Sunteți pe pagina 1din 6

STĂNESCU VICTOR

IOAN-GURĂ DE AUR AL SECOLULUI XIX


CHARLES HADDON SPURGEON

I. FAMILIA, COPILĂRIA ŞI CONVERTIREA


Charles Haddon Spurgeon s-a născut la 19 iunie 1834 în Cheveldon, ţinutul Esex, în sud-
vestul Angliei. Originea lui este din Olanda. Străbunicii lui s-au refugiat în Anglia în timpul
persecuţiilor ducelui de Alba. Străbunicul lui Charles, Iov, a fost contemporan cu John Bunyan şi
a stat 15 săptămâni în temniţa din Chelmsford pentru că nu voia să participe la slujbele bisericii
de stat. Aşa s-a ajuns la o separare a familiei Spurgeon de biserica de stat. James, bunicul lui
Spurgeon a fost timp de 54 de ani pastorul comunităţii independente din Stambourne. Era un
puritan sever şi independent dar mergea uneori şi la biserica episcopală să asculte o predică
bună. Tatăl lui Spurgeon a fost şi el un predicator independent şi foarte evlavios. Mama lui
Spurgeon era o bună creştină şi dădea copiilor o educaţie aleasă. Charles este cel mai mare fiu
din cei 17 pe care i-au avut, din care au supravieţuit doar şapte. Charles a fost crescut de bunica
şi o mătuşă din partea tatălui în Stambourne. Petrecea mult timp de mic copil împreună cu
bunicul său şi-l asista când îşi pregătea predicile. Îi plăcea să citească, iubea adevărul şi avea o
voinţă puternică. Într-o zi, bunicul său era supărat pe un membru al comunităţii sale care a
decăzut moral, mergea în cârciumă şi bea bere şi fuma pipă. Spurgeon avea doar 6 ani, dar
împărtăşea durerea bunicului şi într-o zi îi spuse: "Am să-l omor pe moş Road", apoi a plecat şi
după o vreme s-a întors, spunându-i bunicului că l-a omorât pe moş Road şi că de-acum nu-l va
mai întrista. Mai târziu enigma i-a fost dezlegată când moş Road a venit la păstorul său şi i-a
cerut iertare păstorului, apoi i-a istorisit cum a fost "omorât". În timp ce era în cârciumă a venit
copilul, a întins mâna spre el şi i-a spus: "Ce cauţi aici, Road? Tu, un membru al comunităţii, să
stai între necredincioşi şi să amărăşti inima predicatorului? Eu m-aş ruşina şi n-aş îndurera pe
predicator!". Moş Road a fost străpuns de cuvintele copilului şi se pocăi. Cu toate că citea de mic
din Biblie şi se ruga, inima lui a fost străpunsă când un fost misionar din Petersburg, ce i-a
devenit prieten, pe nume Knill, a venit în casa bunicului său pentru a ţine o predică despre
misiune duminica următoare. Knill i-a vorbit mult de Isus şi marea Sa dragoste. Într-o zi,
plimbându-se prin grădină, au îngenuncheat şi Knill s-a rugat fierbinte pentru mântuirea micului
Spurgeon. După câteva zile de petrecut împreună, Knill a spus membrilor familiei că are o
presimţire că acest băiat va predica Evanghelia la mii de suflete şi că Dumnezeu îl va face o
binecuvântare pentru mulţi. L-a rugat ca atunci când va predica în biserica din Rowland Hill, cea
mai mare biserică din Londra pe vremea aceea, să cânte cântarea: "Pline de taine sunt căile
Domnului, minunile când El le înfăptuieşte". Micul Spurgeon i-a făgăduit că va cânta cântarea pe
de rost şi acest lucru s-a întâmplat mai târziu.
