Sunteți pe pagina 1din 40

 N I A

ÎNSEMNELE cerului

THE HEAVENLY SIGNS


LES SIGNES DU CIEL
I SEGNI DEL CIELO
BUCHAREST - THE MONUMENT “ZERO KILOMETRE*1 OF ROMANIA -
r. > » paA a* V Sou' i» a con ţi* w* rote a tanfrnaA a(
« « m a l i <rf h 0 M y » Irtin g t * C a p t t to • » * hrtonc p » w m »
4 t * ' r i M , h — y d <j, m r t m t u t * m C— ţ t ana ŞM tm Sca*Mcu *1 1935
l>r tw .......... n 1W t > r m u w a h i iW hmI n 1990 b» a
*
“~ "*T — " *— ‘-------‘ T“ ■IHa l'IiiiiiliriAii» Mu-»
Arh. SILVIA PĂUN

R O M Â N I A
1 ÎNSEMNELE c er u lu i

9 THE HEAVENLY SIGNS

9 LES SIGNES OU CIEL

9 I SEGNI DEL CIELO

& EDITURA TEHNICĂ


Bucureşti
Copyright © 1999, S.C. Editura TEHNICĂ S.A.
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii

Adresa: S.C. Editura TEHNICĂ S.A.


Piaţa Presei Libere 1
33 Bucureşti, România
cod 71341

C operta : arh. SILVIA p Au n

Editor pentru limba engleză: SORANA GEORGESCU GORJAN


Editor pentru limba franceză: prof OLIMPIA COROAMA
Redactor: ADINA IONESCU
Tehnoredactor ANDREEA STAICU
Machetare: arh SILVIA PAUN

Bun de tipar: 16.04.1999; coli tipo: 2,5


C.Z.U. 903.1 / 903.2
ISBN 973-31-1319-0
CUPRINS - CONTENTS - TABLE DES MATIÈRES - CONTENUTO

FORME - MESAJ ÎNSEMNELE CERULUI - URSITEILE - CREDINŢELE


ORIENTARE SPATIO -TEMPORALA 9
MESSAGE - FORMS THE HEAVENLY SIGNS - THE FATES - THE BELIEFS
SPATIAL - TEMPORAL ORENTATION ... 17
FORMES - MESSAGE : LES SIGNES DU CIEL - LES DESTINS - LES CROYANCES
ORIENTATION SPATIO-TEMPORELLE 25
FORME - MESSAGGIO : ISEGNI DEL CIELO - DESTINI - FEDE
ORIENTAZIONE SPAZIO - TEMPORALE 33
BIBLIOGRAFIE - BIBLIOGRAPHY - BIBLIOGRAPYIE - BIBLIOGRAFIA 39

ILUSTRAŢII - ILLUSTRATIONS - ILLUSTRATIONS - ILLUSTRAZIONI


Prezenţa Soarelui şi a Lunii tn ornamenlica etnosului ca şi Tn aceea a martorilor preistoriei (din
România) / 6,8,40
The presence of The Sun and The Moon in ethnos ornaments as well as in witnesses of prehistory
( with illustrations from England also) /16
La presence du Soleil et de La Lune dans les ornaments de l'ethnos ainsi que dans les temoinages
de la préhistoire ( avec des illustrations de la France aussi) / 24
La presenza del Sole e della Luna negli ornamenti dell1 ethnos quanto anche nelle testimonianze
della preistoria ( con illustrazioni anche dall'Italia ) / 32
Boltă, Vault, Vôule. Volta / 7. 15, 23, 31
ORNAMENTE LUNARE Şl SOLARE (LUNAR AND SOLAR ORNAMENTS) - ROMÂNIA

3e faţade de case (on houses frontages), din Boureni, jud Suceava, Bucovina, ca şi din Brezova juri Hunedoara
1.
transilvania; releveu (survey), din 1906, arh Silvia Păun. Bucureşti •_
De cojoace şi pieptare (on sheepskin steeveles jackets), din Bunila şi Poieniţa Voinii, jud Hunedoara Transilvania. dup,
2
Romulus Vuia, Portul popular al Pădurenilor, Ed, de Stal pentru Literatură şi Arta. 1950. Bucureşti
3. Pe scuturi din fier dacice, de cca 2000 de ani (on Dacian Iron shields, about 2000 years old), de pe Columna Traiana
Roma, dupa Flochner
BOLTA BOREALA A DACIEI CU NOMENCLATURA PROPRIE ROMANILOR

OUCEAFÂRU
DIN ZORI
ZORILÂ

BRÂU PLUGUL
TRISFETITELE
CEI TREI CRAI
à PARITELE

'ALTARUL
OCHIUl RACU
TAURULUI DOMNULUI
DESTEPTÂTC
CARULUI
[ DUMNEZEU
V VIZITIUL, CAIU.LEUL
VTRÂSURA \GÂVADUL MARE
RÂSUL

TRIUNGHIUL

V TRONUL LUI
BALENA. ■•DUMNEZEU
CHITUL MĂNĂSTIREA

VĂCARUL

* • CASA CU OGRADA
HORA • FATA MARE DIN HORĂ
CRUCEA MARE A
MIEZULUI NOPŢII,
FATA CU COBIUTA
PUTUI. LUCEAFĂRUL
TOACA.

VĂRSĂTORUL.
SPITELNICU

VULTURUL DOMNULUI ŞARPELE.


’CALEA R>

CORNUL CAPREI

REPREZENTAREA 'C A P R E I' PERSISTĂ DIN NEOLITIC SI PÂNĂ AZI


Î n t r a d iţ iil e d i n a i n t e a a n u l u i n o u v iz i t iu l d i n
CO N S TELA ŢIA AUR IG A ERA REGELE E R IC H TH O N IO S
INVENTATORUL ÌNHÀMÀR1I CĂROR LA VECHII GRECI, CARE
™*£!T ia CAPREI indică t r e c e r e a în L-AU REPREZENTAT C A U N PĂSTOR CARPATIN CU CĂCIULĂ
CONSTELAŢIA CAPRICORNULUI ACEEI
tr ad iţie era p r ez e n ta şi în co rn w - BARBĂ PLETE OPINCI BICI SI O C A P R A ÎN BRAŢE
ROATA SOLARĂ CU 8 RAZE ( SUNWHEEL WIHT 8 RADII )

4 Pe monedă de argini dacică, de peste 2200 de ani (on Dacian silver coin, over 2200 years old), scyphala şi cu calul
solar (and v/ilh solar horse), de la Voloşcani. com Vidra. jud. Vrancea. Moldova - ROMANIA: dupa C Preda,
Monedele gelo dacilor, Ed Academiei R.S.R., 1973, Bucureşti.
5. Posibile direcţii cardinale şi unghiuri solsliţiale pe monedă din argini dacică, de peste 2200 de am (on Dacian silver
coin, over 2200 years old), din Pieleşti. jud. Dolj, Oltenia, ca şi pe scoarţă de cca 50 de ani (on rug. about 50 years
old), lot din Oltenia - ROMÂNIA.
FORME - MESAJ: ÎNSEMNELE CERULUI
URSITELE -CREDINŢELE
ORIENTARE SPAŢIO-TEMPORALÂ

însemnele oferite de bolta cerească, mai cu seamă cele nocturne, cu gruparea


aştrilor în constelaţii lineare - geometrice ... desigur că au format şi ele o sursă permanentă
de inspiraţie pentru autorii răbojului, pe lângă menirea lor legată de ursita omului
Poate nu întâmplător RĂBOJUL (ce mai poartă şi numele de RĂVAŞ sau
CĂRĂMBAŞ) este legat de Soare prin însăşi rădăcina RA a numelui său Precum se ştie -
RA era vechiul nume al Soarelui (ca şi al regelui) în mitologia egipteană
Este relevant faptul că tocmai acele momente semnificative ale Soarelui (din mişcarea
aparentă, diurnă), în relaţie cu omul - poartă, la români, numiri cu rădăcina RA Astfel
înălţarea Soarelui deasupra orizontului, deci atunci când acesta sare pragul tenebrelor, se
numeşte RÀ-SÂRIT. pentru ca atunci când trece din nou în lumea întunericului, pentru
pământeni, adică asfin|eşte, să poarte numele de APUS adică prescurtarea lui RÀ-PUS
(forma întreagă e folosită şi azi în Oaş - ne arată Ana Cicio din Negreşti)
La începutul secolului nostru Ion Otescu şi Tudor Pamfile au avut intui|ia şi dăruirea
de a înregistra nomenclatura, aşa de unitară, pe care au dat-o bol|ii cereşti {âranii din toate
zonele locuite de români
Această nomenclatură complexă, diferită de cea politeistă. clasică, greco-romană,
este proprie poporului carpato-dunărean-pontic şi reprezintă un fel de proiecţie pe cer a
întregii sale concepţii de viată, de muncă, despre cosmos..., dar mai ales privind credin|a sa
în Dumnezeu.
Acest aspect dominant este ilustrat de peste 20 de denumiri de constelaţi din cele
circa 40 vizibile în emisfera boreală, care poartă amprenta credinţei creştine, astfel:
Cerul este Lăcaşul lui Dumnezeu, al Domnului lisus Hristos, al Maicii Domnului, al
Sfinţilor şi al Cetelor de îngeri. Poalele cerului se reazemă pe marginile Pământului
Stelele sunt Făcliile ce se aprind noaptea pentru a lumina Sfinta Lume a celor
fără de sfârşit, ca şi Ostaşii cerului. Fiecare om are steaua lui. ce reprezintă şi ursita lui
legată de constelaţa (zodia) în care s-a născut. La moarte steaua omului cade de pe
cer
Soarele = Steaua lui Dumnezeu, Ochiul lui Dumnezeu. Sfântul Soare, la
răsăritul căruia toate stelele se şterg de pe cer
Luna = Steaua Maicii Domnului sau lumânarea lui Hristos
Steaua Polară = Candela Cerului sau "Steagirul* - Stâlpul Cerului. împăratul sau
"Ţagâra".

