Sunteți pe pagina 1din 16

ICS 13.060; 91.

020

IRS

STAI\JDARD ROMAN

SR 4163-2

Octombrie 1996

Indice de clasificare G 54

APROBARE

CORESPONDENTA

-.

~,

. I,

I,

DESCRIPTORI TIT

AHmentari cu apa RETElE DE DISTRIBUTIE Prescrlptil de calcul

\iVater supplies Distribution networks Calculation prescriptions

Alimentation en eau Reseaux de distribution Prescriptions de calcul

Aprobat de Directorul General al IRS la 24 ianuarie 1996 i nlocuteste partial ST AS 4163-88

La data aprobaril prezentului standard nu exlsta nici un standard international sau european care si:i se refere la acelasl subiect

On the date of this standard approval, there is no International or European Standard dealing with the same subject

A la date d'approbation de la presents norme, il n'existe pas de Norme internationale ou europeenne traitant du me me sujet

Alimentare cu apa, rete a de dlstrlbutie, apa potabila, prescriptie de calcul

INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L.Calderon 13-70201, Bucuresti 2, Romania, TP(401) 2107401; (401) 2113296, TF(401) 2100833

~IRS Reproducerea sau utitlzerea integralli sau paqiala a prezontului standard in orice publicatii sl prin orice procedeu (electronic.

rnecanic, fotocopiere, microfilmaro etc.l este intorzisli decli nu exista acordul scris al IRS,

Ref.: SR 4163-2: 1996

Editia a 6-a

PREAMBUl NATIONAL

Prezentul standard tnlocuieste partial STAS 4163-88. Standardul a fost elaborat initial in 1953 ~i revizuit in 1961, 1979, 1980 l1i 1988. Prin revizuirea STAS 4163-88 in anul 1994 standardul a fost restructurat Tn 3

partl, astfel: '

SR 4163-1: 1995 Alimentari cu ap£t Hetele de distributie. Prescriptli fundamentale de proiectare, SR 4163-2: 1996 Allrnentarl cu apa. Retele de dlstrlbutle, Prescriptf de calcul,

SR 4163-3: 1996 Allmentarl cu apa. Retele de dlstrlbutls. Prescriptii de executle l?i exploatare SR 4163-2 introduce urmatoarele prevederi:

- privind siguranta functlonarll retelel:

- de completare a prescrtptlilor de dimensionare tehnoloalca a retelelor:

- privindo solutle de dlmenslonare la coeficient variabil (Ko) pe retea,

SR 4163-2

1.1 Obiect si domeniu de aplicare

1.1.1 Prezentul standard stabileste prescnptiile de dimensionare tehnoloqica a retelelor de distributie a apei potabile In localitati.

1.1.2 Pentru distributia apei nepotabile in localltati, a apei potabile sl nepotabile in unitati industriale, proiectantul poate aplica prevederile din acest standard cu completari specifice, obligatorii.

1.1.3 Prevederile standardului se aplica la realizarea de retele noi, la extinderea ~i retehnologizarea celor existente.

1.1.4 Prevederile prezentului standard se apllca pentru retele care asigura continuu apa utilizatorilor luati in cal cuI. Pentru functlonarea discontlnua (provizorie sau accidental a) proiectantul ~i intreprinderea de exploatare trebuie sa ia rnasurile suplimentare necesare.

1 .2 Definitli

Definitiile principalilor termeni tolositi in prezentul standard sunt conform STAS 10898, cu urmatoarele cornpletari:

1.2.1 retea de distrlbutle: Ansamblu functional de conducte (artere si conducte de serviciu), arrnaturt ~i constructii accesorii prln care apa este preluata din rezervorul de fnmagazinare-compensare l?i transportata la locul de utilizare (cisrnele, hidranti, bransarnente) in cantitatea l?i la presiunea norrnata. Mai poate fi numita retea exterioara de dlstributie, retea publica sau retea de distributie centralizata a apei.

1.2.2 nod: lntersectia a doua sau mai multe conducte, schimbarea diametrului conductel, schimbarea sensului de curgere a apei, exlstenta unui bransarnent ce preia un debit semnificativ (poate fi l?i hidrantul tunctlonand pentru incendiu), un capat liber de conducts.

1.2.3 bara: Conducts cu diametrul constant care uneste doua noduri succesive; poate fi formats ~i din diametre diferite sau din doua sau mai multe conducte paralele, caz in care bar a po ate avea un diametru echivalent, constant.

1.3 Tipuri de retele:

1.3.1 Dupa forma de legare a conductelor (graful retelel):

. retea ramlticata (figura 1); - retea inelara (figura 2);

- retea plana (figura 1 l;i figura 2);

- retea spatiala (figura 3).

R

Fig. 1

Fig. 2

SR 4163-2

R ---l
(
0 r-----.:..' r-_------- - -
Fig.3

1.3.2 Dupa schema tehnologica de alimentare a retelei:

- retea alimentata gravitational, Prill rezervor de trecere alirnentat gravitational (figura 4);

- retea alimentata qr avitatlonal prin rezervor de trecere alimentat prin pompare (figura 5);

- retea alirnentata prin pompare totals. directa (figura 6) sau indir ecta (figura 7);

- retea allrnentata prin pompare :;;i contrarezervor (figura 8).

