1

MO *1 CUR
33,

Do conferen%e %inute
la

ATHENEUL DIN BUCURESCI

de

A. !. ODOBESCU.

BUC,URESCI
Librari Editori: SOCECO & Comp.
, 7. Calea Mógoviel 7.
1 8 7 8.
 13-03L1OTECA
ACADEM1EIROMANE.
- DAR IJ DEL --
General E.PENCOVICi
1885

BUCURESCT
Din stabilimentul in artele grafice :
SOCECO, SANDER & TECLU.
39, Strada Academiei 39.
1 8 7 8.

(9581).
 MOTIT
Räscóla Românilor Ardeleni
sub apetenia lor

HORIA,
in lérna 1784 1785.

Episoda din istoria TransilvanieL

Confer.* inutg. la Atheneul din Bucuresob

In 11/23 fevruaiie 1878.
 Domnilor,

Veclendu-ve acumti, dinainte mea, a§a de numerog

a§a de binevoitori, ye roge, mai nainte de tote, sa
credeti ca nu me amagescti mummY cu de,érte i preten-
tiOse magruliri.
Sciti bine ca nu, spre a asculta nevoiesa i nedi-
bacea mea rostire, v'ari date ostenela a ye aduna
a ye inchide- asta-sera, a§a de multi, in sala cam intune-
cOsA i cam monotona a Atheneului nostru.
Nu meritti eti atka sacrificiti ; nu meritti eli aga
onOre. De aceia, chiarti de la inceputt, o voiu da cui ea
se cuvine.
AtI venial aci , cum vine tote d'a-una românul,
cu voT6s sell ingrijata grabire, calla se a§tepta a
vede resarindil din umbrele trecutului, ludul vre unul
mare faptti nationale ; ati venitti cum vine, canal elti dä
6 RASCOLA ARDELENILOR

cu gendul cg are sg audg i sg reculegg in mintea sa,

resunetul, chiari i slgbitti, alti vre unui puternicti sus-
ping alti inimelor românesci.
M'amti incumetatti -dar i eti, in momentul acesta,
cândti atate mendre amintir, ataté duld sperante si
atate amarnice ingrijiri s'ati rede§teptatil in sufletele
nOstre, m'amti incumetatti, clicti, a rechigma la luarea
aminte a publiculuT românescti, unti acte din tragedia
nOstra nationale, puginti cunnoscutti aci la noT si in ge-
nere rü apreguitil peri acumg.
Aceste actti, rascOla Tobagilor Ardeleni sub ca-
petenia lor, Horia, s'a petrecutti, maT asti pute clice,
la granitele nOstre, dincolo de judetele JiTuluT. Emil abié
peste sese anni de midst( IT va implini primul see cen-
tennaritt . .

Si cu tote aceste, cândti intrgmil in cercetarea ne-

iegiuitelor intocmirT sociale care Pail produsti, a fapte-
lor crunte prin care s'a semnalatti, a sfersitului ingrozi-
tore la care a ajunsti, ne-amti crede cu mai multe sutimi
de anni depgrtati de timpurY i de locuri asa de inreu-
atite, asa de incruntate, asa de sAnger6se.
Dar, ceia ce s'a petrecute cu RoingniT din Ardelti
la 1785, acumti noue-cleci i patru de anni,se adduce
asa de multi." cu ceia ce s'a Intêmplatti, totti acolo, cu .

sése-cleci i patru de annT mai in urmg,adicg, mai sub

ochiT nostri, la i848,incatti rernâne sg ne intrebling
deca cum-va veninul socialti, care a provocatti, in acea
nenorocitg terra, snrorg a nOstrg, asa periodice si despe- -
rate frenesiT, s'a sterpitti acumti cu totul, seti decg nu
 SUB HORIA LA 1784.
7

cum-va mane poi-mane; ell are sa' isbucnescA din noti, prin
si mai crancene §i mai splimenatOre convulsiuni ?
Vrendti nevrendii, cath sa' purtAmti grij g. de ja-
ratecul, care bine scimti c ascunsil sub centO, nu se
mistulesce 0 care pOrtl in sinu'l tete urgiile focului si
perjolului, precum §i tote radele luminel, tote bineface-
rile cAldurel.
Numai himini i infratitOre caldural iala de sigurii
cola ce noT, Românil, dorimti pentru in0ne i pentru
frail nostri de peste toff' locul.
Dar, din nenorocire, nu sunt toff la o-laltA, la acelasil
cugetti cu noT, i adese sOrtea osiindesce fOra void pe
sermanul poporti romamil, la lune, la grele, la nemeri-
tate incercArY.
Flint.% ell insu0 de o fire blândä, prietenOsa', de0éptà,
priimitOre i TubitOre de tote bunurile culture, ----ast-felti
incatri v're-o cati-va anni numai de pace §i de libertaterr
if sunt de ajunsti, ca s1 curate terrina de ori-ce buru-
Tent selbatice §i sa: se pung: d'a rOndul cu alte popOre,
care ail lucratti secoli indelungi la cultivarea lor,fiindti,
(Pei, aa bine inzestratI de natura, RornâniI, bletti 1 se
veal mereti ,stanjeniti in desvoltarea lor firescg, opriti pe
locti in sild: si nevoiti a totti plivi, a totti leAla de pe
brazdele lor, petrOlele sterpe ce le asverla.' mereil venial
dusmani in ogOrele lor. 0
Domniele-vOstre vedetl i cunnOsceti terra misted cea
dintre Carpaff i Dunlre in trecutul ca i in presentele
el. De acela nicl c cugetti a atinge aci despre petrele
el' din casä.
 nAscOLA ARDELENIL011.
8

La Carpaff o slrrnY dual jalea ;

curn clice vechiul nostru poetti;
Lor eil volt' s'o Mrkescil !
In terra muntilor, in mendrul Ardelti alti Romanilor,
yol'u s'a' v strämutii cu mintea, si d'art
put& sa" ye
facti a simti pentru acea frinnOsg bucatà din mo0a strg-
moOsca.' a nemului rom'anescil , o Tubire i unit dorti,
Lice mai yiT "§i mai spornice decatil acelé ce de sigurti
le purtap' in inimele d-vOstre.
Dar, propuindu'mi asemene scopü, cutezare-ail eti
a ye descrie .pamentul Ardélulul, cu alte cuvinte, decAtil
cu acelé ce '1 a consacratil nemuritorul nostru istoricü
Nicolae BIlcescu ?
Penna la a zugrIyitti minunatil, in cate-va pagine,
mgretu l. theatru pe care s'ail petrecutil intemplgrile, ce
vol'escri astg-cli a vi le rememora. Ded, cu pericolul chiarti
de a ye presenta apoi pe actorii aceste drame, in modil
cu totul nederring de splendidul decore ce mi l'a Wer-
nutil pentru :dinOY illustrul nostru BIlcescu, nu me coin
opri Anse de a ye desfura, mai nainte de tote, minu-
natul tabeilti alti terra Ardélului, esOtil din condeiul istori-
culla lui Michaiu Vitezul : *)
.Pe culmea cea mai nalta a muntilor CarpaV, se Mande o terra,
gmendr l. i binecuventat g. Intre tOte rriIe, semkate de Domnul pre
gpAmentli. Ea sénikK, a fi unit mdretii i Mime palatil, capt d'operd
g de architectura., unde sunt adunate i aeclate cu mandril tote frumu-
.setile naturale ce Impodobescil cele-l:alte Matte ale Europei, pe care
.ea cu plkere ni le adduce a-minte. Unit bred de puntY ocolesce, pre-
7'
4') Cartea IV : Unitatea National?: § I, 2 0 3.
 SUB HORIA LA 1784.
9

scum zidul o cetate, iota acestA teal, i dintrinsul, icY cole, se desfacil,
«IntindendU-se Wand In central eT,ca nisce valurT proptitere, ma multe
«sirurY de Muff nalte si frumese, mar* pedestalurY Inverdite care versH
«urnele lor de zapada, peste stag si peste hind.
.«Ma? presusti de ace% breil muntosil, se bell dou piramide
«marY de muntY, cu crestele Incunimate de o. acacia diadei3:IA de nin-
as6re, care, ca duoY urias?,stail la âmbele capete ale tenet, enamel
unul in faga altuYa. Mar? stuf6se, in care ursul se preamble in voia,
«ca unit dome' stepAnitorii, Sabres. culmea acelor muntY.
api nu departe de aceste locurY, care itY adducti a-minte natura
«t6rrilor de méd6-nopte,dai, ca la portile Rome, peste cempil arse si
«väruite, unde bivolul dormitezil a-lene. Ast-felil médK-nepte si mdtPt-di
dtiescli Inteacestii tinutil, alflturY una cu alta i armonisthidil impreuna.
Aci, slaw, bradiT i &grit trufasi Inaltfl capetele lor spre cede
oalKturT, te afuudY intr'o mare de grail $i de porn mbil, din care nu se
a mat vede calul i cKlaretul. OrT Incotro te'Y uTta, vedi colorY felurite,
«ca unit Indus? mad., i tabloul cele mai incentaoril farmecit vederea :
«stAnet prApUtiose, muntY uriasi ale aror verfurT mAngal'e nuori?, Wart
«intunecese, lune( Inverdite, lived? mirositere, v6? recoróse, gide a aror
«limpede api curge printre campil Inflorite, Orate Pipet, care mugindii
«groznicti, se prilvillescil in cataracte, printre acele amenintAtere sane!
a de petra, ce place vedereY Ci o InsOimentK totti de meta,.
«ApoT In totti local, daY de rite marr cu nume armoniese, ale
caror uncle porta aural. In pantecele acestor muntY zacti comorile mi-
anerale cele maT bogate i Fta? felurite din Europa : sarea, feral, ar-
agintul, arama, plumbul, mercuriul, . . . $i In sfersitil metalul Cele

«mai Imbilsugath death tote, aural, pe care lilt vedI strillucindit, pene si
dii named drumurilor.
-«-A-sl-felti este terra Ardélulu? !
«Dar nu Cans, artistul i naturalistul; ci uincti strategical, political si
archeologul ail de multe a se minunh Intr 'acestd Impodobitil tinutti.
«Celli d'AnteTtt va privi ..si va cerceta, cu mirare acest6 puternia si
Intinsa cetate naturale, scHparea némurilor In epocele grele ale istorieT
«lame?. De orY-unde ye? veni, aT s are! mull, spre a ajunge la dinsa,
: 10 RASCOLA ARDELENILOR

csi nu poft patrunde In ea, fora de a fi strabatutti celti puginti una din
acele septe portY, Interne de natura, lesne de aparatti, f6rte anevoitt
I «de coprinsti. -
cPoliticul va admira felurimea natiunilor si a religiilor, adunate
«din t6te colturile lumeY pe aces. pamenta, unde Dumnecled Insusi pare
c a le fi chilmatti, Intinclendti dinaintd lor o mesa asa de Imbilsugata ;
«ela va admira i minunatele institutiunr democratice ce aa Paoli. nest! 4

cmuntY, pe audit despotismul le matura din tote Europa.

.In sfOrsitti istoricul archeologa va cerceta cu interest" suvenirile
csi ramasitele Dacilor, ale aceluY vitae i nenorocitti popora, cea din
«urma odrasla din acelti néma minunatti alit Pelasgilor, care se area la
cléganul civilisatiund tutulor pop6relor i forma. versta eroica a ome-
«nirer. Elti va tntelni duce, la tote pasul, urmele de uriasr ale poporulur
«roma., domnir lumeY, tact Ardélul e cea mar frum6sa parte a Dacier d
cfericite, Dacia felix, draga berra a Cesarilor.
eAci erati Apulum, Sa1in, Napoca, Patavium, Prmtoria Augusta, r
cAqum, Auraria, frum6se i insemnate colour( romane, din care patru
ccu dreptti haiku i cea mar vestita decAtti t6te, Sarmizegethusa Regia,
ccapitala lur Decebalti, numita apoY Ulpia Traiana, de ale arr.( mine .
plin e i astadr valea Hategulut
cRamas4ele templelor, basilicelor, apeductelor, bailor dad i astadi
mineral. dovadd de cultura cea mare In care ajunsese Dacia sub
«Romanr.
Dar peste Romani' venirA , la annul 249 , bar-
barii Gott
D'aci tnainte cumplite nevoY, In vreme de mar multe vécuri,
«coplesira Dacia. Aflandu-se tn calea barbarilor, , peste dinsa mar
canteru se versa. acelit ingrozitorrt potopti de nel need, care Inneca tOta
«Europa.
cIn acele vrerra grele, Ardélul maY cu sEing fu scutitorul natiunir
*romane. In muntil lur scapara locuitorir One! Romans./ i aY Moldova,
ccandil se vaclura napadiV de barbed, de unde, dude Se mat limpeclra locul
ade dusmanr, eY se scoborati la muff, cOtre caminele lor cele vechr.
Pe la inceputul vecului alii x-le, venirà in sfersitti
 SUB HORIA LA 1784.
11

UnguriT, re'masite pripasite din ordele asiatice ale luT

Attila, care coprinSera acestA terra', suppuindil pe locuitoriT
el Romani, atatil prin puterea armelor, catil i prin viclene
uneltirT.
Curendii dupe aceTa, la 1143, regiT Ungurilor addu-
sera in terra' o colonia de GermanT, de SasT, carora le
deterä pamenturi si privilegiT.
UnguriT cu fratiT lor de sange Secuii, i SasiT r6ma-
sera stepani aT Orrii; Tar Românii, despuiafi de ori-ce
drepturT, devenira robT-TobagT aT nobilimei unguresci, aT
Nemesilor seri domnilor maghiarT.
oRomânil redusl acumti toff In starea Orrdndscd, se sculard In maY
.multe rOndurr, in vécul aid XiiJe, alii amble i. alii lé. Istoria
cArdéluluT si a Ungariet de pe acele timpurY, e plind de asa numitele
«riled:7e Orrdnescr (tumultus rusticorum). Aceste räscOle nu emit mama
,aidicarea :YobagYuldt In contra stdpanului sed, dar maY multti rdscOla
simliméntuluY nationalii alit unuY poporti, chinuitii de aid poporti. De
-catuncY ura némurilor lud proporpun't marl si, In vreme ce acéstd deo-
sebire a sangela slurra Impildtorilor de pretextii la tirania lor, in inima
.Impilacilor ea hrdnla vednich dorinta de neaternare.,,,
qugul Românilor in Ardéld se Ingreuid, nu numaY din partea
nobiIiIor UngurY, ci fined g din partea popilor catolict
cEra o intreitd Grand : religiosd, poliiicl. i sociale.
. eLa 1366, Ludovich ITh, regele UngarieT, dedese void nobililor
sarpiscd d totii nalizenea romdnli. Acdstd cruntit prigonire ajunse
slt -

.aatatii de nesuferitä, Matti, la 1437, Romani! apucard cu totti annele

dmpotriva tiranilor. Et .IsT aleserd povatuitorh pe Antonie Magnu.
.UnguriY chidmard. Intru ajutord pe Seed i pe SasY, se conjurard Impreund
.$i MAIM legAturd, spre apdrarea comun i sterpirea Romdnilor, Intd-
i
«dna' cu jurdméntil a lor legdturd, in x 7 septemvrie 1437. Acéstä legs-
.turd o maY Intdrird Alice in 2 fevruarie 1438, i fu temelia Constitu-
,,tiuneY ce a domnitil in Ardéld, pdnd la annul 1842. z
 RASCOLA ARDELENILOR
12

Atund era timpul, domnilor, canal dupe legile terriT,

care inferail pe Yobagii romani cu denumirea legale de
lotri séri de tilhart, poporul romanescii fu abie tolerati
in vechia luT patria i acesta, ruling pentru folosul ce
tritgeag proprietarit maghiarr dintr'insul, ca din nisce
vite de munca.
Aa se exprima legea organica a terrel, facuta de
Unguri.
Atatii de revoltatOre devenise pentru totil omul cu
simtire, starea in care ajunsese bYeii iobagi români, sub
asuprirea trufa0 i selbatica a Maghiarilor, incAtti unti
cuviosti episcopil din secolul din urma, Grigorie Maiorti,
auslinda intr'o i tanguirile unei poporinif din tinutul De-
juluT, pe care stepanul sea unguril nu voia s'o ingaduià a
cladi biserica rornânesca pe mo0a luT, striga cu desperare,
inaltandu'O. mânele care ceril :
«Dime, Durnnedeule ! A§a'ti trebuia, deca. aT datti
: totil locul domnilor, de acumil ,nu mai aT pe sinner
e nici atata model, catil sa'ti ridice tie, Omenii cash' !»
Ast-felil staturä, domnilor, lucrurile cu Romanii din
Ardélii pene in alti patrulé patraril alti secolului alti
xvm-ii , canal, pe tronul AustrieT, remase singuril stepa-
nitoril, la 1780, Iosifii alti 11-16, carele fusese, pene la
verstà de patru-cleci de anni, tinutil sub epitropia rigurOsa
de muma-sa, vestita impe'ratésa Maria Theresa, marea
protectOre a natiund i a nobilimei unguresci.
De altmintrele, Maria Theresa, a fostti, precum scitT,
o femeia cu capti, care a sciutii sa',Y folosésca tote istetimile
mintei sale femeesci, spre ajutorul politicei ce urrharia.
 SUB HORIA LA 1784.
13

Dinsa a fostil aceTa care, invinse fiindu'i cgtanele in

rasboiu de ianicerii turcesci, a isbutitti a face ca POrta sg'T
daruiasca, dreptti rnângalere, frumOsa i sermana nOstra
Bucovina.
Totti dinsa, in totti d'a-una corecta i trufa$: in
relatiunile sale cu suppu0i, stabilise la curtea Vienne, cele
mai stricte i mai desvoltate reglemente de eticheta, in
care, buna-Ora, se explica cu deameruntul nemeilor un-
guri ca.% fiindti poftiti la prandul impn'atescti, nu se cuvine
sa se descalte de cisme pe sub mesa, nici sa'0 aprincla
pipa, nici sä scuipe pe josti, nici sà bage degetele in
bucate, nici sg'sT sufle nasul fort batista.
Despotica Maria Theresa, si permiteti'ml a adauge
cà acusatiunea de despotismti nu o intemeeztl ckusl de
pucinil pe rigOrea prescriptiunilor mai susti pornenite,
despotica Maria Theresa nu isbutise a insufla fiiului se'ti
Iosifil, mai nici una din aplecgrile eT.
Lui losifti nu'i placea de felti eticheta i ceremonialul.
Elti se adgpase cu ideile de filosofig umanitare, ce se dqtep-
tase, in timpul acela, mai alesti in Engliterra i in Franca,
Principiele de egalitate intre OmenT placeail fOrte
mutt mintei sale i elti I.T croise o theoriä de nivelare
universale a omenirei, pe care scia totu0 s'o impace
forte biniorti cu autoritatea absolutg a unui monarchti
autocratti.
Elti visa sa (Irving, pentru numerOsele i feluritele
popOre ale impe'ratie austriace, unti dispensatorti supremii
alti tutulor beneficiilor filosofie.
^) A face o apg din tote acele popOre, fora a mai
14 ILLEICOLA ARDELENILOR

rasa s subsiste distinctiuni de legi i de privilegii, de

limbe, de credinte, de usuri, ba nici chiarti de portil : iata
ceia ce se framentase, in timpti de patru-deci de anni,
in creerii lui Iosifil alii il- 16.
NegrOth Ca, cu asemené idei, elti se afla mai cu
sima in antagonismil directe cu institutiunile, Ance de
tote feudale ale Ungariei i Transilvaniei. De aceia, cu
deosebire, nu iubia pe Unguri, séti celti puginti pe no-
bilii lor.
Candil dar losifti ajunse in sferOtil a fi depline ste-
panii pe faptele sale, elti se grabi a'0 pune in practica
sistema sa de organisare sociale, fora de a lua in semi
tote furtunile ce ea putea sa sternésca in ataté cercuri
de privilegiati de tote felul, pe care a§emene innovatiuni
II jicniati in folósele i in credintele lor.
a Iosifil se rapedi, fora de nici rani cumpetil, in reforme
§i, in cei doui, trei primi anni a2f domniei buT, em decreta ca
la patru sute de legiuiri diverse, prin care tote intocmirile
administrative, financiare, religiOse, militare, industriale,
comerciale, ba i chiarti sciintifice, ale terrilor dependinte
de corona Austriei, erati acute vaki-verteje.
Intentiunile lui erati mai adesé demne de tOta lauda ;
dar proeederile expeditive ce intrebuinta autocratul
produceati, cu séti fora cuventil neincetate nemul-
tumiri, conflicte i turburari. Liberalul imperate, Anse,
bizuindu-se pe credinta ca dinsul singuril urmaresce prin-
cipiile nestramutate ale filosofiei sociale, respundea la
tote obiectiunile prin lungi i sentimentale rationa-
mente umanitare, care, pene la capetil, ajungeau tote la
 81:13 HORIA LA 1784.
15

conclusiunea: «Aa voiu, aa facti Ee sunt preste voi

«toff mai mare 1» -
Nu se póte tgggdui cA Iosif5 II avea forte pretiOse
0 rare calitki. Elg era simplu in vietuirea sa; IT iacea -
sA se instruiascg despre tote; cAuta sg afle pasurile Ome-
nilor din poporti i sl'i ajute, cu precgcrere asupra exi-
gentelor nobilimei.
Ancö de la annul 1773, Iosifti, carele, ca unti
simplu particularg, visitase cu deamenuntul mai tOte par-
tile Europei,cgletorise in Ardélg i insuflase o dragoste
cu totul speciale, poporatiunei românesci.
a Recunnoscendti in nenoroc4ii iobagi români, origi-
nea, limba i alte remasuri ale colonilor romani din Dacia,
elti le repecia mereti, cu Ore-care mendrig, CA: «d'iniT,
«strgnepoti aT lui Traianti, erati adeverkii fecio0 aT sei,
c de ore-ce elti, proclamatt imperate alti sacro-santei im-

«perkii Roman'e, pOrte singuril asta-cli motenirea impe- .