9
Casiopeia = Tronul lui Dumnezeu ca şi Mănăstirea. Casiopeia poartă şi în
Pirinei numirea de Scaun.
Auriga = Carul lui Dumnezeu sau Trăsura
Aquila = Vulturul Domnului
Lebăda = Crucea mare a miezului nopţii, sau Fata cu cobiliţă, Cobiliţă
ciobanului.
Delfinul = Crucea mică, Crucea de mână sau Crucea Fârtatului
Virgina = Fecioara Maria cu Spicul sau Inima Maicii Dom nului
Peştii = Peştii lui Hristos sau Crapii (2) cu care a hrănit mulţimea de
5000 oameni de la marea Galileii
Racul = Racul Domnului, care a furat al patrulea cui, cel mai lung destinat
să fie bătut în buricul Domnului lisus Hristos, în afara celorlalte 3 cuie
din palme şi de peste picioare.
Orion = Cei trei crai de la răsărit sau Trisfetitele, ca şi Plugul cu Rariţele,
Grebla, Secera şi Sfredelul Mare, precum şi Sf. loan (în Bucovina).
Pegas = Toaca, dar şi Puţul sau Găvadul Mic .
Gemenii = Comoara lui Iov sau Fraţii Remul şi Romul.
Hercule = Omul.
Perseu = Carul dracului ca şi Căpăţâna, Barda.
Columba = Porumbiţa lui Noe, care a anunţat ivirea pământului din hăul apelor
după potop.
Ara = Altarul
Calea Lactee = Crângul Cerului, ori Brâul lum inos al cerului sau Calea lui Troian,
a robilor, a orbilor, a şchiopilor, a laptelui...

După cercetările etnologului Ion Drăgoescu, din Bucureşti, poporul român identifică
18 care cereşti, distincte, deci cu încă 14 peste cele 4 corespunzătoare constelaţiilor
cunoscute:

1 - Ursa Mare Carul Mare al lui Traian cu care a dus învinşii în robie;
2 - Ursa Mică Carul Mic al lui Traian cu care a dus bogăţiile din Dacia;
3 - Auriga Carul lui Dumnezeu, sau Trăsura;
4 - Perseu Carul dracului, ca şi Căpăţâna ori Barda.

10
Celelalte nume de care cereşti sunt;

5 - Carul îngerilor;
6 - Carul lui Sfântul Mie ce aleargă după draci;
7 - Carul lui Sfântul Toader cu 9 cai ce mână Soarele spre miazăzi (cum arăta şi
în 1960 Ştefan Fiorea din Rozavlea, Maramureş)
8 - Carul lui Sfântul Nicolae sau Nicoară ce întoarce Soarele spre miazănoapte;
9 - Carul fra ţilo r de pe Lună cu care încarcă grânele;
10 - Carul Domnului cu care transporta paiele ce au fost împrăştiate de către draci
pe Calea Lactee:
11 - Carul Sfântului Petru (tras de Lună);
12 - Carul de recunoştinţă a lui Dumnezeu şi a lui Sfântul Petru (pentru femeia
nevoiaşă care le-a oferit adăpost);
13 - Carul Mare al lui Iov (cu care şi-a dus comorile la îngropat);
14 - Carul Mic al lui Iov (cu care s-a ridicat la cer);
15 - Carul lui Pepelea;
16 - Carul lui Crăciun;
17 - Carul Anului Nou;
18 - Carul Ilenei Cosânziana sau al Sânzianei
Şi în Italia apar denumiri creştine pentru constelaţii, în special cu referire la Maica
Domnului şi la Sfântul loan.
Tocmai acel "Sf. loan ce a fost trimis de Dumnezeu ca să măsoare Pământul,
Pământul cu um bletul şi Cerul cu cugetul", cum ne transmite tradiţia populară, culeasă
în 1892 de Nicolae Densuşianu.

Nomenclatura bolţii cereşti poartă la noi şi amprenta agriculturii, adică a


observaţiilor populaţiei majoritare care, în efortul ei de a influenţa natura, se află, mai
nemijlocit, în cadrul acesteia, mai ales în lunile iunie-septembrie
Aceasta e ilustrată prin prezenţa unor denumiri de: unelte specifice agriculturii, de
animale domestice ca şi alte aspecte ce reflectă întreaga gospodărie stabilă din viaţa
aşezărilor rurale, cum ar fi pentru constelaţiile:
Orion = Plugul cu Rarifele, Grebla. Secera şi Sfredelul Mare;
Cefeu = Coasa sau Coporâşca;
Perseu = Barda,
Ursa Mare = Carul Mare:
Ursa Mică = Carul Mic sau Pluguşorul;
Andromeda = Jgheabul pufului; Puful;
Balanţa = Cumpăna sau Cântarul;

11
= Hora ca şi Fata mare în horă, sau Casa cu ogradă
Coroana boreală
Pleiadele = Cloşca cu pui, Găinuşa, Cloaţa, Scroafa cu purcei,
Câinele mare = Dulăul cu cea mai strălucitoare stea Zorilă (Sirius) a cărei ivire
în zori însemna începutul lucrului;
Câinele mic - Căţelul;
Câinele de vânătoare = Ogarul;
Leul = Calul sau Găvadul Mare (un fel de depresiune circulară) sau
mai rar Leul;
Leul mic = Lupària sau Haita de lupi;
Pegas = Gavadul Mic, sau Toaca
Lacerta = Şopârla;
Sagitta = Săgeata;
Hidra = Zmeul;
Capricornul = Ţapul sau Cornu Caprei;
Draco = Balaurul;
Aldebaran (din taur) = Luceafărul porcesc, Deşteptătorul, Ochiul Taurului;
Licornul = Calul alb, cu corn în frunte al Sfântului Toader...
pe lângă constelaţiile: Berbecului, Văcarului, Arcaşului, Vărsătorului; Taurului,
Scorpionului, Cupei, Corbului, Iepurelui,... ce poartă aceleaşi denumiri cu cele clasice
Una din cele mai arhaice tradiţii agro-solare din România este Jocul Căluşarilor,
numit Căluşul ori Călucearu (în Banat) tradiţie practicată 9 zile, începând cu dansul
Soarelui Răsare, în jurul unei movile, numai în ziua de Rusalii. Cercetătorii englezi relevă
că aceeaşi tradiţie mai era celebrată şi în Irlanda In 1940 şi exact la aceeaşi dată (după
istoricul Nicolae lorga şi arh. Cristofi Cerchez)
Dansul, considerat sfânt, este prezentat de 9 personagii: Vătaful (rege şi mare
pontif, purtând drapel alb, bâtă, sabie etc) Ceauşul (cu ciocan, sac cu 9 plante
medicinale, precum usturoi, pelin etc ) şi 7 Căluşari (dansatori ce reprezentau caii solari
ai lui Apollo, prin 9 dansuri, cu clopoţei, bâte etc ), în afară de cei doi cimpoieri şi mutul,
purtând biciul Marcată, de asemenea, de cifra 9, această tradiţie reprezintă invocaţia
făcută Soarelui de agricultorii preistorici ca să favorizeze şi să protejeze recolta contra
acţiunilor malefice ale celor 9 zâne ale Rusaliilor.
Cel mai îndelung timp însă. Cerul a fost urmărit de acea pătură pastorală a populaţiei,
căreia bolta i-a devenit aşa de familiară şi a folosit stelele şi ca repere de orientare în timp
şi în spaţiu pe parcursul întregului an (ca şi marinarilor)
De aceea bătrânii ciobani sunt şi azi cei mai buni cunoscători ai însemnelor Cerului (şi
lot la ei se mai foloseşte răbojul).

12
Amprenta pastorală îşi are reprezentanţi în constelaţii importante, cum e Lebăda pe
care o numesc şi Cobiliţa ciobanului , sau în Lira ce poartă numele de Ciobanul cu oile
în care se află Vega, cea mai strălucitoare stea numită Regina Stelelor sau Luceafărul cel
Mare şi cel Frumos de la miezul nopţii
Prin însăşi felul muncii lor care îi face să trăiască aproape permanent în contact direct
cu natura, ca şi prin pendulările specifice păstoritului (drumul la munte şi tranhuman/a)
ciobanii au fost printre primii puşi în situaţia de a cunoaşte importanţa ritmurilor aslrelor
Astfel ţăranul român făcea deosebire între stele şi planete (pe care le numea stele
care nu stau locului), iar stelei polare îi cunoşteau poziţia determinând axa Pământului -
deoarece au botezat-o Stâlpul Cerului, Candela Cerului, împăratul, Steaj’ă rul sau
Steagirul (care e stâlpul, din mijlocul ariei de treierat, în jurul căreia se învârteau caii)
încă din secolul, al Vl-lea Jordanes sublinia cunoştinţele astronomice ale geto-dacilor
El se referea (în a sa Historia Getica) la marele preot al dacilor - Deceneu - care:
”învăţându-i logica. . le-a demonstrat teoria zodiacului şi le-a arătat tot mersul planetelor şi
toate secretele astronomice, felul cum creşte şi descreşte orbita Lunii şi le-a expus
comportamentele celor 346 de stele în rapidul lor periplu ce le poartă de la Est către Vest,
apropiindu-se sau îndepărtându-se de polul ceresc".
Totodată situaţia geografică, adică amplasarea în zona paralelei de 45° corelată cu
cea dintre meridianele de 20°-30°, reprezintă poziţia, din emisfera boreală, unde bolta
vizibilă oferă cea mai adecvată imagine pe care se poate observa comod şi
recunoaşte uşor prezenţa continuă a unor constelaţii necesare calculelor cum sunt
Ursa Major (cu 7 stele), Ursa Minor (cu 7 stele), Draco (cu 17 stele), Cassiopeia (cu 5
stele), Auriga (cu 6 stele); Pleiades, Lyra, Orion, Cygnus, Leo, Hercules, Taurus, Caniş
Major.
Cele mai conoscute constelaţii la români rămân însă Carul Mic (numit şi Urs Mic sau
Pluguşor) ca şi Carul Mare (sau Urs Mare) ce pot fi observate în tot timpul anului şi la orice
oră din noapte (căci nu răsar şi nu apun niciodată fiind mereu deasupra orizontului) - dar
mai ales pentru că Ursa Mică deţine Steaua polară în capătul oiştei sale
Astronomia este la ea acasă în concepţia poporului român, începând cu orientarea
prispelor, a foişoarelor caselor spre miazăzi, în interior a icoanelor spre răsărit, ca şi a
bisericilor sau mormintelor, orientări care cu cât sunt mai vechi, apar făcute deliberat şi pe
direcţii de răsărituri solstiţiale şi până în cadrul stânelor unde s-au impus cu putere de
lege
De exemplu Pânda Găinuşei (Pleiadele) prin care păcurarii sunt obligaţi să vadă
răsăritul Găinuşei înaintea oilor aşa cum relevă în 1993 prof dr Vasile Latiş - "este
tocmai efortul profesional de a nu permite reversul timpului curgător, de a nu diminua
fertilitatea stânei şi a oilor; efortul de a scoate rândul'

