Prof.

Adăscăliței Elena-Daniela
Colegiul Național „Grigore Ghica” Dorohoi

Ion – Liviu Rebreanu

Context
*TEMA ȘI VIZIUNEA DESPRE LUME*
- primul roman publicat de Liviu Rebreanu în 1920, este un
roman realist de tip obiectiv, cu tematică rurală.

1. Încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o orientare tematică

 Specia literară: romanul – datorită amplorii și complexității acțiunii (desfășurată pe mai
multe planuri), conflictului complex, personajelor numeroase și realizării unei imagini
ample asupra vieții.
 Romanul este unul de tip obiectiv, prin specificul naratorului omniscient și al relației
narator-personaj.
 Se încadrează în curentul literar realist prin tematoca socială, obiectivitatea perspectivei
narative, construirea personajelor în relație cu mediul în care trăiesc, personaje tipice,
tehnica detaliului, veridicitatea, stilul sobru.
2. Temele romanului sunt: problematica pământului (lupta unui țăran sărac pentru a
obține pământul și consecințele actelor sale), tema iubirii, tema destinului.
Romanul are un caracter monografic deoarece sunt înfățișate aspecte ale lumii rurale –
obiceiuri și tradiții, relații socio-economice, de familie, relația cu autoritățile.
3. Elemente de structură și compoziție
 Titlul:este dat de numele personajului principal (personaj eponim), un exponent al
țărănimii (prin dragostea lui pentru pământ), individualizat însă prin modul în care obține
averea.
 Simetria incipit – final e dată de o descriere (la începutul și la sfârșitul cărții) a drumului
care intră și iese din satul Pripas, loc al acțiunii romanului; drumul semnifică simbolic
destinul.
 Perspectiva narativă: este obiectivă, narațiunea se realizează la persoana a III-a.
 Compoziția: Romanul este alcătuitdin două părți: Glasul pământului și Glasul iubirii.
Titlurile celor 13 capitole sunt semnificative, discursul narativ având un Început și un
Sfârșit.
 Acțiunea: începe într-o zi de duminică, în care locuitorii satului Pripas participă la o horă
în curtea Todosiei, văduva lui Maxim Oprea. Simbolic, este vorba despre o horă a soartei.
Rebreanu descrie jocul tradițional, someșana. Așezarea privitorilor reflectă relațiile dintre
clasele și grupurile sociale: țăranii bogați, cei mijlocași, sărăntocul Alexandru Glanetașu;
femeile; intelectualii satului. Această primă parte este expozițiunea.
 Intriga: reunește următoarele episoade: Ion o ia pe Ana la joc, deși o place pe Florica;
Vasile Baciu îl numește „hoț” și „tâlhar”; Ion vrea să se răzbune; bătaia cu George.
 Desfășurarea acțiunii: dezumanizarea protagonistului în goana lui după avere: după
seducerea Anei, urmează nunta, apoi bătăile; preotul Belciug mediază conflictul, iar Ion
obține pământul lui Vasile Baciu; sinuciderea Anei; moartea copilului; încercarea lui Ion
de a se apropia din nou de Florica.
 Deznodământul: George îl omoară pe Ion cu sapa, fiind apoi arestat. Averea lui Ion revine
bisericii.
Prof. Adăscăliței Elena-Daniela
Colegiul Național „Grigore Ghica” Dorohoi
 În planul intelectualității, acțiunea prezintă mai multe evenimente: rivalitatea dintrepreot
și învățător; conflictul lui Herdelea cu autoritățile austro-ungare; compromisul la alegeri;
preotul Belciug construiește o biserică nouă în sat.
 Tehnici narative: Prin tehnica planurilor paralele este prezentată viața țărănimii și a
intelectualității sătești, iar prin cea a contrapunctului, nunta.
 Conflictul central: lupta pentru pământ în satul tradițional. Conflictul exterior, dintre Ion
și Vasile Baciu, pentru pământ, este dublat de conflictul interior între glasul pământului
și glasul iubirii. Conflicte secundare sunt cele dintre Ion și Simion Lungu, pentru pământ,
precum dintre Ion și George, pentru Ana. Conflictul tragic dintre om și pământ este
provocat tocmai de iubirea țăranului pentru acesta.
 Personajele realiste: tipice pentru o anumită categorie socială. Ion, personajul principal,
țăranul sărac și lacom, se dezumanizează treptat în goana după avere. Ana și Florica
reprezintă, pentru Ion, averea și iubirea. Mijloacele de caracterizare sunt indirecte (fapte,
gesturi, limbaj, relații) și directe (portret, biografie).
 Stilul narativ este neutru, impersonal – stilul cenușiu; se remarcă autenticitatea
limbajului regional.

4. Opinie
Relația dintre țăran și pământ este înfățișată în trei ipostaze simbolice: pentru copil,
pământul-mamă, pentru bărbat, pământul-ibovnică, pentru omul cu destin tragic, pământul-
stihie.