1
12.10.201006:12
Până la vârsta de 14 ani a învăţat la două şcoli din Colchester, una era condusă de
baptişti. Aşa a ajuns să cunoască mişcarea baptistă şi să viziteze bisericile. Aici a cunoscut un
profesor pe nume Leeding, ce i-a devenit prieten, şi care l-a iniţiat în matematică, latină, greacă
şi franceză. În 1849 are un timp de mari lupte sufleteşti. Era stăpânit de un puternic simţ al
păcatelor. S-a hotărât să viziteze fiecare biserică şi era dispus să facă orice numai să-l ierte
Dumnezeu. A fost foarte dezamăgit pentru că predicatorii din toate bisericile pe care le-a vizitat
predicau adevăruri mari şi bune din Evanghelie, dar nu spuneau nimic despre iertarea păcatelor.
Avea obiceiul să meargă în fiecare duminică la biserică şi era cel mai atent ascultător. Dar într-o
zi de iarnă, în timp ce mergea spre biserică, ningea atât de tare că nu a mai putut continua
drumul, s-a oprit şi a intrat într-o sală necunoscută. Era o adunare metodistă. Predicatorul, un
bătrânel înalt şi slab, a predicat din Isaia 45:22 "Întoarceţi-vă la Mine şi veţi fi mântuiţi toţi cei
ce sunteţi la marginile pământului". Atunci, Spurgeon a primit iertarea de păcate şi pacea lui
Dumnezeu. După 14 ani, el predică din acelaşi text în această biserică şi-şi depuse mărturia
convertirii sale. Înainte de a împlini vârsta de 16 ani s-a botezat. Înainte de botez a avut o dispută
cu bunicul şi tatăl său care ţineau la botezul copiilor mici, dar Spurgeon a fost influenţat de
baptişti, ajungând la convingerea că trebuie să se boteze. În dimineaţa botezului, s-a trezit
devreme ca să aibă timp să citească şi să se roage, apoi a mers cale de trei ore până la Islehem, ca
să împlinească porunca Domului său pe care-L iubea.
Spurgeon a crescut în biserica independentă, a fost convertit în timpul unui serviciu divin
metodist, iar alegerea lui personală l-a condus la baptişti. Viaţa şi lucrarea lui au fost influenţate
de aceste trei biserici.
II. LUCRAREA TIMPURIE
În 1850, Spurgeon pleacă la Cambridge şi primeşte o catedră de suplinitori la o şcoală
superioară înfiinţată de fostul său profesor Leeding. Aici a devenit membrul bisericii din str.
Andrews, unde era pastor celebrul predicator Robert Hall. Aici s-a înrolat în cercul de predicatori
voluntari înfiinţat de Robert Hall. Aceştia predicau numai duminica iar restul săptămânii lucrau.
Cu toate că dorea să devină predicator, Spurgeon a predicat prima sa predică fără să fie pregătit,
pe neaşteptate. Într-o seară un prieten l-a invitat să-l însoţească într-un sat din jurul
Cambridgelui, unde era o adunare. Pe drum i-a spus că va predica şi speră că Dumnezeu îi va
binecuvânta predica. Când a auzit Spurgeon i-a spus că nu a predicat niciodată şi nu crede că
poate predica. S-a rugat Domnului iar când au ajuns într-o casă sărăcăcioasă unde-i aşteptau
câţiva muncitori cu soţiile lor, după ce au cântat, s-au rugat şi au citit textul din Scriptură,
Spurgeon a predicat din 1 Petru 2:7 "Cinstea aceasta este un dar pentru voi care aţi crezut". După
predică o femeie l-a întrebat câţi ani are şi el a răspuns că are mai puţin de 60. Dar şi mai puţin
de 17 a remarcat femeia. Ascultătorii au fost încântaţi de predica lui şi chiar unul dintre ei i-a
prezis că va ajunge un bărbat vestit. După aceea a început să predice în fiecare seară în cele 13
sate pe care le aveau în grijă predicatorii voluntari. Într-un an a predicat de peste trei sute de ori.
În acelaşi timp preda la şcoală şi învăţa ce credea că-i este de ajutor. În anul 1852, pe când încă
nu împlinise 18 ani, comunitatea baptistă din satul Waterbeach îl rugă să fie pastorul ei. În câteva
luni de păstorire comunitatea ajunge de la 40 de membri la 100. Ajunge un vorbitor vestit şi iubit
2
12.10.201006:12
dar şi foarte solicitat să predice în diferite locuri. Dorinţa lui fierbinte era să audă inimi zdrobite
şi să vadă lacrimi de căinţă la ascultătorii săi.
