat ca subiect al
infractiunii prevazut in art.307 deoarece ca subiect al infractiuni
poate aparea persoanele abilitate cu competenta de a infaptuii
justitia dintre aceste persoane dac parte:
 Judecatorii
 Judecatorii de instructie
Din sistemul instantelor judecatoresti din tara.

50
125. Argumentaţi dacă este oportun ca ordonanţa judecătorească să fie
inclusă în lista actelor procedurale, consemnată în dispoziţia
alin.(l) art.307 CP RM.

Art.308-. Reţinerea sau arestarea ilegală


126. Definiţi noţiunile „reţinere" şi „arestare", utilizate în art.308 CP
RM.
In sensul art. 308 prin notiunea de:
retinere - se intelege masura procesuala de constingere
reglemntata de art. 165-174 CPP tot o data nu are in
vedere retinerea administrativa reglementata de
prevederile codului contraventional

In senul art. 308 prin notiunea de arestare se are in vedere:


 Arestarea preventiva ca masura prevazuta de CPP care consta
in detinerea banuitului, invinuitului, inculpatului in stare de
arest in locurile si in conditiile prevazute de lege.
 Arestarea la domiciliu consta in izolarea banuitului,
invinuitului, inculpatului de societate in locuinta acestuia, cu
stabilirea anumitor restrictii.
 Arestul administrativ ca sanctiune contraventionala.
127. Determinaţi două asemănări între infracţiunea, prevăzută la art.308
CP RM, şi infracţiunea de privaţiune ilegală de libertate (art.166
CP RM), asemănări care să se refere la obiectul infracţiunii.

Retinerea sau arestarea ilegale Privatiunea ilegala de libertate


1. Obiectul juridic special- are 1. Obiectul juridic special –
un caracter multiplu astfel in caz relatiile sociale cu privire la
infractiiunii prevazute la alin. 1 libertatea fizica a persoanei, in
obiectul juridic principal il plan secundar infractiunea aduce
formeaza relatiile sociale cu atingere relatilor sociale cu
privire la contribuirea la privire la libertatea psihica,
infaptuirea justitiei sub aspectul integritatea corporala, sanatatea
aplicarii in conditiile legale a sau viata persoanei.
masurii de retinere.
La alin. 2 obiectul juridic
principal il formeaza relatiile

51
sociale cu privire la infaptuirea
justitiei sub aspectul aplicarii
arestarii in conditii legale, in
cazul ambelor infractiuni
obiectul juridic secundar il
formeaza relatiile sociale cu
privire la libertatea fizica a
persoanei, de asemenea in plan
secundar poate fi adusa atingere
relatiilor sociale cu privire la
onoarea, demnitatea, reputatia,
sanatatea sau viata persoanei.
2.Obiectul material – lipseste 2.Obiectul material –este
prezent doar atunci cind
presupune influenta directa
asupra corpului victimei

128. Decideţi asupra oportunităţii completării alin.(l) art.308 CP RM,


astfel încât subiect al infracţiunii corespunzătoare să poată fi şi
judecătorul.Nu exista o posibilitate de completare a alin 1 fiindca
judecatorul nu are inputernicirei de a retini o persoane insa
conform codului de procedura penala art.166 al.1 prevede expres
ca doar organul de urmarire penalapoate fi subiect al infractiunii al
1 din art.308 avind un caracter de subiect special el trebuie sa aiba
capacitatea de colaborator al organullui de urmarire penala sau de
procuror si o poate face si numai in cazurile cind exista o
banuiala rezonabila, deci judecatorul este subiect al alin. 2 fiindca
este vorba despre arestarea unei persoane unde judecatorul poate
dispune arestarea fiindca arestarea in CP se intelege ca masura
preventiva si se aplica pe baza unui hotariri judecatoresti.
Art.309- Constrîngerea de a face declaraţii
129. Relataţi despre calităţile speciale ale victimei infracţiunii prevăzute
la art.309 CP RM.
Victima in art. 309 are o calitate speciala si anume accea ca face parte
dintr-o categotie de participanti la procesul penal
 Banuitul/invinuitul
 Victima/ partea vatamata

52
 Martorul
 Partea civila
 Partea civilmente responsabila
 Traducatorul sau interpretul
130. Argumentaţi, în contextul infracţiunii prevăzute la art.309 CP RM,
care anume declaraţii este constrânsă să le facă victima la
interogatoriu: false sau veridice?Declaratiile la care este constrinsa
vicitma de a le face nu este necesae de a fi veridice sau false pentru
a se putea aplica art. 309 CP, art. 309 nu pedepseste anume
constingerea de a face declaratii si nu natura lor
131. Argumentaţi dacă ar fi sau nu oportună comasarea art.309 CP RM
şi art.314 CP RM.
Conform ambelor articole cred ca nu ar fi corect a face comasarea
celor 2 articole chiar daca au la baza aceleas obiecte al infrectiunii
totusi exista unele discrepante in ceea ce priveste victimile care pot
fi in cele 2 articole sunt diferite de asemenea subiectul infractiunii
este unl diferit astfel la art. 309 trebuie sa fie o persoana care
efectuiaza urmarirea penala pe cind in art. 314 poate fi orice
persoana care a inplinit virsta de 16 ani.
Pornint chiar de la denumirea articolelor unul reglementeaza
infractiunile savirsite prin constringerea de a face declaratii fara a
se specifica daca ele sunt veridice sau false iar in art. 314
constringerea de a face declaratii mincinoase, concluzii false sau
traduceri incorecte ori de a se eschiva de la aceste obiligatii.
Art.309¹- Tortura
132. Determinaţi momentul de consumare a infracţiunii prevăzute la
art.309 1 CP RM.
Infractiunea de torura este una materiala deci pentru consumarea
ei nu este suficienta realizarea actiunilor prejudiciabile, iata dece
momentul de consumare a Infractiunii trebuie considerat momentul
producerii durerii sau suferintei puternice fizice sau psihice.
133. Argumentaţi dacă au sau nu un caracter obligatoriu scopul şi
motivul infracţiunii, indicate în dispoziţia alin.(l) art.309 1 CP
RM.Scopul in cazul infractiunii de tortura este un special urmarit
de faptuitor si care evolueaza in oricare din urmatoarele forme:
 Obtinerea de la persoana efectiv torturata sau de la o
persoana terta a informatiilor sau marturisirilor

53
 Pedepsirea persoanei efectiv torturate printr-un act pe care
aceasta sau o terta persoana la comis, ori este banuita ca la
comis
 Intimidarea sau exercitarea de presiuni asupra persoanei
efectiv torturate sau asupra unei terte persoane.
Accentuam deci ca existenta infractiunii de tortura nu este
determinata de atingerea scopului vizat de catre faptuitor
Motivul infractiunii de tortura este bazat pe o forma de
descriminare, oricare ar fi ea . Atit motivul cit si scopul
infractiunii vor fi luate in consideratie la individualizarea
pedepsei penale.
134. Argumentaţi dacă este sau nu oportună existenţa, în calitate de
infracţiune distinctă, a faptei de organizare sau instigare a
acţiunilor de tortură, prevăzute la alin.(2) art.309 1 CP
RM.Infractiunea de tortura este o infractiune desinestatatore,
organizarea torturii este ca o modalitate normativa si se poate
exprima initierea si planificarea savirsirii torturi, atragerea la
savirsirea torturii a altor participanti. Totodata infractiunea se
considera consumata din momentul realizarii activitatilor
specificate ina ceasta prevedere in oricare din modalitatile sale.
Pentru consumarea infractiunii date nu este indispensabil ca
persoana in raport cu care se organizeaza sau se instiga sa fi trecut
la executarea torturii
Subiectul infractiunii de organizare sau de instigare a actiunilor de
tortura poate avea aceles scopuri si motive ca si cel care a efectuat
torturadeci nu cred ca este oportun ca sa se prezinte fapta de
organizare si instigare ca o infractiune aparte.
136. Identificati calităţile pe care trebuie să le îndeplinească victima infracţiunii
prevăzute la art.309¹ CP RM. Analizînd prevederile art.309¹ putem constata
faptul că nu sunt concretizate calităţile victimei infracţiunii de tortură. Însă în
doctrina penală sunt descrise unele din aceste calităţi şi anume:

1) Persoana aflată în dependenţă faţă de făptuitor


2) Persoana aflată sub arest sau condamnată la pedeapsă privativă de
libertate
3) Persoana efectiv torturată sau o terţă persoanăsupusă unei constrîngeri
psihice prin torturarea primei persoane

54
Totuşi referindu-se la a doua teză enunţată unii autori consideră că este un
exeplu evident de interpretare restrictivă. Astfel se susţine ideea că nu
doar persoana care se află sub arest sau condamnată la privaţiune de
libertate poate evolua în calitate de victimă a infracţiunii de tortură.
Această calitate o poate avea şi şi persoana reţinută, percheziţionată, adusă
forţat, supusă unor măsuri de siguranţă, supusă tratamentului psihiatric
etc. În alţi termeni se are în vedere orice persoană supusă unor măsuri de
constrîngere avînd la bază exerciţiul autorităţii publice.

137. Argumentaţi dacă infracţiunea prevazută la alin.1 art.309 CP RM, poate


forma concurs ideal cu infracţiunea prevăzută la art.151 CP RM.Pentru a
determina dacă este posibil ca infracţiunea prevăzută la art. 309¹ CP RM să
formeze concurs ideal cu infracţiunea prevăzutp la art.151 CP RM este necesar
de a stabili pentru fiecare în parte unul din semnele obligatorii a laturii obiective
şi anume urmările prejudiciabile.

Analizînd prevederile art. 309¹ CP RM putem constata faptul că


prejudiciul cauzat sănătăţii nu poate constitui urmare prejudiciabilă a infracţiunii
de tortură . Deci rezultă că în cazul infracţiunii de tortură în calitate de urmări
prejudiciabile pot figura durerile sau suferinţele puternice fizice sau psihice ale
unei persoane ceea ce constituie o atingere adusă integrităţii fizice sau psihice a
persoanei şi în nici un caz sănătăţii.

Aşadar în cazul în care în urma săvîrşirii înfracţiunii de tortură urmările


prejudiciabile se concretizează în cauzarea unui prejudiciu sănătăţii persoanei de
orice grad faptele urmează a fi calificate după regulile concursului de
infracţiuni- concurs ideal dintre infracţiune de tortură şi infracţiunea
corespunzătoare din capitolul ce cuprinde infracţiunile contra sănătăţii persoanei
dat fiind faptul că urmările prejudiciabile sub forma vătămărilor grave, medii şi
uşoare exced limitele componenţa de infracţiune prevăzută la art. 309¹.

Deci putem faptul că dacă în legătură cu infracţiunea de tortură a fost


cauzată vătămarea gravă a sănătăţii se impune calificarea faptelor conform
art.151 CP RM şi art.309¹ CP RM. În cazul dat pluralitatea de prejudicii implică
pluralitatea de infracţiuni sub forma concursului de infracţiuni. Nu se încalcă
principiul “non bis in idem”, deoarece prejudiciul cauzat sănătăţii şi anume
vătămarea corporal gravă excede cadrul infracţiunii de tortură. La calificare nu
se va lua în consideraţie lit.3 al.2 art.151 CP RM

55
138. Argumentaţi dacă este oportun ca art. 309¹ CP RM să fie completat cu un
alineat avînd următorul conţinut “Nici o împrejurare excepţională, oricare ar fi
ea, fie că este vorba de starea de război sau de ameninţări cu războiul, de
instabilitate politică internă sau de oricare altă stare de excepţie, nu poate fi
invocată pentru a justifica tortura, De asemenea, nu poate fi invocat ordinul
superiorului ori al unei autorităţi publice”.Reieşind din tendinţele actuale şi din
prevederile convenţiilor internaţionale la care R.M. este parte rezultă clar că este
inacceptabil şi inadmisibil supunerea torturii, unor pedepse sau tratamente
inumane ori degradante indiferent de statutul persoanei, de moralitatea acesteea,
de comportamentul ei în societate sau de prezenţa oricăror împrejurări sau
circumstanţe. Astfel din Convenţia ONU împotriva torturii şi altor pedepse ori
tratamente cu cruzime, inhumane ori degradente precum şi a Documentului final
al Reuniunii de la Viena a reprezentanţilor statelor participante la CSCE rezultă
clar că statele participante “vor interzice tortura şi alte acte de cruzime,
tratamente sau pedepse inumane sau degradante şi vor lua măsuri efective,
legislative, administrative, judiciare şi altele, pentru prevenirea şi pedepsirea
unor asemenea practici”.

Aşadar rezultă că R.M. este şi ea obligată de a elabora şi adopta o serie de


acte normative c ear crea cadrul juridic optim pentru prevenirea şi combaterea
unor astfel de practice.

Referindu-ne la oportunitatea completării art. 309¹ CP RM cu un nou


aliniat după modelul CP român “Nici o împrejurare excepţională, oricare ar fi
ea, fie că este vorba de starea de război sau de ameninţări cu războiul, de
instabilitate politică internă sau de oricare altă stare de excepţie, nu poate fi
invocată pentru a justifica tortura. De asemenea, nu poate fi invocat ordinul
superiorului ori al unei autorităţi publice”. Chiar dacă actualele prevederi a
art.309¹ CP RM nu exclude tragerea la răspundere penală a persoanelor ce au
aplicat tortura sau alte tratamente inumane în circumstanţele şi împrejurările
enunţate anterior , ar fi oportun ca pentru o mai bună înţelegere şi aplicabilitate a
legislaţiei penale să fie completat art. 309¹ CP RM după modelul codului penal
român.

139. Relataţi despre toate calităţile special pe care le poate avea subiectul
infracţiunii prevăzute la art.310 CP RM.În cazul art. 310 CP RM calitatea de
subiect o poate avea:

- Participantul la un proces civil

56
- Reprezentantul acestuia
- Persoana care efectuiază urmărirea penală
- Procurorul
- Apărătorul admis în procesul penal

140. Argumentati daca art.310 CP RM.poate fi considerat o norma speciala in


raport cu art.332 CP RM

141. Argumentati daca a fost oportuna abrogarea prevederii de la alin.(3)art.310


CP RM ,,Actiunea prevazuta de alin.(1),savirsita de catre avocat la incheierea
acordului de recunoastere a vinovatiei”,abrogare operata prin Legea nr.277 din
18.12.2008.Este oportună abrogarea abrogarea prevederii de la alin.(3)art.310
CP RM ,,Actiunea prevazuta de alin.(1),savirsita de catre avocat la incheierea
acordului de recunoastere a vinovatiei”, deoarece prevederea dată avea un
caracter limitat şi o aplicabilitate îngustă stabilind răspunderea penală pentru
falsificarea probelor de avocat doar la încheierea acordului de recunoaştere a
vinovăţiei, ori prin prisma calităţii sale avocatul poate săvîrşi acţiuni similare pe
parcursul întregului proces penal şi la diferite faze sau etape ale acestuia.

Abrogarea alin.3 şi modificarea alin.2 a art.310 a dus la stabirea răspunderii


penale pentru falsificarea probelor pentru pesoana care efectuiază urmărirea
penală, procurer sau apărătorul admis în procesul penal. Prin modificările date s-
a largit aplicabilitatea prezentului articol şi anume în cazul avocatului deoarece
va putea fi trs la răspundere penală conform alin.2 art. 310 CP RM pentru
faptele de prezentare a probelor neveridice, folosirea înscrisurilor false sau
distrugerea probelor probelor pe parcursul întregului proces penal.

