Transformatoare trifazate cu conversie radiala

(infasurari cilindrice concentrice)

Partea II Sinteza(Proiectarea)
1 Breviar
1.1 Solutia constructiva
-miez magnetic trifazat,nesimetric (3 coloane-c,2juguri-j),dispuse in acelasi plan
-infasurari cilindrice,dispuse concentric (fig.1)

Fig.1

In cazul infasurarilor concentrice,(fig.1),infasurarea de joasa tensiune(JT,avand w1 spire,parcurse de

curentul de faza If1)este dispusa interior,langa miez,iar infasurarea de inalta tensiune(IT),cu w2
spire,parcurse de curentul de faza If2, la exterior.
Principalele dimensiuni indicate in fig 1 sunt urmatoarele:
-diametrul mediu (D1,2) si inaltimea medie a celor doua infasurari(Hb)
-grosimile radiale ale infasurarilor:a1 (J.T.,in interior,langa miez) si a2 (I.T,in exterior)
-distantele de izolatie radiale: a01 (miez –JT),a12 (JT-IT), a22 (IT-IT) si axiale:h10 (JT-miez),h20 (miez-IT)
-dimensiunile ferestrei: H (inaltimea),F (largimea)
-dimensiunile coloanei: D -diametrul circumscris treptelor,
-dimensiunile jugului: Lj-lungimea jugului

1.2 Vectorul Poynting si dimensiunile principale ale transformatoarelor

Transformatorul electric este un convertor electromagnetic static,in care se realizeaza o conversie de tip
electric-electric(E-E). Puterea electromagnetica este preluata de la sursa de catre infasurarea primara si
transmisa infasurarii secundare, prin spatiul (cilindric)dintre cele doua infasurari- sediul campului
magnetic de scapari, cu suprafata AP -aria Poynting,(m2)- cu densitatea de suprafata a puterii
electromagnetice S p  E s  H  (VA/m2) –vectorul Poynting,orientat radial (fig.2). (1)
Dimensiunile principale ale transformatorului cu conversie radiala sunt dimensiunile cilindrului de
transfer: diametrul D12 si inaltimea H b ,respectiv diametrul si inaltimea medie a infasurarilor, iar
  D12 / H B -o marime adimensionala,factorul de geometrie (arhitectura) a transformatorului.
 Fig.2

În relaţia (1), Es (V/m) reprezintă intensitatea câmpului electric indus prin transformare (un vector
orientat in lungul spirei in sensul curentului la infasurarea generatoare si in sens invers la infasurarea
receptoare), H(A/m) intensitatea câmpului magnetic de scăpări (un vector axial pentru configuratia din
fig.2.a, cu distributia trapezoidala din fig.2b), iar AP  D12  H B (m2) -aria laterală a cilindrului de
scăpări pe care o vom defini ca suprafata,de transfer, Poynting.
Vectorul Poynting ( S P ) rezulta astfel radial, fiind indreptat spre infasurarea secundara, regim de
generator a transformatorului,transformatoarele cu infasurari concentrice putand fi denumite ca
transformatoare cu conversie de tip radial.
În regim sinusoidal, se defineşte puterea electromagnetică aparentă S  ca semiprodusul valorilor de
vârf Ês şi Ĥ  respectiv ca produsul valorilor efective ale acestora (extinzând formal aceasta noţiune
şi în ceea ce priveşte câmpul magnetic ), astfel încât se poate scrie urmatoarea relatie putere-
dimensiuni:

S   S e  E S  H   D12  H B  S P  AP (VA) (2)

Intensitatea câmpului electric indus Es(V/m)), se obţine aplicând legea inducţiei electromagnetice unei
spire (medii) de diametru D12, traversată de câmpul magnetic principal, respectiv din tensiunea de spira
E S  U Sp / D12 (V/m), unde U sp    AFe  B Fe / 2 (V/sp) (3)
iar BFe reprezintă valoarea, de vârf, a inducţiei magnetice în miezul magnetic (coloana), iar A Fe aria
sectiunii de fier corespunzatoare.
Intesitatea câmpului magnetic de scăpări H   Hˆ  2 (sau H S -fig.2b)se determină din legea
circuitului magnetic
w I
H   1 1  A1  A2  i2 A1 (A/m), unde A1  A2 , reprezintă pânza de curent (cu i2  i1 ).
HB
Înlocuind aceste rezultate în relaţia (2) se obţine:
U sp w1  I1
S e  E S  H   D12  H B    D12  H B  w1  U sp I 1 U 1  I1  S C (VA) (4)
D12 H B
respectiv puterea aparentă (pe o coloană),transferata intre cele doua infasurari ale transformatorului.
Impedanta Poynting Z P se defineste ca raportul dintre E S si H  obtinandu-se expresia :
ES Z1n U 1n , f D12
ZP   2 (  ) unde Z 1n  (  ) si   (5)
H    w1 I 1n , f HB