Tatăl şi prietenii săi insistau ca să meargă la un seminar teologic din Londra pentru a-şi
completa studiile. A acceptat să discute acest lucru cu un profesor de la seminar care a venit
special pentru el ca să-l examineze. Dar datorită unei servitoare prostuţe, care nu a anunţat pe
profesor că Spurgeon a sosit şi nici pe Spurgeon că profesorul aşteaptă, după două ore de
aşteptare într-o cameră unde stabiliseră să se întâlnească, află că distinsul profesor a aşteptat într-
o cameră vecină şi crezând că nu mai vine a plecat la Londra. Astfel a scăpat şansa de a face
seminarul teologic, dar comunitatea lui s-a bucurat foarte mult că a rămas cu ei pentru că îl
iubeau.
Totuşi el a fost un autodidact, a învăţat limba greacă şi ebraică şi punea preţ pe stabilirea
literală şi precisă a textului original. Cunoştea dogmatica ortodoxă şi literatura creştină din Evul
Mediu. Studia profund Biblia, folosea comentariile lui Calvin şi operele vechilor puritan în
special pe ale lui Mathew Henry. Cunoştea şi studia multe lucrări teologice, pe care mai târziu le
recomandă studenţilor săi. El studia şi ştiinţele generale, iubea poeţii englezi iar favoritul său era
Shakespeare. Cartea lui favorită era "Călătoria creştinului" de John Bunyan. Îi plăceau ştiinţele
naturale şi medicina. Avea cunoştinţe vaste despre plante, pomi natură, boli şi corpul omului cu
toate funcţiile lui în aşa măsură că îi uimea chiar pe specialişti. Îi plăcea chiar şi astronomia că îţi
vorbea ore în şir despre stele şi făcea o predică de la orice subiect de discuţie.
Într-o duminică dimineaţa a primit o scrisoare prin care era inviatat să predice într-o
biserică din Londra în New Park Street, cândva cea mai bogată şi cea mai puternică biserică
baptistă dar acum era în decădere. Cele 1200 de locuri nu erau pline nici de sărbători. Avea doar
19 ani când a predicat în această biserică câteva duminici din luna ianuarie a anului 1854. La
sfârşitul lunii primi oferta să fie pastor 6 luni al acestei biserici, de probă. El a acceptat doar
pentru trei luni de probă, şi dacă în acest interval, numărul de ascultători nu creştea, el pleca.
După patru luni de păstorire, ajunge un predicator iubit şi stimat. La un an de zile biserica era
neîncăpătoare încât oamenii plecau acasă. Au trebuit să mărească sala bisericii. În acest timp a
predicat în sala Exter care a devenit la rândul ei neîncăpătoare . Cu o oră înainte de începerea
predicii circulaţia de pe strada vecină era blocată de oameni care veneau să-l asculte. Sala
renovată a bisericii a devenit foarte curând neîncăpătoare, încât în 1856 a trebuit să închirieze o
sală de concert uriaşă unde a predicat la 9,000 de ascultători. La 7 octombrie 1857 a vorbit la cel
mai mare număr de ascultători: 23,000. Era o zi de post şi rugăciune pentru revoltele indienilor.
S-a închiriat Cristall Palace, cea mai mare sală din Londra. Cu o oră înainte sala era plină. A
vorbit din Mica 6:9 şi s-a colectat 35,000 monede de aur pentru răniţii răscoalei.
Într-o duminică l-a ascultat chiar Dr. Livingstone şi i-a mărturisit că acest serviciu îl va
mângâia în singurătatea Africii la întoarcere.