142. Interpretaţi noţiunea “organ sau persoană cu funcţie de răspundere, care


sunt în drept de a porni urmărirea penală”, noţiune utilizată în art 311 CP RM
Pentru a oferi o interpretare corectă a noţiunii “organ sau persoană cu funcţie de
răspundere, care sunt în drept de a porni urmărirea penală” este necesar de a
ţine cont de prevederile Codului de procedură penală a RM. Astfel din
prevederile art. 253 CPP RM în calitate de organe abilitate cu efectuarea
urmăririi penale rezultă:

- Ministerul Afacerilor Interne


- Serviciul Vamal
- C.C.C.E.C.

57
Din dispoziţiile legii menţionate rezultă noţiunea în sens larg de organe de
urmărire penală unde se include şi procurorul. În principal
procurorul(procuratura) în sistemul organelor de urmărire penală este organul
care conduce întreaga activitate efectuată de organele de urmarire penală
propriu-zise. Din prevederile al.2 art.253 CPP RM rezultă că organele de
urmărire penală sunt reprezentate de ofiţerii de urmărire penală.

143. Determinati trei asemanari intre infractiunea,prevazuta la art.311 CP RM,si


infractiunea prevazuta la art.312 CP RM,asemanari care sa se refere la latura
subiectiva a infractiunii.

- intenţie directă

- în cazul ambelor componenţe de infracţiune motivul nu apare ca un semn


obligatoriu la calificarea faptei deci poate fi divers (interes material,
carierism,etc.)

- la fel şi scopul nu este reţinut ca un semn obligatoriu la calificarea


infracţiunilor deci el poate fi divers în dependenţă de circumstanţa cauzei
(dorinţa de a se îmbogăţi, dorinţa de a se răzbuna, etc.)

144. Argumentati daca ar fi sau nu oportuna substituirea,in art.311 CP RM,a


sintagmei ,,sesizarea falsa”.Pentru a ne pronunţa vizavi de oportunitatea
substituirii în art. 311 CP RM a sintagmei “denunţare falsă” prin sintagma
“sesizare falsă” este necesar de a stabili sensul celor două noţiuni. Astfel din
prevederile CPP RM putem deduce că sesizarea constituie punctul de plecare a
urmăririi penale, fără o sesizare urmărirea penală nu poate fi începută. La fel din
dispoziţiile CPP RM reiese că organul poate fi sesizat de săvîrşirea infracţiunii
prin cîteva moduri:

1) Plîngere
2) Denunţ
3) Autodenunţ
4) Depistarea infracţiunii nemijlocit de către angajaţii organelor de urmărire
penală.

Din cele enunţate anterior reiese că sesizarea este o noţiune mai largă decît
denunţul existînd un raport de parte şi întreg între cele două noţiuni. Aşadar
potrivit CPP RM denunţul reprezintă înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau
juridică despre săvîrşirea infracţiunii, denunţătorul asumîndu-şi răspunderea

58
pentru informaţiei prezentate. La fel ca şi în cazul depunerii unei plîngeri de
către victima unei infracţiuni persoana este prevenită despre raspunderea pentru
denunţarea falsă.
Deci reielind din analiza modalităţilor de sesizare a organelor de urmărire şi
pentru evitarea interpretării extensive defavorabile a legii penale (dat fiind faptul
că prezentarea plîngerii false nu este prevăzută de CP RM ca modalitate de
săvîrşire a infracţiunii de la art.310 CP RM), ar fi oportun substituirea sintagmei
“denunţare falsă” prin sintagma “sesizare falsă” (în sensul înştiinţării organelor
de urmărire penală printr+o plîngere sau denunţ fals cu privire la săvîrşirea unei
infracţiuni).
145. Identificati subiectul infractiunii prevazute la art.314 CP RM.Subiectul
infracţiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul săvîrşirii faptei a
atins vîrsta de 16 ani.

146. Determinati patru deosebiri dintre infractiunea,prevazuta la art.314 CP


RM,si infractiunea prevazuta la art.309 CP RM,deosebiri care sa se refere la
latura obiectiva a infractiunii.

Art.309 CP Art. 314 CP


Acţiunea de costrîgere a martorului, a Acţiunea de constrîngere a banuitului,
părţii vătămate de a face declaraţii învinuitului de a face declaraţii la
mincinoase interogatoriu
Acţiunea de constrîngere se poate Acţiunea de constrîngere se realizează
exprima atît prin constrîgere fizică cît doar prin constrîngere psihică
şi psihică
Modalităţile de constrîgere: Modalităţi de constrîngere:
A) A A) F
meninţări izică
- S- C
antaj onstrîngerea de genul
- P maltratărilor sau altor acte de
rovocarea fricii… violenţă ori al vătămării uşoare a
B) A integrităţii corporale sau a
lte acte ilegale sănătăţii.
- A B) P
udierea bănuitului sau sihică
învinuitului în stare de oboseală - A
- A meninţări cu omor

59
tenatarea la onoarea şi - A
demnitatea expertului… meninţări cu distrugerea averii
Constrîngerea expertului, interpretului
sau traducătorului de a se eschiva de la
aceste obligaţii

147. Argumentati daca a fost sau nu oportuna excluderea prevederii de la lit.b)


alin(2) art.317 CP RM-,,insotita de santaj”.

Consider oportună excluderea prevederii de la lit.b) alin(2) art.317 CP RM-


,,insotita de santaj” deoarece noţiunea de şantaj utilizată în sensul art. 317 CP
RM avea un înţeles destul de vag şi restrîns reprezentînd doar ameninţarea cu
divulgarea unor informaţii defăimătoare cu scopul de a intimida. Ori
ameninţarea cu divulgarea unor informaţii defăimătoare este o modalitate de
realizare a constrîngerii prevăzute la alin.1 art.317 CP RM, o modalitate de
realizare a constrîngerii psihice. La fel nu era corect să fie înrăutăţită situaţia
făptuitorului care a recurs la ameninţarea cu divulgarea unor informaţii
defăimătoare în raport cu cel care a ameninţat victima cu omrul sau cu
vătămarea gravă a integrităţii corporale sau fizice, în primul caz faptele fiind
calificate conform agravantei prevăzute la lit.b alin.2 art.317 CP RM iar în cel
de-al doilea caz conform alin.1 al aceluiaţi articol.

148. Definiti notiunea ,,extorcare”,utilizata la lit.c) art. 324 CP RM.Hotărîrea


Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr.6 din 11.03.96 “Cu privire la
aplicarea legislaţiei referitoare la răspunderea penală pentru mituire” oferă
următoarea explicaţie „extorcarea mitei constă în cererea de către persoana cu
funcţie de răspundere sub ameninţarea săvîrşirii acţiunilor care ar cauza
prejudicii intereselor legale ale mituitorului ori punerea intenţionată a ultimului
în aşa condiţii care îl impun să dea mită în scopul preîntîmpinării consecinţelor
nefaste pentru interesele sale legale”

149. Argumentati daca exista particularitati vizind circumstanta agravanta ,,de


doua sau mai multe persoane”,in cazul infractiunii de corupere pasiva (lit.b.)
alin.(2) art.324 CP RM Cînd persoana care comite o faptă de corupere pasivă e
intră într-un acord cu corupătorul(sau cu intermediarul). În acest caz bineînţeles
nu poate fi vorba despre corupere pasivă săvîrşită de două sau mai multe
personae, adică legea reclamă prezenţa a cel puţin două persoane care acţionează
60
după un acord preliminar. Pentru aceasta e necesar ca toţi participanţii grupului
să fie remuneraţi ilegal şi să participe la acest proces în calitate de coautori. La
fel este necesar să aibă calitatea de persoane cu funcţie de răspundere aceasta
deoarece acele personae trebuie să săvîrşească coruperea pasivă trebuie să fie
corupte nu pur şi simplu să pretindă, să accepte sau să primească o oarecare
recompensă necuvenită, din aceste considerente o simplă persoană poate avea
calitatea de organizator, instigator sau complice chiar şi atunci cînd în aparenţă
sunt corupte împreună cu persoana cu funcţie de răspundere. Corupătorul nu este
participant la coruperea la coruperea pasivă ci ci autorul infracţiunii de corupere
activă.