1.3 Relaţia pierderilor Joule (PJ ) si a fluxului termic (Qt )

Daca se considera infasurarea (concentrica) ca o panza de curent de grosime (  ,in m), inaltime HB si
diametru mediu D12, si desitatea (medie,pentru cele doua infasurari) de curent J ,sunt valabile relatiile;
J ( A / m 2 )  (m)  H  ( A / m)  A( A / m) , (6)
unde A  w  I / H B , in A/m, este densitatea lineara de curent a panzei de curent.

Pierderile Joule din infasurare,respectiv din panza de curent,se pot scrie astfel sub forma :
PJ    J 2  VCu    J 2  D12  H B      J  A  D12  H B  AP (m 2 )  (   J  A) (W) (7)

Fluxul termic unitar, pe suprafata de transfer(Poynting) a puterii electromagnetice(A P ),in acelasi timp
si suprafata de referinta pentru transmisia caldurii prin convectie, se poate astfel determina cu
urmatoarea relatie:
Qt  PJ /(D12  H B )    J  A (W/m2) (8)
respectiv, fluxul termic unitar este proportional cu sarcina termica a transformatorului ( J  A ).

Din expresia de mai sus, se poate obtine relatia de calcul a pierderilor Joule(nominale) , in u.r. :
P Q  D12  H B Qt   J  A   J E J
pJ  J  t      r (u.r) (9)
S e S P  D12  H B S P E S  H  ES ES
astfel încât pierderile Joule nominale, p J , n ,exprimate în u.r.,respectiv rezistenta infasuraii,in u.r.,sunt
numeric egale cu raportul dintre intensităţile câmpului electrocinetic (EJ) respectiv indus (Es).
Relatia (9) este fundamentala, stabilind cea mai simpla si concisa exprimare in u.r. a pierderilor Joule
nominale–respectiv a rezistentei infasurarii (in unitati relative r =pJ ), ca raportul dintre intensitatea
campului electric de conductie ( E J    J ) si intensitatea campului electric indus( E S ).
Pe de alta parte, avand in vedere relatia pierderilor de scurtcircuit ( p kn  p J 1  p J 2  2 p J ) relatia (9) se
mai poate scrie sub forma :
Q 2Qt
S P  E S H   E S A1  t  (VA/m2) (10)
pJ p kn
respectiv, vectorul Poynting este numeric egal cu raportul dintre fluxul termic unitar (Q t, W/m2) şi
pierderile Joule (pJ1, u.r.) din înfăşurare, stabilindu-se astfel o relaţie directă între solicitarea termică a
transformatorului (proporţională cu fluxul termic unitar Q t), pierderile de scurtcircuit (pkn) şi vectorul
Poynting (Sp).

1.4 Relaţia tensiunii de scurtcircuit (uk)

Tensiunea de scurtcircuit nominala (in u.r.),se determina in functie de componentele activa si reactiva:
u k , n  u k , a  u k , r (u.r.),unde componenta activa u k ,a  rk  r1  r2  p k ,n (u.r.)
2 2 ,
(11)
Componenta reactiva a tensiunii (nominala) de scurtcircuit ( u k , r )este, (in u.r.),numeric egala cu
reactanta de scurtcircuit,respectiv cu reactanta totala de scapari: u k ,r  x1,k  x  x ,1  x , 2 (u.r),unde:
,

x1, k    L1, k / Z 1, n (u.r.), cu L1,k  L1,  L,2 ,  w12    (H)-inductivitatea de scurtcircuit (12)
Permeanta totala a canalului de scapari se calculeaza cu relatia generala     o  A / H B (H),
unde   (m2)-aria echivalenta strabatuta de campul magnetic de scapari, este o suprafata inelara cu
diametrul mediu D1, 2 si grosimea echivalenta a  a1, 2  (a1  a 2 ) / 3 (fig.2), A  D12  a ,
respectiv:
  w12  o  a  D12    o  w12  a      o  a H
u k ,r  x         o  a   (u.r.) (13)
Z1,n HB Z1,n ZP ES