Comunitatea din New Park creştea atât de repede că vechiul local era prea mic, aşa a
apărut ideea construirii unui nou locaş de închinăciune unde să poată asculta mii de oameni
Evanghelia. Aşa s-a născut Tabernacolul. În 1859 fondul de construcţii era de un milion de
monede de aur şi în luna august s-a pus piatra fundamentală. Dumnezeu răsplătea credinţa lui
3
12.10.201006:12
Spurgeon, astfel că un bogătaş din Bristol care nu îl auzise încă predicând donă 500,000 monede
de aur pentru tabernacol. Interiorul nu are aspect de biserică, ci de teatru. Printr-un hol intri în
amfiteatrul imens care era încercuit cu două rânduri de balcoane suprapuse. Avea 5,500 de locuri
şi încăpeau 7,000 de oameni comod. În spatele sălii sunt camerele destinate predicatorului,
membrilor din comitet, pentru şedinţe, secretariat, etc. În subsol e o sală de lectură de 900 de
locuri, sala şcolii duminicale pentru 1,000 de copii, şase camere pentru clase, bucătăria şi alte
dependinţe.
La 18 martie 1861, ora 7.00, Spurgeon a cerut binecuvântarea lui Dumnezeu asupra noii
clădiri, iar după o săptămână a avut loc primul serviciu divin. A fost aşa de emoţionat că nu a
putut predica şi a anunţat adunarea că va predica de acum înainte ca şi apostolii, numai despre
Isus Hristos.
Comunitatea lui Spurgeon a crescut la 5,000 de membri dar alte mii veneau să-l asculte
predicând aşa că tot timpul era înghesuială. Predicile pe care le-a ţinut Spurgeon în Tabernacol,
timp de 39 de ani, au fost mereu noi.
III. OPERELE SALE
Datorită vieţii foarte disciplinate, Spurgeon s-a remarcat şi ca un scriitor strălucit. Pe
lângă cele 66 de volume de predici, a scris peste o sută de cărţi. În 1854 a tipărit prima predică,
iar din ianuarie 1855 tipărea câte o predică pe săptămână într-un tiraj de 100,000 exemplare şi se
vindeau cu un pence bucata. O predică despre apologia botezului creştin practicat de baptişti
atinge un tiraj triplu. La sfârşitul anului 1891 se tipăriseră 2,236 de predici în ordine
săptămânală. Spurgeon a predicat peste 40 de ani în şir, de două ori pe Duminică numai în
Londra. Predicile au continuat să fie tipărite şi după moartea lui. Ele sunt citite în toată lumea şi
de diverşi oameni. efectul predicilor lui nu poate fi evaluat omeneşte. Pe lângă acestea, avea de
rezolvat în fiecare zi un teanc de corespondenţe. Într-o sâmbătă dimineaţa, a scris 80 de scrisori.
Scria în aşa măsură că alimenta două mari tipografii cu operele sale. În 1855 primul volum de
predici a atins 150,000 exemplare. În 1865 a scos o revistă lunară cu articole interesante, ştiri
misionare şi recenzii asupra cărţilor de teologie şi edificare. A editat o carte de 1060 de cântări
pentru comunitate şi două cărţi de meditaţii zilnice cu explicarea unui verset. A scris o serie de
cărţi cu explicarea cărţilor din Biblie, cea mai remarcabilă fiind "Evanghelia Împărăţiei" în care
explică Evanghelia după Matei. A scris şi o serie de cărţi pentru edificare: "Carnetul cu cecuri al
băncii Credinţa" în care aseamănă promisiunile lui Dumnezeu cu un cec completat de El în
favoarea credincioşilor. Avea o concepţie sănătoasă cu privire la familie şi relaţiile cu semenii.
Era iubit şi respectat de toţi. În cărţile "Cuvântările lui Ion Plugarul" şi "Eu şi casa mea vom sluji
Domnului" el se identifică cu oamenii de rând săraci. A scris multe maxime şi vorbe de duh.
Spurgeon s-a căsătorit la vârsta de 21 de ani, la 8 ianuarie 1856, cu Susana Thompson.
Au avut o căsnicie fericită din care au rezultat doi copii gemeni: Thoma şi Charles. Copii i-au
urmat în credinţă. Thoma a plecat în Australia pentru că nu suporta clima Angliei. Charles a
devenit păstor într-o biserică din South Street, în Greenwich, cu 604 membri. Spurgeon era plin
de umor şi mereu vesel. Acest lucru l-au moştenit şi copii lui. A fost contemporan cu George
Muller şi Hudson Taylor, şi chiar au petrecut timp împreună. Îi plăceau excursiile în natură şi
4
12.10.201006:12
astfel se recrea. Susana, soţia lui, era mereu bolnăvicioasă, iar când era sănătoasă trebuia să
îngrijească de soţul ei care suferea de dureri groaznice ale artritei. Totuşi, timp de 15 ani, cu
economiile ei şi cu sprijinul prietenilor, ea a dăruit 100,000 volume de cărţi predicatorilor săraci.