150. Argumentati daca este oportuna excluderea cuvintelor ,,precum si pentru a


obtine de la autoritati distinctii,functii,piete de desfacere sau o oarecare decizie
favorabila” din dispozitia alin.(1) art.324 CP RMEste oportună excluderea
cuvintelor ,,precum si pentru a obtine de la autoritati distinctii,functii,piete de
desfacere sau o oarecare decizie favorabila” din dispozitia alin.(1) art.324 CP
RM deoarece nu sunt altceva decît enumerarea unor scopuri urmărite de
subiecţii infracţiunilor de corupere pasivă/corupere activă, scopuri ce se curpind
în alt scop special al acestor componenţe de infracţiune ce are un înţeles mult
mai vast: îndeplinirea obligaţiilor de serviciu ale făptuitorului. Or conferirea
unor distincţii, numirea într+o funcţie, oferirea sau crearea unor pieţe de
desfacere, emiterea unor decizii favorabile nu constituie îndeplinirea unor
atribuţii sau obligaţii de serviciu pentru o persoană cu funcţie de răspundere.

151. Determinati scopul infractiunilor prevazute la art.324 si 325 CP RM.Scopul


în cazul ambelor infracţiuni este acelaşi, este unul special şi poate adopta oricare
din următoarele 3 forme:

- Îndeplinirea sau neîndeplinirea,


grăbirea sau întîrzierea îndeplinirii unei acţiuni ce ţine de obligaţiile de
serviciu ale făptuitorului
- Îndeplinirea unei acţiuni contrar
obligaţiilor de serviciu ale făptuitorului
- Obţinerea de la autorităţi a
distincţiilor, a funcţiilor, apieţelor de desfacere sau a unei oarecare decizii
favorabile

61
Scopul făptuitorului este de a-şi realiza interesul material şi anume de a primi
ofert, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale.

152. Argumentati care trebuie sa fie calificata atunci cind, ca urmare a extorcarii
de catre o persoana cu functie de raspundere,acesteia i se dau necuvenit falsi
care imita perfect banii autentici.În cazul dat persoana cu funcţie de răspundere
ce constringe o altă persoană de a+I oferi primei o remunerare ilegală va putea fi
atrasă la răspundere conform li.c alin.2 art.324 CP RM dat fiind faptul că
infracţiunea de corupere pasivă este o infracţiune formală şi se consider
consumată din momentul pre4tinderii remuneraţiei ilegale (în cazul dat din
momentul extorcării adică a realizării constrîngerii de către persoana cu funcţie
de răspundere a unei alte personae de a-i oferi o remuneraţie ilegală.Persoana
care a oferit banii falşi va fi liberată de răspundere penală pentru acţiunile de
oferire a banilor reieşind din prevederile alin.4 art.325, după caz ar putea fi atras
la răspundere penală conform art.236 CP RM.11

153. Agumentati daca este corecta formularea din Hotarirea Plenului Curtii
Supreme de Justite,nr.6 din 11.03.1996 ,,Cu privire la aplicarea legislatiei
referitoare la raspunderea penala pentru mituire”,conform careia raspunderea
penala pentru coruperea pasiva/coruperea active survine indifferent de faptul
cind a fost inminata recompensa necuvenita:pina la sau dupa savirsirea actiunii
sau inactiunii de catre persoana cu functie de raspundere.Această explicaţie nu
poate fi acceptată decît parţial pentru că contravene principiului legalităţii.
Răspunderea pentru corupere pasivă poate fi aplicată numai în cazul în care
recompense necuvenită este oferită pînă la îndeplinirea acţiunii sau inacţiunii
corespunzătoare. În celălalt caz cînd recompensa necuvemită se oferă după
îndeplinirea acţiunii/inacţiunii se va aplica art. 315 Cod Contravenţional.

154. Determinati momentul de consumare a infractiunii prevazute la art.326 CP


RM.traficul de influenţă este o infracţiune formală şi se consideră consumată din
momentul primirii, extorcării sau acceptării cel puţin a unei părţi din foloasele
necuvenite.

155. Argumentati daca este sau nu corect ca fapta se califica drept


escrocherie,atunci cind faptuitorul primeste bani,sustind ca are influenta asupra
unui functionar (desi in realitate nu are),pentru a grabi indeplinirea unei actiuni
ce tine de obligatiile de serviciu ale acestui functionar.Pentru a stabili dacă fapta
va fi calificată drept escrocherie este necesar de a determina scopul pe care îl
urmăreşte făptuitorul la săvîrşirea acestor acţiuni, în cazul în care el urmăreşte

62
doar scopul de a obţine un anumit profit (scop de cupiditate) şi nu de a
intervenei pe lîngă un funcţionar public sau al determina pe acesta să grăbească
o acţiune ce ţine de obligaţiile sale de serviciu atunci acţiunile făptuitorului vor
fi calificate drept escrocherie. În cazul în care făptuitorul are scopul de a-l face
pe funcţionar să îndeplinească sau să nu indeplinească obigaţiile lui de serviciu
ar fi incorrect să calificăm faptele drept escrocherie, atunci cînd făptuitorul
primeşte bani susţinînd că are influenţă asupra unui funcţionar (deşi în realitate
nu o are) pentru îndeplinirea unei acţiuni sau pentru a nu o îndeplini. Este
incorect deoarece la calificarea faptei nu se ţine cont de faptul dacă făptuitorul
exercită sau nu influenţă asupra unui funcţionar. La fel cum nu interesează dacă
persoanei căreia I s-a pretins folosul a crezut sau nu că făptuitorul se bucură în
adevăr de trecerea pe care o prevalează. La fel un argument în susţinerea
faptului că acţiunile indicate anterior vor fi calificate drept trafic de influenţă o
constituie calităţile specific pe care trebuie să le aibă subiectul infracţiunii
prevăzute la art. 326 CP RM şi anume pe lîngă regula generală persoana fizică
responsabilă care la momentul săvîrşirii infracţiunii a atins vîrsta de 16 ani,
trebuie să aibă influenţă sau să susţină că are influenţă asupra unui funcţionar.

156. Argumentati care sunt efectele pozitive si cele negative ale substituirii,in
dispozitia art.326 CP RM,a sintagmei ,,functionar public” prin cuvintul
,,functionar”(substituireoperata prin legea nr 211 din 29.05.2003)

157.Definiti notiunile,, abuz de serviciu” si ,,abuz in serviciu”,utilizate in art.327


CP RM.Din Hotărîrea explicativă a Plenului C.S.J. nr. 37 din 22.11.2004 cu
privire la practica aplicării legislaţiei în cauzele despre traficul de fiinţe umane şi
traficul de copii prin “abuz de putere” înţelegem utilizarea în mod exagerat de
către un subiect – persoană cu funcţie de răspundere reprezentînd autorităţile
publice a atribuţiilor ce i-au fost conferite.Abuz de serviciu – folosirea
intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a situaţiei de serviciu.

158. Argumentati daca este posibil concursul ideal intre infractiunile prevazute
la art.324 si 327 CP RM.Nu este posibil concursul ideal dintre infracţiunile
prevăzute la art. 324 şi 327 CP RM deoarece infracţiunea de corupere pasivă
este o infracţiune unică complex şi cuprinde elementele infracţiunii de la art.
327 CP RM. Prin săvîrşirea infracţiunii de corupere pasivă făptuitorul foloseşte
situaţia sa de serviciu sau atribuţiile de care dispune pentru a realize acţiunile
sau inacţiunile pentru care pretinde sau primeşte foloasele necuvenite sub forma

63
unor bunuri, oferte, avantaje… Deci făptuitorul în cazul infracţiunii de corupere
pasivă face abuz de putere sau de funcţia pe care o obţine unele foloase ce nu i
se cuvin.