«riale a Cesarilor din Roma.

Tote cam pe atunci, spre a lgsa o amintire viTA
in poporul ardelénti despre visita ce'i fAcuse imperatul,
s'ati wclatti in tinutul NAsAudului, patru noui sate roma-
nesci cArora s'a datti numiri latine, care impreunate
formezg unti versa, ce promite mantuire tineret nepôte
a anticului Romulu,
Acestti versti sung ast-felti :
SALVA ROAM'. PARVA NEPOS.
Atka Anse arti fi fostti puging ca sA mângge pe
Inept iobagi de cumplitele lor suferirqe ; dar losifti fAcu
pentru din0i mai multi"
 RAS COLA ARDELENILOR
16

Cu cati-va anni maT nainte, la 1764, se intocmise

spre paza granitelor despre imperiul turcescti, regimente
de Granicert Tref dintr'acesté erati compuse numaT de
Românt Ardeleni i Banatent pe cari guvernul austriacti,
facendu'i militarT i stabilindu'T in satele de pe margine,
*- IT desrobise din Yobagia domnilor maghiari, IT scutise de
biruri si'T impamentenise pe domeniT ale statuluT seti pe
mosii cumparate de la Unguri.
D'a lungul muntilor mehedintenT, pe partea lor
apusana, se intindea zona regimentuluT de GrAnicerT de
Banatil ; Tar de pe la JiTu incOce, pene la scaunele sasesci
din Sebesti, din Sibiu si din BraSovti, adica in adeverata
terra a muntenilor ardeleni,vestitii Moti,strejuia regi-
mentul Liu de GranicerT romani.
Apoi dincolo de scaunele sasesci si de granitele
Secuilor despre Moldova, adica pe hotarele invecinate cu
Bucovina, spre Nasaudtl i Bistrita, era regimentul alii II-16
românescil, a carui istorig a scris'o, cu interesante amenunte,
venerabilulul patriotti transilvanti, d. G. Baritti.
Mare a fostti multumirea i mendria Tobagilor romani
de la granite, canal s'au veclutti de o-data scapati de robia
nemesesca si au capatatu in manT arme, de la care erati stras-
nicti popriti de cötre domnii lor de mai nainte.
- EY se simtiati acumil ca reinviatt StepAnii le erati
Duinnecleti numai in certi, i Imperatul pe pamentti. ET,
cu sapa IT munciati terrina lor propria, si cu arma isY
aparati terra.
La asemené viéta, volnicä i voinicesca, se prin-
sera a nazui cu doril totT Romanii din Ardelti.
 SUB ROMA LA 1784.
17

Iosifil al5 11-le cautà a'i rnangâTa la a doua a sa

cgletorig in Transilvania, la annul 1783, acordandti tole-
ranta deplina a cultelor i prin urmare liberul exercititi
alü religiund ortodoxe; spot se cei'cg a usura nevoile
Tobagilor, regulandti printr'o legTuire mai echitabile, munca
satenului i instituinti tribunale cu sarcina sa asculte
plângerile clgcasuluT in contra stepanuluT, care aril abusa
de dinsul. .

Ungurii turbail de mania' : «RomâniT,diceati el,

«stint fere selbatice, carora nu se cade sa li se dee nicT
cunt"' drept5 socialti, cod mintea le e tempita, stricata
«nepriimitóre de cultura. ET nu siint deopotriva la fire cu
«OmeniT. .Este dar o nesocotinta primejdiósg a'I indreptati
cdeopotriva cu cele-l-alte naOunT.»
Asemené cuvinte, doinnilor, figureza neincetatti in
reclamatiunile oficiale, adresate de UngurT cOtre cancel-
laria imperiale.
Iar, pe ca.ndti UnguriT scria5 intr'astfel5, eT, in Ar-
delti puneati ordinele impergtese sub sake si adminis-
trait dreptatea,--seil mai bine nedreptatea,dupë vechful
obiceTu feudal5 alti terret
RomaniT incepurà i eT acumil a simti ca una disese
Imperatul, i alta fgceati Ungurii. .

ET se chibzuira a tramite plangersi d'a dreptul, la

bunul lor imperatti din Vienna.
Pentru acésta, le , trebuTa unti sol5 indemanatecti,
carele sa nu'sl pérda rostul in curtile impergtescl.
titi gasira in personalitatea, devenita legendare, a
luT Niculae Ursu al5 Floret din satul Albacu, cgrula 'I
(9581). 2
 HASCOLA ARDELENILOR
18

(*earl totT maT in de ob0e, Horia, cod tare bine /mirth,

seri cânta din gurg doinele muntenesci ale Motilor din
terra AbruduluT i HateguluT.
Nicolae BAlcescu ne a schitatil, domnilor, cu penellii
scinteietorii, conturnele generalT §i priveli0ele caracte-
ristice ale TransilvanieT. .
Dati'mT voig acumil §i inchingtorti alti
mareluT nostru istoricti sg ye preamblu unti minute
vederile pe charta topograficg a aceluT unghTu, care con-
tine vizuinele vitejilor munteni seti Nog.
Nu este acelii unghTu, terra OltuluT pe care maT cu
sémg o visitämtl nol, calla trecemii veta granita pe la
Turnu-Rou, pe la Predelu, pe la OTtuzil seti pe la Bi-
cazii. Dar chiarti aci, de vale sub pOlele prelungite ale
CiahleuluT, in tinutul secuTescii numitti Cikul, stg ober0a
OltuluT, i algturi cu dinsa, aceTa a frateluT sell ardele-
nescii, a MurepluT, carele, maT antelu se urca spre nordu,
strgbate tote esul transilvanii, de la resgritil spre apusti
0 in fine, aplecandu-se Tar cOtre CarpatT, vine, tocmaT
la marginea occidentale a principatuluT transalpinti, de
desparte, prin rngnósa'T luna aprigiT munti aT HateguluT,
de stâncele nu maT puginti aspre §i pädurOse ale Zaran-
duluT i AbruduluT.
Prin terra HateguluT, lipttg dose in dosii cu GorjTul
nostru, se scurgii spre Mure01 apele StriTuluT, scglandil,
peraTele luT, numal sate icàtune românesci, printre
care stall ruinele anticel Sarmizegethuse, la GrgdiSea
cetgtuTele maT moderne ale HunedIóreT i flateguluT.
De partea dreptg a Mure0ilui, carele acolo trece
 SUB HORIA LA 1784.
19 .

pe langa: tergul DeveT, pe langa Ilia si apoT se strecOrà

in Ungaria si in Banatul TimiscireT, cötre Oradia si cötre
Aradtl, d'a drepta MuresuluT, slier', se intinde in depth--
tare, regiunea muntósg a ZarandUluT, strnatutal de apa
CrisuluT, care curge i eli cötre apusil, in paralelti cu
Muresul. Pe malurile Crisului stall indesate totti tergu-
lete si sate romanesci: CurechiT, Bradul, Mestécanul,
Baia de Cristl, Almagiul i multe, multe altele, care
'sT ail làsatll numele lor in annalele memorabile ale
annuluT 1784.
D'asupra Zarandulut si incinsu inteunti breti angustti
de munti aspri i InalY, erpuTesce riul Ariesul, in a
cäruT s61baticg vale, star' pitulate, printre stand i pa-
duel, numaT selase neosti romanesci, adaposturi ale men-
drilor Mop' din erra AbruduluT. Acolo, sub piscurile se-
m* ale DetunateT, e tergul Abrudului si Mile; luT
de aura.
Mai nasal, pe apa AriesuluT, carele, essindti apoT
din strimtórea muntilor, curge sPre rësäritti, pe langa
Turda, mai nisei pe Ariesti se vedil satele CampeniT,
Poncirele; Scarisóra i Vidra, ce se rezima spre apusil
de muntiT BiharuluT ; Tar in fundul celti mai adancti all
vailor, chiarti la' obersia AriesuluT, zace Albacul, satul de
nascere alti luT Horia, unde modesta luT calscicira erra:-
nasal, ancö i pene astAlT se pgstrézà cu santeniä de
nep otiT eroilor i martirilor de la 1785.
Horia din Albacti, Tobagiu de pre domeniile statului,
fost'a elil, maT anteTu, precum se pretinde, catana impe-
rat ésca' ?
2*
 BASCOLA ARDELENILOR
20

Acésta e probabiltI, i ce este disci i mai proba-

bilti este c elti scia scrie i citi , cg vorbia nemtesce
0, förg induoialg cg, prin mintea i isteciunea lui, era
privitg ca omul cela mai de frunte i mai de temeiu
dintre terranii români din tinuturile imprejmuitóre.
. Pe dinsul liii aleserg dar ei, in mai multe rOnduri,
ca sg ducg la Vienna, plângerile lor cötre impèratul.
,

Intr'unti remdg chiarti, veciendg ei cg, din nate

bunuri li se fagaduise, nimicg nu se implinia i, incre-
dintati fiindti cg vina nu este a monarchului, ci a neme-
0lor, a vicqpanilor i a solgabireilor, adicg a boierilor,
prefectilor i subprefectilor unguri, eT legarg cu jurg-
mentil pe trgmisul lor, ca sg nu se int6rcg inapoi, pene
ce nu se va fi incredintatil cu ochii, cumcg impèratul
le a cititg jalba.
Horia jurg i, plecândil pe josil la Vienna,ca 2i
in alte rOnduri, avu vreme, in patru sèpternâni, câtti
tinü drumul, sg planuiasca cum va face spre a'ur implini
juruirea.
Horia era omil cu minte i incercatii ; elti scia bine
cg impèratilor nu le pre place a'§i perde vremea citindg
lungi jgluiri.
Iatg dar ce se gendi sg facg :
Imperatul Iosifii avea obiceiul forte laudabilii de a
priimi pe ori-cine in palatul sti. Vizitatorii de ori-ce
tréptg se in0raii, la anumite ore ale chief, in lungi galerii
§i monarchul, trecendil pe dinainté fig-cgruia, liii intreba
ce'i este de lipsg.
In clioa cândti veni §i rOndul lu Horia de a fi cer-
 SUB HORIA LA 1784.
21

cetatil de Iosifil, elil ii dise cA vine cu plangerT de la

RomâniT din Ardelti §i'T inmânA o chârtià, in care tote
acele plângeri erati coprinse.
Iosifil luà chârtia si'T spuse :
«Bine, voinice ; voiu ingriji eil de voT !»
«Asa e, mgrite imp6rate, respunse Horia,
Adar eiI amil venitü aci legatu cu juilmentil de la al'
«mei, ta s'a" te v6di1 pe Maria-ta, china' cu ochii II-
arid tale, cartea nOstra, ca de'I citi-o insuff, bine scimil
(moll cu top, cg nu ne'T uTta.»
Iosifil zimbi cu bunavointA de obstinatiunea terra-
nului ti, deschidendil chartia, iatà, domnilor, ceTa ce citi
intr'insa :
te.Ndrite 3nzperate!
f
«3mpcirfila septemanei:
«Tatru 4ile de robotii ; (adicA de claca)
«81 cincea, la pescdritii;
5sesea, la vendtbre;
«),Si tote aceste la o-l-altd, hunted pe sema clomnului.
«82 §iptea t, clercri a lui Duntne4ezi!
« poi judicd, pré drepte Omperate, cu ce o sd ne mai
<<pldürni 531, not de bird §i de tOte cele cldri! »

Anecdota,fia autenticA sett nu,ne dä totu0 m6-

sura iinelepdfunei lui Horia.
De amil crede cel'a ce ail mai spusil in urml Un-
guriT, Horia, in ace1a0.1 rOndti, sell la altà intrevedere a
sa cu imperatul, 'T ar5 fi disu cA, deed nu se va face
dreptate Tobagilor romani, apoi eT ail sa '0" o faca insint,
ucigendil pe top' domniT lor unguri.

S.{
 RASCOLA ARDELENILOR
92

Iosifti anti fi respunsti atunct scurtti i coprin-

.detorti :
«Viut ihr clas I
«Face% veal acésta !»

Spus'a seti nu a spusti Intr'astfe1i Iosifti imperatul,

de altmintrelé nu pre mare prietenti alti nemului ungu-
resell, noT scimtl ca: in tOrnna annului 1784, HOria era
intorsti a-casa'. in Ardelti si colindà mereti satele roma-
nesci din Biharti, din Zarandti, din Hategti, din Abrudti
si din Zlatha, indemnandti pe l'obagr a implini vointele
imperatulut de la care el' trebuià sa: astepte numaY bine
si ajutorti.
In vera acelui anal, terraniT acestor partT erati mai
cu osebire turburati. Si lath' unele din cause :
De mai multti timpti âncö venise in Ardelti ofigeri
imperaltesci, cu ordinti ca sä inscrie recrutl pentru ar-
mata imperiale. -

Iobagii români alergati in glote spre a se inrola,

cu speranta c, devenindti caane, vorti capata toff liber-
tatea i drepturile acordate regimentelor de Gra:nicert
Ofigerilor recrutatori, in genere italienT seti ger-
mantle placea cu deosebire acestil zelti ostgsesch alti
Rornânilor si eT Ii ocrotiati,cu séti föra: dreptti legalti,
in contra multor asupriri locale.
Dar, in curendti, proprietariT augur! se plansera la
autorithtile kr civile si la guvernatorul supremti alti Tran-
silvaniet carele pe atunci era baronul sash', Michailti
Bruckenthal din Sibisfu. Ordinti fu datti ca inrolarea sal
 SUB HORIA LA 1754
23

inceteze i lobagiT inscrisT sg se intOrcg pe la casele lor.

Prin acesta multi errani, dar mai cu semA eel' din doue
sate din terra Hategului,Gonzaga i VAlcelele,trebuirg
reprimari prin forta armatA.
In tinutul Zlatnei, altti subiectii localti de nemul-
tumire intgrith pe sAtenT.
Nile in vera din urmA, carciumile de pre dome-
niile imperiale de la Wile de aurti fusese Ilsate, cu o
mica arena, pe sema pamentenilor ; acumti Anse ele se
dase, cu china mai mare, unui armenti, care tragea elü
tote folOsele, lipsindti de dinsele pe OmeniT locului.
De aci, nemultumirT, baba prin cArciume, spargeri
de butT si neorOnduieli de WW1 felul.
Horia le vedea tote aceste si nu dormia. Elu sim-
Ose cg, cu Ling poporil asa tare intgritatii pentru miT
de cuvinte, va indeplini lesne gendul de liberare ce
croise in rifintea sa.

Intr'o jouT, la 28 octomvrie 1784, se facea tergU

la satul Bradu de pe apa Crisulut La tergii era adunatA
tOta romAnimea din Zarandti.
Horia facu scire tutulor ca, pe dumineca viitOre,
sa fiAcu totiT adunati in biserica de la MestecAng,
unit satil invecinatti, ca are sa le adducg sciri de la
Imperatul. .

La i noemvrie, dupe santa slujba, essindil din bise-

rica, in mijlocul poporului, Horia spuse curatti RomAnilor
adunati cg : <de a venitil vremea sa se scape de asupri-
«torii bor. Insusi Imperatul le dg voiA depling. SA jure
 24 also., ARDELENILOR
«dar cu toOT, pe crucea auritA ce elti pOrtA la peptil,
((ea', in numele lui Dumnecleti i alti impOratulut eT nu
mai voril !obi la domniT lor, strAinT de nemul româ-
«nescil. SA se intocmescA dar in glOte si in grabil sA
calerge la Cetatea-AlbA, unde voril gasi arme, spre a
g se intrarma i a'sT apAra cu ele dreptatile lor, de cum-va
vorü fi impedecaff de cötre Unguri.»
IndatA acolo, George Crisanti, fruntasil din partea
loculuT, fu alesti cApitanti alti acestei cete i, pe cândti
Horia se rIpecli'a in munViT AbruduluT, ca sl rAsccile si
acolo satele, glOta din MestecAnii, voinchl sA se feréscA
de a destepta fora timpti luarea aminte a Ungurilor, se
indreptA cotre satul Curechi dintre munti, ca de aci, a-
duoa-cli sA trécA, pe sub cumpetil, la Cetatea-Albl.
Vice-comitele ungurti alti ZaranduluT prinse veste
de miscArile Românilor, i indatI trAmise trei subprefecti
cu cati-va Panduri, ca sà rAsipescA céta conjuratilor.
SubprefectiT cAlcarà peste nOpte casa din CurechT,
unde dormia linititti Crisanul prinserA legatti.
Dar cApitanul Românilor clifamA cu chiote despe-
rate pe aT sei.
In mijlocul nopte, ferraniT adunafi in taberA se des-
teptA infuriatl i, asverlindu-se pe funcOonariT unguri si
pe Pandurii lor, IT ucidil fora cruOre, scapandil pe cApi-
tanul lor.
Ruptórea era fAcutd sAngele cursese. TOrranii
:

sciati cA pedepsele ce '1 astepth de la Ungurl vorti fi

cumplite. «SAnge pentru sAnge 1 Deatil noT, mai
, bine eT !
 SUB HORIA LA 17E14
25

Acumii nimicil nu maT putea sa pun stavi1 furieT

resbunAtOre a Romani lor.
De a-duoa-cli de diminé chiaril, .i dilele urml-
tore d'a rOndul, rlscOla terranilor, purtandil cu sine pre -
tutindenT rnacelul §i perjolul, se respindesce ca pecin-
ginile d'a lungul Mureplui prin tote satele, pene i in
departate inuturT romanesci din Ungaria i Banatti.
Apele, alta data ap limpedi i line ale Mureului
se mohorescil, in acele cumplite dile din noemvrie 1784,
cu sAngele ce versa fora pregetti desghTabata mania a
TobagimeT turbate. in intunerecul viforosil alti noptilor
tomnatice, ele se roescti i se luminéza, oglindindil lu-
cOrea flacarilor ce sternesce pretutindenT apriga sete de
r-sbunare a terranilor.
Totti asemenT i in laturT, numai focil i sange
rostogolescil valurile pripite §i volburOse ale StriluluT, ale
Arie§ului, ale Criu1uT i ale tutulor peraTelor muntOse
din terra Motilor.
A§a, pretutindenT, glOta infuriata a terranilor, adau-
gindu-se din sate in sate, d focil caselor i averilor
domnilor ungurT §i ale preotilor de alte legT; Tar pe
din§iT, pe preotT i pe &matt unde 'T prindil I ucidti
fora mill, cu sociile, cu copal' i cu nemurile lor.
Nimicti din ce e Ungurti seri ungurescti nu mai afla
crutare dinainté urgie fatale a jurämentulu'I lor.
in cursil de o lung de dile, cetele revoltantilor,
r6siginclu-se paste totti coprinsul inuturilor pe care le
able descristi, pustiiescil peste 6o de sate cu Unguri,
ardti i jafulescil ca la 140 de case domnesci i paro-
96 RA8C9 A ARDELENILOR

chiale i ucidg mai multe sute de Unguri, maT cu sense.