1.5. Relaţia factorului (mediu) de umplere a înfăşurărilor (ku)

Se definesc factorii de umplere(subunitari) ai celor doua infasurari(joasa tensiune,inalta tensiune) k u ,1

si k u , 2 ca raportul dintre aria neta de material conductor(cupru sau aluminiu),ocupata,in sectiune, de
conductoarele celor doua infasurari( w1  S w1 ,si w2  S w 2 ),si suprafata de gabarit a acestora, a1  H B ,si
a 2  H B (fig.1),respectiv:

w1 SW 1 w2 SW 2
k u1  si ku2  <1,si k u , 2 < k u ,1 , avand in vedere ponderea izolatiei in inf.I.T (14)
a1 H B a2 H B
In functie de factorii de umplere individuali, k u ,1 si k u , 2 se defineste factorul mediu de umplere al
celor doua infasurari:
w S  w 2 S W 2 2 k u1 k u 2 2  w1 S w,1 2  w1  I 1 2  H
ku  1 W1 =   
(a1  a 2 ) H B k u1  k u 2 (a1  a 2 )  H B J 1  (a1  a 2 )  H B J 1  (a1  a 2 )
unde s-a avut in vedere ca,pentru o aceeasi densitate de curent, J 1  J 2  J ,avem w1  S w1  w2  S w 2
Din relatia de definitie (14) se poate explicita suma ( a1  a 2 ):
2  H 4  4    u kr a a
a1  a 2  =  (m) , cu a  a12  1 2 (15)
k u  J k u  p kn  Z P k u  p kn     0  a 3
p E u kr
unde s-a inlocuit J  kn S (conform relatiei 9), si Z P  .(  ),
2     0  a
Din ecuatia (15) rezulta valoarea largimii echivalente a canalului de scapari( a )
1 16    u k ,r
a   (a12  (a122  R 2 )) (m), unde R 2  (m2) (16)
2 3 0    p kn  k u
Rezulta astfel expresii de calcul a dimensiunilor radiale ale infasurarilor:
ku 2 k u1
a1  (a1  a 2 )  , respectiv a 2  (a1  a 2 )  (m) ,unde a1  a 2  3(a  a12 ) (17)
k u1  k u 2 k u1  k u 2
relatii analitice importante pentru grosimea infasurarilor (in mod uzual estimate cu o relatie
empirica),evaluata astfel in concordanta cu principalele date de proiectare ale
transformatorului:materialul infasurarilor si temperatura de functionare(  ),frecventa( f ),parametri de
scurtcircuit( p k , n , u k , n ),si factorul mediu de umplere a infasurarilor( k u ,1 , k u , 2 ).
 1.6 Relatia tensiunii de spira
Pornind de la expresia de calcul a componentei reactive a tensiunii de scurtcircuit, (13),
 0  w12  a  
,unde Z 1,n  U 1n, f / I 1n , f  U 1n, f / S c , si U 1n, f  w1  U sp
2
u kr  x k  (18)
Z 1n
se obtine o relatie alternativa pentru tensiunea de spira,in functie de puterea pe coloana (S c) si factorul
de geometrie  :
U sp .  ( S c     o  a   ) / u k ,r (V) , unde   Dm / H B (19)
2  U sp 2  S c   o  a  
respectiv sectiunea de fier a miezului(coloanei): AFe   (m2) (20)
  BFe   u k ,r  BFe
2