159. Argumentati daca este oportun a modifica sau a exclude urmatoarea


sintagma din dispozitia art.327 CP RM: ,,daca acesta a cauzat daune in proportii
considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”Ar fi
oportună excluderea sintagmei din dispozitia art.327 CP RM: ,,daca acesta a
cauzat daune in proportii considerabile intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice” ceea c ear duce la transformarea infracţiunii din
una material în una formală ce consider că ar contribui la realizarea unuia din
scopurile legii penale şi anume prevenţia general. Este inadmisibil ca o
persoană cu funcţie de răspundere care a săvîrşit careva acţiuni ilegale ce se
încadrează în noţiunile “abuz de putere” sau “abuz de serviciu”, fapte îndreptate
spre realizarea unui interes material sau alte interese personale, chiar dacă nu au
produs un prejudiciu considerabil să fie traşi la răspundere contravenţională sau
disciplinară. Pentru prevenirea abuzurilor din partea persoanelor cu funcţie de
răspundere este necesar de a fi adoptate şi implimentate norme juridice adecvate
ce ar asigura sancţionarea corespunzătoare a acţiunilor ilegale săvîrşite de
persoanele cu funcţie de răspundere şi pedepsirea acestora.

Deci consider că excluderea din dispozitia art.327 CP RM: ,,daca acesta a cauzat
daune in proportii considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice sau juridice” ar constitui o realizare în procesul de prevenire a abuzurilor
din partea reprezentanţilor autorităţilor publice şi ar avea un impact pozitiv
asupra reducerii sau minimalizării tentinţelor săvîrşirii unor astfel de fapte de
către persoanele cu funcţie de răspundere.

160.Definiti notiunile ,,arma”si ,,tortuta”,utilizate in alin.(2) art.328 CP RM.În


conformitate cu alin.1 art. 129 CP RM prin “arme” întelegem instrumentele,
piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispoziţiile legii.Legea cu privire la
arme “Arma individuală este un dispozitiv (mijloc material) destinat (adaptat)
prin construcţie şi util din punct de vedere tehnic pentru vătămarea unei
persoane, unui animal, pentru apărarea contra unui atac sau pentru imiterea
proprietăţilor sale de luptă ”În sensul art.328 CP RM prin noţiunea de armă se
înţelege atît arma de foc cît şi arma albă.Tortură – provocarea victimei unor
dureri şi suferinţe deosebite(înţepături, pişcături, acţiuni cu agenţi termici sau
curent electric)

64
161. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea, prevăzută la art.328 CP RM
şi infracţiunea de tortură (art.309¹ CP RM), deosebiri care să se refere la obiectul
infracţiunii.

Art. 328 Art. 309¹


Ob.juridic generic: Ob.juridic generic: relaţiile sociale cu privire la
relaţiile sociale cu activitatea de înfăptuire a justiţiei şi activitatea de
privire la activitatea înfăputire a justiţie
legală a organelor
administraţiei publice,
precum şi a
întreprinderilor,
instituţiilor şi
organizaţiilor de stat.
Ob. juridicOb. juridic special(principal): relaţiile sociale cu
special(principal): privire la activitatea de înfăptuire a justiţie şi
relaţiile sociale cuactivitatea de contribuire la înfăptuirea justiţiei, sub
privire la activitatea aspectul obligaţiei persoanei aflate în exerciţiul
legală a organelor puterii autorităţii sau care acţionează, cel puţin, cu acordul
de stat, organelor acestei autorităţi de a asigura persoanelor implicate în
administraţiei publice activităţi judiciare sau legate de activitatea judiciară
locale sau a unei un tratament uman, cu respecatarea drepturilor
subdiviziuni a lor omului
Victima:
1) Persoana
aflată în dependenţă faţă de făptuitor
2) Persoana
aflată sub arest sau condamnată la pedepsă
privativă de libertate
3) Persoana
efectiv torturată sau o terţă persoană supusă
unei constrîngeri psihice prin torturarea primei
162. Argumentaţi dacă este oportună sau nu oportună comasarea art.327 şi
art.328 CP RM.Chiar dacă la prima vedere s-ar părea că ar oportună comasarea
celor două articole dată fiind prezenţa unor asemănări între cele două
componenţe de infracţiune, ar fi totuşi şi unele impedimente cît şi argument
contra necesar de a fi luate în consideraţie. Astfel una din principal deosebire ce
apare între cele două componenţe de infracţiune se referă la latura subiectivă.
65
Dacă în infracţiunii prevăzute la art.328 CP RM unul din semnele laturii
obiective şi anume motivul infracţiunii care poate fi divers şi nu se tine cont la
calificarea faptei atunci în cazul componenţei de infracţiune de la art.327 CP
RM motivul apare în calitate de semn calificant fiind luat în consideraţie la
momentul calificării (făptuitorul trebuie să urmărească realizarea unui interes
interes material sau alte interese personale ca urmare a faptelor comise). În cazul
în care se constată absenţa intereselor materiale sau altor interese personale, în
timpul comiterii abuzului de serviciu, chiar dacă au fost cauzate daune în
proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor legale ale
persoanelor fizice sau juridice , nu formează componenţa infracţiunii dela 327,
dar poate servi ca temei pentru tragerea la răspundere disciplinară a persoanei cu
funcţie de răspundere.O altă deosebire important dintre cele două componenţe
de infracţiune se referă şi la latura obiectivă şi anume în cazul art. 327 folosirea
situaţiei de serviciu poate fi exteriorizată atît prin acţiuni cît şi prin inacţiuni pe
cînd în cazul art.328 doar prin acţiuni.Aşadar reieşind din analiza celor doua
infracţiuni prevazute de CP RM şi anume a prezentării deosebirilor dintre
semnele elementelor constitutive ale celro două componenţe de infracţiune
consider inoportună comas area celor două articole

163. Determinaţi forma şi tipul vinovăţiei manifestate în cazul infracţiunii


prevăzute la art. 329 CP RM.Latura obiectivă a infracţiunii se caracterizează
prin vinovăţie în formă de imprudenţă. Imprudenţa poate fi atît în modalitatea de
încredere exagerată, cît şi în cea de neglijenţă.

164Argumentaţi dacă art. 213 CP RM poate fi privit ca o normă special în raport


cu art. 329 CP RM.

165. Argumentaţi dacă este oportună modificarea în dispoziţia alin.1 art. 329 CP
RM a sintagmei “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor
publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi
juridice”Ar fi oportună modificarea sintagmei date dar în nici un acaz
excluderea ei fiindcă ar duce implicit la transformarea infracţiunii din una
material în una formală ceea ce in cazul acestei componenţei de infracţiuni nu ar
avea un impact pozitiv şi nu ar constitui un beneficiu pentru aplicabilitatea şi
realizarea scopurilor legii penale. Ar fi util substituirea în sintagma aceasta a
gradului de prejudiciu ce se cauzează prin faptele de neglijenţă în serviciu din
daune în proporţii mari în daune în proporţii considerabile. Astfel prin
modificarea dată s-ar acorda o protecţie şi mai sporită intereselor publice sau
drepturilor şi intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice sau juridice. Chiar

66
dacă latura subiectivă a infracţiunii date se caracterizează prin vinovăţie în
formă de imprudenţă oricum ar fi oportun ca faptele care au cauzat un prejudiciu
considerabil ca urmare a unei atitudini neglijente sau neconştiincioase a
persoanei cu funcşie de răspundere, iar survenirea unor daune în proporţii mari
ca urmare a săvîrşirii acestei infracţiuni să apară în calitate de agravantă. La fel
modificarea dată va contribui la responsabilizarea persoanelor cu funcţie de
răspundere de a manifesta atitudine serioasă faţă de acţiunile sale şi competenţă
în exercitarea funcţiei publice.