din clasa nobilimeT.
Cari din acqtia ânsè, apnea sg scape prin fugg,
se adung indatg la Deva, la Hunedióra, la Aradil, la
Cetatea-Alba, la Clu§g i acolo, organizesg §i din parte-le
militii de HusarT unguresci ca sà se lupte cu terraniT ;
Tar pe call din Romani pote pune mana, fig revoltanti
sal pacinicT locuitori, IT judicg i IT ucidg pe locg, si-
mulandti nisce tribunale improvisate, care §i pentru
simple banuTeli, nu cunnosce aka ostInda decatil mOrtea
cu cazng.
Astfele revolta se preface fggi§il intr'o luptg de
n ationalitati.
Acéstg luptg cruntg ',s1 are fi capatatu de signed
resultatul legitime, deca, pe Ring dreptul de apgrare,
UnguriT cord fi intrebuintattl i orT-ce alte mijlOce viclene,
spre a trage in partea lor, ajutorul decisive ale autori-
tatii imperiale.
E curiosti lucru in adev6rii, a vede cg, la inceputul
acestei rascOle, guvernul superiore alti Transilvaniei nu
cutézg a intreprinde contra Românilor revoltatT, nici o
repressiune prin fortg. Chiang de la Vienna nu sosescg
alte ordine decate a cauta sg impace pe Romani prin
bland*, sa le promitg Tertare total de la imperatul,
deca se yore astempera de sine§T.
NicT trupele imperdtesci din Transilvania nu se mi§ca
in contra lor; de nate orT UnguriT recurge la §efiT mili-
tarY austriaci ca sg le cérg ajutorg, ace§tia cauta a se furi§a,
spre. a le denega maT lesne sprijinul cerutil
 SUB HORIA LA 1784.
27

In timpul acesta, terranii români inU" una Ca nu-

mai ef sent cu adeveril credincio0. imperatului, i cg
dinsul are sA le intgréscg lor pgmenturile strgmoescir, pe
care el', prin isbenda lor, le ail cgpgtatil acumii ?nape de
la cotropitoriT stràinY, ce pe nedreptate siert fostil a§eciatil
domni in terrina impe'ratesca a poporului romanescii.
Horia, indemnatii la unil armistititi de maiorul
Schultz i de doctorul Molnarti, cari i se tramitti .de gu-
vernul centralil am TransilvanieT, ca sA'T vestescg Terta-
rea ce le acordg Imperatul, ...mice tablet' séti consi-
liuluTungurescii din Hunedicira, ultimatul sett, cu coprin-
derea urmAtóre :

aPunctul reu : Provincia i toff nobiliT sg jure Fre

Icruce cg vorti fi credincio§1 la conditiunile ce elü le
impune.
(Punctul 2-hs : Nobili sg nu mai fig, ci numai func-
e tionari, intgriff de imperatul.
,x Punctul 51e : Toff locuitoriT Ardelulul sA plgtescg
/cleopotrivg dare cötre imperatul, fire de a mai fi vre
unul scutitit
cPunctul 440 : DomniT sg '0 pgrasesca mo§iile lor
ade pene acumit
«Punctul 5-u : Mo§iile domnilor sa se imparts in-
/ tre erranT, dupe o lege, ce o va face imperatul.
13unctul 6-1e i ultimi : Deco autoritAtile unguresci
«priimescil aceste condiOuni, sg ridice steel aibti d'asu-
qpra cetltuTeT de la Deva.
Horia, va a§tepta respunsul pene la 15 noem-
 nascOLA ARDELENILOR
28

eyrie ; Tar deed va gAsi impotrivire, va urmh rAsboiul

«ca pene aci.).
r-
Vedeci, domnilor ,Imperatul, §i Tar Imperatul;
Imperatul pretutindenT. Credinta lui Horia in Iosifil 11-16
este deplina, i, pene la cesul luT din urma, ea '0 a
pa'stratil temeTu in inima §i in cugetele lui.
Póte cA insusT Iosifil avea incredere in sincera fide-
litate a Românilor §i de aceTa, multü s'a luptatil elti in
contra desperatelor reclamarT ale ungurimeT, ca sA crute
pe TobagiT români, in drepta lor revolth in contra asu-
pririlor unguresci.
Lucrurile d'art"' fi statil totil astfelti, Românii de
siguril aril fi mersh departe. Deca insusT Imperatul re-
mânea nestraimutath in acea disposiOune ce se manifestà
la dhlsul, de a Ina pe Romani' sä faca precum scia,
apoi unde maT avea sa ajunga ungurimea, a§a pugina
si a§a slaba in faga glóteT indesate i neinstrunate a ter-
ränimeT romanesci ?
OrT oath se desperail §i se indignaii UnguriT, stri-
gandh din resputerT Imperatului:
gVecli I ace§ti rebelT selbated ail push gendil sA
«sferpescä nobilimea ; eT voril s limpedesca Ardélul, si
pate i Banatul, i póte ins41 Ungaria, de hint suflarea
ungurescl 1 Da-ne *tort; cöci tu e§ti rege alii Unga-
<:rieT. Tu trebuia sA ne mantuTesci 1 s
Dar Iosifil , carele nu priimise nicT o data a
se incununa rege alti UngarieT i care mutase co-
róna S-tulur Stefanil din Buda, in thesaurul VienneT ,
 SUB HORIA LA 1784.
29

losifil sta nesimtitorti la aceste desperate i infuriate

chigmgri.
UnguriT simtirg ca" pe alth tone trebuTaii sg sune alarma
pentru ca sg insufle ingrijare curtel de la Vienna.
Atunci, inchipuirg a buciuma cg .Horia, ingamfath
de lesniciósele'l succese, nu voYesce sg mai scig de tm-
peratul; cà elü s'a declarath Rege self Dacia; ba cl a
si bgtuth' moneta cu acesta titlu usurpatil.
Si, spre dovadg, el falsari politici scciserg la
ivélg nisce derisoriT banuti de aura, in ale cgror inscrip-
tiuni romanesci se vedii cath colo grosolana imposturg
si chiarti orthografia Umbel unguresd.
Cu atarY ngscocirT, purtate la Vienna prin cgile
cele mai autorisate pre limgg Imp&atul, eT obtinurg
inteadeverti mai multti succesti, death prin tOte dolean-
tele de mai, nainte.
Curtea, intrandil acumil in prepusa despre propor-
tiunile amenintgtóre ce pOte lua rgscOla din Arden, de-
pgrtg pe generalul Preyss, care comandase armata din
Transilvania si, bgnuindh de incapacitate pe guvernatorul
Bruckenthal, denumi ca comisaril specialu in Transilva-
nia, pe comitele Antonti Iancovitz si ca comandantii mi-
litarg, pe generalul Papilla. .

Pe de alit parte, ordine furg date regimentelor

imperiale din Ungaria de a purcede in contra rebelilor,
de a'T supune cu ori-ce prep i de a prinde pe cape-
tenii, puindh i premiT marl' pe capetele lor.
Din momentul acesta, adicg de prin luna lui
decemvrie 1784, rgsbol'ul iT schimbg caracterul.
 TUSCOLA ARDELENILOR
30

IobagiT romanT remaserg maT Anteiu in mirare, de a

vede cumcg insesT cgtanele âmbl acumg asupra lor.
Cine Ore 'T a trgdatti ?
Horia? cAnde IT incredinta c trnperatul e cu

Sell insuSl .impratul?

Negresitil cg intre aceste duce alternative s'ail irn-

partita pgrerile.
CdT pugini, carT ail creclute c Horia '1 aril fi amg -
gitil , ail' depusil josil armele i s'ail predate indatg
ostirei.
. CeT-1-alti, din contra, in bande rgsipite, s'ail lup-
tatil cu vitejig impotriva regimentelor i s'ail rostitil fa-
cisti chiarti impotriva Imperatului, care'T ngpustise spre
a se uni cu domniT unguri.
Dar nicT cg era cu putintg ca o asemené luptg sg
ting cetele luT Horia able aveati o organisatiune;
ele erail armate numaT cu sulite, cu sgbil, cu ceva pusci
si pistOle, strinse pe apucatele. Ele n'aveati capitanT expe-
rimentatT, de org-ce Horia fusese silitti sg incrediineze
comanda uneT cete, fifulul seri load, tine' copilandru de
14-15 anni, carele totusl flea minunl- de vitejig.
Apol Tema apgsk gree in acele locuri muntOse ;
merindele i nutretul de pretutindenT perise prin focil
si prin rgsipg.
Gerul si lipsa munciati pe bletil muntenT, mai tare
chiarti decAtil prigonirile cgtanelor.
ET se luptarg Ansa voiniceste, respinserg chiarti
 SUB HORIA LA 17134. 31

p'alocure soldatimea ; dar, rasipici in cete micT, de 9i

revolta intréga coprinsese o Oste de 20 miT i maT bine
de OmenT, una dupe alta, cadura tote cetele. Se uci-
sera in bataliT .OmenT multi; alii, cu sutele 9i cu miile,
fura aruncati in inchisorile cetatilor, de cetre autoritatile
unguresci, care acumil prinsese la inima.
In mijlocul acestei cumplite dirapenari a planurilor
9i a sperantelor sale, ce facea Ore Horia ?
Din minutul calla veduse ca o9tirile imperatesci
se declara fagi9e' in contra Omenilor seT, totul ne face a
crede ca eltI a simtite cumc minile imperatului fusese
din noil imbrobodite de inimiciT nemuluT românescii.
Elü atunci, povatui pe aT set sa nu se mai impo-
trivesca 9i, fora de a perde cu totul orT ce speranta de
indreptare a lucrurilor românesci in Ardelti, facii scire
ca va cauth sa rasbésca printre haTtele prigonitorilor seT
9i se va duce' grief o data la Vienna, ca sa spuna d'a
dreptul Imperatului tote nouile pasurT ale poporuluT ro-
MIDI; Tar in pimavera viitOre, audit vorti muguri co-
driT, atunci lupta va reincepe, maT piinciOsa Românilor,
cari pene la acele timpü vorti pute fi i maT bine
pregatiti,
LuAndu '§T dar remasii bune de la aT sei, Horia,
insocite numaT de credinciosul sed secundantil, Mai
Ora poreclite Clop., din Carpenipl ZlatneT, se in-
drepta cotre casa sa din Albacti 9i, pornindu'91" sogia 9i
pruncul cotre BeTu95 in Ungaria, merse sa se ascunda
de o cam data, in muntil paduro9T aT RadaculuT, care
desparte terra Abrudului de tinutul BiharuluT.
 RASCOLA ARDELENILOR
32

Acolo trgi cate-va dile prin pescerT §i prin colibele

de yell pgrgsite ale baCilor.
Dar locotenentele-colonelil Kray, din alii duollé regi-
mentil de Husari secuT, carele rgsipise cele din urrng re-
mdsite ale cetelor românesci din valea Arie0iluT, se
luase cu totil dinadinsul dupe urmele luT, cu gendil sg
'0 cg§tige, cu prinderea capuluT principalü all rebelilor,
o resplatg exceptionale.
Acestil ofigerti adimeni cu banT pe nisce gornici
séü ',Adored' aT loculuT, care cutmosceati tote potecile §i
infundgturile codrilor §i asupra cgrora Horia i C1oFa
nu aveati prepusti de trgdare.
In una din ultimele dile ale annuluT 1784, la 27
decemvrie, acel vencletorT, prefgcendu-se cg pornescii la
vengtOre, cglguzirg pe HusariT lui Kray, pend la ascun-
cletOrea unde, förg de nicT o bgnuTalg, Horia i Cloaca
edeairi du0 pe gendurT, intr'o poTenitg, incglclindu-se la
foal, dupe cum ail obiceTu OrraniT notrii, calla IT
apasg grijile i nevoile.
Candti se veclurg inconjuratT förg veste de o gl6tg
a§a numerOsg de vràjrna0, atatti numaT putu face Horia
catil sg asverle in foal o desaga cu chartii, ce o avea
in sing.
Ce marT taine va fi continutu acea desagg ?... Unul
Dumnedeti mai scid
Kray, inveselitti §i ingamfatii fOrte de prada ce
fgcuse, mâng indatg pe prin0T seT la Zlatna ; Tar de acolo
IT strgmutarg curenclii, sub strasnicd pazg, in temn4ele
de la Cetatea-Albg.
P
 SUB HORIA LA 1784. 33

In cale, Ungurii isT faceail o mersava bucuria de

a batjocori n totii chipul, pe nefericiiT capitanY aT Ro-
mânilor, acumil cu totul infrânti. Urmarindil cu inreuta-
Ota viclenia, planul lor de a arunca asupra lui Horia
nemeritata vind c'arU fi nazuitti la puterea supreme si
ca s'arti fi dust cu gendul i cu fapta pene a smulge pe
sérnal diadema regale a lul" Iosifü imperatul, eT flu pream-
blara prin sate, legatil cotti la cotti, d'asupra carrulul
si purtandil pe carat,' o derisoria corOna de chartia po-
leita, cu vorbele : HORA REX DAME, scrise pe dinsa.
Totil astfelti odiniOra , la cesul ingrozitoril alu
ispasirei de veci, aka Mântuitorului nostru, cutezase
alit insulth cu cununa de spini i cu numele bat-
jocoritoril de Rege!
Amarnica, dar neinduoliisa mangaiere, domnilor ;
cod, val" 1 in Orba omenire, la atari injura siint expusi
numai cei de au solid de a mântui lumea seti de a
desrobi popOrele.
A§a dar, prin asemené miselesci octet incepura
acumil i Unguril a'§I" scutura de pe sufletele lor, nepras-
nica spaima ce, mount de doue luni, le infipsese in
inima acei uriasi aT muntilor Ardelent, luptându-se, cu
crucea la slur', pentru a lor liberare 1
La Alba, comisarul imperatescil Iancovitz. si gene-
ralul comandantil Papilla 10 reservara singuri dreptul de a
face, fora de alti marturi, interogatoriul lul Horia §i lui
Closca.
Procesul lor i alii sogilor sel" se prelungi aprOpe doue
bunt In acestil restimpti, ostirile imperatesci prinsera §i

(9581) 3
34 samosa ARDELENILOR

pe al5 trend cgpitan5 alit RomAnilor, pe George Cri-

santi ; dar acesta, addusil in Alba la i fevruarie 1785, se
spendurg singurd, in temnita, cu brAcinarul sea, in clioa
de 15 ale aceliasl hint
FiTul cel5 mare, cel5 de 15 anni al5 luT Horia
murise vitejeste in lupta; pe alta fiTu vitreg5 al5 capi-
tanulut 1111 trasese UnguriT in tepa, impreuna cu alte
cAte-va sute de Români robiti de dinsit
De ce Anse' a tinut5 asa de multi, procesul luT
Horia ?
Toth ce scimit mai sigur5 este ca Hbria a refu-
sat5 de a respunde la ori-ce intrebare i s'a facutti si
n'a incetat5 de a repeti cg voiesce *0, fia dusti la Vienna,
ca sa dea Mind numai imperatului, de faptele si de
cugetele sale.
Essise chianti vorba ca cererea lui va fi indeplinita ;
dar atone?, pe semne, UnguriT 's1 ati incordatil si mai
tare silintele ca sa obtina indata de la Curte, pedepsa
cea mai strasnicg pentru cel duoi calif aT rebeliunet
La 28 fevruarie 1785, tocmai patru lunT cli cu
di in urma Anteiei vestiri a Romanilor la tergul de la
Bradt, sententa de mOrte cu cazna a luT Horia si
Closca, ca rebel/ in contra Imperatului i legilor territ
fu pusa in executiune. Imperatul Iosifti se induplecase
a o confirma din Vienna.
La Alba, dinainte mai multor mil' de Mime ro-
manic pe cari autoritgtile unguresci II addusese cu sila,
cate sése de fia-care sat5 românescii al5 Ardelulut ca sa
le fia de invetti acestil ingrozitor5 exemplu, Closca, mai
 SUB HORIA LA 1784. 35

Ante Tu fu &anti pe rOta, incependti sf4ierea de la pi-

clOre n susii. Racnetele 1u de durere se nabu0ra, atunci
numai cOndO una crack de feril alti niter IT strapunse
peptul. ,

HorTa sta faga neclintita.

OchiT luT vedeail apriatti muncile grOznice ce aveati
indath sa 'la ajunga ; dar inima'T barbath sciu s stepa-
nesca pên i fioriT.
Cana. rOndul sal veni, toff ilii veclurà calcandti
cu past tepènti, nesoväitil. Intr'insul nu se destainui nicT
o slAbicTune. Rota T I sdrobi Osele, fora ca durerea sa'Y
scOtà macarti una gemetil, din peptul luT ocelitti...
Ati clisti uniT ca murindti, Horia aril fi strigatil :
«Eg marii pentru nafiune!»
POte Ca elti n'a rostitti aceste cuvinte; dar, fora
.

induoTelä, marele luT sufletti le a simtitil ademcii.

G negre0til, domnilor, sub grosolanu'T cojocti de

011ie, sub zeghea'T negra, saradita cu gaitane vinete, sub
opincele'T de munténti, imbEerate pe glesne, sub cu0na
luT mocanesca cu canace (clucurY) de firti, sub totti acestti
porta alti sal. neo01 Orränescil, curgea prin vinele aceluT
puginii cidplitil, dar multti-semetti, multti-statornicil §i
multu-vitezil bärbatil, una sange, cele placing totti a§a
de adeveratil românescil, totil a§a de imbolditoril, totti
asa de patrioticil, ca prin creeriT celor maT erudip insti-
gatori i celor maT iscusiff aparatori aT 1atinitii ginteT
românesci 1
Auslimii toff, lAudându-se in tote clilele, ace inve-
3*
 RASCOLA ARDELENILOR
36

ai scriitori aT Ardelului, Petru Matadi! Samuild

Clainie! George Since ! cari mergenciii sA studieze la
Roma, a5 culesti cu religiosi tate in cetatea eternA, do-
veclile original latine a poporului românescii i, intor-
cendu-se a-casà, printre miT de persecutiuni, aü dq-
teptatil, dice-se, in Romani sirntul nationalil
Dar, ye intrebti, domnilor, era Ore trebuintg sA
merga din al' nWri la Roma, ca sA facA pe poporul
r ornânescii a fi i a sci ca este o natiune de-sine-stAtA-
tore ? unit popore cu nume i cu sAnge de Romani?
4 SA nu renunggme, credeti-me', aa lesne la darul cele
mai pretiosti, cern mai minunat5 al5 nemului nostru, la
acelti puternic5 instinctil de propriA existentg, care n'a lip-
site nici o data Romanilor,nici la noi, aci in Principate
unde ame sciute a ne prefira prin mil' de primejdii, prin
mil' de vijeliT, seal:arida tote mere' fiinta nOstrA propria,
de staturi curate românesci; nici din colo peste Carpatl,
unde optil secoli de cea mai cruntg i sugrumgtóre asu-
prire n'au fgcutti pe RomâniT ArdelenT, ingenuchfaff sub
palopl ungurescii, sg yorbescg altà limb' i sA pOrte
alte nume decite acele de Romani' I
Acestti dare, Fail avail purure RomâniT, i nu trei,
patru, ba nici sute de cgrturari, croinde la gramatici i. -

la etymologii, dart fi pututti sg '15 insufle de o data

atator miT i miliOne ce intocmesce olptea de rOnde a

romanimet
Ca sa raving ânco o data la imaginea cu care unit
comparate, de la inceputti, starea simtirilor ce frAmentA
chiare i astgdi terra Ardelului, vain clice ca, din colo
 SUB HORIA LA 1784. 37

ca i din cOce de Carpati, adeveratul patriotismil roma-

nesca a trgitg purure in sinul poporului nostru,incinsil
ferbinte, intocmai ca jgratecul sub spusa, i cà uni-
cul meritg ce putemil recunnOsce eruditilor no§tri daco-
romani0Y, este acela de a fi suflatti cenua ce ascundea
gi pastra nestinsa acea scinteig neperitOre.
Adeveril este ca epoca in care s'a sculatil Horia,
in capul terrgnimeY din Ardeld, corespunde intocmai cu
aceia in care se luptail, pentru revendicarea originelor
nOstre latine, eruditii de la Blajii.
Dar nu veal nici ung semna ca, prin instigatiunea
acestora, sg se fi urclitg macarti, rascOla terranilor.
Iobagii ardeleni all apucatii in mânele lor virtOse
arma resbungriT, fiindg-cg cutitul le ajunsese la osti, fiinda-
cg Ungurul nu le mai lasase nici o umbra de vietuire
omenescg, nici o feraing de pane a lor.
Impe'ratul twat, din contra, parea a le fagadui
tote, bunurile undi train libera i egalitarg, astfela pre-
cum ilii visag el din povqtile betranesci ale strgvechil
m1361101' romane.
Atund Yobaginl Il clise : cPene canal fi-voln roba
ein terra la mine ? Pent canda slugari-voiu la domni
4cstrgini i venetici? EY nu vorti sl'mY faca §i mie parte
.e din bunurile, de care se bucura singuri aci in terra
enestra. Face 'mi voiu dar insu'mY partea mea
Si ca sg'0' clica Yobaginl aceste, de sigurg ca n'a
trebuitti sa le invete de la arturart Fig-care terrang
nascuse din sinul maicii sale, cu aceste simple notiuni
de dreptii naturalii ; fig-care '0 le intgrise, fora carte, in
 RASCOLA ARDELENILOR
38

traTul indatinatil alti case parintesci, in ogorul unde su-

dOrea 'T curgea numai in folosul domnului.
Fià 'mT dar lertatU, domnilor, a conchide c räscOla
iobagilor ardeleni sub Horia, pOrta in sine unit caracterti
pe deplinti poporanti i de aceia chiarti, imi voiu per-
mite a clice, mai curatfi, mai adeve'ratfi, mai sincerfi
nationalti, decatti tote argumentatiunile, mai multti seti
-
mai puginU exagerate, ale patriotilor eruditi. .