Fig. 4

Fig. 5

t\

,. Qo max

!-'-~lHb ~jJ-

SP

Qo rned-- a., min

. ..__. CR

<, .....____~1 mor-c::> -- rC:J

00 max-Ozi max

Fig. 6

Fig. 7

SP

1.3.3 Dupa presiunea asiqurata in retea in timpul incendiului:

fiq.8

- retea de [oasa presiune;

- retea de inalta presiune.

1.3.4 Dupa valoarea presiunii maxime in localitatea alirnentata eu apa:

. retea unica alirnentata din acelasi rezervor, unde presiunea nu depaseste 60 m H20 (figura 9);

- retea eu zone de presiune. presiunea maxima de 60 m H20 fiind asiguratii in fiecare zona de presiune (figura 10 a si figura 10 b).

'}

SR 4163-2

Cmin

..:60m

'<60m

R.

-e 60m

r::.---....___._._._

I Q~ max.

I

I ,

.!-Eo max. 'I -._._

: I

I I I I

~

Sf1 SP2

Fig. 9

Fig. 10 a

Fig.10b

1.4 Reterlnte STAS 1342-91, SR 1343-1: 1995, ST AS 1478-90,

Ap~ potabila

Alimentari cu apa. Determinarea cantitatllor de apa potablla pentru locatitati

lnstalatii sanitare. Alimentare cu apa la constructllle civile ~i industriale. Prescrlptli fundamentale de proiectare

Alirnentari cu apa, Relele de distrlbutie. Prescrlptil fundamentale de proiectare I Alimentar! cu apl:\ ~i canatlzarl, Terminologie

SR 4163-1: 1995, STAS 10898-85,

2 PRESCRIPTII FUNDAMENTALE

2.1 Forma rstetel

2.1.1 Reteaua de dlstributie, din punct de vedere al calculului este fermata din bare (conducte) ~i noduri.

2.1.2 De regull:\, tntr-o localitate se prevede 0 singurl:\ retea de distributie pentru apa potabila, conform SR 4163-1.

in cazuri justificate distributla apei potabile poate fi facuta prin mai multe retele separate.

2.1.3 Intr-o localitate cu distributia utilizatorilor (caselor de locuit in principal) in lungul strazilor, forma retelei este asemanatoare retelei stradale.

in localitattle/cvartalele unde distributia cladirilor este fl:\cutli pe suprafata, forma retelei rezulta din amplasarea conductelor in spatlile libere, fara legl:\tura diracta cu rsteaua stradala.

2.1.4 Modul de legare a conductelor ce transporta apa depinde de marimea, forma ~i relieful localitatii, schema de alimentare cu apa a retelel, siquranta in functlonare. distnbutla marilor consumatori de apa (inclusiv sistemul de termoficare), perspectiva de dezvoltare, criteriile de optimizare.

Principalele tipuri de retele sunt prezentate in figurile 1 ... 10. Combinarea acestor tipuri poate conduce la orice forma reala de retea de distributie.

- 3 -

SR 'fl1332

2.1.["; Intrucat pentru acccasi rote a stradala pot fi obtinute rnai multo tipuri de retele , alogeroa so face prin criterii C:,' optimiz aro, in functic de:

- costul total minim al lucrarilor:

- chel tuielile totale anualo minime;

- consurnul energetic minim total etc.

2. i.6 Forma retelei poate fi schirnbata in timp, din cauza extinderii supratetei deservite sau a debitului transportat, prin retehnologizare in vederea cresterii siqurantei ~i calitatl! functionarii, Noua forma se obtine tot prin optlrnizare in noile conditii,

2.1.7 Ori de cate ori este posibil, se adopta solutia i'l; aijrnentare gravita\ional~ a retelei.

2.1.8 Alegerea traseului retelelor se face conform SR 4163-1. So recornanda sa se evite strazits Cll linii de tramvai.

2.1.9 Alegerea solutiei de alimentare a retelelor prin castele de apa trebuie justiflcata, rntrucat fn~ltimea castelului nu mai poate fi schimbata, iar necesitatea marirtl ulterioare a presiunii in retea poate conduce la scoaterea acestuia din functiune.

2.2 Debito de dlmenslonare 1:'.1 retelei

2.2.1 Debitul de dirnensionare a retelei de distributie este debitul oral' maxim. Debitul de calcul rezulta din relatia:

n Oll(d) =KpKsOornax +Kp2: Ojj 1

(1 )

2.2.2 Debitele de verificare a retelei de distributie sunt: - pentru retelele de ioasa presiune,

Oll(v) :aKpKsOomax +3,6 n KpOio - pentru retele de inalta presiune

[m3/h]

(2)

GII(v) =KpKsOoma)( +3,6 n KpOje [m3/hl (3)

Pentru 0 verificare cornpleta trebuie asiqurata presiunea de functlonare pentru oricare din incendiile combatute eu hidranti interiori, in orice variants de aparitie 1}i cornbaterea celorlalte incendii din exterior; debitui de verificare rezulta:

(4)

2.2.3 Sernnificatia terrnenilor din relatiila (1) ... (4) este conform SR 1343-1 si prevederilor urrnatoare:

00 max valoarea maxima a consumului oral', efectiv util, in cursul anului pentru consurnatorii de aoa din locaiitatea sau zona de presiune luata in calcul, In metri cubi pe ora:

Qjj' Dje debitul de apa necesar pentru corn bate rea unui incendiu stins din interior, respectiv din exterior, in litrl pe secunda:

n numar de incendii teoretic simultane pentru localitatea sau zona de presiune luata in calcul:

a coeficient de reducere a debitului de caleul datorita reducerii presiunii in retea pe perioada stingerii incendiului (de requla valoarea este 0,7);

Ks coeficient pentru realizarea unui spor de debit, de reguli::l 1,02, necesar pentru Intretiner~a retelsi de distributie (spalare periodical si a retelei de canalizare (cand nu exista alta sursa de apa): debitul se poate eonsidera uniform distribuit pe reteaua de distributie sau concentrat, eu valori de (5 ... 10) l/s, in nodurile cele mai dspartate ale retelei alimentate cu apa, avand In vedere eli de obieei spalarea 58 face prin hidranti de incendiu;

K coeficient sirnuland sporul de debit care este necesar pentru acoperirea pierderilor de apa tehnic admisibile; cAnd nu exista alta intorrnatie, aceasta cantitate se poate considera uniform distribuita in lungul retelei de distributie: valoarea coeficientului este 1,10; procente mai mari ale pierderilor de apa sunt considerate anormale si trebuie luate rnasuri corespunzatoare:

- 4 -

SR 4163-2

2.2.4 Consumatorii industriali, care in mod justificat sunt racordati la reteaua de ap~ potabila. se iau in calcul prin doblte concentrate, calculate, dup~ norme specifice, ca valori maxime orare.

2.2;5 Pentru fiecare zona de presiune a retelel de dlstrfbutia calculele se efectueaza ca pentru 0 retea distincta. Trebuie f~cuta 0 analiza detallata asupra debitelor pentru combaterea incendiilor exterioare. Se pastreaza regula acceptata, ca un incendiu de calcul este "normat" pentru 0 suprafatli construita pentru 10.000 locuitari. Masurl speciale se iau pentru strazile cu conducte ale retelelor din cele doua zone de distributle adiacente cand unul din incendii poate fi stins cuapa din zona veclna,

2.2.6 StatHle de pompare racordate direct 1:1 reteaua de dlstrlbutle se consldera ca primul obiect al unei zone de presiune ~i trebuie sa asigure debitul orar maxim (dar nu mai mult) pentru consumatorii luati Tn calcul.

2.3 Distribulia apei in retea

2.3.1 Atunei cand eonsumatorii preiau prin bransament debite cu valori semnificative, punctul de bransare trebuie considerat un nod de calcul. De obicei debitele semnificative au valori mai mari de 5 lis pentru retele mici (alimentate cu maxim 100 lis) ~i peste 10 I/s pentru retele mari. Acestea sunt debite concentrate. Debitul pentru combaterea incendiilor se consldera semnificativ.

2.3.2 Atunci cand consumatorii preiau prin bransamsnt debite reduse, pentru usurlnta calculului se considerli eli:

- apa nscesara consumatorilor pe intervalul dintre doua nod uri ale retelel se consurna uniform distribuit, deci debitul de caleul se poate estima cu relalia (a se vedea figura 11 a ,i figura 11 b):

q .. Qdlstrfbull [lIs,m) (5.1 )
1:1
ail = 0ji + q • Iii [lis] (5.2)
k
EQk=q~J [l/s) (5.3)
1 cD:~~

q (I/s,m)

a. sltuatla realli

b. schema de calcul

Fig. 11

Debitul Qji se calculeaza din scrierea ecuatlei de continuitate pe nodul j,

E 0jk = 0 , considerAnd valorile j

debitelor ce intrli in nod cu semn negativ ~i valorile debitelor ce pleacll din nod cu sernn pozitiv;

- daca dlstributla consumatorilor este realizata pe suprafata localitlilii (cvartalului) debitul se poate calcula cu relatia:

Q = °distribuit

ES

ll/s, hal

(6.1 )

- [j -

SR 4163-2

sau

Q = N/ocuitori • Qsp· Kzi· Ko· Kp

I>

- repartltia suprafetelor aferente barelor se face dupa metoda bisectoarelor (figura 12):

Ojj = Ojj + q • Sjj [I/s]

[lis, hal

(6.2)

(7)

--~----- ------- -----~

I -, / I

I -, //

I -, / I

" /

t >- - - - - - - - -" I

I // " I

I / " I

/ "

T" --- -- Sir -----~)D--

" / ~~

"- - -- -- -- .:_-_/

Fig. 12

2.3.3 Pentru bare cu lungimea mai rnlca de (500 ... 600) m, debitul de calcul pe bara se poate determina cu relatia:

o = Ojj + 0,5 • q • I .. [I/s] (8.1 )
IJ
sau:
Q= QIj+QJ1 [I/s] (8.2)
2 2.3.4 Cand 1n interiorul localit~tii este rational s~ se separe zone cu intensltatl diferite de consum ale apei (cI~diri cu dotari interioare diferite - apa distribuita prin cismele, blocuri cu regim de constructie mult diferit etc) atunci debitul specific se calculeaza pentru fiecare zona 1n parte, folosind acelasi tip de ralatii.

2.3.5 Pe strada care se afla la limita zonelor ~i care are conducta de apa. debitul se calculeaza prin lnsumarea adecvata a debitului aferent celor doua zone.

2.3.6 Corectitudinea calculelor privind distributia debitelor 1n retea se face prin verificarea ecuatiel de continuitate (echilibrul debitelor), in nodul de iniectie (legarea retelei la rezervor). Suma debitelor pe bare Ie ce pleaca din nod (noduri) trebuie calculata cu relatiile (1 ) ... (4).

