Sunteți pe pagina 1din 1

Inteligentele multiple

Pe baza criteriilor enunţate, Gardner a izolat cele opt inteligenţe. Acestea sunt:

Inteligenţa verbală/lingvistică

Înţeleasă ca aptitudine a cuvântului, este capacitatea de a folosi cu uşurinţă limba pentru a exprima şi înţelege realităţi
complexe, respectiv capacitatea de a rezolva probleme şi a dezvolta produse cu ajutorul codului lingvistic. Cei care o posedă
manifestă o mare sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea şi ritmurile limbii.

Inteligenţa logică/matematică

Dominanţa acesteia determină analiza cauzelor şi efectelor, înţelegerea relaţiilor dintre acţiuni, obiecte şi idei. Abilităţile de a
calcula, cuantifica, evalua propoziţii şi de a efectua operaţii logice complexe, de a opera cu modele, categorii, relaţii, de a grupa şi
ordona date şi de a le interpreta, de a efectua raţionamente reprezintă caracteristici care ies în evidenţă în cazul acestei inteli-
genţe, împreună cu abilităţi de gândire deductivă şi inductivă şi capacităţi critice şi creative de rezolvare a problemelor.

Inteligenţa muzicală/ritmică

Aparţine persoanelor care gândesc în sunet, ritmuri, melodii şi rime, sunt sensibile la tonalitatea, intensitatea, înălţimea şi
timbrul sunetului şi au capacitatea de a rezolva probleme şi de a crea produse cu ajutorul funcţiilor auditive.

Inteligenţa vizuală/spaţială

Înseamnă a gândi în imagini şi a percepe în acurateţe lumea vizuală. Abilitatea de a vizualiza, de a percepe spaţiul, de a rezolva
probleme şi de a crea produse cu ajutorul reprezentărilor mentale, al simbolurilor grafice, al graficelor, diagramelor, precum şi
al imaginilor şi al culorilor. Acest tip de inteligenţă poate fi prezent şi la persoanele lipsite de vedere, nefiind atribuit strict
analizatorului vizual.

Inteligenţa naturalistă

Este specifică persoanelor care înţeleg lumea naturală, iubesc plantele şi animalele, au abilitatea de a recunoaşte şi clasifica
indivizi şi specii şi de a stabili relaţii ecologice. Constă în capacitatea de a rezolva probleme şi de a crea produse cu ajutorul
reprezentărilor despre mediul înconjurător, a unor elemente ale acestuia şi a schimbărilor din mediu.

Inteligenţa corporală/kinestezică

Are ca dominantă gândirea în mişcări şi folosirea corpului în moduri sugestive şi complexe. Implică simţul timpului şi al
coordonării mişcărilor întregului corp şi ale mâinilor în manipularea obiectelor, graţie anumitor strategii şi abilităţi cognitive. Se
subliniază prin aceasta legătura existentă între acţiunile mentale şi cele fizice.

Inteligenţa intrapersonală

Determină o gândire şi o înţelegere de sine; constă în capacitatea de a comunica permanent cu propria lume interioară, de a
construi o reprezentare de sine precisă şi a o utiliza în rezolvarea problemelor, dezvoltarea produselor graţie introspecţiei,
cunoaşterii şi înţelegerii de sine, a conştientizării propriilor sentimente, trăiri, stări interioare, emoţii, intenţii, motivaţii,
interese. Acest tip de inteligenţă ajută la înţelegerea propriei personalităţi şi la „colaborarea“ cu sinele.

Inteligenţa interpersonală

Este înţeleasă ca fiind capacitatea de a comunica permanent cu lumea exterioară, de a rezolva probleme şi de a crea produse
graţie empatiei, cunoaşterii şi înţelegerii altor persoane, a conştientizării sentimentelor, trăirilor, stărilor interioare, intenţiilor,
motivaţiilor, intereselor, modurilor de interacţiune specifice celorlalte persoane şi graţie interacţiunii/relaţionării cu alţii.
Inteligenţa interpersonală implică o interacţiune eficientă cu una sau mai multe persoane din societate.

Inteligenţa existenţială

Reprezintă cel de-al nouălea tip de inteligenţă izolat de Gardner, dar pentru că n-a reuşit să determine care zonă cerebrală este
responsabilă de activitatea ei, nu a fost recunoscută. Aceasta înseamnă acea modalitate de cunoaştere a lumii caracteristică
filosofilor, celor care pun întrebări despre sensul fericirii, începutul universului etc. Probabil că şi spiritualitatea aparţine acestui
tip de inteligenţă.