2. Algoritmi de dimensionare
2.1 Algoritmul tensiunii de spira
Relatia de baza este relatia tensiunii de spira (19), care permite generarea analitica a secventelor de
calcul pentru dimensiuni geometrice,solicitari electromagnetice,consumuri de materiale,etc.,in functie
de factorul de geometrie  ,si principalele date de proiectare(putere,frecventa,parametri de scc.,etc).
Astfel, pentru factorul de geometrie variabil (   0.5.....5 ),se calculeaza urmatoarele secvente:
a) Tensiunea de spira U sp.  ( S c     o  a   ) / u k ,r ) , unde a  f ( p k ,n , u k ,r , k u ,  ,  ) , (21)
b) Sectiunea de fier(utila) a miezului magnetic: AFe  Usp  2 /(  B Fe ) ,(se adopta,. B Fe = B Fe ,n )
(22)
Observatie importanta: Valoarea inductiei magnetice in miez,B Fe, se poate evalua in functie de
performantele la mersul in gol, respectiv p o , n si io , n (in u.r.),avand in vedere urmatoarele relatii:
   
p o (u.r.)  c Fe ( kg / VA )  p Fe ( B Fe ) si q o (u.r.)  c Fe ( kg / VA )  q Fe ( B Fe ) ,respectiv p o / qo  p Fe / q Fe
(23)
 
unde p Fe (w/kg) si q Fe (Var/kg) sunt pierderile specifice de putere activa,respectiv reactiva;
Avand in vedere expresia curentului de mers in gol:
io (u.r )  i02.a  io2,r , unde io , a  p o (u.r.) si io , r  q o (u.r.)
(24)
valoarea corespunzatoare a inductiei magnetice(BFe) rezulta (grafic), din urmatoarea egalitate:
 2  2 
f Q ( BFe )  p o ,n  p Fe ( BFe )  q Fe ( BFe )  io ,n  p Fe ( BFe )  f P ( BFe ) (25)

c) Diametrul coloanei(circulara): D  (4  AFe ) /(  k u ,c ) , unde k u ,c  k iz , Fe  k g ,

(26)
- kU ,c - factorul de umplere a coloanei
- k iz , Fe ,factorul de izolatie a tolelor (0.9....0.95)
- k g  AFe / Ac ,unde Ac  D 2 / 4 factorul geometric de umplere a coloanei,in functie de numarul
de trepte (  / 4 ,.....1)
d) Dimensiunile principale (diametrul mediu D1,2 si inaltimea medie a infasurarilor Hb):
- D1, 2  D  dD (m), unde dD  2a 01  2a1  a12 , (27)
- H b  D12 /   Lw /  ,unde Lw este lungimea medie a spirelor (de joasa si inalta tensiune)

e) Solicitari electromagnetice,si termice:

 -vectorul Poynting S P  S c /(D1, 2  H b ) (VA/m2), E s  U sp /(D1, 2 ) (V/m), H   A  S P / E s ,A/m
- densitatea (medie) de curent in cele doua infasurari : J  p k ,n  E s /(2   ) ,(A/mm2), (28)
- fluxul termic pe suprafata de transfer(Poynting): Qt , p    J  A ,

f) Dimensiunile ferestrei(FxH):
-largimea ferestrei: F  2(a  a o ,1  a1, 2 )  a 22 (m) ,unde a  a1  a 2 (29)
-inaltimea ferestrei: H  H b  2ho , 2 (m),

g) Consumuri de materiale active(cupru,fier)

-consumul de cupru(aluminiu) in infasurari: M Cu  d Cu  VCu  d Cu  Pk ,n /   J (kg)
2

-consumul specific de cupru: cCu  M Cu / S n  p kn  d Cu /(   J 2 ) (kg/VA) (30)

-consumul de fier
-in cele 3 coloane: M Fe,c  3 AFe  H  d Fe (kg),
-in cele doua juguri: M Fe, j  2 AFe  (3D  2 F )  d Fe (kg),unde s-a considerat AFe , j  AFe,c  AFe
-consumul specific de fier: c Fe  ( M Fe,c  M Fe , j ) / S n (kg/VA)

h) Costul specific al materialelor active

-costul specific al infasurarilor k Cu  cCu  Cu , (u.m./VA) , (31)
-costul specific al miezului magnetic Fe k  c Fe   Fe , (u.m./VA),

unde  Cu si  Fe (u.m./kg), reprezinta costul specific al materialului conductor(cupru sau

aluminiu),respectiv al miezului magnetic(tole)

i) Parametri de mers in gol (po ,io)

- pierderile de putere activa, in miez: p Fe  c Fe  p Fe 
( B Fe ) = p o  io ,a (u.r.) (32)
- pierderile de putere reactiva, in miez: q Fe  c Fe  q Fe ( B Fe )  io , r (u.r.)