13
O deosebită importanţă o prezintă şi FORMA acestor constelaţii pe care le-a imaginat
omul unind între ele stelele aparţinătoare cu linii drepte. Astfel cerul ne ilustrează şi el
aceleaşi FORME PRIMARE GEOMETRICE ABSTRACTE.
Comparându-le cu cele ale răbojului am identificat peste 25 de forme asemănătoare
pornind de la cele mai simple:

Linia înclinată (a Căţelului)


/
Linia orizontală (a Ochianului)

> Unghiul Ogarului dar şi al Unicornului Sfântului Toader

A Triunghiul cu acelaşi nume ca şi al Taurului

O Rombul Porumbiţei lui Noe dar şi al Cupei

NAA Zig-zagul Şopârlei

O Cercul Horei

O Cercul punctat central al Cloşcăi cu pui

+ Crucea Mare a miezului nopţii, ca şi Crucea Mică

X Altarul

Y Racul

S Tronul lui Dumnezeu

X Dulăul
c Secera
a Balaurul
* Săgeata
<y Coasa
<x> Iepurele

Aşa cum ne arată şi vechea zicală populară românească:


Cate-n Lună şi in stele sunt scrise - tăt atâtea-s pe Pământ.

14
DACIA'S BOREAL VAULT W ITH SPECIFIC ROMANIAN NOMENCLATURE

CUCUTENI

MASTIFF
LIGHTEST SIA
SIRIUS *ZORIL

TÀTÂRIA
SAINT THEODORE'S
<WHITE UNICORN
PLOUGH,
THREE SAINTS,
THREE KINGS
* FROM EAST.
\ HARROWS

HEN WITH
-ITS BROOD

’ HATCHET
HEAD,
WHALE DEVIL'S
CHARIOT
.TRIANGLE

GREAT .
•BEAR WAINN. HOUND

WHEAT EAR

VIRGWS HEART

LIZARD

WATER BEARER

T H E 'G O A T * R E P R E S E N T A TIO N H A S PERSISTED


E V ER S IN C E T H E N E O L IT H IC IN C U S T O M S
P R E C E D IN G T H E N E W Y E A R T H E C H A R IO T E E R
.IN TH E C O S T E LLATIO N O F A U R IG A W A S K IN G
E R IC H T H O N IO S .T H E IN V E N T O R O F H O R S E S
H A R N E S S IN G W IT H A N C IE N T G R EE K S W HO
REPRESENTED H IM A S A C A R P A TH IA N SHEPHERD
THE CUSTO M O F THE G O A T ('C APRA') W ITH ' C A C I U L À " (F U R C A P ),B E A R D L O N G
INDICATES THE PASSAGE T O THE CAPRICORN
H A I R . ' O P I N C I ' ( R O M A N IA N P E A S A N T FOR
CONSTELLATION . SAME CUSTO M WAS
F O O T W E A R ),W H IP C A R R Y IN G A G O A T IN MIS A R M S
PRESENT ALSO IN CORNWALL
ro ţi SOLARE CU 8 RAZE ( SUNWHEELS WITH 8 RADII )

6. p e ţin la de ner dacică, de peste 2100 de am (on Dacian Iron nail head, over 2100 years old), de la S arm isegetuza
'română’ 1975^ u c u re ţii*' TranS'IVanla ' r o m A n |A: după IH Cnşan. Burebista şi epoca sa, Ed Enciclopedică

7. Bnatd*^WMhes alstm hni32' h° ar" (0" 9° lden d'Sk ab° Ul 3200 years old)’ de la L andsdow ANGLIA, după Jacpuc-
Pe r , n T L a ' EuroPe PnScel"Pue. Ed E™nce, 1987, Pans
a
lud ConslantaU D o h r n o ^ R n ^ À ^ fA 2000 d® 3nl (° n marble aur°chs head, about 2000 years old), de la Cumpăna
D I h 5 « n o a A ' dUpà P" anlUl Muzeului de Arheologie - C o n s ta n t
9
IRLANDA; după M artin B rennan The S tm s a n T s to ? tT ' 55° ° V6arS ° ld )' de ^ K noW th’ B oyne Va" ey
, ne Mars and Stones Ed Thames and H udson, 1983, London
MESSAGE-FORMS: THE HEAVENLY SIGNS
THE FATES - THE BELIEFS
SPATIAL- TEMPORAL ORIENTATION

The signs seen on the firmament, mainly at night, with stars grouped in linear-
geometrical constellations, etc. were doubtlessly a permanent source of inspiration for the
authors of the răboj (tally). Stars were thought to be related also to human fate.
Perhaps it is not by mere chance that the RĂBOJ (tally)- which also bears the name
of RĂVAŞ (written message), RĂBUŞ (Mouth of RA), or CĂRĂMBAŞ - is associated to the
Sun by the very root RA of its name. As known, RA was the old name of the Sun (and of
the pharaoh) in Egyptian mythology.
It is relevant that with the Romanians the very moments significant for the Sun (in its
apparent diurnal movement), with reference to man, bear names with the root RA. Thus,
the rising of the Sun above the horizon, that is the moment when it crosses the threshold of
darkness, is called RA-SARIT (“RA has risen"), while its return to the world of darkness, for
human beings, that is the time when it sets, is named APUS which is the shortened form of
RÂ-PUS ("RA has set") This unabbreviated form is still used in Oaş - according to Ana
Cicio of Negreşti
At the beginning of this century, Ion Otescu and Tudor Pamfile had the intuition and
abnegation to record the unitary designations used for heavenly bodies by the peasants
from all the areas inhabited by Romanians.
This complex nomenclature differs from the classical, polytheistic, Greek-Roman one
Being specific to the Carpathian-Danubian-Pontic people, it represents a kind of projection
in the sky of its whole outlook on life, work, cosmos, etc. and, above all, of its faith in God.
This dominant aspect is illustrated by more than 20 names of constellations out of the
: 40 ones visible in the boreal hemisphere, which bear the imprint of Christian faith:
The sky (“Cerul") is the Dwelling of God, of Jesus Christ, of the Blessed Virgin, of the
Saints and of the Angels. The border of the sky leans against the boundary of Earth (
The stars (“Stelele") are Torches that burn at night to light the Holy World of those
without end, or “Soldiers of the sky". Each man has his own star, which also represents
his fate related to the sign under which he was born. When a man dies, his star falls from
the sky
The Sun (“Soarele") = God’s Star (“Steaua Domnului"), God's Eye (“Ochiul Domnului"),
Holy Sun (“Sfântul Soare") - when it rises all stars disappear
The Moon (“Luna") = The Blessed Virgin’s Star (“Steaua Maicii Domnului") or Christ's
Candle (“Lumânarea lui Hristos").
The Pole Star = The Holy Candle of the Sky (“Candela Cerului") or “Steagirul” -
(“Steaua Polară") the Pillar of the sky (“Stâlpul Cerului"), the
Emperor (“împăratul") or “Ţagâra".

17
Cassiopeia God's Throne (“Tronul lui Dumnezeu") or the Monastery
(“Mănăstirea"), Cassiopeia is also called C hair in the Pyrenees.
Auriga God's Chariot (“Carul lui Dumnezeu") or the Carriage ("Trăsura").
Aquila God's Eagle (“Vulturul Domnului").
Cygnus The Great Cross o f M idnight ("Crucea mare a miezului nopţii"), or
the Girl with the Yoke ("Fata cu cobiliţa"), the Shepherd's Yoke
(“Cobiliţa ciobanului")
Delphinus The Small Cross ("Crucea mică"), Hand-size Cross, or Brother's
Cross
Virgo Mary The Virgin ( "Fecioara Maria”) with Wheat Ear ("Spicul") or The
Blessed Virgin's Heart ("Inima Maicii Domnului”)
Pisces Christ's Fishes (“Peştii lui Hristos") or the two Carps which He fed
to the 5000 people at the Sea of Galilee.
Cancer God’s Crawfish ("Racul Domnului"), which stole the fourth nail, the
longest one, destined to be hammered into Jesus Christ’s navel,
besides the other three driven in His palms and feet.
Orion The Three Kings from the East ("Cei trei crai de la răsărit”) or The
Three Saints ("Trisfetitele") or The Plough with Harrows (“Plugul cu
Rariţele”), The Rake (“Grebla"), The Sickle ("Secera”), The Great
Gimlet (“Sfredelul cel mare"), or Saint John (“Sf Ion”) (in Bucovina)
Pegasus The "Toaca” (wooden plank sounded to call people to church), but
also the Well (“Puţul”) or The Small "Găvad".
Gemini Job's Treasure ("Comoara lui Iov") or the Remus and Romulus
Brothers (“Fraţii Remul şi Romul").
Hercules The Man ( “Omul")
Perseus Devil’s Chariot (“Carul Dracului") or The Head ("Căpăţâna"), the
Hatchet (“Barda").
Columba Noah’s Dove (“Porumbiţa lui Noe"), which announced the end of the
Flood.
Ara = The Altar ( "Altarul").
The Milky Way = The Grove of the Sky ("Crângul cerului”) or The B rig h t B elt o f the
Sky (“Brâul luminos al cerului”) or Trajan's Path (“Calea lui Troian")
or the Way of slaves, of blind men, of lame men, of milk, etc.
According to the researches of the ethnologist Ion Drăgoescu, of Bucharest, the
Romanian people identifies 18 distinct heavenly chariots that is 14 more than the
4 which correspond to known constellations:
1 - Ursa Major Trajan's Big Wain (“Carul Mare al lui Traian") on which he took
the defeated into slavery
2 - Ursa Minor Trajan's Little Wain (“Carul Mic al lui Traian") on which he
carried riches from Dacia