De aceia, noT ca Romani, putemti sa ne mEndrimil

cu acea mi,care spontanea a Motilor, mai multti pOte
chiarti decAtil cu theoriele i cu controversele, sustinute
la sfer0tul secolului trecutil, de .altmintrelé cu mare
diligen0, de illutriT corifel aT scold transilvane.
Pe Horia i pe mine de viteji feciori cari s'ati
luptatti sub dinsulz nu 'I au facutti patrioti romani, citi-
rea cSrtilor latinesci i vederea monumentelor din Roma;
ci cugetele lor simple drepte, care le spuneati apriatti
i

ca 'si:i nascuti Romani 'n terra. Romanesca; ca, dupe

i
fire i datina, unul Dumnecle5 i unul Imperatul ati dreptil
sà le cell viéta i munca lor, pentru apararea lege 5i
pentru sporirea terrei strämo§esci.
/ Dar i mai multti 1 domnilor. in asemene credinta -
se scaldà ancö §i astacli totti poporul românescti, celti
simplu, celti neadapatU la isvOre straine ; i aceste cre-
dinte constitua chiarti patriotismul seti, patriotismil in-
fundatti, tacutti, dar mai temenicti §i mai statornicti
decatti ori-ce declamatiuni sgomotOse ale patriotilor car-
turari de totti seul.
Acelti aluatti virtosti cu care este plamadita firea
 SITS HORIA LA 1784. 39

poporulta românescil, amg avail noT ocasiunea aai con-

stata, viii i veghTatg, in bgrbgtia junilor notriT luptgtorT
de mai deungcli, Curcand de la Plevna, frati mai finer'!"
dar nescgpaltatT aT Molitor din muntiT Ardeleni.
Dar bletiT MoT, precum i toff voinicif de peste
Carpati, amgriff pene i in clioa de acli de pedecele umi-
litOre ce pung nencetatil UnguriT la libera desvoltare a
spirituluT nationalg printre Romani, toti, çlicti, simtil in
inimele lor acelil dorti de liberg vietuire nationale, pe
care, din nenorocire, UnguriT nu vorii nici anoint, dupe
aa crude incercgri, snit pretuTascg la drepta luT valOre.
. Ce are sg resulte din aa nedomirire a nesocoti-
tuluT spiritti ungurescil ?
Cu infiorare cugetgmil la momentul uneT noui isbuc-
niri, in care lupta pentru egala indreptgtire,ce este in
ArdelU, o luptg de nationa1it41, incepe, mai crânceng,
mai turbatA decâtii ori canal.
Iatd-ne atunci reimpin0 din noil la timpurile de
barbarig, cândg eramil in dreptu a ne crede intrati pen-
tru totg-dauna in cercul luminelor.

$i cu tote aceste, skit de lesne aril fi de a inlg-

tura cu totul aa nefaste framentarT 1
Cu bung intelegere, de sigurti nu stint RomâniT
aceia cari arti cere sterpirea ori card alte sernintIT deckil
a lor, in Transilvania.
Românii mereil ati clisu i repetescil Ungurilor cu-
vinte de impgdinire, cuvinte de dreptate : ,
«TinetT,le chat eT,tinetT cu bung voig din parte-ne,
 40 RASCOLA ARDELENILOIL

(ate locuri din terra nóstrg ye potti incgpé. Românul,

«vechiu mosteng au acestuT pgmentg, e indurgtorg, si
cospetosg, i &midi ; eld priimesce bucurosti ca din
c pa' ilea lui sa se sature i altii.
«Luati dar i voi, cu bung tocmelg i cu pace,
«Tarte drepta din mo,tenirea mâncisei mistre mosiT pg-
rintesci.
*cVorbiti-ve, inteinsa limba vóstra ; inchinati-ve in
cbiserica vOstrg ; purtati-ve portul; resuciti-ve cAtti de susil
cmustata; bateti cAtii ye va place din pinteni, jucându-ve
sciardasul; dar, pentru Dumnecleti, nu veniff cu orbescg
ctrufig, sä ne tgggcluiti noe drepta rnostenire a easel', in
' «care v'arng fgcutil loce.
«Nu ve läudati el voi ati resbitil cu sabia in casa
snOstra i v'atY asternutti cenusa pe vetrile mistre.
«Deed' in cursil de 800 de anni, n'atI isbutitil, ca
scuceritorY, sg sterpiti, nici sementa, nici datinele, nici
scredintele Romanilor din Ardelii ; apoi acumil, canal
cirnpotriva tgisuldi sited vOstre se pcite ridica förg sfielg
spalosul, Ouch netocitti alti lui Horia, candil pe cenusa
svcistrg póte sä resar g. pert de foal viig; acumil cele
spuging, deschideti-ve in sfersitri mintile la lumina ; para-
ssiti inderetnicia i selbatica tempire a trecutului; prii-
«mitY vosiosil maim fratescg ce vi se intinde, cu uitare a
«tutulor urgiilor de mai nainte, i, ca cimeni intelepti,
cfiti mendri a remâne burn' frati de cruce, acolo unde
«nu vi se mai cade i nici yeti mai pute aieve, a domnl
sin sild ca singuri stepg.a.
< * sped, nu ve mai incumetati a impune Românilor,
 SUB HORIA LA 1784.
41

«cari vorbescil limba, fig chiarti scgpaltatg,a nobilei

«Rome, nu ye mai incumetati a le impune gralul vos-
«tru de venetici; nici if supuneti la asprimile legilor
«vOstre, croite pe strimbatate ; nici ye mai amAgiti cu
«deserta speranta cg yeti scalâmba vre o data firea Ro-
«mânului ardelenii, inteatAtil incAth sa faceti dinteinsul
unti Maghiarit
«Adduceti ve aminte ca, deca vre odiniOrg ate
«unul din fostii vostrii iobagi a priimith' sg se lepede de
«românesca'i Tobagia, spre a se face Unguril, acela de
dndatà s'a urcath pe scaunele cele mai inalte ale mag-
«natilor si ale regilor vostrii ; acela a devenith unii Ste-
« fanti Iojica, unit Mina Huniadh, unti Mattheiasti Corvinu,
<, fait alit' romances( din Hategti si celti mai nobilil cres-
-«teth cu care s'a mendrith aieve unguresca corOng a
«S-tum Stefanil I

Dar este timpul, domnilor, sg ne punemil ailed

odatg intrebarea deck' atate exemple de blandete, de in-
telepciune, de barbatia si de dréptg mania, date de
Romani vecinilor nostri Unguri, nu'i vorii face intr'o cli
pe acestia sa pricepa cg nu este data lor, ca nimenuT
pe lume, de a sterpi de pre pamentil semintia roma-
nésca, sg pricepa cà acea dusmanig cu Românii, pe
care numai eT neincetatil, föra cumpetil si fora prevedere
o atitg,e vecinica pedeca a propasirei nOstre si a lor ; cg
dinsa in fine pate la o vreme, sa deving chiarti peirea lor,
a lor, copiT orfani aT Asia, pripIsiti in Europa, printre ma-
rile si puternicele ginti autochtone ale Occidentelui.
_
 RISCOLA ARDELENILOR
42

Ore, nu vorti vede, nu vorti simti dnii, cg, aci la

Dungre unde 'T a asverlitU sOrtea intemplgrilor, numaT
standu strinsti lipitT de noT, umerti la umerti, cOpsa la
cOpsa, inimg la inimg, dinsiT UnguriT i noT RomAnii
vomit puté sprijini i domoli sborul, din ce in ce mai
-semetU, alii marilor sgripsorT cu cAte duoè capete, care,
si noe i lor ne Male mereti de-asupra ?
Din nenorocire, pene astAlT, nu se cam veal semne
ca UnguriT sg se fi domiritti asupra adevertauluT lor §i
alii nostru bine.
ET, pe noT, cestia de la Dungre, in scrisele si in
vorbele lor, ne injurg i ne batjocorescti ; pe fratil nostri
de peste CarpatT ii adapg cu amgrgcTunT.
Témg-se Anse ca nu, in acea mlasting de venial,
in care eT, pe nesocotite si mereti, se nevoTescri in de-
§ertri, sg innece tOtg libera vietuire a RomAnilor, terng-se
sg resarg inimi i maT bine ogelite, brace si maT tare
incordate decAtU ale eroilor martirT de la 17851
Adducg 'sT aminte, cg atuncT, la 1785, chiarti pg-
rintil lor ati posit sg clopArtéscg in bucg0 merunte, ca -
davrele sdrobite ale luT Horia, luT Closca, luT Crisanti,
si ati resgditti pretutindenT in pgmentul ArdéluluT, san-
gele celli vitejescii alti acestora
I

Destupe 'sT urechile i vorti aucli ca astAdI ânc6,

dupe aprOpe suta de annT, MotiT din Abrudti facti sa
tresarg de dorti si de mania muntiT si sesurile Ardé-
luluT, candti horrescii doina de spaTmg ,si de resbunare
a luT Niculae Ursu alti Flora din Albacti :
 SLIM HOILIA LA 1784.
43

.1-loria be la crajme 'n dele!

Domnil fuge totY din Ardent
Elil aprinde 'unit mare focti
§i ante yo'fosti tn jocil: .

.HedetY, fediorT dupe mine

Se ye 'nyetti a fret bine.

.Pe cele carnpil pest. i 'ntinsd,

Arde' unit foci de not aprinsti.
Las' se arç1 i s. cresA,
Ce 'Y in terra unguresce!
TragetY hora ca sit jocti,
La lumina cella focti I.

.Ungurene, mustate lunge!

Dis'amti mortar sit te' ajunge ;
Dis'amti pelf( sa te ardit;
Dis'amti cruce sit te perde I
Tragett hora ca sit jocti,
La lumina celuT focil!.

aUngurenti, cane turbatti!

Multe 'n lume 'tY amti rebdatti;
Dar venit'a cesul meti,
Ca sa me resbunil i ett!
Tragett hora ca sit jocti,
La lumina celut focil !

*Cum thanes. jivinele !

Cum s'aprindit slaninele!

Cum arde t6te satele,
De '§'Y curate pecatele I
TragetT hora ca sit jocil,
La lumina celuT foal!.
 RiSCOL A ARDELENIL OR
44

.M'amil suet la munte 'n clorl

S'amI prinsti-fulgerul din nuorY,
Si de susU, din laltime,
L'amil isbitil ln Ungurime!
TragetY hora ca s jocti
La lumina celuY foal!
§'aldetY, fectort, dupI mine
SI &mit cuY ce se cuvine !.

1:
 CURCANII
Luarea Rahovei
de ditre

OSTIRILE ROMANESCI
la noemvrie 1877.

Episodt din ultimul nostru räsboIu on Turcia.

Conferent4 linutd. la Atheneul din Bueuresci

martie 1878.
in 256 aprilie
 Domnilor,

aldurcisa bungvointl cu care publicul de la Atheneü

a primitil, stint acumti vre o cAte-va sptemâni, rapidea
expunere ce `amil intreprinsti a'T face despre memora-
bila, dar puginti cunnoscuta miscare a Tobagilor roman!
din Ardelti, la sfersitul secolului trecutil, faptil carele
minunatu invederezà i adilncele simtirl nationale si fi-
rescile aplecAri rAsboinice ale terränimei românesci;a-
celti simpaticti si pentru mine unfit mAgulitorti interest,
cu care uniT celti puginti din d-vOstre, atY bine voitil a
asculta si a .aproba gate Vamil pututil spune, in tread',
despre viul dorti de libertate, despre turbata vitejia
despre aspra statorniciä in faga nevoilor, vedite la 1785,
de cötre munteniT nostri de preste Carpati; aceste able
meritate indemnuri, dict, 'ml aü insuflatti dorinta i cu-
ragiul de a me reintórce, i astä sera", dinainté d-vOstre, e
48 LUAREA RAHOVEt

ca s ve' adduce o noun' si mai prOspetg dovadg despre

netAgAduita trginicig a unor asa pretuite daruril... darner
care o puternil spune acli cu mendrig 1 s'ati pgstratil
pene si n chicle nOstre, pene si in poporul romanU de
dincOce, celt pe care toff Silt credeaU de dfmultii sleitti
de tote aceste falnice virtuff strgmosesci 4/
trill' era negresitU mai lesne de a vorbi, cu totti
respectul cuvenitu, . despre Oman' i despre fapte, pe
care depArtarea de mai multe clecimi de anni, pre
cum si amurgul sAngerosil ce le intunecg, le ail Inälatti
acumU, in cugetele nOstre, mai presusil de tote acele za-
vistiOse cArtirT, mai presusu de tote acele migälOse si
adese red cumpetate imputgri, in care patimele merunte
ale clad se cercg mai totti d'auna s incurce i sg nimi-
césc on ce intemplare contimporang.
bluing aripele timpului, domnilor, prin resultatele
ce se lgmurescii mai apot, spulberg cu incetul asemene
plevA si limpeslesck pentru ochiT .viitorimei, faptele ade-
veratii demne de laudà ale Omenilor.
Mi s'arti pute dar intempina c me pre grAbescil
a judeca in publicti cele ce able de-ungsli s'ati petrecutii
si asupra cgrora pgrerile potil fi asa de felurite, cAtU si
de puginti inteme Tate.
Asa arti fi, decA cuin-va en' m'asti intinde cu gen-
dul pene la pretuirea resultatelor depArtate si hotgritOre
ale faptelor, despre care anni sg ve vorbescii.
EU Anse nu mere' asa departe. Voiu numai, cu
sciinte, ce se potil culege i controla, acurnii mat lesne
decAtU mat tArsal, sal ye povestescil, call se pOte ma r
 DE ROMANI. LA 1877.
49

simplu si ma exactii, ung episode din luptele ostenilor

nostri dincolo de Dunare, in tOmna trecuta.
Totusi, deck' dintr'o veridical i nemestesugitg po-
vestire, va lastari in mintea fig-cgrula, credinta cg in po-
porul românescg de rOndil viezg ung simtimentil alti da-
torintelor sale cötre terra si ung inimosti averral de rgs-
boire la vreme de trebuintg, pe care acli able le resimtg
deopotrivg cu dinsul clasele nOstre mai culte, apoi vomil
fi castigatti de o cam data atóta numa21,--si bggati de
séma, domnilor, cg acesta este cea mai spornicg seine*
de tgrig naponale, vomil fi castigate siguranta cg pu-
temil trgi pe viitorti cu o depling incredere in virtutile
poporulul nostru.
Vomit sci bine cg nu dinsul va sta in nepasare
seti se va da in laturT, de cate-orY, de acurai inainte,
vre unti pericolti va ameninta fiinta séü drepturile ter-
ref nOstre.
Si de o asemene credinta, aveing tare nevoig
astacli, domnilor, candii restristea intemplarilor pare a
ne isbi dreptg in faca cu desertgclunea tutulor sacrifi-
ciilor ce 'si a impusti patria nOstra, de unti anng Make,
cu pagube nurnal: si cu perderi, in locti de folOsele si
dobeuslile materiale , la care aveamti totti dreptul de
a nazu:.
Dee Domnul, i chiarti Lice se pre pcite, ca
noT RomâniT sa n'avemil a ne cgi de a fi intratti intr'o
luptg, in care nu amg culege alta dealt"' nemultumire
sireutate de la insisT acela, pe cari 'T amil *tate cu
voig bung si cu inimg bgrbatg.
(9581) 4
 LITAREA RAHOVEI
50

Dar, chiarii i deed ursitele poznase ne ari fi in-

curcatil, de astg data, firul sOrtef inteunil caTeril asa de
rii scgrmInatii,
Asa de ghimposii, snbaticti,
Nahuatl, rirosti, Ternaticii,
(cum clicea odiniOrg glumetul gradinarti, despre mgcesul
cclii cu of in cOdg) , apoi noT, domnilor, sg nu ditgma,
sg nu pregetgma nicT mgcarii Tina rninutil de a ne
petrunde despre marele folosti morali , cu care ne a
coversitu rgsboiul, in carele, acumil cate-va lura, furgmii
pArtag cu o parte asa de meritorig.
;
4-'; Sg nu lgsgmil ca ceT re5-voitori i reil-ngravitT cötre
not profitandil de a nOstra nepgsare set"' mai cu sang
de a nOstrg bung-credintg, sg ne sOrbg, sg ne inghltg si
sg ne nimicesca tote acele merite, sub cuventul cg Ostea
nOstrg romang a fostil numai ca o burg usOrg de plOie,
pe hind ngprasnicul potopu slovenescil, care a ngpgditil
asupra Turciei i a desfundat'o Vita.
Adducendu-ne inoT aminte de mlastinele de sAnge
rusescii, in care a fostil a§a grOznicil innecatg de duce
oef Plevna, in vera trecutg, mai nainte ca ai notri sg fi
trecutil Dungrea, datoria nOstrA este de a ne grabi cltii
de multi si cu cea mai pietOsg ingrijire, sg nu 1...sgmil
a se isbici cu totul, sub o suflare de despreti:' si de
mânig, acea burg de nobilil sAnge românescil,décg burg
voril sg'1' clicg, cu care s'ail stropitil, mai' in urmg
vane bulgaresci de la Grivita, de la Rahova si de la
Smerdanil !
Deca, dupe ce amt.' foste pgrtgr la \pericole si de
 DE ROMANI LA 1877.
51

bung ajutoril la vreme de grea strimtorare, noi Românii

n'avemil, de pre ne-mai-pomenita judecatg a aliatilor
nostri,n'avemil s ne bucurgmil de nici una din drep-
tele resplgtiri ale victoriei, ca ii dna noi amil fi fostil
invinaii, este dreptil celil pucing ca sg ne alegemil de
indatg i cu deameruntul semile din nevoile rgsboiului
rgbdate impreung, i sg facemil ca din onOrea isbencli-
lor, multil puging catil va fi alil nostru, alil nostru cu-
ratil s remand in ochii tutulor.
Cu acestil cugetil, domnilor, amil cgutatii ca din
faptele de arme ale Wire românesci in acestil rgsboiu,
sg Igmurescg, cu Ore - care precisiune, mAcaril una; si,
intru acéstg, m'amil intemeTatil mai meth pe acea cre-
dintà cg, orT catil de slabg si de necompletà va fi cer-
carea mea, strunele incordate in pepturile românesci
prin acestg, reinvierea a nOstrg in sinul vietei de voinicig
a strAbunilor, ail pgstratil astgsli Ance destulil resunetil
in inimele d-vOstre, spre a acoperi si a ascunde tote so-
vgirile i tote ingingrile rostirei - mele.
Cutezil a crede cg telul cötre care amii pgsitg si
pe care amil socotitil de cuviintg a'lil desvolta pene aci,
cu depling sinceritate , va dobendi aprobatiune din
parte-ve. Sperii asemene cà, tragendil eil acli cu picio-
rul,eum vine vorba,vomil ave multumirea de a vede
in curendil intregul istoricü alil faptelor ostirei românesci,
expusg in lucrgri literarii mai temeinice si maT intinse
deckil scurta naratiune, ce timpul imi va permite a ye
face aci despre luarea Rahovei de cotre ostirile nOstre
românesci, in lima lui noemvrie trecutil.
4*
52 LIIAREA RAHOVEi

