Paracetamol

A fost sintetizat în 1873 prin reducerea p-nitrofenolului în mediu de acid

acetic. Acetanilida (antifebrina) fusese deja descoperită în 1866, iar fenacetina în 1877 și se
foloseau ca antipiretice și analgezice. Eventualele proprietăți terapeutice ale paracetamolului
au fost ignorate la data descoperirii sale. În 1893 paracetamolul a fost decelat în urina
pacienților cărora li se administrase fenacetină, iar în 1899 în cea a pacienților care
luaseră acetanilidă. În ambele cazuri a fost considerat un metabolitneimportant din punct de
vedere farmacologic al acestor medicamente. În 1946, Bernard Brodie și Julius
Axelrodcercetau legăturile cauzale dintre analgezicele de tipul fenacetinei și acetanilidei
și methemoblobinemie. Ei au descoperit că de fapt efectul analgezic al acetanilidei se datora
metabolitului său, paracetamolul, și că la administrarea acestuia methemoglobinemia este
mult redusă ca incidență și amploare.