18
3 - Auriga God's Chariot or the Coach
4 - Perseus Devil's Chariot or the Head, or the Hatchet

The other names of heavenly chariots are:


5 - Angels' Chariot
6- Saint Elijah’s Chariot to chase devils
7- Saint Theodore’s Chariot drawn by 9 horses who drives the Sun to the south
(also pointed out by the old villager Ştefan Fiorea from Rozavlea,
Maramureş, in 1960)
8 - Saint Nicholas’ or "Nicoară" Chariot who drives the Sun back to the north
9 - Chariot of the Brothers on the Moon in which grains are loaded
10 - God's Chariot to carry straws spread by the devils on the Milky Way
11 - Saint Peter’s Chariot drawn by the Moon
12- God's and Saint Peter’s Chariot of Gratefulness (for the poor woman who
offered them shelter)
13 - Job's Great Chariot (with which he carried his treasures to bury them)
14 - Job’s Little Chariot (with which he was raised to the sky)
15 - "Pepelea" 's Chariot
16 - "Crăciun" ‘s Chariot (Santa Claus)
17 - New Year’s Chariot
18 - "Ileana Cosânzeana” or "Sânzeana" ‘s Chariot
In Italy, too, Christian names are used for the constellations, mainly connected with
the Blessed Virgin and Saint John
It was "Saint John who was sent by God to measure the Earth, the Earth by foot
and the Sky with his thought" according to folk tradition recorded by Nicolae Densuşianu
in 1892.
The names of heavenly bodies are also related to agriculture since farmers who try to
influence nature are living close to it, especially between June and September
This is illustrated by the presence of names of: implements specific to agriculture,
domestic animals or other names related to the life of rural settlements, used for the
following constellations:
Orion =The Plough (“Plug") with Harrows (“Rărite"), The Rake,
(“Grebla"), The Sickle (“Seceră") and The Big Gimlet (“Sfredelul
Mare");
Cepheus =The Scythe ( “Coasa" or “Coporâşca");
Perseus =The Hatchet, (“Barda");
Ursa Major = The Great Wain (“Caru Mare" or “Ursa Mare');

19
Ursa Minor = The Little Wain (“Caru Mie" or "Urea Mică") or The Little Plough
(The "Pluguşor” is a Romanian tradition related to New Year's Eve,
dating since prehistory);
Andromeda = The Trough of the Well ("Jgheabul puţului"); The Well ("Puţul");
Libra = The Balance ("Cumpăna” or “ Cântarul” );
Corona Borealis = "Hora" (The Round Dance) or Maiden in the “ Hora” ;
Pleiades = The Hen with its Brood ("Cloşca cu pui”), The Little Hen,
“ Cloaţa", The Sow with Piglets ("Scroafa cu purcei”);
Canis Major = The Mastiff (“Dulăul”) - its brightest star Sirius ("Zorilă”) rising
at dawn marks the beginning of work;
Canis Minor = The Puppy (“Căţelu”);
Vertagus = The Hound ("Ogarul”);
Leo = The Horse ("Calul") or The Great “ Găvad” (a kind of circular
depression) or rarely The Lion;
Leo Minor = Wolves’ Den ("Lupària");
Pegas = The Little "Găvad” or “ Toaca” ;
Lacerta = The Lizard (“Şopârla");
Sagittarius = The Arrow ("Săgeata”);
Hydra = The Kite ("Zmeul”);
Capricorn = The He-goat ("Ţapul”) or The Goat’s Horn ("Cornu Caprei");
Draco = The Dragon ("Balaurul");
Aldebaran (in Taurus) = The Piggish Morning Star (“Luceafărul porcesc”), The Waker,
(“Deşteptătorul”), The Bull’s Eye ("Ochiul Taurului");
Unicornis = Saint Theodore’s White Unicorn (“Calul alb cu corn în frunte
al Sfântului Toader"), etc
to which we add the constellations bearing names similar to the classical ones: the Ram,
the Cowherd, the Archer, the Water Bearer, the Bull, the Scorpion, the Cup, the Raven, the
Hare, etc
One of the most archaic agro-solar traditions in Romania is The dance of the
Căluşari, named also "Căluşul" or "Călucearul" (in Banat), a tradition practised for
9 days, beginning (with the dance of the Sunrise, around a mound) exclusively on the
Whitsun ("Rusalii") English researchers point out that the same tradition was still
celebrated in Ireland in 1940 on the same date (cf. historian Nicolae lorga and architecl
Cristofi Cerchez) The dance, regarded as holy, is performed by 9 characters: “ Vătaful”
(king and pontif), carrying a white flag, club, sword, etc ), “Ceauşul" (with hammer,
knapsack with 9 simples such as garlic, wormwood, etc.) and 7 “ Căluşari” (who represent
the solar horses of Apollo, in 9 dances, with jingle bells, clubs, etc ), besides 2 bagpipe
players ("cimpoieri") and the “Mut" (dumb person) with a whip, etc
This tradition marked also by the number 9 represents the prehistorical farmer's
invocation to the Sun, to favour and protect the harvests against the malevolent actions of
the 9 “ zâne” (fairies), (“ Rusalii” ).
But the Sky was watched for long especially by the pastoral layer of society, for whom
the vault became so familiar that they used stare as guides for orientation in time and space
all the year round (like sailors)

20
This is the reason why the old shepherds are even today best experts in the signs of
the Sky and they are also the ones who still use the răboj.
The pastoral imprint is evident in names of important constellations Cygnus is also
called The Shepherd's Yoke, while Lyra bears the name of Shepherd with Sheep The
latter constellation contains Vega, the brightest star, called the Queen of Stars or the Great
and Beautiful Midnight Star.
The essence of their work, which makes them live in almost permanent touch with
nature, as well as the travels specific to shepherding moving to or from mountain pastures
or farther ones account for the fact that the shepherds were earlier aware of the importance
of astral rhythms
Thus, the Romanian peasants could tell the difference between stars and planets
(which they called stars that do not stay put) and knew the position of the Pole Star, as
related to the axis of the Earth, since they called it The Pillar o f the Sky, The Holy Candle
o f the Sky, The Emperor, Steajărul or Steagirul (viz. pole in the middle of the threshing
area around which the horses turn).
Ever since the 6-th century Jordanes uderlined the knowledge of astronomy of the
Geto-Dacians. In his Historia Getica he referred to the great Dacian priest - Deceneu - who:
"Teaching them Logics demonstrated to them the theory of the zodiac and showed them
the path of the planets and all the astronomic secrets, the way the orbit of the Moon
increases and decreases, and talked to them about the behaviour of the 346 stars during
their quick passage from east to west, going nearer of farther from the celestial pole"
At the same time the country's geographical location, that is the position about the
45° parallel and between the meridians of 20° - 30°, represents the area in the boreal
hemisphere where the visible vault offers the most adequate image. One can
conveniently watch and easily recognise the steady presence of the constellations
required for calculations, such as: Ursa Major (with 7 stars), Ursa Minor (with 7 stars),
Draco (with 17 stars), Cassiopeia (with 5 stars), Auriga (with 6 stars), Pleiades, Lyra, Orion,
Cygnus, Leo, Hercules, Taurus, Canis Major, etc.
With the Romanians, the best known constellations are Ursa Minor (Little Bear, also
called Little Wain or Little Plough) and Ursa Major (Great Bear or Great Wain) They can
be seen all the year round and at any time at night (because they never rise or set, standing
above the horizon) Moreover, The Little Wain has the Pole Star at the end of its shaft
Astronomy is present in the Romanian people s outlook, starting with the southward
orientation of the “prispa" (open verandas) or of the "foişor" (belvedere); the icons, the
churches and tombs always face the east. The older they are, the more deliberately they
seem be, observing the directions of solsticial sunrises. Astronomical concepts have the
power of law with shepherds.
For instance, Pânda Găinuşei is a custom by which the shepherds are obliged to
see the rise of the “Hen” (Pleiades) before the sheep As pointed out in 1993 by Prof.
Dr Vasile Latiş, that is “the professional effort of not allowing the reverse of the flowing
lime, of not diminishing sheep fertility, the effort of “keeping the order of things imposed by
the sheepherd's laws".

21
The FORM of these constellations is of utmost importance. Man imagined them by
uniting stars with straight lines. In this way the sky also illustrates the same PRIMARY
GEOMETRICAL ABSTRACT FORMS.
A comparison with the răboj (tally) signs made us identify more than 25 similar forms,
starting with the simplest ones:
/ The oblique line (of the Puppy)
— The horizontal line (of the Field glass - "Ochean")
^ The angle (of the Hound but also of the Saint Theodore's Unicom)
A The triangle (of the Bull)
^ The lozenge (of Noah's dove but also of the Cup)

\A A The zigzag (of the Lizard)


O The circle (of the “Hora”)
O The circle with marked centre (of the Hen with its brood)
+ The Great and Little Midnight Cross

X In the Altar
Y lo the Crawfish
^ In God's Throne

X In the Mastiff
C In the Sickle
In the Dragon
't ' In the Arrow
< y In the Scythe
< *> In the Hare.