- curentul de mers in gol: io  io2,a  io2,r (u.r.)

j) Criterii de optimizare
-criteriul parametrilor de mers in gol: d po  ( p o  p o ,n ) / p o.n <  po , d i ,o  (io  io.,n ) / io ,n <  po
(33)
-criterii economice: c m  cCu  c Fe  min; k m  k Cu  k Fe  min;
2.2 Algoritmul Poynting
Un algoritm de dimensionare alternativ se poate construi avand in vedere relatia(10), dintre vectorul
Poynting(SP), fluxul termic (Qt) pe suprafata de transfer(AP) a puterii electromagnetice-proportional cu
sarcina termica A*J, si pierderile Joule nominale din infasurare( p j1,n  p j 2,n  p k ,n / 2 ).
Astfel,daca se impun solicitarea termica Qt(W/m2), si pierderile de scurtcircuit pk,n (u.r.),algoritmul
Poynting corespunde urmatoarelor secvente specifice,in functie de factorul de geometrie  :
a) vectorul Poynting si elementele sale(independente de  !):
S P  2Qt / p k , n (VA/m2), E s  S P  Z P (V/m), H   A  S P / E s (A/m), Z P   o a / u k ,r (  ) (32)
b) dimensiunile principale:
AP  S c / S P (m2), H b  AP /  (m), D1, 2    H b /  (m) si D  D12  dD (m) (33)
c) solicitarile electrice si magnetice,in infasurari si miez:
J  p k , n  E s / 2  (A/m2), B Fe  E s  D12 /(k c , f  D 2 ) (T),unde k c , f    k u ,c / 4 2 (34)
In continuare se determina dimensiunile ferestrei,consumul de materiale active, parametri de mers in
gol,conform secventelor f,g,h,i din algoritmul precedent.
Observatie: Utilizarea algoritmului Poynting conduce la solicitari electrice(J) constante,independente
de factorul de geometrie (  ),respectiv consum de cupru constant(rel.28),astfel incat criteriile de
optimizare privesc exclusiv miezul magnetic(consumul de fier,pierderile in fier),unde inductia
magnetica este variabila(rel.34).

2.3 Date de proiectare orientative

a) distante de izolatie,in functie de tensiunea nominala a infasurarii (IT)

Un (kV) Uinc (kV) a01 (cm) a12 (cm) a22 (cm) h10=h20 (cm)
1 5 0,5 0,9 1 1,8
6 25 1,5 1,2 1 1,8
10 35 1,8 1,5 1,4 2,5
15 45 2 1,7 1,7 3
20 55 2,3 1,8 2 4,5
35 85 3 2,7 3 7

b) factorul geometric de umplere a coloanei(kg),in functie de numarul de trepte

Sn(kVA) 515 1545 455000 500020000

nt 4 5 6 7
kg 0,886 0,908 0,92 0,93

c)valori recomandate pentru inductia magnetica-table laminate la rece

Sn (kVA) 10-50 75-250 315-500 630-1000 >1000

BFe,c (T) 1.21-1.55 1.48-1.65 1.55-1.675 1.56-1.69 1.57-1.7
d) proprietati fizice materiale conductoare(cupru,aluminiu)
Propr. Fiz.  (m)  (1/oC) d  c 
3
o
la 20 C (kg/m ) 2
(N/m ) (J/kg0C) (W/moC)
Material
Cupru 1,7510-8 3,910-3 8900 (2,14,5)108 388 375
3,110-8 3,710-3 2700 (0,72,3)108 885 205
Aluminiu

e)solicitari electromagnetice si termice,recomandate(infasurari din cupru,racire in ulei,cl.iz.A)

Sn kVA) 1~5 5~10 10~50 50~100 100~1000 1600~10000 >10000

J(A/mm2) 2.35 2.5 2.65 2.8 2.9 3.1 3.7
A(A/cm) 165 190 225 260 325 500 625
Qt(W/m2) 820 1000 1250 1500 2000 3300 4900