2.4 Regimul de curgere a apei in retea

2.4.1 In mod normal, curgerea apei tntr-o retea de distrlbutie este 0 curgere nepermanenta. datorata variatiei zilnice si orare a debitelor si gradului de simultaneitate a consumurilor concentrate si distribuite, care pot conduce, in intervale scurte de timp, la schimbari in valoarea presiunii, valoarea vitezei de curgere ~i pe unele bare chiar si a sensului de curgere.

Pentru simplificarea calculelor, se poate admite ipoteza rniscari] permanente in retelele de distributie, cu luarea in considerare a simultaneitatii maxime a consumului prin coeficientii de variatie zilnicli (Kzi) si orara (Ko), (a se vedea tabelele 1 ~i 2 din SR 1343-1).

- 6·

SR 4163-2

1.4.2 Intrucat pe majoritatea barelor viteza poate avea valori mici este recomandablla determinarea pierderilor de sarcina cu formula de calcul care line seama l?i de rugozitatea conductei l1i de regimul mil?carii (de regula in zona prepatratical,

Se poate aplica formula Colebrook - White, in forma completa, pentru determinarea coeficientului A:

_1 = _ 2 log [ 2.51 +.!5.. 1 ]

Ii Reli D 3.if

(9)

iar pierderile de sarcina cu formula Darcy-Weisbach:

(10)

tn care:

L lungimea conductei, lij din relatla 5.3, tn metri;

D diametrul interior al conductei (cu ssctiunea A), in metri; Q debitul de calcul pe conducta, in metri cubi pe secunda: v viteza pe conducta, in metri pe secunda;

A coeficient de rezistsnta hidraulicll;

• Re nurnarul Reynolds;

,_ rugozitatea peretelui conductei, Tn valoare absoluta, in metri; .J! modul de debit, in secunde la patrat pe metri la puterea 5.

2.4.3 Rugozitatea peretelui conductei se adopta dupa:

- valoarea preclzata l;li garantata de producatorul conductelor, valoare speclflca tipului de material l1i naturii materialului de protectla:

- valori medii preluate din literatura tehnica pentru materiale $i protectii similare; pentru calculele iniliale se pot aplica valorile indicate in tabelul 1:

Tabelull

Materialul $i starea conductelor k
10·3m
T eava de otel - zincata 0,15
- protelata 0,1 ... 0,2
- imbatrAnita 1 ... 3
Tub de fonta - cenusle - nou 0,25 ... 1,0
- in exploatare 1,4
- cu depuneri importante 2 ... 4
- ductila 0,05
Teava de pollclorura de vinil 0,01
Tub de beton armat turnat prin centrifugare (tip PREMO) 0,25
Teava de poliesteri armati cu fibre de sticla 0,01 . 2.4.4 Pentru calculele preliminare se folosesc nomograme sau abace de calcul pentru conducte cu rugozitali cunoscute.

2.4.5 Va loa rea rugozitatii conductei se adopta $i in perspectiva de functlonare a retelel, Rugozitatea poate creste din cauza deteriorarf protectlel conductei, a agresivitlltii apei, a depunerilor prin sedimentare $i blocare, a precipltarf unor substante din apa, functle de rezistenta materialului la aceste actluni.

2.4.6 Atunci cand apa distribuita provine din sursa de supratata sau din apa de amestec, unde variatia temperaturii (T) este mare, reteaua se calculeaza/verlfica tinAnd seama de variatia vlscozltatli (vT) l?i deei a pierderii de sarcina:

hr!T1) = hr(T2) (vT1IvT212 (11)

·7·

SR 4163-2

2.4.7 La rete Ie Ie alimentate prin pompare, desi va loa rea reala a vitezei rezulta din condltia de optimizare, pentru reducerea volumului de calcule, valorile initiate ale vitezei se adopta orientativ din tabelul 2.

Tabelul2

Diametrul conductei, mm Viteza, m/s
100 ... 200 0,6 ... 0,8
200 .. .400 0,7 ... 0,9
400 ... 600 0,8 ... 1,0
> 600 1,0 ... 2,0 2.4.8 La verificarea functlonarii retelei viteza trebuie sa alba valori mai mici de 5 mls ~i mai mari de 0,3 m/s. Pentru barele unde aceste cerinte nu se pot respecta trebuie sa se prevada masuri speciale: 0 protectie mai buna a conductei, masive de ancoraj, spalare periodica etc.

2.4.9 La retele alimentate prin pompare totala (figurile 6 ... 8) cand exista 0 singurli sursa de atimentare cu energie, este necesara si verificarea la lovitura de berbec. La fel se procedeaza ~i atunci cand statia de pompare are mai multe surse de energie, dar timpul de schimbare a unei surse este mai mare decat timpul de oprire a pompelor.

2.5 Asigurarea varlajlel orare a consumului de apa

2.S.1 Curgerea neperrnanenta a apei in conducte 1n scopul asiqurarll unei cereri de apa diferite de la ora la ora, . ca valoare globall:l dar l1i ca distributie spatiala (nu to ate cvartalele/zonele orasului utilizeazl:i apa 1n acelasl timp la valoarea maximal, printr-o dimensionare in care curgerea apei se considera perrnansnta, se poate face prin adoptarea adecvata a coeficientului de varlatle orara, Ko' cu valorile conform tabelului 2 din SR 1343-1, calculate pentru 0 probabilitate de 0,99 asigurare cu apa 24 hid. In alte cazuri valoarea poate fi calculata ~i deci adoptarea justiticata.