An old Romanian folk saying goes:


Câte-n Lună şi în stele’s scrise - tăt atâtea-s pe Pământ
( As many things are marked on the Moon and stars - ju s t as many are on the Earth )

22
LA VOUTE BOREALE DE LA DACIE AVEC LA NOMENCLATURE PROPRE
AUX ROUMAINS

GRAND
CHIEN

SIRIUS A L AUBE,
/ZORILÀ-
TÀTÀRIA

'UNICORNE'
TROIS SAINTS ROIS
. -MAGES DU SOLEIL
k -LEVANT —

RATEAU]
FLEUVE ERTOA N
JUMEAUX

TAUREAU

CHAR DU DIEU
COCHER .CHEVAL, DON
WOtTURE
POULE AUX
.••.-PETITS

‘h a c h e . \
MEUTE-DES
CABOUCHE, LUPES
!CHAR DU
l -DIABLE SAINTE
POLARE IL Y A 2500 VERGE
A N S ET AUJORDHUI M ARS
IMPEREUR,VEILLEUSE.,
PILIER DU OEL, 1 .LEVRIER

CRAPES
POISSONS
DU CHRIST
DRAGON

GRANDE CROQC DU « POLARE IY À


-MINUIT, RUE A \ 13000 ANS +
. PALANCHE,DU BERGER,

CRAIOVA

OEIL DU ,
s c o r p io n '

LA R E P R É S E N T A T IO N DE LA CHEVRE'
P E R S IS T E D E P U I S LE N É O L I T H I Q U E ET
J U S Q U A U J O U R D HUI D A N S LÉS
TRAC-TONS QU I PRÉCÉDENT JA NOUVELLE A NNEE
LE COCHER DE LA CONSTELLATION A U R IG A ETAIT
LE ROI EMCHTHONIO l «NVBNFiEUR De LA '.'ANJtH
8 RAZE ( MIRES SOLAIRES À 8 RAYONS )
m ir e solare cu

10 Pe hain a un u i p e rs o n a g iu şezând, statue de cca 2200 de ani {sur la chasuble d' un personn age assis, statue
d' environ 2200 ans), din sanctuarul celto-ligur din R o q u e p e rtu s e - FR ANŢA, după Alix B arbet, R o quepertuse el la
polychrom ie en Gaule m endionale à I' epoque prerom aine, D A M I4, 1991, M arseille
11 Pe c u s ă tu ră rom â nească, de cca 60 de ani (sur une coulure roum aine, d environ 60 ans), din R a cça , jud
Suceava, Bucovina- ROMANIA,
12. Pe ce ra m ic ă neolitică, de cca 6000 de ani (sur céram ique néolithique d 'e n v iro n 6000 ans), de T u rd a ş , jud Alba,
Transilvania- ROM ÂNIA, după I Makkay, X, 1969, Alba Regia, S ze kesfehervar
13 Pe s ta tu e m e n h ir, de cca 4000 de ani (sur la statue menhir, d' environ 4000 ans), din R o c h e r d e s D o m s ,
A v ig n o n - FRANŢA, după Jacques Briard, Mythes et sym boles de I' E urope précellique, Ed E rrance, 1987, Paris
14 Incizate pe piatră, de cca 6000 de am (incisées sur le roc, d' environ 6000 ans), în grota din m asivul
F o n ta in e b le a u - FRANŢA; ca şi la M onte B e go- ITALIA
FORMES - MESSAGE: LES SIGNES DU CIEL
LES DESTINS - LES CROYANCES
ORIENTATION SPATIO -TEMPORELLE

Les signes offerts par la voûte céleste, surtout ceux de la nuit, par le groupement des
astres en constellations linéaires - géométriques, etc. ont certainement formé, eux aussi,
une source d’inspiration permanente pour les auteurs du ră b o j( la taille), en dehors de leur
vocation liée au sort des hommes.
Ce n’est pas par hasard, peut-être, que le RĂBOJ [la taille) (qui porte aussi le nom de
RĂVAŞ (missive), RĂBUŞ (la bouche de RA) ou CĂRÂMBAŞ) est lié au Soleil justement
par la racine RA de son nom. On sait que le nom de RA était l'ancienne dénomination du
Soleil (ainsi que du roi) dans la mythologie égyptienne.
Nous relevons le fait que c'est justement ces moments significatifs du Soleil (de son
mouvement apparent, diurne), en relation avec l'homme, qui portent, chez les Roumains,
des noms dont la racine est RA. Ainsi, la parution du Soleil au-dessus de l'horizon, donc
lorsque celui-ci dépasse le seuil des ténèbres, se nomme RÀ-SÀRIT (RA a sauté); en
échange, quand il passe à nouveau dans le monde des ténèbres, pour les humains,
autrement dit, il se couche, cela porte le nom de APUS, c'est-à-dire l'abréviation du
RÀ-PUS (RA est disparu), terme utilisé aujourd'hui encore dans l'Oaş (comme nous le
relève Ana Cicio de Negreşti)
Au début de notre siècle, Ion Otescu et Tudor Pamfile ont eu l'intuition et l'abnégation
de se donner la peine d'enregistrer la nomenclature, tellement unitaire, que les paysans de
toutes les régions habitées par les Roumains, ont donné à la voûte céleste.
Cette complexe nomenclature, différente de celle polythéiste, classique, gréco-
romaine. est propre au peuple de l'espace Carpatho-Danubien-Pontique et représente une
espèce de projection sur le ciel de son entière conception de vie, de travail, du cosmos,
etc , mais surtout concernant sa foi en Dieu
Cet aspect dominant est illustré par plus de 20 dénominations de constellations de
celles environ 40 visibles dans l'hémisphère boréal, constellations qui portent l’empreinte
de la croyance chrétienne, ainsi;
Le Ciel ("Cerul") est la Maison de Dieu, de notre Seigneur Jésus Christ, de la Sainte
Vierge, des Saints et des Cohortes des Anges. Les pans du ciel reposent sur les limites de
la Terre.
Les étoiles ( "stelele") sont les Flambeaux qui s'allument la nuit pour illuminer le
Saint Monde de ceux qui n’ont pas de fin, ainsi que les Soldats du ciel. Chaque homme
a son étoile, qui représente aussi son destin, relié à la constellation (le zodiaque) sous
laquelle il vint au monde. Lors de sa mort, l’étoile de l'homme tombe du ciel
Le Soleil (“Soarele'') = L’Étoile de Dieu (“Steaua lui Dumnezeu "), L’Oeil de Dieu
("Ochiul lui Dumnezeu”), le Saint Soleil, au levant duquel toutes
les étoiles du ciel s’éteignent.
La Lune ("Luna ”) = L’Étoile de la Mère de Dieu (“Steaua Maicii Domnului") ou le
Cierge du Christ (“Lumânarea lui Hristos").

25
L'Étoile Polaire = La Veilleuse du Ciel (Candela Cerului") ou “Steagirul" (qui suggère
("Steaua Polară") l'idée de rotation autour de l'axe de la Terre, en visant
l’Étoile Polaire), Le Pilier ("Stâlpul”) du Ciel, L'Empereur
("împăratul") ou la “Ţagâra".
Cassiopée = Le Trône de Dieu ("Tronul lui Dumnezeu"), ainsi que Le Monastère
(“Mănăstirea"). La Cassiopée porte aussi, dans les Pyrénées, le nom
de Chaise.
Auriga = Le Char de Dieu (“Carul lui Dumnezeu”) ou la Voiture ("Trăsura")
Aquila = L’Aigle de Dieu ( "Vulturul Domnului")
Le Cygne = La Grande Croix de Minuit (“Crucea mare a miezului nopţii”)
(“Lebăda") ou la Fille à Palanche (“Fata cu cobiliţă”) ou la Palanche du Berger
(“Cobiliţa ciobanului").
Le Dauphin = La Petite Croix (“Crucea mică”), la Croix de Main (“Crucea
(“Delfinul”) de mână”) ou la Croix du copain ("Crucea Fârtatului")
La Vierge = La Sainte Vierge ("Fecioara") Marie avec l'Épi ("Spicul") ou Le
Coeur de Notre-Dame ("Inima Maicii Domnului")
Les Poissons = Les Poissons ("Peştii”) du Christ ou les deux Carpes (“Crapii")
avec lesquels le Christ avait nourri les 5000 personnes de la Mer de
Galilée.
L'Écrevisse = L’Écrevisse ("Racul") de Dieu, qui vola le 4e clou, le plus long,
destiné à être enfoncé dans l'ombilique du Seigneur Jésus Christ, en
dehors des 3 autres clous se trouvant dans ses paumes et ses jambes
Orion = Les Trois Rois Mages du Levant du Soleil ("Cei trei crai de la
răsărit") ou les "Trisfetite" ("les trois Saints" en language populaire),
ainsi que la Charrue à Herses (“Plugul cu Rariţele"), le Rateau
("Grebla”), la Faucille (“Secera") ou la Grande Vrille (“Sfredelul Mare”),
de même que St. Jean (en Bucovine).
Pégas = La “Toaca” (planche en bois qu'on frappe au marteau pour annoncer
la messe, mais aussi le Puits ("Puţul") ou le Petit Trou (“Găvadul Mic)
Les Jumeaux = Le Trésor (“Comoara") de Job ou les Frères (“Gemenii") Remus et
Romulus ("Fraţii Remul şi Romul")
Hercule = L’Homme ("Omul").
Persée = Le Char du Diable (“Carul Dracului”), mais aussi la Caboche
(“Căpăţâna") ou la Petite Hache ("Barda")
La Colombe = La Colombe (“Porumbiţa") de Noe, qui annonça la parution de la
terre de labîme des eaux après le déluge.
Ara = L'Autel (“Altarul")
La Voie Lactée = Le Taillis (“Crângul") du Ciel ou encore la Ceinture ("Brâul")
(“Calea lactee”) lumineuse du Ciel ou la Voie de Trajan ("Calea lui Troian")ou celle des
esclaves ( a sclavilor’ ), des aveugles (“a orbilor”), des boiteux ("a şchiopilor")
ou du lait (“a laptelui")
D'après les recherches de l'eţhnologue Ion Drăgoescu, de Bucarest, le peuple
roumain identifie ' auS ce!es.*es distincts. Ceci nous fait connaître la présence d'encore
14 chars, à côté d -s 4 chars deja connus, parmi les constellations:

26
1- La Grande Ourse (UrsaMare ) - Le Grand Char (“Caru Mare") de Trajan,
avec lequel il emmena les vaincus en captivité
2 - La PetiteOurse ("UrsaMică") = Le Petit Char (“Caru Mie") de Trajan, avec
lequel il emmena les richesses de Dacia;
3 - Auriga = Le Char de Dieu ou la Voiture;
4 - Persée = Le Char du Diable, ainsi que la Caboche ou
la Petite Hache.
Les autres noms de chars célestes sont:
5 - Le ir des Anges (“îngerilor");
6 - Le ir de Saint Élie (“llie") qui pourchasse les démons;
7 - Le ir de Saint Théodore (“Toader") à 9 chevaux qui mènent le Soleil vers le Sud
("Miazăzi”) (comme le démontrait aussi, en 1960,
Ştefan Fiorea de Rozavlea, Maramureş);
8 - Le ir de Saint Nicolas ("Nicoarâ”) (nom populaire) qui fait tourner le Soleil vers le
Nord (“Miazănoapte");
9 - Le ir des Frères ("Fraţii") de la Lune avec lequel Ils chargent les graines;
10 - Le ir de Dieu (“Dumnezeu”) avec lequel II transportait la paille dispersée par les
Diables sur la Voie Lactée;
11 - Le
12 - Le
les hébergea);
13 - Le b (avec lequel il transporta ses riche
14 - Le (avec lequel il s'éleva vers le Ciel);
15- Le
16 - Le
17 - Le
18 - Le Char de Ileana Cosânzeana (belle et bonne fée, personnage très connu des
contes populaires roumains, identifiée aussi à la
Lune, soeur du Soleil), ou de la Sânziana.
En Italie aussi, nous retrouvons des noms chrétiens pour les constellations,
spécialement en liaison directe avec la Vierge et Saint Jean.
Et c'est justement “ce Saint Jean qui fut envoyé par Dieu pour mesurer la Terre, la
Terre par la m arche et le Ciel par l'esprit", ainsi que nous le transmet la tradition
populaire, identifiée par Nicolae Densuşianu, en 1892.
La nomenclature de la voûte céleste porte aussi, en Roumanie, l’empreinte de
l’agriculture, c’est-à-dire des observations de la population majoritaire qui, dans son effort
d’agir sur la nature, vit le plus clair de son temps au millieu de cette mère nature, surtout
pendant la période des mois juin - septembre.
Ceci est illustré par la présence de certains noms spécifiques aux outils de
l'agriculture, aux animaux domestiques, ainsi qu'à d’autres aspects qui reflètent I entière vie
des villageois stables, attachés à leur terre. Cette vie, ils l'ont projetée sur la voûte celeste
dans les noms des suivantes constellations:
Orion = La Charrue à Herses, le Râteau, la Faucille, le Grand Perçoir;
Céfée = La Faux (“Coasa") ou la Coporâşca (nom populaire);
Persée = La Petite Hache;

27
La Grande Ourse = Le Grand Char;
La Pelile Ourse = LePetit Char ou La Petite Charrue ( Pluguşor ,tradition
agricole roumaine de la veille de la Nouvelle Année, d'origine
préhistorique;
Andromeda - Rigole du Puits ( Jgheabul puţului ), le Puits,
La Balance = Le Chadouf (“Cumpăna") ou la Balance ("Cântarul");
La Couronne boréale = La “ Hora” (danse spécifique populaire roumaine en ronde), mais
aussi la Pucelle dans la Ronde;
Les Pléiades = La Poule aux petits poussins (“Cloşca cu pui”), la “Găinuşa”, la
“Cioata”, la Truie (“Scroafa”) aux petits pourceaux;
Le Grand Chien = Le Grand Chien (“Dulăul"), dont l'étoile la plus lumineuse, Sirius
("Zorilă”), signifie à l'aube la reprise du travail;
Le Petit Chien = Le Petit Chien (“Căţelul");
Le Chien de chasse = Le Lévrier (“Ogarul");
Le Lion = Le Cheval ou Le Grand “Găvad" (une espèce de dépression
circulaire) ou, plus rarement, le Lion (“Leul");
Le Petit Lion = La Tanière ("Lupària") duLoup ou la Meute des loups;
Pégase = Le Petit “ găvad” ou le Tocsin (“Toaca”);
Lacerta = Le Lézard (“Şopârla");
Sagitta = La Flèche ("Săgeata");
L’Hydre = Le "Zmeu" (nom populaire de “l'Ogre”);
Le Capricorne = Le Bouc (“Ţapul") ou la Corne de la Chèvre (“Cornu Caprei");
Draco = Le Dragon ("Balaurul");
Aldébaran = Le nom populaire (“Luceafărul porcesc") de la grande étoile de
la constellation du Taureau ou Le réveil (“Deşteptătorul"), L’Oeil
(“Ochiul") du Taureau;
La Licorne = Le Cheval blanc à corne sur le front de Saint Théodore
(“Calul alb cu corn în frunte al Sfântului Toader"); en dehors des
constellations: du Bélier (“Berbecul”), du Vacher ("Văcarul”), de l'Archer ("Arcaşul"), du
Verseau (“Vărsătorul"), du Taureau (“Taurul”), du Scorpion ("Scorpionul"), de la Coupe
("Cupa"), du Corbeau ("Corbul"), du Lièvre (“Iepurele"), etc. qui portent les mêmes noms
que les classiques.
L'une des plus archaïques traditions agro-solaires de la Roumanie est "Jocul (La
dance) Căluşarilor", nommé aussi “Căluşul" ou “Călucearul" (en Banat), tradition
pratiquée 9 jours, commençant (par la dance "du Soleil levant" autour d'un tertre)
exclusivement le jour de la Fête de “Rusalii" (Pentecôte). Les chercheurs anglais relèvent
le fait que la même tradition était encore célébrée en Irlande en 1940 et justement à la
même date (d'après l’historien Nicolae lorga et l’architecte Crislofi Cerchez). La danse,
considérée sainte, est présentée par 9 personnages: le “ V ă ta f (roi et grand pontif,
portant un drapeau bjanc, massue, sabre, etc ), le “ Ceauş” (avec marteau, sacoche à 9
simples tels que I ail, I absinthe, etc.) et 7 "Căluşari" (danseurs qui représentent les
chevaux solaires d’Apollon par 9 danses, avec grelots, massues, etc.), en dehors des
deux cimpoieri (chanteurs à cornemuse) et le "mut” (muet) portant un fouet, etc. Marquée
de meme par le chiffre 9, cette tradition représente l’invocation faite par l’agriculteur
préhistorique au Soleil pour qu'il favorise et protège la récolte contre les actions
maléfiques de 9 “ zane” (fées), les "Rusalii".

28
Il faut en même temps souligner que le Ciel fut suivi le plus longuement par cette
couche pastorale de la population, à qui la voûte boréale devint si familière. Les berqers
ainsi que les marins, ont utilisé les étoiles aussi comme repères d'orientation dans le temps
et dans I espace, le long de I année. C'est pourquoi les vieux bergers sont aujourd'hui
encore les meilleurs connaisseurs des signes du Ciel (et c’est toujours chez eux qu’on
retrouve jusqu'à présent la taille (răboj)
L empreinte pastorale a ses représentants dans les constellations importantes
comme le Cygne, dénommée aussi La Palanche du Berger (“Cobiliţa ciobanului") ou dans
la Lyre qui porte le nom de Berger avec ses moutons (“Ciobanul cu oile"), dans laquelle
se trouve Véga, la plus étincelante étoile, nommée aussi la “Reine des Étoiles” ou la
"Grande et Belle Étoile de minuit" (“Luceafărul cel Mare şi Frumos de la miezul nopţii")
Par la manière même de leur travail, qui les fait vivre d'une façon quasi permanente
en contact direct avec la nature, ainsi que par les va-et-vient spécifiques au travail du
berger (“la route vers les hauteurs" et la “transhumance”), les bergers furent parmi les
premiers dans la situation de connaître l'importance “des rythmes" des astres.
Ainsi, le paysan roumain marquait la différence entre étoiles et planètes (qu’il
nommait étoiles qui bougent) et, quant à l’étoile polaire, ils en connaissaient la position
déterminant l’axe de la terre, étant donné qu’il l'avaienl baptisée le Pilier du Ciel, la
Veilleuse du Ciel, l'Empereur, Steajărul ou Steagirui (qui représente le pilier au millieu du
champ de battage, autour duquel tournent les chevaux).
Déjà au VIe siècle, Jordanes soulignait les connaissances astronomiques des Géto-
Daces II se référait (dans son travail Historia getica) au grand prêtre des Daces, Deceneu,
qui: "Leur enseignant la logique., il leur démontra la théorie du zodiaque et leur présenta
toute la marche des planètes et tous les secrets astronomiques, la manière dont l’orbite de
la Lune croît et décroît et il leur exposa les comportements des 346 étoiles dans leur rapide
périple qui les porte de l'Est en Ouest, s'approchant ou s'éloignant du pôle céleste."
En même temps, la situation géographique, c’est-à-dire l’emplacement dans la zone
du 45° parallèle, en corrélation avec celui des méridiens de 20° - 30°, représente la position
de l’hémisphère boréale où la voûte céleste visible offre la plus adéquate image pour
pouvoir observer commodément et reconnaître facilement la présence continue de
certaines constellations nécessaires aux calculs, comme sont la Grande Ourse (avec
7 étoiles), la Petite Ourse (avec 7 étoiles), Draco (avec 17 étoiles), Cassiopée (avec 5
étoiles), Auriga (avec 6 étoiles), les Pléiades, la Lyre, Orion, Cygnus, Léo, Hercules,
Taurus, Caniş Major, etc.
Les plus connues constellations, chez les Roumains, restent le Petit Char (nommé
aussi la Petite Ourse ou le Pluguşoi). ainsi que le Grand Char (ou la Grande Ourse), qui
peuvent être observées toute l'année et à toute heure de la nuit (car elles ne se lèvent
jamais et jamais elles ne se couchent, étant toujours au-dessus de I horizon), mais surtout
parce que le Petit Char possède l’Étoile Polaire au bout de son timon.
L’astronomie est chez elle dans la conception du peuple roumain, à commencer par
l'orientation des galeries extérieures des maisons (prispe), des belvederes (foişoare) vers
le sud; à l’intérieur des maisons, des icônes vers l’est, ainsi que cel e des ®!£®es
tombeaux, orientations qui, plus elles sont anciennes, Plu s . e ?à ri t • , d s
délibérément et dans les directions des levers solsticiaux du Soleil, ju q
bergeries, où elles se sont imposées avec force de loi