Ve mai datorezti o explicatiune intru ceia ce pri-

vesce alegerea acestuT faptil, dintre altele, care, prin pe-
ripeiile lor mai dramatice séti mai strglucite, aril puté sg
dqtepte unti egali, deca nu ung i mai viii interest.
Motivul decisivil a fostil Anse, pentru mine, din
cele mai simple.
S'a intemplatti ca, asupra expeditiund de la Ra-
hova sg aflu mai multg inlesnire de a capita cele maT
amenuntite relatiunT, atâtii oficiale cAtil i pitoresce, a-
venal in corpul care a executatil acestg intreprindere,
forte multi cunnoscutT, amid i &lard consAngenT.
Dar sg nu credetT pentru acestg, domnilor, cg 'mT
am5 propusti a ve Werne aci unti panegyricil alti cunnos-
cutilor i alil prietenilor mei din Ostea de la Rahova.
Chianti i de vorti fi meritAnd5 eT mai multa decatu
ceia ce cursul intemplarilor me va sili neapgratil a dice
despre uniT dintre dinsit le amti promis5 i ImY propunti
a le cruta fora mila modestia.
Voiu da Anse tael cuvenita laudg cgpetenid supe-
riOre care a conceput5, cu o perfecta intelegere a mi-
siuneT Wird nOstre in acestil rgsboTu, §i a ordonatil des-
tinderea actiuneT militare a RomAnilor preste tOtg zclia
territoriale de a stinga riuluT Vidul, la apus5 de Plevna,
adica pe malurile Dueling, de la Nicopolti pene la Vi-
ding, One la Belgradgicil i pene la granitele Serbia.
Me voiu cerca asemenT sg prefir5 Ii cuvintele mele
catil se va pute mai multg din acea niAngATOsa §i intg-
ritOre simtire de mendrig ce m'a coprinsii de cite orT
amti audial povestindu-se, de cötre toff ceT ce au statil

Lit
 DE ROMANI LA 1877.

marturT la faca loculuT, cu ce veselg i nepasatóre se-

metià aü sciuta tineriT nostri weal' s rabde traTul greu
alti una rasbau in terra straina, cu ce initnosU i sta-
torniai aventli atI cutezatil eT sg se rapeda in contra
foculd inamicti i sa infrunte fagisti glófitele, obuzele pi
srapnelele, care plouati, dese viclene, de pe muchia
i
pustia a unui negru meterezii de pamentii !
Imi vau implini incö i santa datoria ce avernil
cu totiT , de a consacra faptele si de a inchina in
memoria acelor viteji soldati, de oil ce magi, cari pe
câmpul de bataià all muritti, lasandil urma0lor onOrea
de a inscrie numele lor, in annalele de gloria ale popo-
rulul românescil I

Pètrun§Y acumil, domnilor, de caa ce puternii i de

cera ce ayemil s facenill noT, aci in pacinica nOstra
adunare de asta sera, sa ne inchipuim5 de o data ca
stamti privindti de susil, dintr'o regiune senina §i 1ini0ita,
dar nu lipsitä de o fratesca ingrijare, cu ochiT intiT
d'asupra Wilor nOstre romanesa, rasipite prin vaile §i
jre Osurile Bulgaria.
' N, Suntemil ajun0 in Mimi; i ma pe tóta dicia cerul
posornorith picureza sea versa irci're de pl.:ire §i de skied,
de desfuncla pretutindenT pamentul.
In jurul PlevneT, regimentele nOstre, dijmuite de
mOrte din tennna trecuta, pe lucTul primejdiosti aill yak
lor, d'asupra carora domnescil trufa§e redutele turcesa,
regimentele mistre sapa acumil menet la prate, ca sa
se pcita apropia mai bine de acele cuthuei ucigase, prin
 LUAREA RAHOVEf
54

adünci apse de cârtitg, mai ferite din norocire de focul

puscilor Martini, dar nu si de apele mocirlOse, ce se scurgil
mereg in acele nouT cgrgri mestesugite.
Sapg in silt, dar sapg veselli bietii terraniT nostri
in branciogul sterpti alti delurilor PlevneT, gendindu-se
. póte la terrina lor de porurnbil, care a remasti nesgpatg
astg arena i se mângAig riclenda cândii, in locil de stiu-
levy de popusoiu si in locil de pepenii de a-casg; eT cu-
lege acumg, in ogórele si in bostanele lor din Bulgaria,
numai glOnte i obusuri turcesci.
((Mare DOmne ! diet ei,'pe semne cg nu-
0( mai la noi in terra' le priesce Serbilor a resgdi ardel
csi dovlecir, cod p'aci erba Vita e numai érba de place
csi alta seine* nu se pomenesce, death numai graunte
«de fere si de ocelii
Si spg,sapg mere.'" cu opincele in ting si in slóta
fluerândg doina de decinde, pe cândii glOntele le suerg
ascutitii d'asupra capulut .
. CAW colo plesnesce unti grOznicti obuzil de calibru
uriasti i tgndgrile lul scormonescii aprigtI terrana, ca riturile
lacome si pripite ale und turme de rimgtori inglotati. d.
Sgpgtorii nostri, cari l'a5 urmgritu cu uiduTelY pre-
lungite in calea buT d'a rostogolul, ride cu hohote de
purceoa turcescg, care le a fetatil in prejmg asa pocitg
prgsilg de purcet - -
Dar nepasatórea veselig a soldatului able póte des-
creti une on fruntea ingrijatg a celui pe.care el toff Pail
urmatil cu depling incredere, departe, departe de sëlasele
lor pgrintesci!
 DE ROMANI LA 1877.
55
. . i

Comandantul generalti alti armatelor de la Plevna,

. Maria Sa Domnitorul Românilor, dupe ce s'a hotgritti
a inchide gurele clevetitere, dovedindti prin mai multe
eroice asalturi in contra redutelor de la Grivita, cata
platescti osta0f seT romani, atkti in faga celei mai in-
lesnite,, cata i in faga celei mai desperate apgrgri a
inamicului, M. S. Domnitorul a facutti in fine sg pre-
domnéscg idea sa, de a nu se mai arunca förg cumpettl
victim& pretiOse pe altarul sAngerosii, improvisatti de
Osmanti-Paa, ci de a coprinde pe acele aspru inching-
tore alil lui Mahometa, cu tOtg ceta sa de calei, intermit
cercti de armate, din care numai femetea i desperarea
- sg'T silescg a se libera , sett prin mOrte , sea prin
predare.
Abie pe la 15 octomvrie, cu sosirea a noui
. si
numerOse trupe rusesci, impresurarea, pe unit ocola gi-
ganticti de' 33 kilometri, ajunse a fi completg. ._
Dar, atAtti mai nainte ca acestg anevoiósg opera-
tiune sa peed fi realisatg, cAtil i apoi, in temerea unei
' isbucnirl nimerite a Turcilor aferg din intariturile lor de
Ia Plevna, M. S. Domnitorul se ocupg de a preintim-
pina on ce m*are spre dobendire de ajutorti i de
merinde, sea numai spre fuga i scgpare, ce arC pute
sg cerce armata turcescg din Plevna, in intelegere cu
garnizOnele din orasele si cetatile despre apusti, adica
din Sofia, din Vrata, din Rahova si din Vidinil.
Acele partY trebuiati dar, pentru deplina siguranta,
sa incapa in manele Ostei aliate.
Rolurile fura imparcite.
 LUAREA RAHOVE1
56

Unit corpil de armate rusesci, cötre care a statil

multti timpti alipità o divisiune de cAllreti români, fu
insArcinatil sà opereze spre rnedd-di, adicd pe cursul.
meridionalti alti Vidului i n ramura muntilor Balkani,
numitä Stara-Planina, despre Teliti, Vrata, Etropoki,
-Orhania 0 Sofia.
De eatil folosIi au fostil generalului Gurko, Rosiorii
Cglgra0i nostri, in fericita sa campania din acele lo-
curl, sä spergrnii ca' o vorti spune intr'o cli publicului,
\ chiara raporturile oficiale i ordinele de cli ale acelui
vrednidi cornandatu alti afigilor nostri.
Nth' aci, vomit vorbi numai despre m*grile corpului
de Wire curatil romanesdi, carele a fostil insaircinatit
Anal de pe la septernvrie, sà priveghieze malul bulgd-
rescii alti Durigrei, de a stinga riului Vidul sirinaintândil
treptatil spre âpusti, s deschidà o zona: de aprovisio-
nare , din ce in ce mai intinsd , ostirilor numerOse, td-
bèrite in jurul Plevnel, pene' candii va sosi i momen-
tul priinciosii de a coprinde posturile, rdsipite de Turd
pe inältimele i prin ceta'Ole d'a-lungul Dunärei.
0 xsapide ochire, aruncatd pe d'asupra acestui riii
din cola de crampeTul hiT, ce se intinde de la gura 01- --
tului pene la gura Jiiului, ne va face sg cunnOsc-emil mai
bine inPagiprea 16rrei, in care avea sa' se misce corpul
de armatA, a arid menire era mai cu sernsa de a smulge'
pe Turd aided din posturile lor de la-Rahova, de unde,
in totti cursul verii, ne z'adalrise ei, bantuindti tare trgu-
letul nostru Bechetul 4 impsejmuiril-dlart
-
Tineti ',rite Snag minte, domnilor, cd, printre pri-
 DE ROMANi LA 1877. 57

mele atacuri ale Turcilor, pe la aprilie §i maiu din annul

trecutil, ati fost5 pagubele ce ne ati pricinuitti tunurile
din Rahova, arclendti i cufundand5 la gura JiTului, mai
multe vase incarcate cu grâne ; totti pe acolo cete selba-
tice de Ba§i-buzuci i de Cerkezi au trecutil adese nOptea
Dungrea, spre a jgfui satele din Romanati, a le rapi pi
§i a le injunghia vitele i chiarti spre a cäzni i a ma"-
celari pe bieiT ciobansi de prin baltT.
trite() insula din faga BechetuluT, pichetaiT românT,
au descoperitil la 27 maiu, trupul jupuitil de pele si
grOznictl cl'opartit5 al5 until nevinovatti pastoril , pe
care ilti prinsese nOptea soldatiT turd din Rahova.
Asemene mer,ave fapte'trebula5
_
cu timpul sal'O capete
§i ele pedepsa lor. Se cuvenea celti puginti ca neomeno,ii
tilharT sä fia alung4i cu ruine din cuiburile lor.
Si canal numescil euiburr de tilkari, aeclemintele
turcesci din 'acea parte a maluluT dunarenti, sä credeti
cd nici angustezti, nic defaim5 rolul Osmanliilor §i al5
Cerkezilor printre locuitorii crqtini, Bulgari, dar §i
Romani, care smaluiescil cu numerOsele lor bordeR,
gramadite in sate §i caune, tote §esurile dintre Vida si
Ist-erti, precum §i dintre Iskerti, Skitil i Ogost5.
Din cOce de Dunare, la noi, avem5 tergul Isla-
zuluT, cam in dreptul versaurei ViduluT de la satul bul-
gärescil Samavitil; Tar in faga gureT IskeruluT, stà la noT
Celeiul, cu rèm4ite1e sale dintr'o anticA cetate romang
si cu stelpul, cufundat5 in DunAre, alti poduluT clàditti
peste ri5, acumil vre o cinci-spre-clece secoli, de impera-
tul Constantinu-celti-Mare. .
 58 LITAREA RAHOVEI

Nu mai pucinti interesanttl, din punctul de vedere

alii vechilor asecleminte legionare, este malul dimpotrivg,
cöcl. acolo, ceva maT josti, pe ccista: Iskeruluf, sfint rui-
nele, âncö invederate, ale anticei cetati Oescu, cu stra-
dele, cu apeducele, cu sculpturile, cu inscripiuniIe i cu
. temeliile ef de Case romane, thsipite printre ingthditurile
si tarcurile sgtenilor, curatii romani, din Ghighiil.
(' Români stint i locuitoriT din Magura, din CercelanYT---
_ din Mocr4an'i, din Brestu, din Ghiu lents! i din alte multe
sate invecinate ; Chiarti decA eT darn vorbi o românescg,
ati puté dice mai colth-ath cu archaisme neosil-româ-
nerd decAtil a actualilor sgteni de pe malul sane' alti
Dunärei, apoi Insäi infacisarea lor mai sprinteng si
mai mama, portul lor mai frumosti potrivitil in cusg-
turf pestrite, firea lor mai ospètós i mai pucintí poso-
moan.' i sfieth decAtil a Bulgarilor, ni '1 aril dovedi ca
fray bunT, din acela.01 osil i din acelasil sange cu noi.
I0 mai adduceall aminte .de a-casa: DorobantiI nos-
tri, candil yedeail viindu-le inainte i poftindu'I la cing
in bordel'ele lor, impodobite cu z'ablae vergate si cu ,--
.

stergare cusute, fruntasif cu chica lungg din satele ro2, .

mânesci; i mai cu senth le zimbia alArasilor ochiT de

bucurig canal, tocmai colo in vale la fOntana care tis-
nesce limpede dintr'o vechig petth, sgpatg cu slove le-
. tinesci, zàrTaü juandu-se codanele limbute, adunate tote
la unti tacit i purtândii pe umeril, cu âmbletii leganatii,
cobilita cu doue donite.
Iar ele nu fugeall de voiniciI nostri, bombgnindil si
suduindii ca posacele de bulgairOke , ci, es,indu-le cu
 DE ROMANI LA 1877.
59

pling inainte, le urail cu graTu veselti i desghiggatil, bung

sositg si bung ispravg, cg dOrg va da Dumnecleti ca,
prin eT, sg scape i wét g. lume de pre acolo, de spaima
cAnilor de pggAni.
4f.Ba cleti, de la dinseled> Imi spunea unul din ofi-
cenT nostri; aucleaT o limbg ce'ff era dragg s'o asculti
«si care ne inveta adese pe noT cum sg indreptgrnti pe
gromAnesce, vocabulariul nostru militarg, asa de impestri-
qatil cu clicerT pocite, adunate de prin tote limbele,
«care nemtesci, care rusesci, care ffanguzesci.
ante() cli, bung-Org, ajungendti inteo recunnOscere,
«pene in marginea unuT sate i voindg sg aflu deca nu
«se vecluse Ancö pe acolo ecleroriT pe cari'T trgmisesemti
«inainte , o fatg romancg imi respunse forA sfielg, arg-.
«tAndu'mT unit' punctil alti orizontelui: cBa, ulna zgritti
«mai adinéurT trecendu intr'acolo vre o douT cercetasT
g de aT vostri ho.
o «Pe noT nu ne tgiase pene' atuncT capul sg dgmil
g numirea asa potrivitg si curatil romAnescg de Cercetag,
cstrejilor inaintate pe care strAbuniT nostri le nurniati pe
gsla:vonesce, Iscóde, i pe care noT 'T avail botezatg atli
cu numirea francezg de Eclerori.,
Iatg, domnilor, cum chiarti pentru Dictionarul Aca-
demie nu este fora folosti, rgsboTul ce facurgmti peste
D ungre
SA credemti Anse cg, si sub alte numerOse punc-
turT de vedere maT puginti cgrturgresci, nu in desertg a
petrecutil, prin acele locurT, in totti cursul lunilor luT sep-
temvrie si octomvrie, corpul de ostiri romAnesci de la
 60 LIIAREA RAHOVEI

Dungre, standia une-ori adunate sub corturile din bivoacti,

pe care crivetul i ploile le rsturnati neincetatii, Tar maT
adese stanch-I respandite prin imbilpgatele sate din mg-
nOsa luncg a Iskerului. Ace lti tinutti, scgldatil de versa-
turT baltOse, despre Dungre, i delurosti, dar nu maT pu-
ging roditorg in Ig-intru, deveni, in tail acestri timpd,
granarul cu merinde i ura de fenete ale otirilor, ce
mereii, mere sosiati ca sg incingg cu cercti de ferti, ur-
aisita vizuing de la Plevna.
Canal impresurarea fu pe depling sverOtg, acelti
corpti, deslipitti din armata statornicg de la Plevna, avu
§i dinsul voig a se mi§ca maT departe i a cerca .locu-
rile mai la largti, dincolo de Iskerii.
Aci se intinde, pe o distantg de vre o so de kilo-
' metri, pe'ne la riuletul Skitul, sti mai bine p'en'e' la riul
mai insemnatti Ogostul, care curge in paralulii i algturi
cu Skitul, se intinde, çlicemti, o campig cam pustig cu
largi undulatiunT de tèrramuri, ce se prefacti in Mute',
din ce in ce mai aprige i maT semete, cu 661 ele maT
multti se apropig de malul Dungrii.
In treT locuri, Turcii 41' wclase, pe acele naltimi,
tabii intgrite : la Vadinti, in dreptul satelor Grojdibodti
§i Gura-Padinei din RomanatT; la Ostrovti, carele cade
cam in faca Dgbulenilor, la coda apusang a baltii Orlea;
i in fine d'asupra oraplui Rahova seri Oreava, care stg

wclatg pe povernipl nordicil alti déluluT, scgldandu'O

pólele in Dungre, fagg in fagg cu terguletul Bechetul de
la gura JiTuluT.
In reduta de la Vadinti se afla unit micti
- postil ca
 DE RomANi LA 1877.
61

de 150 soldatT turd, Nizami din Ostea regulatg, ameste-

catT cu Ba0buzuci sea volentiri nedisciplinatT.
--C-omandantul trupelor românescl de pe Iskerti,
d. colonel Slgnicénu, voindti sa'sT ggtéscg din vreme o cale
liberg cötre positiunea, cu multü mai insemnatà de la
Rahova, decide a surprinde, intr'o recunnOscere, postul
turcescil de la Vadinti.
Luanda cu sine o compania din alti INT-16 regimentil
0 duoe din alit X-Ie -de Dorobanff, duoe scadrOne de Ca-
1gra0, precum i duoe tunuri, pornesce din-di de dimi-
néta la 18 octomvrie, din satul Kruevena, unde popo-
sise nóptea, strgbate rgpede gel dece kilometri cold des-
partil de Vadinti i, fora de a fi veclutii séa machril ba-
nuitti de garnizóna turcescg, IT a,éclg pe la m ore, cele
duoe tunuri, ca la 2000 metri in faga tabieT.
Able la a duoe detunatura a tunulul românescti in-
cepa a se zgri fesurile roOT din dosul parapetului.
Turcii erati la pilafti, canal venirg aT notri sa le
strice tabietul.
ET, bietti, nici ca apucarg sa tragg impotriva agre-
sorilor, ceci a treia bombä romanescg fu asverlita cu
atata precisiune, incatti elfin dreptil in bordeful cu mu-
nipunile Turcilor. 0 grOznicg explosiune a erbgrie salta
chiara pe multi din aparatorli redutei in aerii si'T arunca
;coop in p.qur'1, pe d'asupra parapetelor.
o luarg indatg la fuga, pe clina despre
CeT-1alti
Dungre a deluluT, cgtanda a se retrage in susul Auld,
cötre tabia din Ostrovil.
Dar, spre apusil de satul Vadinti, T aSeptati Call-
 LIIAREA RATIOVEI
62

ra01' din scadronul de Gorjiu, cari ngvglescti cu sabiele

ai cu carabinele asupra bor. 0 luptg destulti de crâncena
se incalerg acolo, printre rovinele i bAlti§urile de pe
malul Dungrif. UniT din Turd se impotrivescti cu indë-
ranicig, (lanai mijiocti altora sg se fur*ze pe sub ripele
malulta, unde Caigra.01' nu se potil cobori cu calul, ca
sl'I ajungg.
Astfelti se hgrtuiesce inderjitti céta cglgretg cu fu-
gariT pedestri, in timpil de duo6 ore i mai bine, Ro-
mâniT notri rgpeclindu-se cu sgbiile asupra Nizamilor,
ce '1 ochigscti de prin tufele de richitg i de prin surpgtu-
rile malula
Cu ace,tia se unesch i ciff-va picheta0' turd, cari
tragii asupra alor no,tri din posturile lor de prin insu-
lele Dungre, formandil astfelii unti lantti neintreruptti de
grupe luptatóre de a lungul drumului Angustil ce duce
la Ostrovii.
Dar, pe de alta parte, companiile nOstre pedestre
intrase in reduta, âncö rgscolitg i fumegindg de isbucni-
rea erbarid, Alien sangeratg de membrele hidosti sdrobite
ale victimelor aceld lovirl decisive. Stegul nostru tricolorti
se infipsese pe muchia -cea mai inaltg a delului.
La acestg vedere , satele românesci, adunate la
bubuitul tunului, pe malii din colo de Dungre , incepti
a saluta cu strigari de bucurig §i cu salve de focuri,
isbenda fratilor lor.
Turcii, chat mai femgsese in luptg cu Cglgra0T, cre-
clendu-se acumil prin0 intre dua focuri, séti cà se predati,
sal ca' disparti, pitulându-se prin scorburile ripe'''.
 DE ROMANI LA 1877.
63

Cu tote ale lor desperate silinte, ei n'ail isbutitti

a ne ucide inteacestg haqg de vre o trei ore i jume-
tate, mai multil decatil duoT dintre vitejii nostri Cg1gra0
0 a rdni alT cinci luptgtori, printre care a fostil i tenerul
locotenentg Caloiang-Cgtanescu.
Elg s'a bgtutg cu o minunatd semetid, cglare printre
tiraliorii turd, culcândil la pgmentil cinci dintre din01,
cu sabia sa, care T'a picatil din mind atund numai candid
de la alti esele priimi o rand adimcg. Rana necdutatd
la timpti , avea , peste vre o patru-clecT de clile, sg '16
Werne i pe dinsul in mormentul pururé lgudatil alti
bravilarl . .