Majoritatea erau cărţile lui Spurgeon, în special cartea "Tezaurul lui David".
IV. SEMINARUL, ORFELINATUL ŞI ALTE INSTITUŢII
Spurgeon ajutat de G. Roberts şi alţi bărbaţi de seamă, în mod special fratele său, a fost
sprijinit să construiască un seminar care a costat 15,000 lire cu bibliotecă cu tot. Aveau şi clase
serale pentru tinerii care erau obligaţi să lucreze ziua. Din rândurile lor au ieşit mulţi misionari
pentru oraş şi predicatori ambulanţi. Până în 1932 au ieşit 1,300 de predicatori şi misionari care
au făcut lucruri mari pentru Împărăţia lui Dumnezeu. El a mai construit orfelinatul "Spurgeon" la
iniţiativa unei văduve care voia să ajute copiii orfani şi a donat 20,000 lire. In anul 1869
orfelinatul care a început cu patru baieţi, intr-un apartament închiriat, avea acum şapte
pavilioane. Mai târyiu se construi un spital, o sală de gimnastică, o baie şi o spălătorie. În 1879 a
început colectarea de bani pentru un orfelinat de fete. Pentru întreţinerea orfanilor era nevoie de
10 000 lire anual. În 1866, Spurgeon a fondat o societate de colportaj, care se ocupa cu vânyarea
de Biblii, cărţi religioase, împărţirea de tractate, viyitarea bolnavilor şi evangheliyarea în aer
liber. După vizita lui Moody şi Sankey în Anglia, Spurgeon trimitea seminarişti doi câte doi în
provincie pentru evanghelizare. Sub conducerea lui a fost întemeiată o societate pentru orbi care
avea un serviciu divin urmat de un ceai în fiecare duminică. Două societăţi de tractate se ocupau
cu împărţirea predicilor lui Spurgeon. În subsolul Tabernacolului funcţiona o şcoală duminicală
cu 1500 de copii şi 105 învăţători, iar alte şcoli duminicale cu 5853 copii şi 500 învăţători.
Spurgeon cheltuia anual pentru toate aceste organizaţii 20 000 lire. Peste 50 de comunităţi au
luat fiinţă în timpul vieţii lui numai în Londra, şi alte comunităţi care erau gata să moară au fost
trezite la o viaţă înfloritoare. Cultul baptist din Anglia a crescut înfloritor de la 85.245 la 276.348
membrii, după 25 de ani de activitate. După 40 de ani de activitate ne-ntreruptă, la două zile
după ce a făcut ultima plimbare i-a spus secretarului său '' Lucrul meu s-a terminat''. Duminică
31 ianuarie la ora 23, trecu în veşnicie. Soţia lui împreună cu prietenii înălţă o rugăciune de
mulţumire lui Dumnezeu pentru anii frumoşi de iubire pe care i-a trăit cu marele predicator. La
10 februarie au avut loc 4 servicii de înmormântare, şi i-au adus un ultim omagiu peste 60.000 de
oameni, care au primit câte o predică a lui Spurgeon, tipărită cu această ocazie.
Copleşit de măreaţa personalitate a acestui om credincios al lui Dumnezeu şi de
imensitatea lucrărilor pe care le-a făcut, mă rog Tatălui ceresc să facă din mine un ''Spurgeon'' la
scara pe care El o doreşte pentru semenii mei.

BIBLIOGRAFIE:
1.Murray Lain Spurgeon Cel Uitat
2.*** Spurgeon ne vorbeşte din nou
3.Ch. H. Spurgeon Din Cuvintele Lui Ion Plugarul
4.Ch. H. Spurgeon Întoarcerea
5. Jean Staneschi Principele Predicatorilor
5
12.10.201006:12
6
12.10.201006:12