2.5.2 Pentru rsteaua ramificata la fiecare sectiune de calcul poate fi determinat nurnarul de utilizatori aval (chiar ca locuitori echivalenti) ~i deci determina coeficientul Ko; pentru valoarea Ko se deterrnina debitul de calcul Cll relatiile (1 ) ... (4).

Debitul suplimentar rezultat se locatizeaza ca un debit concentrat 1n nodul aval al barei calculate.

NOTA - Acest debit suplimentar poate fi considerat ca un debit fictiv de calcul, de dimensionare a barei, debit care nu intra in echilibrul de nod (ecuatia de continuitate tn nod). Pentru nodul de leg1!tur1! (lniectiel de la rezervor, sporul este zero, debitul de calcul coincide cu debitul calculat cu relatble (1 ) ... (4).

2.5.3 Pentru reteaua inelara problema se poate rezolva astfel:

- se calculeaza debitele pe bare considerand coeficientul Ko unitar pe retea (zon~ de presiune);

- functie de valoarea debitului amonte pe bara (Qjj) se poate calcula nurnarul de locuitori (chiar echlvalentl)

ce sollcita acest debit (ca 0omax.l;

- se determina noul coeficient de variatie orara (functie de nurnarul de locuitori) ~i S9 calculeaza valoarea corecta a debitului;

- diterenta intre debitul initial si eel recalculat se ataseaza nodului aval, deci bara trebuie calculata la noul debit.

Orientativ, sporul de debit ce poate fi luat 1n calcul este indicat in tabelul 3.

Tabelul3

Valoare debit, I/s Spor de debit, %
< 20 max. 40
21...30 40
31...50 30 - 8 -

SR 4163-2

Tabelul 3 (continuare)

--
51 ... 100 15
----. ~-
101 ... 500 10
_---
> 500 zero, compensare 1n retea 2.5.4 Pentru ramificatii lungi, ce alimenteaza consumatori izolati ~i pentru statli de pompare alimentate direct din retea, este obligatorie verificarea si la debitul maxim rezultat din calcul, conform STAS 1478. Totodata trebuie sa se ia masurl constructive pentru limitarea pr eluarli acestui debit din retea in condltlile aslqurarf presiunii pentru ceilalti consumatori,

2.6 Preslunea ce trebule aslqurata de retea

2.6.1 Heteaua de [oasa presiune trebuie s~ asigure:

2.6.1.1 In stare de functionare normala presiunea la toate bransarnentele, Hb - presiunea la bransamsnt se calculeaza asttel ca toti robinetii din spatiul construit sa poata fi foloslti cu grad de simultaneitate normat:

Hb = He + hri + Ps + hs (12)

in care:

Hb

presiunea manornetrlca la bransarnent, egal~ cu diferenta dintre cota piezometric a minima ~i cota terenului pe conducts in dreptul bransarnsntului:

diferenta de cots tntre robinetul de folosire a apei, amplasat in pozitia cea mai ditlcilaIcel mai inalt sau mai departat) $i cota strazii in dreptul bransarnentutul:

pierderea totala de sarcina lntre sectlunea de legare a bransamentului cuconducta de serviciu (arteral si ultimul robinet arnplasat in pozitia cea mai dificil~ pentru alimentare; cuprinde pierderea de sarcina 1n conductele de transport, cantor, arrnaturi etc.;

Ps presiunea de utilizare a apei la robinetul (hidrantul interior) luat Tn calcul:

- pentru un robinet simplu 2mH20;

- pentru un robinet tip baterie arnestecatoare (apa rsce-apa calda) 3mH20;

- pentru hidranti de ineendiu conform ST AS 1478;

hs pierderea de sarcina pe conducta care tnsoteste artera.

Cand cladlrea are :;;i hidranti de incendiu calculul se face pentru efectul suprapus-roblnetl ~i hldranti, Pentru calcule preliminare, predimensionare etc., se accepts valorile din tabelul 4.

Tabelul4

Robinetul alimentat

ctadire de loeuit eu parter 8

cladlre de locuit cu un etaj (p + 1 ) 12

cladire de locuit eu 2 etaje (p + 2) 16

cladire de locuit cu 3 etaje (p + 3) 20

cladire de locuit cu 4 etaje (p + 4) 4,5 m/etaj

~---------- -~--~---~~----~--------------~

2.6.1.2 In caz de functionara la folosirea apei pentru combaterea incendiului Tn orice pozlpe a hldrantilor trebuie asiqurata presiunea de 7m H20 peste nivelul strazii, la bransarnentele celor "n" incendii teoretic simultane eu debitul norm at.

2.6.1.3 Pentru cladiri speciale, cu dotarl specials de eombatere a incendiului, calculele se fac in mod special stabilind si presiunea minima ce trebuie asiqurata In retea.

2.6.1.4 Pentru zone cu distributia apei prin cisrnele se asigura pentru orice clsmea presiunea minima de 3 m H20.

- 9 -

SR 4163-2

2.6.2 Peteaua de i1l31t~ presiune tr ebuie s~ asigure: - presiunca 13 br an sarnent Hb conform 2.6.1.1;

- presiunea de folosire liber a dire eta a hidr antilor pentru cornbaterea incendiilor.