Succesul surprinderei de la Vadinti puse frica in

inima postului de la Ostrovii, care, impreung cu cei scg-
pati, in clioa de 18 octomvrie , de tunul i de sabia
românescg, se retrase indatd la Rahova.
Patrulele românesci priveghiag acumti malul dreptti
alti Dungrei pe o intindere, able cu vre o 20 kilometri
depgrtatg de Rahova, fuggrindu adesé bandele de Cerkezi,
care totil se mai ispitlag uneorT, pe intunericil, de a in-
ainta pene in prejma avanposturilor nOstre.
intr'o nOpte, patru Cglgra0, in cinstea cdrora gazda
lor din Ostrovii dase cepti unui butola0i cu viniorti
dulce-acriprti din viile Rahovei, intrerupserd cu cern
mai sistematicil sAnge - rece petrecerea i danturile lor,
spre a sustine und adeveratg asediti in contra und cete
de asemene venturgtori de potece. Dupe ce Cerkezii o
rupserg la fugg, socotindu, de-pre Tutela focurilor, cd ati
a face cu o puternicd garnizOng , cei patru Cglgra0 il
 LITAREA RAHOVEI
64

aternare l'ar4i in cute carabinele i,. princlendu-se din

nal in jocti , go1ir chiuindi pene diminéta butoia§ul
celü cu norocti.
Precum vedeff, domnilor, erati inimo0 i vesell
soldatiT notri din Ostea de la DunAre; lar vitejia i
vo'fo0a ce purtati eT cu sine, era curatä firea terranuldf
romanü, cöci toff, pene la unul, in acest'al Oste erati nu-
mai terranY Dorobanti i terranY CAlgr4f.
Despre Dorobanti, ea se compunea dintr'unti ba-
talionil de Mehedinterif din Elul regimentii, sub comanda
maTorului Burilenu; din batalionul de Muscelti alti regi-
mentuldf altiIV, comandatti de maTorul Gfurescu; dintr'o
companig de Ilfoveni ce venise impreuna' cu eful regi-
mentului alti VIle, maiorul Iene; din âmbele bataliOne
ale regimentului am -x-k, recrutatti in judetele Putna §i
ROmnicu-SAratti i pusti sub comanda locotenentiff-colo-
nelti Mglarescu; in fine din rema0tele bataliOnelor de
Nemtu i Sucéva din regimentul alti XV-le avendil de
§efii pe maiorul Burki.
Aceste cu totul insumati ,ta la 3200 Ometif, toff
Dorobanti din Wile territoriale, dar nu toff Curcani,
cleca inteadeverti penna de la caciula lor militare le a
meritatti acestil nume, ced mai multe sute dintre
din01' purtati anc6 zeghea i cäefula terrAnescA, flindil
adunati in prip4 din recrutiT lipsiT Anc6 de uniforma
reglementare.
- Ca1Ara0T, ca la vre o 900 la numeril, erati cei din
alti 11-14 regimentri de muntenT din Gorifu, Valcea, Ar-
\ ge01 §i Muscelti, comandatT de colonelul Cernovodenu ;
 DE ROMANI LA 1877. 65

eel din ale v11146 regiment:" de plaieg din tinuturile

Nemtu, Bacgu , Romanul i Suceva, sub ordinele loco-
tenentulta- colonelg Perett"; i Ance duoè scadrOne §i
jumetate din regimentul alti IX-16 de reserve, adunate
cam de prin tote judetele i intocmite sub comanda
locotenentului-colonele Stefanil Rosetti. _ ;

Artileria , compusg de trei baterii cu cIte ,ese

tunuri de campanig Krupp §i de o baterig territoriale
de patru tunuri mai mid, sistemg vechig, avea dreptil
comandanti pe cgpitanii Calenderu i Borgnescu i pe
locotenentul Manolescu , pu0 cu totii mai adesé sub
directiunea efului de statti-majorg alil corpuldr, locote-
nentul-colonelg Dumitrescu-Makanti.
0 companig de genii", o ambulanta improvisatg,
o columng de munitiunf, intocmitg din trgsurile artilerieT,
trase de vite de rechisitiune , completail acestg micti
corpti de armata, incredintatil colonelului Slgnicenu.
Arti fi de prisosil sg mai pomenescil despre trenul
de aprovisionare alti , cod, pe catil sciti, acestg
armata '§i a create singurg , cu bung toctnelg, pe ori
unde a trecutil, mijlOcele sale de existenta, fora de a ngre-
uTa catu.g de puging sarcinele intendentd militare.
Totil cam aa ati trgitg, prin aceléT locuri, i ostile
românesci ale lui Popa-Fgrca0 , celii care, pe vremea
lui Michaiu Vitezul,
A uriM biserica
SYa 'ulnae sniOra ;
§'a urItü docanele,
la 'ndrIgiSti pist6lele.
Lash t6ca netocatd,
Plea 'n rhsboTa sh se bath !
(9581). 5
 LIIAREA naacrvzi
66

t Dar pe atund acestA sisteml de aprovisionare

expeditivA, se chigma, pe grosolana limb bOrânesca :
Fling i 1'1/4a i; acumU i se acordA termenul onestil,
legalti i elegantil de Rethisifiune.
Spunti gurile rele cA DorobantiT i Cä1'ara0T no§tri
mai fadeati pe icY pe cole i cate unti plat' de gIolti cu
&tele i cu purceii de prin islazurT; dar eT sciati indath
sä se indreptatesca, jutindu-se ca le aii cunnoscutti bine
cA stint pAserT §i vite prip4ite de ale pgginilor de
Turd.
ET I ce s le facT ? RgsboTul are i eltI o politi-
cii a lul !, .

Dar Tertati-me, domnilor; eti ve titi pe loci, andii

mereti tercele prin micele taine ale vieteT ost4esci, §i
d-vOstre yeti fi nerAbdAtorT de a sosi cu Ostea ricistrA la
Rahova t i póte Anc6 si mai multi"'
-
de a gram ster,itul
acesteT destrAmate vorbiri.
Iata-ne gata.... Yleegmil chiarti acumil la Rahova.
Generalul Gurko, operândil cu Wile sale spre meda-
di, a Math Vrata la 2S octdmvrie,
Elti voTesce sà inainteze cotre Orhania: dar IT pasA
multi de a nu lisa in spatele sal pe 1 urci , stepAnT in
Rahova.
De acela, clii cere ca Wile de la north; ale colo-
neluluT SlAnicenu sä coprindä Oath mai hi grabil intlri-
rile de acolo, i, spre a'T inlesni implinirea acestei tre-
buinte strategice, IT trAmite, la 5 ale luneT, de pe malul .

IskeruluT, din Mahaleta, o brigadl de Ro,iorT roman!,

 DE RomANI LA 1877.
67

comandatg de colonelul Victore Cretenu, avende drepte

capT de regimente pe locotenentii- coloneli Kiritescu si
Alexandrescu; brigada e secundatg de o baterig algreth
cu ése tunurT Krupp, sub ordinele cgpitanului Epites,
precum 0 de une regimente de Ulani rusT, cu alte patru
mai micT tunurT.
TOte aceste trupe aü drepte cgpetenig pe gene-
ralul baronti Meyendorff, adiutante alii imperatului Ale-
xandru.
Pe aria acestg divisiune de cavalerig, in mare
parte românesea", sosesce in dioa de 6 noemvrie, pe la
orele 2 dupe amédT, la satul Bucovita, depgrtate cu vre
o patru kilometri la sud-vestti de Rahova, tote corpul
de Wire altI coloneluluT Sthnicenu vine, ii . aceia0" di, de
poposesce sell la satul Selanovita, situate cam la aceia0
distantg, in partea sud-osticg a forturilor turcesci.
Pe data se stabilesce comunicatiunea intre âmbele
Wier cooperatOre , prin regimentul alii INA de Cglgra,i,
care formezg unti la* intre avanposturile de la Bucovita
§i cele de la Selanovita. Tote atuncT , colonelul Slgni-
cenu despicg din Wile sale o mare parte din batalionul
de Dorobanti Mehedinteni, comandatg de maiorul Ma.
teescu i 'le trAmite ca sg intgrésa divisiunea de cava-
leria taberita despre apusti.
inchipuiti-v6 acumil, domnilor, , cg la centrul posi-
tiuneT, in paralelti cu Dungrea se inaltg culmea, in dosul
cgria e cradita Rahova; Tar pe acea culme, care doming
tótg imprejurimea, TurciT ati, la mijloce, o cetatuig de
pgrnente cu intreite anturT i cu intgrituri interiOre ;
5*
 LIIAREA RAIIOVE1
6S

despre occidente este o altg cetgtuig mai micg , unitg

prin anturi late sell cgi acoperite cu cetgtuia cea mare;
in partea despre resgritil eT mai posede o tabig seri
redutg simple , precum i deosebite value de apgrare,
ridicate in diferite directiuni pe acea muchig, mai multi'
lungg dethtti latg.
in partea stingg , delurile se intindii , scgpgtândti
din ce in ce mai multe pene dincolo de satul Selano-
vita, unde a thberitti Ostea venitg de la Ghighiti. Dar,
intre acelti mare sate i muchia intgritg mai este o
pedicg naturale, destulii de primejdi6sg, adicg o vgggung
séti mancgturg de pgmentti , in fundul cgria se aflg Ca-
tunul Lescovetu, i care respunde d'a dreptulti in malul
Dungrei, ce dtolo se incov6ig rgpede spre mecla-cli.
Dreptil in faga muchei cu intgriturile, se destinde,
in pieclti oblu i prelungitti , unti terthmti undulos5 , ca
o penzg sbercith de cate. -

La apusti de aceste lath poverni,ii , care nu me-

sOrg mai puginti de vre o 7000 metri in lgrgime, curge
periul Skitul , cu maluri ripOse i cu fund5 mocirlosil ;
Tar la unti kilometru de dinsul erpuiesce Ogostul , mai
larg5 dar mai lesne de strabatut5, cöci malurile II sant
ete i matca petrOsa.
Satul Bucovita sta pe malul dreptil alti Skitului, rezi-
matti de unti délti, care se prelungesce cu felurite undulatiuni
pene la marginea Dungrii. Aci, dreptil in fagg cu guraPului,
locul d'a stinga Skitului este impodobitil cu o dumbravg, d'a-
supra cgria se inaltà pe o muchig, ruina unuT turn5 anticti de
cdire romang. De aci in jos5, spre Rahova i in sus5, pene
 DE ROMANI LA 1877.
69

pe limgg cetatuia cea mica de pe crestä, se a§ternü viile,

care impresOra totti or4elul.
intre ruina turnului romanü §i satul Bucovita exista
unti podti de petra peste apa Skitului, 0 de acolo calea
se abate spre mecla-cli, trece prin vadii Ogostul, in faga
cgtunului românescii Herletul 0 se indreptéza, d'a lungul
unui délti, ce domina lunca pgdurós1 i mlg§tinósg a
Dungrii, pene la satul Cotuzlui, mergendri in directiunea
Palancei 0 a Vidinului. , -

Pré multe nume de locuri imi yeti clice pOte

Scusa mea este ca n'amil spusti mai multe nume, data
voiu fi stint sg povestescil fapte.
Intelegerile intre comandantii âmbelor divisiuni
sunt astfelti luate ca a-duoa-cli , la 7 noemvrie, ostirea
din flancul drepta, cea despre Skitti §i Ogostil, sa simu-
leze de diminéta unti atadi asupra cetgtuiei celei mief,
pentru ca, in acestg vreme, corpul din stinga, celti despre
Selanovita, sa pOta inginta mai cu temeiu in contra for-
tului principalii.
Intr'adeveril, pe la 9 Ore dimineta, bateriile calarete
de pe (Muffle Bucovitei incepil a impro§ca intariturile
turcesci; scadrOne de Ro0ori se rasipescil prin tote im-
prejmuirile ca sa faca recunnOsceri , i batalionul de
Dorobanti Mehedinteni a§teptg ascunsti intr'o vale , ca
sa '1 vina §i lui rOndul de a ataca cetatuia cea mica.
De partea cea-l-alta, colonelul Slanicénu a dispusii
bateriile sale de duoe-cleci i duoe de tunnel', la o distanta .

ca de 2000 metri dreptil in frontul positiunilor turcesci

70 =AREA RAHOVEi

mai nainte ca acesta artileria sa se fi aseclatti in ba-

teria, Turcii saluta recunnOscerea fkutg de statul-majorti . -
romAnescti, asverlindu'i pe d'asupra capetelor mai multe
obuzuri care, prin sueratul lor lune' §i ascutitil, parti a
vesti cà meterezele turcesci ati sg dee de munca grea
in acea cli, pe- agresorii lor. .

Dar duoe-cleci si duce de gull tunAtóre ale nOstre

din vale si alte sése despre delul Bucov4ei incepil indatg
a urla .cu turbare, stropindil cu focil i cu ferri muchia
sem4A a inamicului.
in timpul acesta, bataliOnele pedestre, dispuse in
ordine de bataia, inaintéza pe delurile din flancul stingit
am Turcilor. Comandantul, rechiamândti in sufletele in-
cordate ale ostasilor faptele de gloria, seversite tote in
aceste locuri de strabunii lor, , cu 275 anni mai nainte,
a regulath rOndul trupelor, alegendu batalionul de Mus-
celii ca sa formeze avanguardia i sa' mérga celIi d'Antau
la atacti.
in mijlocul strigatelor de Trifiased Romania! repe-
tile de tóta ostirea, maiorul Giurescu IY inaltà veselti
sabia in susii, mu4umindti cu entusiasmil colonelului cà
a deferitU buT i Muscelenilor sa, acesta onOre.
in acela§ti momentil o bombg de ale iriamicului
vine posomorita , sa se ingrOpe in pament5 , aprOpe de
dinsul. Cei de faça incretescti sprincena, ca la unit semn5
reii. Elti Anse : «De este sa morti astacli, dice -- sunt
«incredintatti cA patria va purta grija de sogia si de trei
ccopilasi al' mei!» si se pornesce lute, cu pasti hotgritti,
elti mai Antau, in fruntea batalionului seti.
 DE 310MAN1 LA 1677.
71

indata dupe dinsul âmbla , nu mai pugine deter-

minata, compania din ale VI-le regimentii de BucurescenT.
Iar preste kite acesta sprintena avanguardia , capetenia
este maiorul Iene. ,

Cele-l-alte trupe vine cu patru sute de past mai

in urma.. Locotenentul - colonele Maldarescu comanda
reserva.
Cu merse rapide strabatil Dorobantii delurile pene
la valea surpata de la Lescove;i1 i, scoborându o numai
intr'o clipa, ei se grabesce a o sui de partea cea-l-alta,
acatandu-se pe alocuré i cu mânile de scorburile el,
ca sa ajunga mai curende pe culme i sa dee pepai cu
inamicul.
Acolo, micele grupe de tiraliori, ca o spuza de no-
risori, se desprinde indata din puhoTul celti indesatii ale
columnelor inglotate ; ele se res14escil pe tote plaTul
delurose , ochinde cu focuri rasipite pe Turcil dintr'o
mica tabera , ce sta dincOci de reduta orientale , cetre
care ai nostri tinde mai cu serna, de o cam data.
Able el. se arata pe cele mai de susii poverni01
alti creste, i Turcii din taberà o rupe la fuga , ca sa
se retraga i dinsii in reduta.
Dar Dorobantii nostri, atrasi ca de magnetul ras-
boirei in urmarirea fugarilor, , nu intArclia a se rapecll
asupra tabiei, i aventul lor este asa de semetil, asa de
hotaritil, a§a de indemânaticii incâtü Turcii, dupe o lupta de
o ora i jumetate, si de asta data nu se mai socotescil siguri
din dosul unui simplu rOnde de santuri. Cei mai multi
alerga sa se inchida in cetatuia principale, de unde le
 Li:UREA RAHOVEI
72

vine mai lesne a trage -inteaT nostri, pe d'asupra unui

Intreitü sire de metereze.
Pe la 3 ore dupe amecli, luptatorii români coprin-
sese reduta din stinga, i acume dintr'insa ei catà a
slabi puterile Nizamilor, , concentrati in fortul de ca'-
petenià.
Cam pe la aceTa0 ora , o parte din batalionul de
Mehedinti de la flancul drepte, ocrotita de focurile arti-
leriei calArete, care se apropiase ca de 1400 metri de
fortul cele mice, esse din ascuncletOrea sa, trece prin
viile ce o desparte de acelii forte §i incérca cu vigOre
ale ataca ; dar, , la cele &ant& impu§caturl , comandan-
tul Mateescu cade ranita de unti glonte cell atinge in
genuchiu.
Acestà nenorocire adduce unti momentii de induoiéla,
de care Turcii profità spre a'si inteti focurile i compa-
niile românesci, lipsite de eful lor, Se retrage in vii,
urmânde a zadari prin impu§caturY, pe apáratorii cete-
tuiel de la margine.
Dar, de cea-l- aka parte, spre resaritil, lupta se in-
clestase acume crancenA i stAruitOre !
Dorobantil. din avanguardig, care fusese mereri in-
tariff cu companii prOspete din reserve, esse de pretu-
tindeni din §anturi, din dosul valurilor i altI intArituribor
turcesci, pe care el '0 le insusise prin vitejia lor, §i
catà a se apropia pene la I oo, pene la 6o §i pene la
40 de pa0" de fortul cele mare, de pe ale carui bastiOne
glOntele Ili:diesel mai indesate de cum stint ennenii
nostri inglotati.
 DE ROMANI LA 1877.
73

Deca unit minunatil instinctil de apgrare n'arti po-

vetui pe ostasii nostri ca sg insele glOntele inamicilor,
prin mgiestrita lor rgsipire, prin lute la lor in miscgri,
prin initiativa sprinteng si inteligente a fig-cgruia din ei
in parte, negresitii cg amt fi avutil pretutindeni, in faca
pgreplor ucigetorT ai tgbiilor turcesci, perderi cu multü
mai insemnate death cele ce a incercatii armata ro-
manescg.
Chiarti in acestii atadi alü intgririlor de la Rahova,
atadi in care noue ore d'a rOndul, nebeutT, nemAn-
catT, de diminéta si pang in nópte, mai tori DorobanOi
celor patru bataliOne ati secatii gentele lor de intrega
provisiune de cartuse, vagina cu o nespusg inviersu-
nare, i mai adesé de pe câmpti netedii, in contra vi-
clenilor Nizarni, acoperiti cu nergsbgtutele lor brazde de
pgment5, chiaril in acésta di de luptg, adeveratil vite-
jéscg, s'a pututil constata cu mirare Ca mortiT i rAnitiT
ati fostil mai numerosi la impresurati deckil la im-
presurgtori.
5i cu tote aceste, viscolul de batalia incinsese
cu nesatiOsa furig pe totT d'a rOndul, . in sirurile ro-
mânesci.
Dorobantil de Musceki si de Ilfovul, puscgrind5
§i puscgriti fOrd pregetil, despre unghiul bastionului apu-
sanu ; Tar cei din judetele infratite ale MilcovuluT,Putna
ROmnicul, tragendil merdi in contra unui parapetti
mai meridionalti, care si &II le stirbesce rOndurile, formézg
impreung, pe laturea stinga a fortuluT, unti lase' semicerdi
de arme, ce scaparg i scinteiézg fora de incetare. Corn-
74 LUAREA !error.