Obs: Fluxul termic Qt s-a calculat cu relatia: Qt   Cu , 75  J  A ,pentru  Cu , 75  2.1  10 8  m,
f) factori de umplere ai infasurarilor

1.bobinaj cilindric
JOAS Ă TENSIUNE
ku 2.bobinaj spiralat

0,8 (1) 400 V

525 V (2) 400 V
0,6 525 V
3,6 kV
0,4
0,2
(Sn )
200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 kVA

ÎNALT A TENSIUNE
ku

0,8
3 kV
0,6

6 kV
0,5
15 kV
0,4 30 kV

0,2

(Sn)
200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 kVA

Fig.3

3. Program de calcul (date de proiectare, algoritmul Usp, solutia optima)

function TrafoSintezaOptimala2018SolutiaOptima
%S1.1 Date nominale
Sn=440000 %VA
fn=50
Pkn=6300 % W
ukn=0.06 %u.r.
Pon=840 %W
ion=0.02 %u.r.
%date nominale prelucrate
pkn=Pkn/Sn
uka=pkn
ukr=sqrt(ukn^2-pkn^2)
pon=Pon/Sn
ioa=pon
ior=sqrt(ion^2-ioa^2)
%conditii de compatibilitate
Cpu=pkn/ukn %<1
Cpi=pon/ion %<1

%date material infasurari(Cupru,sau aluminiu, SELECTEAZA!!)

ro1=3.7e-8%rezistivitate aluminiu,la 75 grade
%ro1=2.1e-8;%rezistivitate cupru,la 75 grade
dcu=2700 %kg/m3,densitatea aluminiului
%dcu=8900 %densitate cupru
xcu=2%cost unitar,aluminiu (u.m./kg)
%xcu=3;%cost unitar,cupru (u.m./kg)

%S1.2.Date constructive(trafo trifazat cu inf.cilindr.conc)

%1.2.1 date constructive miez (trifazat,3 coloane)
Sc=Sn/3;%puterea electromagnetica,pe coloana
kizfe=0.95%factor de izolatie tole(oxizi ceramici
kg=0.92 %factor geometric de umplere a coloanei(nt=6)
kuc=kg*kizfe;%factor global de umplere a coloanei
%proprietati material tole- tabla Armco M6 0.35 mm
dfe=7600;%densitate tole
xfe=1;%cost unitar(u.m/kg)
%caracteristici pierderi de putere activa pfet(b)-W/kg,si %reactiva,qfet(b)-VAr/kg
Bfe=[1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8];
pfet=[0.5 0.6 0.7 0.82 0.95 1.1 1.32 1.6 2];% W/kg,(vezi caracteristici tole
trafo, pg 95,carte)
qfet=[1.46 2.1 3.1 4.5 6.7 10.1 15.8 25 48]; %VA/kg inclusiv intrefieruri
%aproximare analitica curbe pierderi tabla laminata la rece
a1=.5 ;n1=2.3;%propunere pentru p10=0.5W/kg
ppfe=a1.*(Bfe.^n1);% expr analitica p10=0.44
b1=1.46; c1=0.0002; n2=2;n3=21; %propunere pentru q10=1.46VAR/kg
b1=1.46; c1=0.04; n2=2.2;n3=12; %varianta
qqfe=b1.*(Bfe.^n2)+c1.*(Bfe.^n3);%expr analitica
plot(Bfe,ppfe,'-',Bfe,pfet,'.')%Fig.1,verificare aproximare analitica,pierderi de
putere activa,W/kg, in tole
%Fig.1 (marcati,axe,unitati masura)
plot(Bfe,qqfe,'-',Bfe,qfet,'.')%Fig.2,verificare aproximare analitica,pierderi de
putere reactiva,VAr/kg,in tole
%Fig.2 (marcati axe,unitati de masura)
%S1.2.2 Date constructive infasurari(cilindrice concentrice,stratificat))
dcu=2700;%pt.Aluminiu
%dcu=8900; %pt.cupru
xcu=2;%cost unitar,aluminiu (u.m./kg)
%xcu=3;%cost unitar,cupru (u.m./kg)
ro1=3.7e-8;%rezistivitate aluminiu,la 75 grade
%ro1=2.1e-8;%rezistivitate cupru,la 75 grade
ro2=ro1;
ku1=0.65;%factor de umplere infasurare j.t.
ku2=.45;%factor de umplere infasurare i.t