166. Identificaţi categoriile de persoane care reprezintă subiectul infracţiunii


prevăzute la alin.3 art.330¹ CP RM.Subiect al infacţiunii prevăzute la al.3 art.
330¹ CP RM este persoana care face parte din una din următoarele categorii:

- membrul Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi


proprietate

- membrul comisiei departamentale de control al declaraţiilor cu privire la


venituri şi proprietate

- colaboratorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

167. Argumentaţi dacă are sau nu un caracter absolut secretul informaţiilor


despre declararea veniturilor şi a proprietăţii.Pentru a ne pronunţa cu privire la
caracterul absolut a secretului informaţiilor despre declararea veniturilor şi
proprietăţii este necesar de a examina un şir de acte normative printer care Legea
Republicii Moldova privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii
demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor
personae cu funcţie de conducere, Codul Penal, Codul Electoral… Analizînd
prevederile Legea Republicii Moldova privind declararea şi controlul veniturilor
şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor
publici şi a unor personae cu funcţie de conducere ajungem la concluzia că
declaraţia cu privire la venituri şi proprietate este un act confidenţial şi nu poate
fi dată publicităţii. La fel în art.6 a prezentei legi este stabilită şi o menţiune cu
character derogatoriu din care reiese că declaraţia poate fi dată publicităţii în
cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Aşadar privitor la situaţiile în care devin
publice informaţiile din declaraţiile privind veniturile şi proprietăţile persoanei
vom consemna că de ex. La lit. h. art.28 a Codului Electoral se stabileşte că
Consiliul electoral de circumscripţie asigută accesul publicului la declaraţiile cu

67
privire la venituri şi proprietate ale candidaţilor în alegerile locale. Deasemenea
în conformitate cu alin. 1 art. 13 “Transparenţa declaraţiilor” al Legii Republicii
Moldova privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor
de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor personae cu
funcţie de conducere, declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate, prezentate
de Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii, membrii Guvernului,
Preşedintele Curţii Constituţionale, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie,
Procurorul General, Preşedintele Curţii de Conturi, Guvernatorul Băncii
Naţionale a Moldovei, Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, primarii
din oraşe, sate(commune) şi preşedinţii consiliilor rationale se public anual în
mijloacele de informare în masă republicane sau locale. Declaraţiile primarilor
pot fi aduse la cunoştinţă şi prin afişare.Astfel putem observa că în unele cazuri
secretul informaţiilor despre declararea veniturilor şi a proprietăţii nu are un
caracter absolute. Dar nici transparenţa declaraţiilor respective nu au un caracter
absolut. Or, se dă publicităţii nu întrega informaţie din declaraţiile cu privire la
venituri şi proprietate, În acest sens la alin.2 art.13 a Legii Republicii Moldova
privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat,
judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de
conducere se prevede: Se public şi nu constituie informaţie confidenţială
următoarele informaţii şi date din declaraţii:

a) valoarea totală a proprietăţii declarate


b) lista tuturor bunurilor ce constituie
proprietate a subiectului declarării cu indicarea dacă aparţine cu titlu de
proprietate sau cu titlu de folosinţă, inclusive a celor aflate în afara ţării
c) La fel prezintă interes dispoziţia alin.3
din acelaţi articol potrivit căreia declaraţiile subiecţilor care nu sunt
menţionaţi la alin.1 art.13 a Legii Republicii Moldova privind declararea
şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor,
procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de
conducere, pot fi aduse la cunoştinţa publicului la propria lor iniţiativă cu
respectarea alin.2 al aceluiaşi articol.

168. Argumentaţi dacă a fost sau nu oportună completarea Codului Penal cu


articolul 330¹ Este bine cunoscut faptul că actele de corupţie reprezintă una din
problemele actuale care au un impact direct aupra desfăşurării normale şi în
deplină legalitate a activităţii organelor şi funcţionarilor din cadrul autorităţilor
publice.

68
Astfel pentru prevenirea şi combaterea unor astfel de fenomene este necesar de
a crea şi implimenta un cadru juridic adecvat pentru reducerea şi eradicarea în
procesul executării funcţiei publice a unor astfel de metode şi procedeie ilegale
precum primirea sau beneficierea de unele servicii, privilegii, scutiri de obligaţii
şi alte foloase ce duc inevitabil la ameliorarea nemeritată a situţiei persoanei în
raport cu situaţia de care dispunea anterior săvîrşirii cărorva acte de corupţie

Astfel în scopul prevenirii şi combaterii îmbogăţirii fără justă cauză a


demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi aunor
persoane cu funcţie de răspundere Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la
19.07.2002 Legea Republicii Moldova privind declararea şi controlul
veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor,
funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de conducere. Prin prezenta
lege s-au stabilit o serie de reguli privind categoriile de subiecţi ce au obligaţia
de a complete declaraţia cu privire la venituri şi proprietate, mmodalitate de
completare şi depunere a declaraţiei precum şi procedura de verificare şi control
a informaţiei cuprinsă în aceste declaraţii.

Pentru eficientizarea aplicării prezentei legi precum şi pentru prevenirea


încălcării ei s-a stabilit posibilitatea de atragerii după caz la răspundere civilă,
disciplinară sau contravenţională pentru încălcarea sau eschivarea de la
prezentarea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate. Constatîndu-se
ulterior ineficacitatea măsurilor de sancţionare stabilite pentru încălcarea Legii
din 19.07.2002 s-a decis modificarea şi completarea unor acte normative printre
care şi Codul Penal al RM, fiind astfel completat cu art.330¹ ce prevede
răspunderea pentru următoarele fapte:

- eschivarea de la prezentarea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate sau


indicarea intenţionată în declaraţie a datelor incorecte de către persoanele
obligate să o prezinte

- divulgarea sau publicarea intenţionată a informaţiilor din declaraţiile cu privire


la venituri şi proprietate de către persoanele Aşadar în scopul prevenirii şi
combaterii în sfera exercitării funcţiei publice a unor acte de corupţie c ear duce
la obţinerea unor foloase necuvenite de unii funcţionari, în scopul implimentării
şi asigurării respectării unor acte legislative (Legea Republicii Moldova privind
declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat,
judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de
conducere, Codul Penal…), şi sancţionării persoanelor ce încalcă regulile

69
stabilite de aceste legi consider oportună completarea Codului Penal al RM cu
art.330¹-

169. Definiţi noţiunea “documente oficiale”, specificată în dispoziţia de la


art.332 CP RM.Prin document oficial se înţelege un act în formă scrisă sau în
altă formă care este adoptat, perfectat, confirmat şi eliberat de către un organ al
administraţiei publice întreprindere, instituţie, organizaţie de stat destinat să
confirme faptele ce au importanţă juridică.

170. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea, prevăzută la art.332 CP RM,


şi infracţiunea prevăzută la art.361 CP RM, deosebiri care să se refere la
obiectul infracţiunii.