29
Par exemple, le Guet des Pléiades (Pânda Găinuşei), par laquelle les bergers
(“păcurarii”) sont obligés à voir le lever des Pléiades avant les brebis, ainsi que le
relevait, en 1993, le professeur dr Vasile Latiş - “et justement l'effort professione! de ne pas
permettre le revers du temps qui coule, de ne pas diminuer la fertilité des moutons et de la
bergerie - l’éffort de respecter l'ordre des choses imposé par les lois de la bergerie
( efortul de a scoate rândul)".
LA FORME de ces constellations que l'homme imagina, en unissant entre elles les
étoiles apparentées par des lignes droites, présente une importance à part. Ainsi, le ciel
illustre, lui aussi, les mêmes FORMES PRIMAIRES GÉOMÉTRIQUES ABSTRAITES
En les comparant à celles de la "râbof (taille), nous avons pu identifier plus de 25
formes présentant des similitudes, en partant des plus simples:
/ La ligne inclinée (du Petit Chien)
La ligne horizontale (de la Lunette)
> L’angle du Lévrier, mais aussi de l'unicorne de Saint Théodore
A Le triangle du même nom ainsi que celui du Taureau

O Le losange de la Palome de Noé, mais aussi de la Coupe


NAA Le zigzag du Lézard
O Le cercle de la Ronde ("Hora")
O Le cercle au centre marqué de la Poule aux petits poussins (“Cloşca cu pui")
+ La Grande Croix de minuit, ainsi que la Petite Croix
X L’autel

Y L’écrevisse

S Le trône de Dieu
X Le mâtin
c La faucille
Le dragon
* La flèche
<y La faux
<X> Le lapin

Ainsi que nous le dit le vieux proverbe populaire roumain-


Toutes choses qui sont inscrites dans la Lune et dans les étoiles
- les memes s'identifient sur Terre - eioues,

30
LA VOLTA BOREALE DELLA DACIA CON LA NOMENCLATURA PROPRIA
Al ROMENI
SARMISEGETUZA REGIA

MASTINO

TÀTÀR1A
ARATRO-CON ■unicorno ^ ™ SAN
■RĂRITE'TRE RE.
[MAGI DEI LEVANTE cucckxo

FIUME RASTREUC
ERIDAN
.GEMELLI

CARRO DI DIO.
COCCHIERE
(.VETTURA CAVALLO
CHIOCCIA CON ' •LEONE
GALENEILA

[ACCETTA. \
TESTONE \ GIRAFFA
’CARRO-DEL V
R DIAVOLO r ---- •*
POLARE DI 2500-ANNI ’
FA ED OGGI,IMPERATORE GRANDE
CANDELA,PALO DEL «
OELO "STEAGIRUL" \ CARRO
•ORSA
TRONO DI OlO
MONASTERO

FALCE VACCARO
truogoud T
-DEL POZZO! FIENAI

LACERTA
*• GOVANEU
■HORA"* NELLA RONDA
GRANDE CROCE STADERA.
DEL MEZZANOTTE. BALANC1A
RAGAZZA A’COUBI
POZZO DELL PASTORE
S1MANDRA * * ---- • UOMO

PASTORE CON
PICCOLA SUE PECORE
AQUARIO CROCCE
SERPENTE.
VIA DEI SMARRITI
AQUILA DI PIO

'OCHIOl

^TRA DIZIO N E DELLA CAPRA INDICA IL PASSARE NELLA


COSTELLAZIONE DEI CAPRICORNO LA STESSA TRADIZIONE
ERA PRESENTE ANCHE NEL CORNWALL
ROŢI SOLARE CU 8 RAZE ( ROUTE SOLARE A 8 RAGGI )

15. Pe lingură din lemn, de cca 50 de ani (su cucchiaio di legno, di cca 50 anni), M oldova- ROMÂNIA.
16. Pe ceram ica din epoca Fierului, de cca 3000 de ani (su ceramica, di cca 3000 anni), din Transilvania- ROMANIA
17 Pe ou, încondeiat, de Paşte, de cca 20 de ani (su uovo Pasquale, dipinto, di cca 20 anni), din Breaza de Jos, |ud
Prahova, Muntenia- ROMANIA
18 Incizie pe piatra, de cca 3000 de ani (incisione sulla roccia, di cca 3000 anni), din Valle di Lanzo- ITALIA, după
Piercarlo Jorio, In principio era la pietra. Ed. Eda, 1980, Torino
FORME - MESSAGGIO: I SEGNI DEL CIELO
DESTINI ■ FEDE
ORIENTAZIONE SPAZIO - TEMPORALE

I segni offerti dalla volta celeste, specialmente di notte, con gli astri raggrupati in
costellazioni lineari-geometriche, di certo offrirono anch'essi una fonte permanente di
ispirazione per gli autori del răboj(la tacca) in più della loro destinazione collegata alla sorte
dell'uomo.
Forse non per caso il RĂBOJ (la tacca), chiamato anche RĂVAŞ o CARÂMBAŞ è
collegato al Sole dalla stessa radice "RA" di suo nome.
Si sa che RA era il vecchio nome del Sole (come anche del re) nella mitologia
egiziana
Ed è da mettere in rilievo il fatto che appunto quei momenti significativi del Sole (nel
suo movimento diurno aparente), nella sua relazione con l'uomo, vengono nominati dai
romeni con termini a radice "RA" Così J'alzare del Sole al disopra dell'orizzonte, cioè
quando "salta" dalle tenebre, chiamasi "RĂ-SĂRIT" ("a sări" in romeno = saltare). Invece,
quando il Sole rientra nel mondo delle tenebre (come lo credevano gli esseri umani), cioè
quando "cala", dicasi in romeno "APUS" - riduzione di "RÀ-PUS" (=ucciso); la forma
completa è utilizzata anche oggi in Oaş, indica Ana Cicio di Negreşti
All'inizio del nostro secolo, Ion Otescu e Tudor Pamfìle ebbero l'intuito e la dedìtizia di
registrare la nomenclatura della volta celeste, tanto unitaria, che usarono i contadini di tutte
le zone abitate dai romeni.
Questa complessa nomenclatura, diversa da quella politeista classica greco-romana,
è propria allo popolo della zona "Carpazi-Danubio-Mar Nero". Essa rappresenta un tipo di
proiezione sul cielo di tutti i concetti di questo popolo sulla vita, sul lavoro, sul cosmos ma
specialmente inquanto a sua fede in Iddio.
Quest'aspetto dominante viene illustrato da più di 20 nomi di costellazioni (dalle
aprossimativamente 40 che si possono vedere nell'emisfera boreale), nomi che portano
l'impronta della fede cristiana Così:
Il Cielo è La dimora di Dio, del nostro signore Gesù Cristo, della Madre di Dio, dei
Santi e degli Angeli. I grembi del Cielo si appoggiano sull'estremità della Terra.
Le Stelle sono I Fumicini che si accendono di notte per dar luce allo Santo
Mondo di "quelli senza fine" come anche i "Soldati del cielo" Ogni uomo ha la sua stella,
la quale rappresenta la sua sorte assecondo la costellazione sotto la quale nacque, a
momento della morte la stella dell'uomo precipita dal cielo.
Il Sole = La Stella di Dio, l'Occhio di Dio o II Santo Sole al levante del quale
le stelle scompaiono dal cielo
La Luna = La stella della Vergine, oppure la Candela di Gesù Cristo
La Stella Polare =La candela del Cielo, come anche "Steagirul" - il Palo del Cielo,
l'Imperatore oppure "Ţagâra".

33
Cassiopeia = Il Trono di Dio come anche il Monastero Anche nei Pirinei
Cassiopea viene chiamata "La Sedia"
L'Auriga = Il Carro di Dio, oppure la Vettura.
L'Aquila = L'Aquila di Dio.
Il Cigno = La Grande Croce della mezzanotte, oppure la " Cobilija" del
pastore o "la Ragazza a Cobiliţa".
Il Delfino = La Piccola Croce, o la Croce portabile, oppure la Croce della
fratellanza.
La Vergine = La Vergine Maria con la Spiga oppure II Cuore della Vergine
I Pesci = I Pesci di Cristo, oppure i due carpi con cui nutrì la folla di
5000 persone presso il mare di Galileia.
II Gambero = Il Gambero di Dio, il quale rubo il quarto chiodo, il più lungo,
destinato ad essere piantato nell'ombilico del Signore all'infuori dei
3 chiodi usati per le mani e i piedi.
Orione = I Tre re magi del Levante, oppure "Trisfetitele" (I Tre santi) ma
anche L'Aratro con le "Rarije" (strumento accesorio dell'aratro), Il
Rastrello, La Falce (mietatrice), Il grande Trivello, o San Giovanni
(nella Bucovina)
Pegasso = La Simandra, ma anche il Pozzo oppure "Găvadul Mic".
I Gemelli = Il Tesoro di Iov, o i Fratelli "Remul" e "Romul" (Remo e Romulo). ‘
Ercole = L'Uomo.
Perseo = Il Carro del Diavolo, ma anche l'Acetta, oppure il Testone (la
Zucca).
La Palomba = La Palomba di Noe, che averti la Fine del Diluvio
L'Ara = L'Altare.
La Galassia = Il Bochereccio del Cielo, oppure la Cintura illuminata del Cielo,
ma anche la Via di Traiano, la Via dei schiavi, La via degli orbi, la Via
dei zoppi, la Via del latte...
Assecondo le ricerche dell'etnologo Ion Drăgoescu, di Bucarest, il popolo romeno
identifico 18 carri celesti, cioè 14 di più dei 4 corrispondenti alle costellazioni già
conosciute:
1 - L’Orsa Maggiore = Il Grande carro di Traiano (col quale porlo i vinti in
schiavitù)
2 - L'Orsa Minore = Il Piccolo carro di Traiano (col quale porto le ricchezze di
Dacia).
3 - l'Auriga = Il Carro di Dio, oppure la Vettura
4 - Perseo = Il Carro del Diavolo, ma anche l'Accetta o il Testone.
Gli altri nomi di carri celesti sono.
5 - Il Carro degli Angeli.
6 - Il Carro di Sant'Elia, che rincorre i diavoli.