2 6.3 La alimentarea retelei din rezervoare inalte (peste 6 m) sau castels mari (peste 500 m3), la calculul presiunii maxime se tine seama de sporul de presiune dat de tn~liirnea de ap a cand cuva este plin~.

2.6.4 La alimentarea prin pompare ttotala sau partiala) trebuie orevazute asemenea pornps tncat chiar 13 debit zero consumat in retea ~i pompele functionand. presiunea s~ nu depaseasca valoarea maxima.

3 PRESCRIPTII DE DIMEfJSIONARE A RETELELOR RAMIFICATE

. ,

3.1 Dimensionarea ratelel

3.1.1 Dimensionarea retelei se face dupa stabilirea unei solutii rationale a sistemului de alimentare cu apa. Rezultatele dirnensionarf retelei lntluenteaza asupra solutiel optirne a sisternului de alimentare cu apa, m~rjmii constructiel de inmagazinare, statlei de pompare etc.

Schema retelei trebuie gandit~ ca 0 forma de trecere spre reteaua inelara.

3.1.2 Dup~ stabilirea formei retelei (grafului) se poate recurge la optimizarea lungimii retelei sau sa po ate trees direct la dimensionarea care poate include aceasta etapa.

Dimensionarea conductelor (aflarea diametrului) presupune rezolvarea sisternului de ecuatii:

- pentru cele n noduri ale retelei 1: 0 =0 nod

(13)

- pentru cele n noduri

(14) (15)

- pentru cele n noduri CPj - CTi = P di ~ Hb in care:

CR

CPj CTj

L hr(R-1)

cota rezervorului/castelului de apa, aleasa astfel ca sa fie rsspectata valoarea maxima a presiunii de 60 m H20;

cota piezornetrtca a nodului curent i; cota terenului in nodul curent i;

sum a pierderilor de sarcina intre rezervor ~i nodul curent i; de regula se calculeaza numai

pierderile longitudinale de sarcina; in cazuri specials (reductor de presiune etc.) se tine seama ~i de pierderea locala de sarcina;

P di presiunea disponibila in retea in nodul curent i.

Varianta obtinuta este evaluate ~i cornparata cu alte variants, pentru optimizare.

3.1.3 in cazul pornparii Tn retea cota piezometric a CR se tnlocuieste cu cota plezometrlca in punctul de racord.

3.1.4 Pentru reteaua cu contrarezervor dimensionarea se considera tncheiata cand se verlflca ~i posibllitatea folosirii complete a rezervei de compensate. umplerea rezervei de combatere a incendiului tn timpul norm at ~i folosirea rezervei de avarie. Pentru aceasta este nevoie de estimarea curbel tip de coruurn ~i de controlul strict al pierderilor de apl1 din retea.

3.1.5 Se considera ca solutia este optima daca:

- linia piezornetrica are aceeasi panta general1l ca ~i panta terenului (presiunea unitorma in retea, pierderi mal mici de apa):

- presiunea este relativ constanta ~i apropiata de valoarea presiunii la bransarnent:

- viteza apei in conducte este mai mica de 3 rn/s, dar mai mare de 0,3 m/s;

- presiunea disponibila pe artere este mai mare decat presiunea la bransarnent cu 0 valoare echivaland pierderea

de sarcina pe conducta de serviciu in situatia cea rnai dificill:l (hs din relatia 12).

3.2 Verificarea retelei

3.2.1 Cand reteaua este dimensionata sau exists fizic pe teren, trebuie facuta verificarea in ipotezele de functlonare mentionate la 2.2.

- 10 -

SH 4163-7

3.2.2 Verificare a consta In ciOlermim!rCil pr asiunii disponihileln retca urmarind sisternul de ecuatii (13) ... (15) .u rnontiunaa cii diarnctrul conductolor e s re cunoscut.

3.2.3 Se considera iJLm3 varianta de rc~ea care pentru to ate ipotezele de debit de la 2.2 asicur a presiunea normata de utilizare ,1 apei.

Cum pozitia incendiilor sunse din exterior este variabila sa fac atatea ipoteze incat sa existe siguranla cA retcaua asigura pre siunea de tunctionare 1,1 debiteie normate. In aceasta ipoteza problema cea mai complicata osto acsea a coritrolului piorrtortlor.

~·1.2A Cand sste alimentata prin contrsrczervor reteaua S8 veriflca 'In ipoteza e1\ pe durata incendiului pomparea este oprita. DDCi'i sunt rnai multo surse do alirnentare :_i retelei se considers in functiune eea mai sigurA (mai apropiata. f3ra pornpare etc.) sau GGa rnai mica.

;:l.2.!5 Pornparea ape! din pu\uri direct In relea nu se admire decat in cazuri eu totul exceptionale (puturi cu diar.iotru mare pornpe echipate eLi dispozltive speciale de cornanda, ap~ de calitate foarte buna, solutie provizorie}.

PTlI DE DIMENSH)I\lAHF. l\ R.ETELElOR INELABE

4,·j.1 Dup!:, ob,'inered forrnei rotelei, a scnernei de Iunctionare ~i distributiei debltelor, este esentiala stabilirea unei structuri ciu baza care s~i runctionezo ca retea inelara: fiacare inel sa alba conducts cu diametre sen sibil apropiate (Drnax/[\l1in < 2).