Falsul în acte publice(art.332 CP RM) Art. 361 CP RM


Ob. juridic generic: relaţiile sociale cu Ob. juridic generic: relaţiile sociale cu
privire la activitatea legală a organelor privire la activitatea normală a
administraţiei publice, precum şi a organizaţiilor comerciale, obşteşti sau
întreprinderilor, instituţiilor şi altor organizaţii nestatale
organizaţiilor de stat.
Ob. juridic special: relaţiile sociale cu Ob. juridic special: relaţiile sociale ce
preivire la activitatea legală a ţin de activitatea normală a organelor
întrepriderilor, instituţiilor, de stat cu privire la asigurarea ordinii
organizaţiilor de stat sau administraţiei stabilite de operare cu documentele
publice oficiale
Ob. material: documentele oficiale Ob. material: entitatea materială a
documentelor, imprimatelor,
ştampilelor sau sigiliilor

171. Argumentaţi dacă este sau nu oportună substituirea, în alin.1 art.332 CP


RM, a termenului “falsificarea” printr-un alt termen.La prima vedere s-ar crea
impresia că ar fi utilă o astfel de modificare şi oportună substituirea termenului
“falsificarea” cu un alt termen utilizat în legislaţia penală şi anume
“confecţionarea”. Însă o astfel de abordare ar fi greşită reieşind din analiza şi
specificul celor două noţiuni deoarece s-ar diminua aplicabilitatea normei
date.Prin falsificare în sens larg înţelegem oricare din următoarele:

- contrafacerea documentelor (confecţionarea documentelor false)

70
- modificarea conţinutului unor documente autentice (inclusiv prin înscrierea
unor date vădit false)Analizînd conţinutul art. 332 CP RM se creaza impresia că
noţiunea “falsificarea” se utilizează în sens îngust şi anume la confecţionarea
documentelor false făcîndu-se abstracţie de cealaltă modalitate a falsificării ce
presupune modificarea conţinului unor documente autentice (inclusiv prin
înscrierea unor date vădit false). Astfel pentru a ne pronunţa vizavi de
oportunitatea substituirii termenului “falsificarea” printr-un alt termen în cadrul
al.1 art.332 CP RM este necesar de a stabili felul în care se operează cu această
noţiune în sens larg sau în sens îngust. În cazul în care noţiunea “falsificarea” ar
fi utilizată în sens larg avînd o accepţiune mai vastă ar decădea necesitatea
utilizării în cadrul al.1 art.332 CP RM a sintagmei “Înscrierea…unor date vădit
false” dat fiind faptul că constituie o modalitate de realizare a falsificării
documetelor. Aşadar ar fi util doar folosirea noţiunii “falsificarea” care ar avea o
sferă mai largă de aplicabilitate cuprinzînd în conţinutul său atît confecţionarea
cît şi efectuarea unor încrieri ce conţin date vădit false sau o altă modificare a
conţinutului unor documente autentice.Consider inoportun substituirea noţiunii
falsificarea printr-o altă noţiune deoarece prin astfel de modificare nu s-ar face
nimic altceva decît enumerearea exhaustivă a modalităţilor de falsificare a
documentelor. Deci ar fi oportună utilizarea în prevederile CP RM inclusiv în
al.1 art. 332 CP RM a noţiunii “falsificarea” în sens larg ceea ce ar face
inoporună şi inutilă substituirea printr-o altă noţiune dar dimpotrivă ar duce
implicit la alte modificări ce se referă la noţiuni precum: confecţionarea sau
înscrirea unor date vădit false.

172. Determinaţi obiectul juridic secundar al infracţiunii de


samavolnicie.Conform opiniei unor autori obiectul juridic secundar al
infracţiunii de samavolnicie îl unele cazuri în dependenţă de circumstanţele
cauzei si modalităţile de săvîrşire a ifracţiunii îl pot forma relaţiile sociale cu
privire la viaţa şi sănătatea persoanei, relaţiile sociale patrimoniale, relaţiile
sociale cu privire la inviolabilitatea psihică a persoanei.Însă nu ne putem limita
doar la aceste relaţii sociale deoarece prin săvîrşirea infracţiunii de samavolnicie
sunt afectate în mod secundar şi alte relaţii secundare determinarea cărora se
face în baza modalităţilor faptice concrete de săvîrşire a infracţiunii.

173. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea de samavolnicie şi


infracţiunea de şanta, deosebiri care să se refere la obiectul infracţiunii.

Şantajul(art.189CP RM) Samavolnicia(art.352 CP


RM)
71
Ob. juridic generic: relaţiile sociale cu privire la Ob. juridic generic:
patrimoniu relaţiile sociale cu privire
la desfăşurarea normală a
activităţii organelor
puterii de stat
Ob. juridic special(o.j. principal): Ob. juridic special(o.j.
1) relaţiile principal):
sociale cu privire la patrimoniu care au în
conţinutul lor un drept real relaţiile sociale cu privire
2) relaţiile la ordinea de realizare a
sociale cu privire la patrimoniu care au în drepturilor
conţinutul lor un drept de creanţă
Ob. material: bunul străin Ob. material: bunul
asupra căruia persoana are
un drept legitim sau
consideră că are un drept
în privinţa acestui bun
(situaţia dreptului
presupus)

174. Argumentaţi dacă ar fi oportună abrogarea art.352 CP RM.În perioada de


tranziţie spre economia de piaţă datorită schimbărilor din diverse domenii ale
vieţii economice, sociale, politice, culturale ale Republicii Moldova între
persoanele fizice cît şi cu/între persoanele juridice s-a majorat numărul litigiilor
purtînd un atît un caracter patrimonial cît şi de natură nepatrimonială. În acest
context lipsa încrederii societăţii în posibilitatea realizării eficiente a justiţiei, pe
lîngă multe alte împrejurări (creşterea nivelului corupţiei, abuzul de serviciu,
tergiversarea soluţiilor judiciare, etc.) împiedică realizarea drepturilor şi
intereselor persoanelor fizice şi juridice. În acest sens unele personae sunt
determinate la exercitarea drepturilor sale fără apel la asistenţa organelor de
resort (acţionînd după bunul său plac cauzîndu-se astfel o anumită atingere
relaţiilor sociale care asigură desfăşurarea normal a ordinii de administrare).
Pentru asta rularea normal a activităţii aparatului de stat este supus protecţiei
normative inclusive şi în materie penală.Astfel pentru evitarea săvîrşirii unor
astfel de acţiuni ce ar leza desfăşurarea normal a activităţii autorităţilor publice
şi ordinea de realizare a drepturilor şi intereselor legitime s-a stabilit în la art.
352 CP RM încriminarea faptei de samavolnicie. Chiar dacă este o infracţiune
72
specific statelor din fostul lagăr sovietic infracţiunea de samavolnicie este
prevăzută şi în alte sisteme de drept, în unele cazuri sub o altă formă şi cu un alt
conţinut dar totuşi avînd specificul componenţei date de infacţiune. La fel există
legislaţii naţionale în care în dependenţă de specificul izvoarelor sistemelor de
drept fapta de samavolnicie nu este încriminată reglementînd diferit de faptele
de samavolnicie sau asigurînd protecţia relaţiilor sociale prin intermediul altor
dispoziţii ale normelor juridico-penale şi civile.Aşadar este incorect să se afirme
că samavolnicia nu este cunoscută în general sistemelor de drept în care lipsesc
prevederile corespunzătoare, avînd la bază ideia că samavolnicia este atribuită
relaţiilor publice (delict, contravenţie) sau civile.Dat fiind faptul că Republica
Moldova parcurge o perioada de tranziţie şi încă nu a atins un nivel acceptabil al
democraţiei unde se aplică relaţiile specifice unui stat de drept este oportună în
continuare încriminarea faptei de samavolnicie. Poate odată cu dezvoltarea unei
societăţi civile “sănătoase”, uniformizării, perfecţionării legislaţiei (inclusiv şi a
celei penale), precum şi instituirii stabilităţii dreptului în ansamblu său în RM va
fi radiată samavolnicia din sfera ilicitului juridico-penală (prin dezincriminarea
sa) însă pentru moment acest lucru pare imposibil chiar şi inoportun din
considerentele enunţate anterior.Consider că art. 352 CP RM ar trebui păstrat
însă ar fi necesar de a se opera careva modificări care ar asigura aplicarea sa
eficienta şi corespunzătoare.