%S1.2.3.Schema de izolatie(trafo in ulei,cl.iz.A)

a01=.018;a12=.015;a22=.014;h01=.025;h02=h01; %pentru U=10kV
% calcul grosime(radiala) infasurari
miuo=pi*4e-7;
omega=2*pi*fn;
ku=2*ku1*ku2/(ku1+ku2);%factor mediu de umplere al celor 2 infasurari
RR=16*ro1*ukr/(3*miuo*2*pi*fn*pkn*ku);
as=(a12+sqrt(a12^2+RR))/2;%as=a12+(a1+a2)/3,grosime echiv.canal
scapari,inf.concentrice
a=3*(as-a12); %a=a1+a2 ,grosimea infasurarilor

%S2 Algoritmi de optimizare

%S.2.1.Algoritmul Usp (Afe)

%estimare inductie in fier Bfen
Bfe=[1:.05:1.8];
qqfe=b1.*Bfe.^n2+c1.*Bfe.^n3;
ppfe=a1.*Bfe.^n1;
fp=ion.*ppfe;
fq=pon.*sqrt(qqfe.^2+ppfe.^2);
%plot(Bfe,fp,'.',Bfe,fq,'-'); % Fig.M1,pt. determinare grafoanalitica a inductiei
nominale,Bfen,in coloana
%Fig.M1
grid
%Fig M-1

%Fig M-1 (Atentie, Marcati Axele,cu unitati de masura!!

Bfen=1.6;%se adopta din grafic,pt fp=fq

%factor de geometrie variabil (beta=pi*D12/Hb=0.25....3.5)

for n=1:40
betao=0.25;
beta(n)=betao+n*0.1 ;%se modifica beta=0.25-4.5 !!

% tens de spira, aria sect de fier,diametrul coloanei

Usp(n)=sqrt(miuo*omega*Sc*as*beta(n)/(ukr));
Afe(n)=sqrt(2)*Usp(n)/(omega*Bfen);
D(n)=sqrt(4.*Afe(n)/(pi*kuc));

%dimensiuni principale si solicitari electromagnetice

dD=a+a12+2*a01;
D12(n)=D(n)+dD;%diametrul mediu al celor doua infasurari
Hb(n)=(pi*D12(n))/beta(n);%inaltimea medie a celor doua infasurari
Ap(n)=(pi*D12(n))*Hb(n);%suprafata(aria)de transfer (Poynting)
Sp(n)=Sc/Ap(n);%densitatea de putere (vectorul Poynting,VA/m2)
Es(n)=Usp(n)/(pi*D12(n));%intensitatea campului electric (de transformare)V/m
Hs(n)=Sp(n)/Es(n);%intensitatea campului magnetic(de scapari),A/m
Zp(n)=Es(n)/Hs(n);%impedanta Poynting
J(n)=(pkn*Es(n))/(2*ro1);%densitatea medie de curent,
Qt1(n)=(ro1*J(n))*Hs(n);%fluxul termic unitar,pe suprafata Poynting
plot(beta,D12,'+',beta,Hb,'.',beta,D,'*')
%Fig.M2