Pentru aceasta este novoie cil) predimensionare.

Pentru ~ligur3np\ 9i conduct" de le~J8tur~ rez srvor-retea trebuie sa fie din doua conducte (simple sau cu bretete).

tJ,. '1.2 Predimensionarea se face prin rezolvarea slsternulul neliniar de ecuatii:

pontru n-t noduri

(16.1 )

I: h, '" 1: MCi2 ~O

IrK<I IllGl

pentru cele m inele

(16.2)

in care:

6 precizia de calcui exprirnata ca netnchidere a pierderilor de sarcina pe fiecare inel (de obicei 6 < 0,5 rn la calculele norrnale) sau pentru corectla de debit ~O < (1 ... 2) %0.

Intrucat sunt poslbllo multe variants. numaru] ocuatiilor fiind mai mic decat eel al necunoscutelor, se -ptimlzeaza solutia dupa criterlul prestabilit.

4.1.3 La solutia optu nizat;:) Sf; calculeaza presiunea disponibila in retsa ell a relatie de tip (14) sau (15).

4. ·1.4 Pentru retele alimentate prin pornpare po,itH n necosara 0 noua optimizare pentru stabilirea consumului minim de energie jJ8 baza unei curbs de consum presupusa (apreciata dupa valori realizate in localitati apropiate ca marirne, surs;" otc.)

In cazul alirnentarii prin rna! rnulte statii dn pornpare este necesara $i optimizarea functionarii acestora.

4.1.5 Pantru rele1e alimerrtate prin pornpe :;-d contrarezervor trebuie stabillta posibilitatea folosirii complete a rezervet de comperisare si a celei de :ncendiu.

4.1.6 Daca in final rczulta bar air-ere apa curqe ell viteze foarte mici sau foarte rnari calculul trebuie realuat cu irnnunerea de rus1iiC1_ii

4.2:1 Re,(c;)ua dirnensioil,ilC, ,;;11) 8xistent~ fim;, S8 verifica pentru asigurarea presiunii normate in ipotezele debi[clor de I;, ?? he, :,. Do/i\la incenuiilor tooretic simultane se iau in considerate atatea variants tncat sa 'Jxiste certitudinea ': ;;';n 'u or ic ar e alln vanante posibile, prcsiunile pot fi asiuurate.

SR 4163-2

4.2.2 Pentru orlce variant] tncercata este nevoie de radistribuirea debitelor pe bare astfel incat s!:\ fie raspectate relatiile 16.

4.2.3 Oriee modifieare a diametrelor de bare, necesars pentru aslqurarea presiunii norrnate conduce automat la reealeularea retelei pentru debitul de bazi:1 Gild sl eventual 0 noua optlrnizare ell diarnetre alese eu restrictie.

4.2.4 La reteaua alimentata prin pompare se veriflca $; noua echipare cu pornpe a statiei (statiilor) de pompare pentru functionare in caz de incendiu (pe baza tipurilor de pornpe alese, deci curbelor caracteristice cunoscute).

4.2.5 La reteaua alirnentata $i eu contrarezervor, verificarea se face pentru alimentarea numai din rezervor, pentru alimentare norrnala (statie pompare $i contrarezervor), precum !}i pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu $i folosirea completa a rezervei de compensare f~r~ masuri restrictive ale consumului.

4.2.6 Cand reteaua este alirnentata din mai multe surse S9 verlfica zona de lnfluenta a apei alimsntata din diverse surse, zonele cu viteze rnici sau marl, zonele cu apl:\ de amestec. Trebuie stablllte cu aceasta ocazle ~i nodurile terminale ale retelei (noduri ce alimenteaza nurnai beneficiarii, nu si alte bare).

Nu se ad mite pomparea apei din puturi direct In retsaua de distributle.

4.2.7 Cand calculele norrnale sunt gata se poate trece la etapa a doua de verificari privind siquranta in function are a retelei, Pentru aceasta sa presupune c~ una din barele irnportante din rata a (incluzand !ji una din conductele de alirnentare ale retelei) este scoasa din functiune,

In aceasta situatie:

- trebuie asiuurata presiunea de functionaro In caz de incendiu;

- trebuie Iimitata la minimum aria de infillenta asupra utilizatorilor de apa:

- trebuie asiqurata apa in orice situatie pentru consumatorii la care este un element vital (spitale, hoteluri,

carnine pentru studenti etc.); daca acest lucru nu este posibil sau rational so cauta solutii alternative.

4.2.8 Dupa dimension area completa a retelei sa verifica daca sunt necesare modiflcarl asupra solutiei generale de alimentare eu api:i 9; este nevoie de 0 noua optirnizare, inclusiv Tn ce priveste aspectele de sigurantli in functlonare.

4.2.9 Pentru retele foarte dezvoltate sau pentru localltati mari (peste 300.000 locuitori) cand apa este captata din sursa de suprafata, este necesara si verificarea timpului de parcurqere a ape; ill retea In scopul deterrninari] consurnului de clor pentru dezintectare. Modelul de calcul trebuie exploatat continuu pan~ fa obtlnerea de concluzii constants, repetabile.

Pentru zonele critice se adopta solutii de reintroducere de dezinfectant sau de modificare a formei retelei.

4.2.10 Asigurarea functionarii retelei pentru coeficienti de variatie orara pe retea se poate face in etapa de dimensionare sau in etapa de verificare.