paniile de Dorobantl din Mehedinti i Sucéva le inles-

need! schimburile, ca trupe de sprijinire.
TotT sustinil lupta cu o infocatg intgritare, ce nu'T
face totusi a se abate intru nimicil de la regulata inde-
plinire a miscgrilor tactice. -I
Armati mai totT cu pusce de cistern! Krynka,
recrutiT nostri, cari au venite in mare parte la rgsbolu
cu mintenele i cu sucmanele lor terrgnesci, cutezA a
pgsi forg sfielg sub bAtaTa cu mult5 mai lungA i mai
sigurg a tevilor Martini, manuite de Nizami'; forg de
sovgirT, förg de inspalmentare, indemânaticT i inimosT,
ca i dila arti fi vechT ostensi incercatT, el inaintezg si se
napoiescii in regulg, de pre semnalurile date, si numaT
fiorul versatti in trupti de plumbul ucigasti, silesce pe
câte unul aY pgrgsi cu durere datoriile sale ostgsesci.
AT dice, veciendii cu catà precisiune, cu catà butt-
rire se altern si se improspeteza mere(' liniile im-
prgstiate si tare primejduite ale tiraliorilor, cà ei isT facti
deprinderile lor militare pe campul de manevre, cu acea .

deosebire numaT, c totT simtU cum-cg ochTul ce'T trece

acumil in revistg si le pandesce greselile este chianti cli-
pirea incruntatg a mortiT, Tar resplata ce'T asteptg e
viéta, e onOrea, e libertatea, e gloria ! .
MaTorul GTurescu , indemnandU pe soldatiT seT ,
chiarti pe liniele cele maT inaintate ale tiraliorilor cade,
cele d'antelu dintre seff, lovat dreptii in frunte de unit
glontd, i incunung vieta sa de vrednicti ?staid cu o mOrte
de emit
Calcândti pe urmele luT, maTorul Iene, nergbdgtoril

1
 DE ROMANI LA 1877.
75

de a vede cu ocha decA lovesc5 drept5 la tintg focurile

ce companiile sale indreptéza asupra du0nanilor, din
dosul unui val5 de pgment5, transformatri in pripa de
soldatii sei, vitezul bacaOn5 malorti Iene sare in picióre
d'asupra parapetului , expuindu'O nesocotit5 viéta sa.
Unit sergentil, speriat5 de aa cutezare, 115 trage rgpede
in antil ; dar el5 se intórce indatg la postul sal de ob-
servare, de unde la momentil i cade, sträpuns5 d'a
curmecli§ul in pept5 i in umer5 de unti glontti twig&
tor5.ctnainte, copal Daft' de tot51>> optesce el5 restur-
natil in sAnge i proptit5 pe sergentul ce'l5 sustine,
rostind5 'anal la cesul mortii, mendrul viers5 de rgsboire
alti strabunilor no§tri.
LocotenentiT Nic. Radovici .0 Pay. Bordenu cadri
§i ei morti la posturile lor , de-a4eindul cu vre o suta
de voinici soldati.
Dar altora, mai numero§i, sOrtea rgsboiului se mul-
tumesce a le resplgti bgrbgtia lor numai cu rani.
Sublocotenentul Spiroiu, cu sAngele curgendu'i 0rOie
pe obrazti, IT pastreza pene la sfer0t5 locul seri in rein-
durile columne.
Locotenentul.colonel5 Maldarescu, luândri comanda
intregei Una de atacti, dupe mcirtea maiorilor Iene §i
Giurescu, IT simte de o data srabind5 sub dinsul amen-
doue piciórele, petrunse foil de veste de unti glontti.
Lunge., in patul pe care Mt ducti la ambulantg, el5
trece pe dinainte colonelului Slgnicenu , opresce pe
brancardieri §i, pe cândri face §efului raport5 despre
ceia ce se petrece in 'fruntea batail, unti altil glontti,
 LIIAREA RAHOVE1
76

suerAndU pe lungs dinsii, se infige in stinghia de lemnti

a patului. Dar actual nimeni nu se mai tulburg de ase-
mene meruntisuri.
Maiorul Burilenu i cdpitanul Chivu, pe can& co-
mandati cglare bataliOne, simtti cail ucisl sub dinsiT si
iT urmezg functiunile pe josti.
Unul dupe altul, aü dispgrutti din vederea ostilor,
morti, rgniti séti remasi pe josti mai toff sefii de
brigade si de bataliOne. .-
Trupele Anse tragü mere' cu inderjitg mAnià asu-
pra parapetelor, , ce le ascundil pe dusmani. Precum
zmeiT din povesti, vitejiT nostri revue' se batii amar-
nicti cu pdmentul.
Ca sg sprijine mai tare o luptg asa de pining dreptä
si nepotrivitg pentru pedestrimea nOstrg, comandantul
ordong ca duoe din bateriile de tunuri, ce lucrezg in
frontul positiunilor turcesci, sg fig suite in grabg pe
muchia delului, spre a isbi si din lature fortul princi-
palU. invingendil atunci tote greutatile suiu1uT, tunurile
cApitanilor Calenderu i Borgnescu isbutescil a se aseda
in dosul trupelor luptatOre, pe nisce valuri pgrgsite de
inamich, si de acolo incepti a fulgera cetAtuia.
Dar Turcii nu pregetg de a le respunde, vagmAndii
cAti-va Omeni i cai din artileria nOstrg.
CAW de tuff si de stgruitOre sunt improscgturile
agresorilor, care de sigurti nu cadil tote in seal, ele
totusi nu facti a scgdé in modU simtitorti, inderetnicia
cu care se apgrg inamicul.
Prin vertejurile de fume ale aprigel puscgria, se
 DE ROMANI LA 1877.
77

zgresce comandantul Turcilor, una miralaiu cglare pe

unti caRl alba, alergenda de la unti forth la celti-l-altii,
mutând5 mere(' din loci cele trot tunuri, cu care ela
intretine focul pe punctele cele mai primejduite, indem-
nândii, Imboldindil pe aT seT cu o deosebità energig.
intr'unti momenta, aT nostri ilti credit mortil, coci
flu yea cufundându-se de o data; dar pe semne, nu-
mai calul lui cele alba a fostii rgnitil; cödi resistenta
forturilor urmézg cu acelasi inviersunare.
«incerca-se-va acumil unti asaltil general(' in
contra fortului celui mare ?
«Stint treT rondurT de santurT i fig-care din ele ne
póte costa tot5 atati ómenT catT all perit5, mai adese
fora de vre o ispravg hotgritOre, dinainté redutelor de
la Grivita.
«Cuteza-va sg sacrifice ford crutare pe top ceT
treT miT de Dorobanti, ce '1 ati fost5 incredintati?
«Si apoT este ore convins5 cg va obtine unti suc-
ces5 deplinll, acum5 canal ora e tart-Jig, trupele -oste-
nite , retragerea primejduitg prin rovinele de la Lesco-
v5t5; canal munitiunile incept"' a liPsi, Tar prenouirea
lor este cu neputintg, de Ore-ce columna de muniOunT
a fost5 impedecata la trecerea el printeunti sate pgrasit5
de Turd, cgruia BulgariT IT dase foal.
cDe pre bastiOnele si de pre curtinele fortuluT lor
si cu armele lor perfectionate, fig-care puscasti turc5 póte
secera. 'Cu inlesnire, la unit asaitli, cell puginti cincY, sése
agresorT, i in amendua forturile de la Rahova pote fi
ca la vre o 2000 de NizamT , Carl, de calla ati slgbit5
 LIIAREA RAHOVEI
78

focurile in contra cetatuiei de la flancul dreptil, parti a

se fi gramadita cu totii pe parapetele celei centrale.
c<Anse, patru mil' de Nizami, in redutele de la Gorni-
_
Dubnik all doboritti n anturile lor peste 12,000 soldati
rust din guardia imperiale, mai nainte ca cei-l-alti 28,000
ce mai remâneati generalultif Gurko, sä fi pututil 'A-
trunde in interiorul redutet *) i aci, able déc arti fi
cate duol de al" nostri de datil in prada fia-caria din
tevile ce'i pAndescil de pe crestele fortului
cIerta-me-va vre o data consciinta;.... Terta-me-
va parintele Wird i alti poporului rornânesca, Domni-
torul nostru, carele a recomandatil sa se cruIe viéta Orne-
nilor ; Terta-me-va chiara' desérta i multa-induiósa fala
a mull succesa' atata de scumpil dobendita, pentru o
fapta asa de cutezatóre, asa de nesocotità?
Asemene genduri turburail negresitil pe comandan-
tul este românescl, pe cându de, remasti aprOpe sin-

_ *) (Vile rusesd care, la 12 octomvrie, au atacatil fortul de pit-

manta i duo6 mid recline de la Gomi-Dubnik, in care se aflail ca la
4,000 turd cu 4 tunurT, erat compuse de 36 bataliOne pedestrirne din
guardia imperiale, 27 scadrOne de cavaleril si 112 tunurT. Unit altil corpti
de 33 scadr6ne, printre care se num6ra i cavaleria de RosiorT i Call-
rasT roma., cu 7 bataliOne de pedestrime si 3 tunurT, opera in acelasil
timpti o diversiune asupra IntAririlor invecinate de la Dolni-Dubnik,
pentru ca garnizOna turcésa de aci sit nu merge in ajutorul celeT din
Gorni-Dubnik. Cu tOte acesté , RusiT n'ati luatil cu asaltti in acea di,
perdendti 4,000 mortY i 8,000 ritnitl, decant redutele cele mid; Tar
calm sera, garnizOna din fora*" s'a predatil de sinesT, simlindu-se incon-
jurat6 de o sonars ce se urca final la nurn&ul considerabild de 28,000
6menT.
 DE ROMANI LA 1877.
79

guril spre a dirige m4cArile columnelor de atacti, isT

alesese locil pentru sine i pentru statul seil majorti,
dreptil in mijlocul lupthtorilor, in zona cea maT pericu-
kith a glOntelor.
Si 'nteadevere, aläturT cu eful, locotenentul-colo-
nelü priimesce in mantela ce era inchiäiath pe
dinsul, unti glontil care 'I' gsauresce numaT haina. Ake
glontti turcescil, maT grosolanil in glumele sale, vine s'a
dee in trecetu o thrutare pe buza teneruldi sub-locote-
nenth Ghica, nepotti alti vredniculuT Domnil moldovenii
Grigorie-Voda Ghica ; dar junele voinicti sculpt josil duoT
dinci din gull i, fora chiaril a desealeca, isT urméth ser-
viciul sal de ordonanth, cu batista la buze.
ApoT locotenentul-colonelii Dimitrescu, eful de state-
majorti, voindti s incalece ca sg merga s indrepteze di-
rectiunea tunurilor la una din cele duoe bateril ce, in
cursul bAthlieT, se transportase d'asupra plaTuluT, Dimi-
trescu este silitti th se duck pe josh', cöcT calul sal cade
thnite, tocmal cândti clii isT pusese picTorul in scath.
Ordonantele pornite de la posturile de Ro0orT ;;i
de la bateriile cAra'rete din flancul dreptil, abie cutéth a
petrunde sub grindina de projectile, in mijlocul curia se
vede mi§candu-se mica escortà a efuluT, ce insu$ con-
duce lupta ; Tar algra0T cari pOrth ordinele sale scrise
pe la diferitele puncturT ale ampulla de bgtaisa, sunt,
chiaril de la plecare, expu$ a culege in sing vre unia
glontil popritorti.
De aceTa, unul dintr'in0Y area, la unti momentil
de grOznicA intetire a focurilor turcesci, colonelul IT im-
 LIIAREA ItAliOVE1
80

pune strapicti ca nu cum-va sg patg ceva in cale, des-

calecg in pripg, i0 face trei crud: i pined fugindtl d'a-
buselé ca unit dihorti , pitulandu-se astfelg pe sub vijii-
tul puscelor inamice. Totti astfele se 'ntOrce ele 'lute cu
sarcina'i indeplinitg; dar resuflarea i s'a oprite n pdptti
§i, cgclendti jose de obosélg, elti numai cu mana pOte
sg arate respunsul, ascunsg sub curéoa de la breti. ,

Dar, ce sa mai sprain, domnilor TOta Ostea stg

I

acume sub pieta glOntelor. Uitase toff prirnejdia §i nu

mai sciati a'ssf da séma despre dinsa ; li se 'Area dOra
sberniitti supergtorti de trintori, §ueratul plumbului, ce
carted de tote partile in jurul lor. NicT mai cata vre
unul in suse ca s veclg unde are sg plesnescg in sening
srapnelele fumegOse cu grinding omoritóre i unde se yore
mai soarge obuzurile, facendti pr4cg imprejurul lor.
Priveghinde lupta chiarti din sinul ei, »irra spunea
unti amice, de soiul see i pend in ajunul rgsboTuldi
simplu crocoru particularnia, curn cher, civililor soldatiT
nostri, dar carele cglare i cu condeiul in mana a servitti
acolo neintreruptti ca ofigerti de ordonantg,-- «ajunsesernti
g cu totii sg ne deprindemti destulti de bini§orti cu acele
gpozna0i concertg de flueraturi mer§ave i de pocnete
guluitOre ; §i cu tote ca nu me dati de fele dreptil unti
vitézti, a§a tare me serbecliseme de acea tOcg indracita,
gincatii me potti jura cg amti state tOta clioa in Tijlocul
1-
gfocurilor, nu cu inima, ci cu gigareta in dinti.- Fumul
«iml tinea de fOme, de frier i de fried. De atund m'amti
«si pututti incredinta ca la omit se tocesce in rgbdgri
I chime i simtul de propria conservare, cande, pe cam-
 DE ROMANI LA 1877.
81

cpul de languid, vede mereti mOrtea resgal'atg trggendu'O

«fOrg mill dantul prin vecini.»
Deca asemené sirntiri incera, domnilor, sub bgtaia
glOntelor, cei cari nu tint in manY arma resbungtOre,
apoi lesne se intelege cu ce iué1 i cu ce inderjire le
vine a se intrece la respunsuri, celor cari ati cu ce res-
punde. De aceia, schimbul de focuri a statil, in acea cli,
mereil viii, intgritattl, artggosti, cumplitti pe plaiurile Ra-
hovel; puFa§l' i tunari, de o parte ca 0 de alta , aü
trash neincetatil, au trash förA crutare. Voinicil cu sufle-
tele aprinse, cu vinele inclqtate in luptg, ai datii pe
morte, ati datii de tot! !
Bateriile din tote pgrOle ati mugitü förA incetare
tOtg clioa, insogite mereti de puFgrirea, canal pripitA,
candid mai rarA, a focurilor de tiraliori.
Acestil sgomotti infernalti se aude acumil de vre
.

o Opte ore, viindil fora curmare de pe cresta i de pe

povernipl meridionalti alti délurilor Rahovei. DunArea II
pOrta resunetul pene departe, departe la Celeiu i la Magu-
rele. Dar dincolo peste rIü, eltI dqteptg i glasul tu-
nurilor rornânesci din Bechetil, care incept a.'0 asverli
§i ele bombele in oraul ngpustitil alti Rahovei §i
chiarti pe d'asupra lui, pe culmele cele coprinse de Wile
rgsboitOre.
La Rahova, in adeveril, locuitora bulgari, pitiT
prin casele lor, Weptg cu temere resulatul acestel lupte
prelungite, cutezandti able sg intrebe despre cele ce se
petreceatl d'asupra capului lor, pe Ro0oriT i pe Calgra0f,
ce din candti in cilia' se trAmitti de ceia parte, spre a
(9581)
 LIIAREA RAHOVE1
82

vede déca nu cum-va malul opusil arti pute fi de unti

sprijinti mai folositore.
Din nenorocire, cAte-va deerte loviri in ora0i i pe
cAmpil furg singurul ajutoril ce venl in acea cli de din-
colo de Dungre, i negre0te cl multi" mai de lipsg arti
fi fostilcompaniilor care atacase fortul despre apusti,
o intgrire de vre o trei patru sute de militieni ce se a§-
teptail sg fig trgmi0 la gura Skitului, sub conducerea
maYorulul Obedenu.
Astfele Anse cum se petrecuse intregg clioa, in frg-
mentgrile une lupte obstinate, foil de succesil definitive
pentru nicT una din pgrti, numal viindti nOptea, se pu--
turf potoli cu incetul focurile. intunericul singurti putu
face pe toti sg'0' adducg aminte court ce luptg trebuig
sg alba unti sfer0te. Atund, pentru Anteia0' data, resim-
Ora toti ostenéla unel dile förg de sustinere materiale.
Datoriile cotre mortY i rgnitY furg Anse indeplinite,
mai nainte de a intra Wirea in positiunile sale de
.

nOpte.
Uncle merserg sg ridice cadavrul buT Giurescu,
algturi cu dinsul zgcea cAnele see', carele insogise pre-
tutindent Bietul animalti, vedendi-i pe stepAnul sIft cgdutti
cu faga sangerata, se apropiase de dinsul ca salf stergg
sAngele cu limba, dar indata unit abtti glonte ucise tote
acolo i pe credindosul cane alii soldatula.
Mai este Ore trebuintg, dupe tote amenuntele ce
v'ame presentatil asupra acestei eroice dar nehotgritcire
lupte, sg ye descrie sub ce triste i descurgegtOre impre-
siuni s'a petrecutil nOptea urmgtOre ?
 DE ROMANI LA 1877.
83 .

Osti le, sleite de puteri prin acea incordare, nein-

destulath in cursul unef i1e intregi, aveail mare nevoig
de odihng, de intremare, de munitiunt Tote aceste ii
se deteth, athtil in avanposturile de d'asupra Lescove-
tului, cAtii i in tabera principalè de la Selanovita.
Asemeni i brigada de cavaleria, tinutg Vita clioa
in aspr i activg veghiare, se retrase in bivoacurile sale
de la Bucovita.
A duoa-cli, la 8 noemvrie, nu se fgcurg alte mi,-
carY denial Ore-care recunnOscerY din colo de Ogostti,
executate de cötre unti scadronii de Ro§iorY, care cap-
tufa' cAte-va carre de prosvisiudi, destinate oti1or tur-
cesci din Rahova.
Ni se asiguth ca, in partea despre resgritil, unde
locul e inchisti i mai puçintl expusil la venturile de pe
Dunare, céta cea mai des1 a domnitil tOtg clioa, astfelil
si voindti, aril fi instil peste putinta pedestrimei
sg mai incerce odata atacul din ajunil.
Târçliü cötre sera s'a mai limpeçlittI atmosfera.
Atunci garnizOna din forturi a pututil vede o§tile despre
Lescovet5 i Selanovita, rOnduite astfelii incatil ea bgnui
negrgitil c ati de elide a se strgmuta i dinsele pe
malurile Skitului i Ogostului, spre a'i Cala or1 ce retra-
gere in directiunea Arceruliff, Loinuld i Vidinulut
E probabilti cg sub impresiunea unei asemene te-
merY, a bath Turcii hotarirea de a pgrasi lute , pe
furiii §i in intunericul noptii, positiunile lor.
Despre acestg decisiune Anse n'a resuflatil alta scire
dethil informatiunea ce ati datil generalului Meyendorff
6*
 LITAREA RAHOVEt.
84

posturile de Cglgrasi, cum-cg o mica cetg de tunarT se

coborise cötre sera, cglgri, din forturT ca sg cerceteze
miscgrile impresurgtorilor, si apoT âncö scirea ce priiml
totti cötre sell, de la unti bulgarti, colonelul Slgnicenu,
cg TurciT ati trgmisti unit agg in Rahova ca sg le adune
cAte-va carre pentru ràniT.
BgnuTala despre o fugg nocturng indemng pe gé-
neralul rust"' a ordona sg se dispung posturi de cglgreti
si de pedestrime in diferitele puncturT practicabile ale
SkituluT si OgostuluT; Tar pe colonelul rornânti ilti povgtui
a preggti unti despartementti de ostire pedéstrg si de
tunnel", care la casti de trebuinp, sg mérgg a intgri tru
pele de la Skiff'.
intelepte erati aceste prevederT i bune aceste pre- A

gatiri ; dar nimeni nu s'a pututti gendi cg Turcilor le

va veni unti ajutorti, pe care nu este data nicT celor maT
dibacT strategicT aid rgsipi. '