%dimensiuni fereastra(F*H)
F(n)=(2*(a+a01+a12)+a22)*n/n; %largimea ferestrei, constanta
H(n)=Hb(n)+h01+h02; %inaltimea ferestrei
Lj(n)=2*F(n)+3*D(n); %lungimea jugului
plot(beta,F,'+',beta,H,'.',beta,Lj,'*')
%Fig.M3
 %consumuri si costuri specifice fier/cupru
Mfec(n)=3*dfe*Afe(n)*H(n);%kg
Mfej(n)=2*dfe*Lj(n)*Afe(n);%Afej=Afec
cfec(n)=Mfec(n)/Sn;%kg/VA
cfej(n)=Mfej(n)/Sn;
cfe(n)=cfec(n)+cfej(n);%consum specific de fier(tole) kg/VA
kfe(n)=xfe*cfe(n);%costul specific al fierului, u.m/VA
ccu(n)=dcu*pkn/(ro1*J(n)^2);%consum specific de cupru(aluminiu),kg/VA
kcu(n)=xcu*ccu(n);%cost specific cupru(aluminiu)
cm(n)=cfe(n)+ccu(n);%consum specific de materiale active(fier,cupru)
km(n)=kfe(n)+kcu(n);%cost specific de materiale active
% pierderi in fier si putere de magnetizare
ppfen=a1*Bfen^n1;%pierderi specifice,putere activa,in miez,W/kg
qqfen=b1*Bfen^n2+c1*Bfen^n3;%pierderi specifice,putere reactiva,VAr/kg
pfe(n)=cfe(n)*ppfen;%pierderi de putere activa in fier,in u.r.,(Po/Sn))
qfe(n)=cfe(n)*qqfen;%pierderi de putere reactiva(magnetizare),u.r.(Qo/Sn))
io(n)=sqrt(pfe(n)^2+qfe(n)^2);%curent de magnetizare in u.r.(I1o/I1n)
po(n)=pfe(n);%pierderi de mers in gol,in u.r.(Pon/Sn)

%f)criterii de optimizare
dpo(n)=(po(n)-pon)/pon;%eroare relativa,fata de valoarea
nominala,pon,impusa,dpoMax=0.15
dio(n)=(io(n)-ion)/ion;%eroare relativa,fata de valoarea
nominala,ion,impusa,dioMax=0.25

plot(beta,dpo,'-',beta,dio,'.')%fig.M3, criteriu performante impuse la mersul in

gol,pon,ion
%Fig.M3

%plot(beta,cm,'-',beta,km,'+') %Fig.M4, criteriu economic, cm,sau km=min,

%Fig.M4
grid
end

%Adoptarea solutiei optime (betaoptim=betax),

%aici betaopt=betax=1.5, Justificare,criterii utilizate

betax=1.5 %pt. varianta aluminiu, erori admisibile pt epsipo,respectiv epsiio,si

cm apropiat de minim (Fig,M3 si M4)
nx=round((betax-0.5)/0.1)%nr ordine ciclul beta

%Valori optime de proiectare

'solicitari electromagnetice si termice'
Bfe=Bfen %(T)
Spx=Sp(nx) %(VA/m2)
Esx=Es(nx) %(V/m)
Hsx=Hs(nx) %(A/m)
Zpx=Es(nx)/Hs(nx) %ohm
Jx=J(nx) %A/m2
Qtx=Qt1(nx) %(W/m2
'dimensiuni principale'
Apx=Ap(nx) %m2
D12x=D12(nx)%m
Hbx=Hb(nx) %m
epsiAp=(pi*D12x*Hbx-Apx)/Apx %u.r.
Sex=3*Spx*Apx
 epsiSn=(Sn-Sex)/Sn %eroare putere nominala
Dx=D(nx) %m
Afex=Afe(nx)%m2
Uspx=Usp(nx) %V
'dimensiuni fereastra'
Fx=F(nx) %m
Hx=H(nx) %m
Ljx=Lj(nx)%m
'consumuri specifice materiale active'
ccux=ccu(nx) *1000 %kg/kVA
cfex=cfe(nx)*1000 %kg/kVA

'parametri de scc'
pkx=ccu(nx)*ro1*Jx^2/dcu
epsipkx=(pkx-pkn)/pkn %eroare fata de pkn impus
ukrx=omega*miuo*as/Zpx
ukax=pkx
ukx=sqrt(ukax^2+ukrx^2)
epsiukx=(ukx-ukn)/ukn %eroare fata de ukn impus

'parametri de gol'
pox=po(nx) %u.r.
epsipox=(pox-pon)/pon %u.r.,eroare fata de pon impus
iox=io(nx) %in u.r.
epsiiox=(iox-ion)/ion %u.r.,eroare fata de ion impus
%Recapitulare erori obtinute:
epsiSn=(Sn-Sex)/Sn %eroare putere nominala
epsipkx=(pkx-pkn)/pkn %eroare fata de pkn impus
epsiukx=(ukx-ukn)/ukn %eroare fata de ukn impus
epsipox=(pox-pon)/pon %u.r.,eroare fata de pon impus
epsiiox=(iox-ion)/ion %u.r.,eroare fata de ion impus