4.2.11 Pentru retele mai complicate este la latitudinea proiectantu!ui sa adopte 1}i alte ipoteze de veriflcare.

5 PRESCRIPT!! DE DIMENSIONARE HIDRAUUcA A RETEU2l0R

,. .

5.1 Pentru dimensionarea hidraulica a retelelor se adopta orice metoda care conduce la rezultatele necesare. Se utilizeaza In general metode de dimensionare prin:

- modelare hidraulica sau analoqica:

- metode de calcul:

o manual pentru retele mid (ramificate sau eu maxim 20 inele):

4) cu ajutorul computerului (pentru orice retea cand se detine lin program de calcul si un calculator cornnatibill.

5.2 Rezolvarea sistemului de ecuatli 13 ... 16 se face prin liniarizare si aproximatii succesive sal! rezolvarea directa a sistemului nelinear - cu metode adecvate.

6 PRESCRIPT!! PRiVIND CALCULUl STATIC SI DE BEZ!STENT A. j:\ CONDUCTElOR

. "

6.1 Toate conductele de diametru mare sau cele pozate in conditii grele de amplasament trebuie venfrcate In ceca ce priveste comportarea 1(1 solicitarile rnecanice.

- 12 -

SR 4163-2

Verificarea este necesara deoarece:

- la deformatii mari poate fi compromis materialul de protectie:

- se poate fisura rnaterialul conductei sporind pierderea de apa:

- se poate desface imbinarea;

- este accelerat procesul decoroziune, situatie in care conducta se poate rupe sau turti.

6.2 Modul de v~rificare, metodele de calcul, cornbinatia de tncarcart sunt ta latitudinea proiectantului.

6.3 Sohcltarile la care se calculeaza conductele sunt: - greutatea proprie a conductei;

- .greutatea apei din conducta:

- greutatea termoizclatiel (conducte in galerii, supratraversaril:

- greutatea pamantulul din umplutura:

• presiunea apei din conducts:

• tortele de presiune la schirnbarea de directle, flanse oarbe; reductil, vane inchise (pentru reparatil), reductoare de presiune etc.;

- rncarcarea din zapada, chiclura (la supratraversarl):

• tncarcarile date de presiunea de incercare, la proba de presiune;

• - .vacuumul produs la descarcarea brusca de apa: ~- suprapresiunea data de lovitura de berbec; variatia de temperatura a apei (sau mediu!ui);

• sarcina seismica: -vsarclna din trafic.

Gruparea tncarcarilor se face conform standardelor in vigoare.

- 13 -

SR 4163-2

Membrii comitetului tehnic CT 186 AliMENTARI CU APA $1 CANAUZARI, care au particlp .. la elaborarea prezentului standard:

Presedlnte:

Secretar:

dl Marian Oproiu dna Aura Alpopii

PROED-SA Proiectare Edilitare

Institut de Studii ~i

pentru Lucrart Tehnico

Reprezentant IRS: dna Mihaela Udran

Membri: dl Costin Berevoianu dl Mircea Costache

dl Valentin Chercea

Regia Generals de Ap~ Bucurestl

Ministerul Lucrarllor Publice ~i

Arnenaja rii Te rito riu I u i- 0 i r e ctl a

Serviciilor de Gospodarie Cornunala Ministerul Apelor, P~durilor ~i Proteotlet Mediului-Departamentul Apelor Universitatea Tehnlca de Constructf

. Bucurestt-Facultatea de Hldrctehnlca SC "Inginerie U'rban~"-SA

SC "SETA" SA

SC "fOIL-PROIECT" SA

ICIM-Institutul de Cercetare sl de

dl Victor lanuli

dl Alexandru lonescu dl Gheorghe Moraru dl Costlca Murgociu dl Vladimir Rojanschi

dl Leonte Simionescu

Inginerie a Mediului PRO ED-SP.-I nstitut Proiectare pentru Edilitare AQUAPROIECT-SA

de Studii ~i

Lucrart Tehnico-

dl Vlcentlu Schicpu

Ateproiectul standardului a fast elabarat de dl Alexandru fvUinescu de la Universitatea Tehnlca de Constructli Bucurestl.

Un standard roman nu contlne neaparat totalltatea prevadarllor necesare pentru contractare, Utilizatorii standardului sunt raspunaatorl de aplicarea corecta a acestuia.

Este important ca utilizatorii standardelor r omane sll se asigure ca sunt in posesia ultimei editii ~i a tuturor mcdlttcarllor.

lnformatlile referitoare la standardele romans (termenul de incepere a apllcarii, modificarile etc.) sunt publicat, in Catalogul standardelor romans ~i in Buletinul Standardizarii.

Modificari dup~ publicare

Nr. modificarii Buletinul Punctele modificate
Standardizarf Nr I an


-
c; <. L \,·)liP, .( ,'1.· '.; ~-l :( ,
'. "
. ",' - .. - 14 -

',-> «~ 11'l' ;·ll ~jjlc,.. l<.:_.:! / .. i[:. \.J( .t,.J"'I.J"(1; i j r . I !._;i'~~'i(JI'

r:onl ,~!:i 11 .1 -l:~1 "1'11:!!e

r ,L."; - "J'~(' I t.;Onl .;:}GC1 il··",::>.!"i7

T;!!,~(H~!rj .. · :=:, '

'0; Ct:;_)~» /;~

r » ~,-J...