CLASICII LITERATURII iN BENZI DESENATE

COMOARA DIN INSUTA

d,*dW%o*loSw

Adaptare/scenariu: Cristophe Lemoine

Desene: Jean-Marie Woehrl

Culori: Patrice Duplan

{},-',.
rfi.c&;
 uN RoM ?l
UN PAT PENTRU
BITRANUt MARINAR
CARE ARUNCI

dlM/ TATAL f^uesTeweA

BOLNAV PENfRU A PRIMI
0A9W1|, TI)CU?\U?

HE[/ E EINEVA
IN MA@AZA
 \; :i.: ;'-3' ."i.'-N BANUT
:i :i'r \- ; , i).zi l(lfl Att ,uNll,
:.:- i , :- t:r -\ PAIRU

N gFARgIT, TATIT TAU

A A'ORMITI O 9A MA OCUP
eu 0e 7?trN]r.
,ACA AM AIBE CACIOARE?
0e cE v6,N'ReBt,.. ffiM
0ect11. RecuNo,lt
?CWCAIULT:plb
fovARA? 1esoRzt
NU.I A9A,
BItT? NU N'-AM
-"*""tr " Jf

ffffiffit Louis Stevenson (1ss0-1se4)

criitorul Robert Louis Stevenson s-a niscut in data
de
13 noiembrie 1850, la Edinburgh, gi a murit la vdrsta de 44 de
ani, departe de Scolia natali, pe insula din Pacific unde a ales si
triiasci impreunfl cu familia sa.

Cunoscut mai ales pentru romanele sale, Stevenson a fost deopotrivi

poet, eseist, autor de c[r!i de cilitorie, teoretician al literaturii.
A intreprins numeroase c[16torii, chiar daci avea o sdnitate precari gi a
fost un boem entuziast, in ciuda originilor sale burgheze Ei calvine.
Gustul pentru naraliuni palpitante i-a fost cultivat de talentul de
povestitoare al didacei sale, care l-a ingrijit adesea pe cAnd era un copil
visitor gi bolnivicios. ii spunea povegti amuzante sau infricoEltoare,
imaginare sau inspirate din trecutul bogat gi tragic al Scofiei, sau li citea
romane sau pasaje din Biblie.

INGINER, AYOCAT SAU SCRIITOR?

in ciuda bolii de plimani de care suferea, Stevenson a avut o copildrie
fericiti. Conform tradiliei familiei, tAnirul gi-a inceput studiile de
Fotografie inginer la Universitatea din Edinburgh la 17 ani, dar a renunlat rapid la
a lui Robert
aceastl meserie. A ficut apoi studii de drept, s-a inscris in barou la25 de
Louis Stevenson
ani, fbri s[ fie hot[rit sl devini avocat.
La universitate a descoperit fericirea vielii boeme, si-a schimbat
numele din Lewis in Louis qi a incilcat toate regulile vielii burgheze cu
care crescuse; gi-a dat seama ci vocafia sa este aceea de a scrie (la 16
ani i s-a publicat un pamflet despre singeroasa riscoali a disidenjilor
religiogi sco{ieni din 1666).
A scris eseuri cu subiecte aparent religioase, dar, in fapt, istorice qi
politice, in care gi-a manifestat ateismul, ceea ce a atras furia familiei.
Prezenla sa a fost consideratl nepotriviti, astfel ci s-a indepirtat de
mediul siu caracterizat prin conservatorism moral qi social, pe care l-a
calificat drept ipocrit. Dupi ce a scris povegti fantastice sau umoristice,
a abandonat latura de ,,dandy" gi gi-a descoperit adev[ratul talent de
scriitor de romane de aventuri.

VAGABONDUT CATATON
Din 1873, Stevenson a inceput s[ cil[toreasci in Europa. in 1876 a
intilnit-o pe Fanny Van de Grift, pictorili americanl, c1r zece ani mai
mare decit el, extravagant[ qi rebel[, care trlia cu cei trei copii ai s[i
in Franla. Aceasti situalie delicati s-a lovit de opozi$a familiei;
totugi, Fanny a reuEit in cele din urml sd intre in graliile familiei lui
Stevenson qi l-a impicat pe fiu cu tatdl lui. in 1878, tAn[ra femeie a
plecat in America, unde Stevenson i s-a aliturat, falit gi foarte bolnav
(tuberculozi).
ffi *** rE L*cg€s,-%g*e'*gas#.g3 { Es5{,-i s*-€}

I, tI";'
{"*

Scriitorul a incercat s6-gi cAgtige p6inea lucrAnd ca

ziarist. in
t880, dupi pronunfarea divorfului ei, Fanny devine
doamna Stevenson. Luna de miere petrecuti intr-o mind de
argint dezafeaata a devenit ulterior subiectul ci*ti Intru;ii
din Silverado (The Silverado Squatters). intre timp, tanerul
frcuse o cilitorie la C6vennes, deveniti celebrl gralie epopeii
aproape burleqti - Cdldtorie pe un mdgar tn Cdvenna (1879):
,,Eram cel mai ftricit animal din Franla"; in prezent, un traseu
foarte apreciat de montaniarzipoartdnumele ,,drumul lui Stevenson".
Revenit in Scolia dupi un sejur ln Elvefia, Stevenson a inceput
redactarea romanului Comoara din insuld. Pentru imbunitllirea stirii
de s[nitate, Stevenson s-a instalat cu familia langi Mediterana, unde a
locuit intre 1883 si 1884. La reintoarcerea in Anglia, scriitorul a publicat
mai multe texte, printre care Straniul caz al doctorului Jelcyll gi al domnului
Hyde. in 188i, a plecat in America impreuni cu familia si cu mama sa,
rimasi viduvi. A scris Seniorul din Ballantrae gi citeva eseuri.
in timpul unei cilitorii de trei ani la bordul unei goelete, a descoperit
insulele polineziene gi a inceput si se intereseze de particularitdlile
sociale gi politice locale. in 1890, familia s-a instalat
in arhipelagul Samoa, pe insula Upolu. Stevenson gi-a
cAgtigat stima gi increderea localnicilor apirindu-le
6[1" dahan iledl ahlrl, am/a, uu,
drepturile impotriva abuzurilor autoritililor coloniale
engleze, cu riscul de a fi expulzat de pe insuli. Patru ani
9Si yrlua, ln mt yEtt, ma.
mai tArziu, scriitorul a murit din catzaunei hemoragii
cerebrale. A fost inmormAntatpevArful unuimunte care domina oceanul;
catafalcul sau a tbst purtat pe umeri de indigeni. Acegtia il desemnaserd
gef de trib gi il numeau,,Tusitala', care inseamna,,povestitor".