175. Determinaţi gradul de intensitate maxim al violenţei, în sensul prevederii


de la lit.a alin.3 art.362 CP RM.Din conţinutul Hotătîrii explicative a Plenului
CSJ nr. 15 din 25.02.2002 cu privire la practica judiciară în cauzele penale şi
administrative referitoare la trecerea ilegală a frontierei de stat reiese faptul că
prin noţiunea de “violenţă” în sensul utilizat în art. 362 CP RM înţelegem atît
violenţa nepericuloasă pentru viaţa şi sănătatea persoanei cît şi cea
periculoasă.În cazul în care trecerea ilegală a frontierei de stat a fost insoţită de
vătămări grave ale integrităţii corporale sau sănătăţii acţiunile făptuitorului
trebuie să fie calificate conform art. 151 şi art. 362 CP RM.Deci din cele expuse
putem deduce că prin violenţăîn sensul art. 362 CP se înţelege aplicarea de către
făptuitor a violenţei nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea persoanei cît şi
periculoasă ce s-a soldat cu sau fără vătămarea medie sau uşoară a integrităţii
sănătăţii.

176. Argumentaţi care metodă de săvîrşire a contrabandei presupune invocarea


şi a art. 362 CP RM.În cazul în care contrabanda se va săvîrşi prin eludarea
controlului vamal acţiunile făptuitorului vor putea fi calificate conform regulilor

73
concursului de infracţiuni şi anume art. 248 şi art. 362 CP RM.Prin eludare se
are în vedere intrarea sau ieşirea din Republica Moldova prin alte locuri decît
cele destinate pentru aceasta sau inafara orelor de lucru al birourilor vamale sau
posturilor vamale.Astfel în cazul ambelor infracţiuni latura obiectivă se
realizează prin trecerea ilegală a frontierei de stat înafara punctelor de trecerea
frontierei stat adică prin eschivarea de la controlul vamal.

177. Argumentaţi dacă este sau nu oportun ca în alin.1 art 362 CP RM, dar nu
înalin.2 art. 332 din Codul Contravenţiona, să fie stabilită răspunderea pentru
trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei de stat fără
paşaport sau fără autorizaţie din partea autorităţilor respective.Specificul
legislaţiei penale este de încrimina o serie de fapte ilicite ce aduc atingere gravă
unor relaţii sociale protejate de normele penale. Din categoria acestor fapte face
parte şi infracţiunea de trecere ilegală a frontierei de stat. Din analiza semnelor
componenţei de infracţiune se constată faptul că latura obiectivă a infracţiunii
date se realizează prin trecera ilegală a frontierei de sta eludîndu-se controlul
vamal sau tăinuindu-se de acesta care în raport cu trecera frontirei de stat fără
paşaport sau fără autorizaţia din partea din partea autorităţilor respective
reprezintă fapte cu un nivel de pericol mai sporit şi cu un grad de
prejudiciabilitate mult mai mare. Pericolul şi gravitatea faptei prevăzute de CP
RM la art. 362 reiese din modalitate de trecere a frontierei de stat care de regulă
se efectuaiză prin alte locuri decît cele stabilite pentru trecerea frontierei. În
cazul acţiunilor ilegale prevăzute de alin.2 art.332 Cod Contravenţional al RM
trecerea frontierei de stat se realizează prin aceste puncte. Trecerea frontierei de
stat prin punctele de frontieră fără paşaport sau fără autorizaţie din partea
autorităţilor respective reprezintă în primul rînd o încălcare a ordinii şi
regulilor de trecere a frontierei.Astfel reieşind din gradul de pericol sporit a
faptelor prevăzute la alin.1 art. 362 CP RM în raport cu cele de la alin.2 art.332
C. Contr. RM consider inutilă comasarea celor două norme care nu ar duce la
nimic altceva decît la agravarea situaţiei făpuitorului.Reiesind din argumentele
prezentate anterior şi din caracerul diferit al celor două norme consider
inoportun să fie stabilită răspunderea pentru trecerea frontierei de stat prin
punctele de trecere a frontierei de stat fără paşaport sau fără autorizaţie din
partea autorităţilor respective.

178. Definţi noţiunea “rezindent”, utilizată în art. 362¹ CP RM.Prin noţiunea


“rezident ” în sensul art. 362¹ CP RM legiuitorul s-a referit înanite de toate la
apatrid. Aşadar este vorba despre apatridul care domiciliază în R.M. dovada

74
fiind buletinul de identitate pentru apatrizi, de asemenea se are în vedere
apatridul care domiciliază temporar în R.M. dovada statutului său fiind permisul
de şedere. La fel calitatea de rezident o poate avea şi apatridul care se află pe
teritoriul R.M. şi domiciliază fără acte de identitate sau a căror valabilitate a
expirat.Aşadar prin rezident în sensul art. 362¹ CP RM trebuie de înţeles fie
apatridul, fie persoana care nu are dovada apartenenţei sale la statutul de apatrid
nici dovada cetăţeniei vreunui stat.

179. Argumentaţi dacă permisul de muncă poate sau nu să reprezinte obiectul


material al infracţiunii prevăzute la art.362¹ CP RM.Pentru a putea răspunde
dacă permisul de muncă poate sau nu să reprezinte obiectul material al
infracţiunii prevăzute la art. 362¹ CP RM este necesar de a stabili care categorii
de documente oficiale pot evolua în calitate de obiect material a infracţiunii de
organizare a migraţiei ilegale, astfel putem delimita următoarele două categorii:

1) documentele destinate intrării pe


teritoriul unui stat a persoanei care u este cetăţean sau rezident al acestuia.
2) documentele destinate şederii pe
teritoriul unui stat a persoanei care nu este cetăţean sau rezident al
acestuia.
3) La prima categorie conform Legii RM
cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova sunt atribuite
următoarele documente:

- paşaportul cetăţeanului RM

- paşaportul pentru apatrid

- paşaportul diplomatic

- paşaportul de serviciu

- documentul de călătorie a persoanei cu statut de refugiat.

La categoria documentelor ce sunt destinate şederii pe teritoriul RM conform


Legii privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte sunt
atribuite:

- buletinul de identitate al cetăţeanului RM

- buletinul de identitate pentru apatrizi

- buletinul de identitate pentru refugiaţi


75
- permisul de şedere

Aşadar putem constata din cele enunţate anterior că permisul de muncă nu face
parte din categoria documentelor destinate intrării şi ieşirii sau şederii pe
teritoriul RM.Din prevederile Legii cu privire la migraţiune reiese că permisul
de muncă nu are destinaţia de a confirma şederea legală a persoanei pe teritoriul
RM dar de desfăşura activitate de muncă.Deci permisul de muncă nu poate
constitui obiectul material a infracţiunii prevăzute la art.362¹ dar a art.361.

180. Argumentaţi dacă art. 362¹ CP RM ar trebui completat cu un alineat în care


să fie prevăzută posibilitatea de liberare de răspundere penală a victimelor
infracţiunii de organizare a migraţiei ilegale. Reieşind din prevederile
convenţiilor internaţionale la care RM este parte (Convenţia Naţiunilor Unite
împotriva criminalităţii transnaţionale organizate) care stabilesc că migranţii nu
devin pasibili de urmărire penală dat fiind faptul că ei reprezintă obiectul
organizării acţiunilor de migraţie ilegală deci evoluiază în calitate de victimă a
infracţiunii de organizare a migraţiei ilegale.Deci ar fi oportun de a se proceda
ca în cazul altor articole din CP RM (art. 165, art. 206, art.262) care cuprind
clauze similare cu privire la liberarea de răspundere penală a victimelor
infracţiunii, în cazul dat a infracţiunii de organizare a migraţiunii
ilegale.Prevederile date săfie aplicate tuturor victimelor infracţiunii date fără
excepţie fără a se ţine cont sau a fi invocate lipsa consimţămîntului sau altor
circumstanţe care nu prezintă nici o relevanţă în planul atestării calităţii de
victimă pentru persoana corespunzătoare.Şi pentru atingerea finalităţii scontate
şi asigurarea aplicabilităţii corespunzătoare a legii penale ar fi util de modificat,
şi alin.4 art.362 CP RM prin introducerea sintagmei “sau ale organizării
migraţiunii ilegale” ceea c ear asigura victima infracţiunii de la art. 362¹ CP în
caz de trecere ilegală a frontierei de stat de liberare de răspundere penală.

76