,
Acesta ajutorti, domnilor, a fostil ceta, o adev6-
rata cep de noemvrie pe Dungre, o cep de acele care
tinti une-orl' vapOrele cite treT i patru clik pironite la
cite unti malti förg de ad6postti.
Mahometti a avutti de astg data trecere la vechTul
cleti alti Dacilor, la unchTasul Danubitt carele, posomo-
ritti si ponivosti, 'sT a infgsuratti totti culcusul intr'o piclg
indesatg.
Profitândti cu dibgcia despergreT de acestg favóre
a cleilor paginesci, TurciT ati inceputti, pe la mijlocul
noptiT, sg traga focuri rani de pre bastiOnele lor din
stinga si din facg, ca sg atragg atentiunea mai cu seing
 DE ROMANI LA 1877. 85

in acele pArti; in vremea acesta, glóta lor, sciindil bine

ca -nu va gasi liberti podul de pe Skitti, unde strejuia
batalionul Dorobantilor mehedinteni, comandatil acumti
de cApitanul Meri§escu, glOta, çlicti, alese pe täcute
unti locti pe SkittI, cu multti mai josti de podti, si,
fiindtl-cA malurile riurilor sunt pe acolo nalte i drepte
ca paretii unui §antti, adfincii de doui i treT metri si
largti ca de clece pene la duoi-spre-clece metri, Tar fun-
dul gArli e norolosti i cu greti practicabilti, eT aruncarà
cu grabil in api, sad, saltele, corturi, bagagie, totti
ce gAsirA i addusese cu dnii, spre a'0' face astfelti o
trecetOre. Pe acelil mole i tAcutti zagazil se strecurarA
bini§orti §i fora sgomotti, cei mai multi soldati \ranch-
aT garnizOnei, luAndti cu sine, despuiate de orT-ce greu-
tati accesorii, cele doue séti treT tunurT, care le servise
de apArare in cetAtui.
E probabilti Ca acestA fugA , ap bine secun-
data de opacirile atmosferei , se i operase in mare
parte, candii, pe la trei ore din nOpte, o despartire
din garnizOna turcescà, remasa in urmä spre a ocroti
carrele cu bagagie , cu munitiuni, cu räniT i chiarti
chesOnele tunurilor, se presenta la podti, cercAndil api
'face trecere , prin resbaterea companiilor nOstre de
Dorobanti.
Acesté Anse sciti a li se impotrivi cu bArbAtia ; o
lupta de vre o treT ore se incinge acolo, pe intunericul
noptiT i alti cetei, impucAndti uniT intr'altii, mai multil
de pre auchl death pe ochite.
Totu§i, podul remase inchisti fugarilor turd, pe
 Ir

LUAREA RAHOVE1
86

cari'T popresce in locil pgretele via formate de Doro-

. I
bantii nostri.
Pe RosiorT IT vesteSce despre acestg luptg puscgri-
rea ce se aude in depärtare, precum i tropotele unei
cete de cal aT Ulanilor rusT de la strejile inaintate, cari,
speriindu-se in intunericti de primele detungturi, Il rup-
sese cgpestrele i sosescil in fuga mare pane in bivoacul
românescil. Dar negura este asa de orbitOre incâtü calà-
rime mistre II stg preste putintg de a se cerca mgcara
sg apuce inainte pe drumul cele angustil i brAzdata cu
fggase 9 i cu gloduri, ce serpuiesce pe malul riposa alti
Skitului.-
Able pe la 5 ore diminéta, bateria cglgretilor, in-
sogitg de trei scadrOne, isbutesce a se asecla pe sprin-
cella deluldi din faga podului, ca sà ajute prin focurile
sale, indelungata i vitejesca apgrare a pedestrimel. Cu-
renal dupe aceia, o parte din RosiorT, acendu 'sT loci.'
prin ceta alburig, ngvglesce cu luéth asupra Turcilor
inglotati i, nimicinda intr'o clipà a lor resistenta des-
peratg, inlesnesce luarea in pradg a unei sute trel'-cled
de carre cu bagagie, arme i munitiurii, a treT chesOne
de lunuil si a vre o 50, 6o de robiti.
Dintre apgrgtoriT acestuT convoin, multi picase sub
focurile batalionului lul cgpitanil Merisescu; altii sub sg-
biile plotOnelor de Rosiort
- In acea invglmgselg, unde pe neveclute arsura glón-
telor, verful baionetelor i tgisul sgbiilor ajunga pe lup-
tgtorY, Turcil, simtindu-se acumil strinsi de aprOpe §i
forg scgpare, strigati din resputerY: Allah I i Aman! ET
 DE ROMANI LA 1877.
87

duceati dorul celor cari, de cu ncipte, avusese parte a

se furip. peste S1 5itti.
Toff aceTa inteadeverti , de-0 numerul lor nu
póte sg fi fostti mare, coci in diferitele lupte de la 7 0
9 noemvrie s'a pututti constath cg, din Omenil garnizó-
nei, perise mai bine de cilia sute, toff cel ce trecuse
apa pe podul lor de a§ternuturT, fugeati acumil spre Co-
tuzlul, ocolindil prin bgkile i tufisurile luncel, posturile
nOstre de la Herletti.
Generalul Meyendorff insciintase dincIT de dimi-
netg pe colonelul Slgnicénu cg IT propune a'T urmgri
cu cavaleria sa, indatg ce se va mai lumina de cliog
cal sperg a'T prinde pe toff. .

Pentru acestil sférOtti, comandantul brigadel roma:

nesci, colonelul Creténu, a 0 trgmisil cind din scadró-
nele sale, sub ordinile locotenentului-colonelti Kiritescu,
ca sg inainteze pend la Cotuzliii, hgrtuindil si robin&
pe fugari.
Acestg operatiune complementare a coprindereT Ra-
hovel se 0 incepuse cu Ore-care succesti de cOtre Ro-
Oorii no§tri, cAndti eT priimirg dreptil ajutorti, alte cate-
va scadrOne de Ulani rtiO veniti pe la Herletti
Colonelul acestora, temendu-se Anse de a obosi pre
tare caii -sel i de a nu puté ajunge la timpti, cglare, pe
inamicil cari erati pe josti, apol ailed 0 tare superatil
pe pustia de cétg, care nu voTh de locti sg se rgsipescg,
Alta catii-va timpti la induolélg, consultAndu-se in limba
rusescg, dinainte ofigerilor notri, cu UflÜ locotenentti-co-
lonelti ce comandà bateria cglgrétg a Ru0lor. Din vorba
 LITATIZA BAHOVEI
88

lor aT notri nu pricepurA altil-ceva de cate alternativa

ce ei 4I" puserà la sfer§ite, intrebandu-se unul pe altul:
gl31 uepe,3,1? adica' lnainte? sal ? /sepoy?,.
Colonelul se hoteri pentru ticnitul Hasa,411 Sca-
drOnele de RoOori trebuirà Mat asculte de dinsul, ca maT
mare la range; renungandti dar, cu pärere de reti la
succesul ce le inlesniail a§a de bine imprejurgrile, furl
nevoite sà fac i ele HasaA'L.
NegreOttl ca.', in cualitatea sa de bung i prevecle-
tore aliatti, inteleptul colonelü n'a voite sä mai incarce
s budgetul, a§a de impovArate ale terrei nOstre, cu intre-
tinerea a tator-va sute maT multi' de prisonieri otomani
flam encli.
Se intOrsere, dar toff spre Rahova, unde cavaleria
a intrate mai in acelW timpti c'ande colonelul Stanicénu
se coborà in ora0, din intäriturile remase acume in ma-
nile osta§ilor românt .

SI nu mai intunecgmti bucuria succesulla doben-

dite, prin descrierea respingetóre a cator-va cadavre de
bieci soldaci roman!, ce elan aflatti in forturi, grOznicti
batjocoriff §i mecele.riti de NizamiT otomani, cari'T prin-
sese, póte numai Caitiff, in bAtAlia de la 7, j cu Tata-
ganul le crestase minuet semnul crucei pe peptti i pe
pAntece. Afate numai s spunemti c, la Rahova ca pre-
tutindenT in acéstà Campania, s'a doveditil cg., in rAsbolu,
ostwl turd!, fia. Nizamti orT Basibuzucii, fiA Seifiii orT
PapT, remane purure o fera selbaticA, uliti lupe turban,
ce nu'O schimbl nAravul, de o data cu perul.
Rahova era acume a nOstra. RoOoril' i Doro-
 DE ROMANI LA 1877.
89

bantiT implantase pe bastiOnele forturilor eT stégul cu

trel colon alti RomanieT.
Din.; IT de diminetg Anse, pe la 7 ore, in acea cli
de 9 noemvrie, generalul Lupu trecuse de la Bechetti
Dungrea, spre a constath isbenda §i a lua comanda
nouilor positiunT, castigate de ostile romAnesci ce ope-
rail decinde.
Rahova remase in deplina nOstrg stepanire, dupe unti
atacti alti trupelor nOstre, care, deca nu sdrobise, dar in
orT ce casil infrico,ase pe Turd intr'atata, incatti eT o de-
sertarg cu pripa si nicT se mai gendira a o recgpgta.
Cu o lung i mai bine inainte de acesta, unti corpti
insemnatu de cavalerig i de tunuri rusesci renuntase a o
coprinde, dupe o bombardare de maT multe ore. Dar
in annul 1829, dodd generalul rusti Geismar lua Ra-
hova din mana Turcilor, in luna luT maTu, cu perderT
multi" mai simtitere decatti cele ce ama incercatil noT
la 1877, in 7 i 9 noemvrie, RusiT nu se puturg mgn-
tine multi' timpti intr'insa i furl silly de TurciT de la
Vidinti a se retrage peste Dundee.
0
,
.4.-- Pe noT, nu TurciT ne au facutti sg pgrgsimti Rahova,
pe care totusT amti castigat'o cu sangele vitejilor nostri. 4-

Dar acestel coprinderT a RahoveT de cotre ostirile

romanesci, i s'ati facutti, domnilor, imputgrY felurite M
chianti contradictoriT.
S'a slisti, buna-Ora , cg luarea RahoveT n'a fostti
unti succesti deplina, de vreme ce forturile eT nu s'ati
coprinsU prin asaltti.
 LITAREA B.A.acrvzi
90 ,

Acesta obiectiune mi se pare, mie undia, a fi numai

speciósg, i pentru ca ea sa obtinA incuviintarea tutulor,
aril trebui mai anteld ca be1ico0i ei na.'scocitori sa' se
ingrcineze a dovedi lumel culte a nu este bine canal
cu paging perdere de Omeni, dar cu dovedire invede-
oath de curagiu, se co4tiga in rgsbold positiunile trebui-
tore, ci cà trebuià neapgratil ca in anturile fig-cdriT ce-
tiff coprinse, sg. se Werne drama netede pe implutura
de cadavre.
Dar atunci, reprobatiunea cAclutà pe luarea Raho-
vei, s'arti intinde asupra intregef tactice moderne a ar-
matelor prusiane, intru ceia ce privesce coprinderea ce-
tatilor fortificate.
Strategicii Prusiei sunt de Orere astàçlT, cA ceatilor
intArite li se cuvine mai multe jertfl de timpil i de
rabdare, prin strapice impresufari armate, decatil jerta
de OmenT prin asalturi. i mi se pare a, intru acesta ca
in multe altele, ei judecA sgnetose.
Despre luarea Rahovei, s'a mai spuse Anse i con-
trariul, adicà cum-ca: s'a perdutil in juru'i pre multi lume
pentru une resultatii neinsemnatore.
Vre o 280 Omeni, cu morti i cu rniT, dintr'o
otire totale de aprOpe 7000, mi se pare a nu fi toc-
mai multi perdere, canal orT ce reduth, luata" seri ne-
luath i in genere mai 'Aging importantë decAtil positiu-
nea strategica de la Rahova, a costate, mai alesil aliatilor
no§tri, nu sute, ci miT i decimi de miT de Omeni.
in fine s'a dise. Ca' este o ru0ne de a nu fi prinse
garnizOna din Rahova, care a fugite nOptea hotesce.
 DE ROMA 1,71 LA 1877.
91

Aci Tar, cuvintele criticd mi se pare forte puginti

iniemeTate.
Lasg, mai anteiti, cg de aril fi vre o rusine in cda
ce s'a intemplatil la Rahova in nOptea despre 9 noem-
vrie, aceTa arü privi numaT pe fugariT turd, did la noT
se 'lice cg fuga, de-si sgnetOsg, este 'Anse ru,s-inósa, §i
.

noe, deca ni se póte imputh ceva, e tocmaT cA ne sing

lipsitii de plgcerea, lesnidOsg dar in realitate cam zadar-
nicg, de a fugl cglgti pe urmele pecgtosilor de Turd,
cari '0 luase lumea in capii, ingrozitT de atacurile
nOstre.
Aci 'Anse, osebitii de vestitul HasaAl, care, precum
atT audial, a focal sententa decisivg in acestg afacere,
apoT sA nu ifitgmil cA s'a virttil la mijlocil i unu factoril
fisicil, cu care de siguril nu se puteail lupte nicT Rosiorit
nicT Dorobantii nostri.
De poznele i de tOnele Ternatice ale Dungrei,
si chiartI anume la Rahova a avutii a suferi insusi
marele geniti rAsboitoril alti Romania', eroul nostru
MichaTu-Vitezul.
IatA ce ne spune chronica despre cele petrecute
in rAsboTul BulgarieT de la 1598, tocmaT in acdasi lung
a luT noemvrie.
Sà adducemii mai ante'. aminte cg MichaTu, tre-
cendu Dungrea pe la Nicopole, se urcase totil invin0-
tore, pene la Vidinii i acolo se luptase vitejesce in con-
tra Turcilor ; in acea vestitä bgtglig, fra4ii Buzesci IT
scgparg ilele, ucigendti la vreme pe turcul, care isT
imponcipse sulita in pantecele erould.
 LIIAREA RAHOVEl
92

Chronica adauge acesté :

a Dupe ce bitur N. acestil asboTu, seclic MichaTu \Todd sub cetatea
vVidinuld dece dile depline, arclendd Imprejurd tOt marginea terra
vturcescT, i Tar se IntOrse MichaYu-Vocli, cu tOte ostile i cu ti5tlt do-
vlAnda, ca s treed Dunarea pe la Rahova ; *) Anse cAndit fur (wile -
.jumetate trecute, se list ventil cu ails. pre Dundre, i atunce se
.inprir °stile i remaserd jumetate asteptândii dece dile, pene ce se
vpotoli ventul ; Yar Wile ail toll plenuitit i ati arsti terra tames.. Deci
v:recurI cu tOut dobenda, de se adunarl la nomcvrie In 5, annul 7107..
JudecaV acumg pe dreptate §i d-vO3trg, domnilor,
deca coloneliT nostril' SIgnicenu §i Creténu, ba chiarti
§i generalul rust.' Meyendorff,puteati sg potolesca ceta
de la Rahova, in noemvrie trecutg, calla insusi MichaTu
Vitezul nu s'a priceputil, la noemvrie 1598, sä potolesca
v'entul cu inborn ce se lasase pe Dunare, la aceTa§T impi-
clitg i viforOsg Rahova.

Nu, domnilor, sg nu calgmil in de§ertil nodul in

papurg; sa nu ne silimil a nimici noT merite, care
nu sunt atatil ale cutgrei sal cutarer personalitgff private,
ci ale o§tirilor nOstre in de olte, ale naliunei intregi. '
Destulii, destulti se voril cerca strginif a ne scOte nume
ca, mid §i. marl', nu suntemil bunT de nici o trébg.
NoT, sa inemti cumpgna dreptg, pentru a judeca
faptele nOstre din ultimul rgsbolii, ca §i orT ce alte acte
ale natiunei.

*) Vec1T In Magazinut is1orici pentru Dacia, tom. IV , p. 291,

uncle cu InvederatX greséllt s'a scristi : Rusiava, In loch de : Ralsova;.
acéstd mire a fostit pIstratN. de N. Ba7cescu In Istoria Rominilor sub
Michalu yodel Vitizuf, edit. din 1878, pag. 291.
 DE ROMANI LA 1877.
93

Adev&ul e cA noT amil cam mostenitti de la stra-

buniT nostri, obiceTul de a glumi si a ride cu orT ce
faptai de laudg a nOstra, de a lua in re'sp6rti pe toff cei
dintre noT, cari Ore-cum facti onOre èrreT.
LegionariT romanY, cândti adduceati in triumfti la Ro-
ma pe câte unul din capitaniT lor, care se distinsese in
luptele cu inamiciT republiceT, aveati curiosul obiceTu de a
canta si a spune in gura mare totti felul de ocArY i tote
defalmIrile ate le treceati prin minte impotriva trium-
fatorului; i poporul imprejurti ridea cu hohote.
Totti cam asa clevetitOre paril a fi rNnasii i gu-
rile Curcanilor nostri, de Orä-ce se clice cA eT cantati prin
taberile lor din Bulgaria, o horg care, décA nu m6
in,elti, sunh cam astfelti
Ostile stati fagI 'n fagit,
r- MaloriT la ambu1ant6,
ColoneliT 'n dephrtare,
GeneraliT la hotare.
Nu rideff, domnilor, cocT ridemti de risul nostru, si
de sigbrti nu este casul, cândtI vorbimti despre lupta de la
Rahova, sA batjocorimti pe ofigeriT nostri.
Acolo, deca: i generalul n'a statti totti mereti la
hotare, cOcT s'a grabitti a fi celti d'ântel'u a le pleasi,
spre a lua posesiune de cetatea, desertatl de inamid;
apoi de siguril colonelif n'ati statti in depiirtare, cod '1
atI veclutil top' stându mereti, cu cell."' mai mare s'ange-
rece, in mijlocul pericolelor, semènate jurti imprejurul
lor ; nici maToriT n'ati re'masti In ambulang, cod duoi
dinteinsiT ati picatti morfi pe campul de lupta, cu glOnte
94 LIIAREA remove/

in frunte §i in peptil; Tar ceT cari ag trecutil la ambu-

lantg, a5 plAtitg acolo odihna lor forg voig, cu plumbul
scosti din carnea lor.
Din clece ofigerl superiori cari mânarg trupele ro-
mane pe culmile de la Rahova, duoi le a5 ilustratil prin
a lor mOrte, alti duoT prin ranele lor, Tar top' ceT-I-atT
prin statornica lor prase* i activitate, in mijlocul rOndu-
rilor de luptgtori, in acea zonA primejdiósg a bgtglieT, unde
fig-care g1onti putea sg strapungg förg, deosebire, un5
peptil vitejescii, sell sub o manta soldgteseal, seg sub o
tunicA de ofigeril.
Cu asemene fapte, ne putemil in adeve'rg mendrl,
domnilor; cod nu póte fi mai lgudatg purtare a §efilor
uneY armate, denote, aceia de a cruta, precAtil oncirea per-
mite, viéta soldatilor, muncitorT aT pgmentului, 0 de ,

a'0 expune pe a lor.

Exemple ca acesté intgrescil inima poporuluT; Tar
cand5 inima Orranuldi este intgritg prin vitejig in rgsboiu,
atunci, amti mai spus'o , putemii trgi incredintati
cg el5 nu va sta in nepgsare, nici se va da in laturi, de
ate ori vre un5 pericolil va ameninth fiinta sé5 drep-
turile rriT.
inteastfelii a5 pretuitil lupta de la Rahova judecgtorii
cei mai inaltil indreptgtitT, dintre pgmenteni i strgini,
catT au pututil capita sciinte exacte despre cele ce s'ati
petrecutil acolo.
Cand5 modestia nOstrA , a RomAnilor, , a voitg sg
subordone meritOsa purtare a tutulor Wenilor romani
de la Rahova, scopuluT cam secundaril al5 intreprinderei,
 DE ROMANI LA 1877.
95 .

insusi imperatul Alexandru, carele pe atund pretuTa

valórea Romanilor, de pe asprul i nefgggritul campe de
rasboiu, i nu din sinul resfgggrilor indemnacire la ree
si la strimbgtate ale cabinetului see' diplomatice, im-
peratul Alexandru a date ordine ca sà se serbeze pe
altarti acestg frumOsa isbendg a trupelor românesci.
in fine , Maria Sa Domnitorul, pe care terra l'a
alese, acume din noil, ca arbitru supreme alti destinelor
eT militare, a insemnate band de care Varna vorbite,
locul ce ea trebuig sa ocupe in mintea nóstr i a
urmasilor no;tri.
4.) Cutest dar a sfersi , rememorande insesT patrioti-

cele cuvinte, adresate de Cornandantul supremil ale ostilor

românesd, cötre representanpi terriT, cate-va dile numai
dupe luarea Rahoven*)
sCum ostirile române 's1 art Mutt datoria pe câmpul de bate.,
«o sera térra, o errant vitejiT i puterniciT nostri aliatT , o recunnoscil
«lnsisT dusmaniT nostri I
«Soldati( nostri n'aA desmintitti nobilul singe ce curge in vi-
«nele lor.
- «ET , prin vitejia lor, , ati Imbogitti annalele nOstre militare,
«Inscriindi pe paginile acestora, numele luptelor de la Rahova $i de la
*Grivita, aliturT cu numele glori6selor Wall( de la Racova $i de la
ailuereni

*) Mesagiul domnescil prin care -s'a deschisil sesiunea corpurilor

legTuitore la 15 noemvrie 1877.