34
7 - Il Carro di San Teodoro a 9 cavalli, che portano il Sole verso mezzogiorno
(come lo nominava, ancora nel 1960, Ştefan Fiorea di Rozavlea,
Maramureş).
8 - Il Carro di San Nicola "Nicoară'1che fa voltare il Sole verso mezzanotte
9 - Il Carro dei fratelli dalla Luna col quale caricano la biada.
10-11 Carro del Signore Iddio con cui trasportò la paglia che fu sperperata sulla Via
del latte dai diavoli
11 - Il Carro di San Petro, tirato dalla Luna.
12 - Il Carro di riconoscenza del Signore Iddio e di San Pietro, per la povera donna che
offerse loro ospitalità.
13-11 Grande Carro di lov, con il quale ha portato le sue ricchezze per nasconderle.
14 - Il Piccolo Carro di lov, con il quale si è alzato al Cielo
1 5 - 11 Carro di "Pepelea"
1 6 - 11 Carro di "Crăciun" (di Natale).
1 7 - 11 Carro del Capo d'Anno
1 8 - 11 Carro di "Ileana Cosânziana", o di "Sânziana".
Anche in Italia appaiono nomi cristiani per costellazioni, con speciale riferimento alla
Vergine e a San Giovanni.
Trattasi proprio di quel "San Giovanni che fu mandato dal Signore Iddio afine di
misurare la Terra, la Terra col passo e il Cielo con lo pensiero spirituale", come ci
trasmette la tradizione popolare raccolta, nel 1892, dallo storico Nicolae Densuşianu.
La nomenclatura della volta celeste risente da noi anche l'impronta dell'agricultura.
Cioè il risultalo delle osservazioni della maggioranza della popolazione che, nel suo
sforzo di operare sulla natura, trovasi più direttamente nel ambiente naturale, specialmente
nel periodo giugno-settembre
Questa situazione è illustrata dalla presenza di nomi di utensili specifici all'agricultura,
di animali domestici e di altri elementi, tutti rifletendo l'insieme della fattoria contadinesca
stabile nel quadro dell'abitato rurale.
Eccone i nomi dati alle costellazioni:
Orion = L'Aratro, con la "Rariţa", Il Rastrello, La Falce, Il Grande
Trivello
Cefeo = La Falce fienaia, o la "Coporâşca".
Perseo = L'Accetta.
L'Orsa Maggiore = Il Grande Carro
L'Orsa Minore = Il Piccolo Carro.
Andromeda = Il Truogolo del Pozzo o II Pozzo.
La Bilancia = La Bilancia o II Pesatore.
La Corona boreale = La Circonda o La Giovanetta nella ronda.
Le Pleiadi = La Chioccia con pulcini (la "Cloaţa") o La Galinella, La
Scrofa con porcellini.

35
II Grande cane = Il Mastino con la più luccicante stella, Sirius ("Zorilă"), di cui il
sorgere all'alba segna l'inizio del lavoro
II Piccolo cane = Il Cucciolo o il Cagnolino
Il Cane da caccia = Il Levriero
II Leone = Il Cavallo, o il "Gàvadul Mare" (genere di depressione circo­
lare), di rado il Leone.
II Piccolo leone = La Canea, o il Branco di Lupi
Pegasso = "Gàvadul Mie", la Simandra
Lacerta = Il Lacerto
Sagitta = La Freccia.
L'Idra = L'Orco (“Zmeul”).
Il Capricorno = Il Caprone, Il Corno della Capra
Draco = Il Dragone
Aldebaran (del Toro) = Il Lucifero porcino, la Sveglia o l'O chio del Toro.
Licorno = Il Cavallo bianco unicorno di San Teodoro
E da notare che altre costellazioni come: Ariete, Vaccaro, Arciere, Aquario, Toro,
Scorpione, Coppa, Corvo, Lepre, ... mantengono i nomi classici.
Una delle più archaiche tradizioni agro-solari di Romania è "Jocul'' (La danza)
“Căluşarilor", nominata anche “Căluşul" o “Călucearul" (in Banat), tradizione praticata per
9 giorni, cominciando colla danza del Sole Levante dintorno ad una motta, solamente nel
giorno di "Rusalii" (Pentecoste)
Gli studiosi inglesi rilevano il fatto che la stessa tradizione era ancora celebrata anche
in Irlanda, nel 1940, e proprio alla stessa data (secondo lo storico Nicolae lorga e l'arch.
Cristofi Cerchez).
La danza, considerata santa, è presentata da 9 personaggi: Il “ V ă ta f’ (rè e grande
pontefice, portando uno stendardo bianco, un randello, una sciabola, ecc ), Il “ Ceauş" (con
un martone, un sacco con 9 piante medicinali, come è l'aio, l'assenzio, ecc.) e 7
"Căluşari" (danzatori che rappresentano i cavalli solari di A pollo per 9 danze diverse,
con campanelli, rondelle, ecc ), aH'infuori dei due zampagnari ed il muto portando una
frusta. Marcata dalla stessa cifra 9, questa tradizione rappresenta l’invocazione rivolta
al Sole dagli agricoltori preistorici per favorire e proteggere la raccolta contro le azioni
malefiche delle quelle 9 fate dei “Rusalii" (Pentecoste).
Ma la più lunga osservazione del Cielo venne fatta dal grupo sociale dei pastori
Ad essi il Cielo diventò tanto familiare da usare le stelle quale punto di orientamento
nel tempo e nello spazio per tutto l'anno (come anche ai marinai).
Ed è per questo che oggi ancora i vecchi pastori sono i mialiori conoscitori della

36
la Lira, chiamata "Il pastore con le pecore", costellazione in cui si trova Vega - stella
lucentissima, detta in romeno "La Regina delle Stelle", cioè il grande e bello Lucifero della
mezzanotte
È stato il loro lavoro, che gli faceva vivere in quasi permanente contatto con la natura
come anche il pendolare tipico a questo mestiere (andare su in montagna - scendere dalla
montagna e anche la trasmigrazione periodica, transhumanfa, in luoghi più lontani dal
villaggio), a mettere i pastori tra i primi nell'obbligo di conoscere l'importanza dei ritmi degli
astri
Così il contandino romeno faceva la differenza tra stelle e pianete (che nominava:
stelle che non stano nello stesso luogo), mentre conosceva la posizione della stella potare,
determinando l'asse della terra - poiché la battezzò II palo del cielo, La candela del cielo,
L'imperatore, Steajăruio Steagirul(che è il palo del centro di un'area da trebbiare, attorno
al quale girano i cavalli)
Già dal VI secolo p Ch lordanes sottolineava le conoscenze astronomiche dei geto-
daci (gli avi dei romeni).
Lui si riferiva (nella sua Historia Getica) al grande prete dei daci - Deceneu - che:
"insegnandole la logica, gli ha dimostrato la teoria del Zodiaco e gli ha mostrato l'andatura
delle pianete e tutti i segreti astronomici, la maniera di come cresce e come diminuisce
l'orbita della Luna e gli ha presentato il comportamento delle 346 stelle nel loro rapido
periplo che gli porta dall'Est al Ovest, avvicinandosi ed allontanandosi dal polo celeste".
Allo stesso tempo, la situazione geografica - zona della paralela 45° , correlata alla
zona dei meridiani 20°-30° - rappresenta nell'emisfera boreale la posizione la più
adeguata per osservare e riconoscere facilmente la presenza continua di certe
costellazioni necessarie agli calcoli, come sono: Ursa Major, Ursa Minor, Draco,
Cassiopeia, Auriga, Pleiades, Lyra, Orion, Cygnus, Leo, Hercules, Taurus, Canis Major
Ma le più note costellazioni per i romeni rimangono il Piccolo Carro (chiamato anche
"Piccola Orsa", o "Piccolo Aratro") e il Grande Carro (la "grande Orsa") che possono
essere osservate per tutto l'anno e ad ogni ora della notte (dato che non sorgono e non
scompaiono mai, essendo sempre al disopra dell'orizzonte), come anche per il fatto che il
Piccolo Carro possiede la Stella Polare a l’estremità del suo timone.
L'Astronomia si trova di casa, nella concezione del popolo romeno
Così l'orientamento delle "prispe" (verande aperte), dei "foişori" (belvedere) delle case
- sempre verso Mezzogiorno - ed all' interno delle case, le icone verso Levante, come
anche per le chiese e per le tombe , orientamenti che, quanto sono più vecchi, appaiano
tanto fatii di proposito anche in direzione del sorgere solstiziale del Sole e fino nel quadro
degli ovili dove si sono imposti con forza di legge.
Ad esempio la sorveglianza della Galinella (le Pleiadi) che impone agli pastori di
osservare il levare della Galinella prima delle pecore, come sottolineava nel 1993 il prof,
dott. Vasile Latiş: "è appunto lo sforzo professionale di non permettere il rovèscio del tempo
che scorre, di non diminuire la fertilità dell'ovile e delle pecore, lo sforzo di tirar via il turno
- espressione che corrisponde a: "assicurare a turno a tutti gli possidenti di pecore, la
quantità di latte e di formaggio prevvista per tutta l'estate" (n.trad ). . . .
Di ingente importanza e anche la FORMA di tali costellazioni, che I uomo immagino
unendo le stelle di una costellazione con linee dritte. Così il Cielo illustra anche esso le
stesse FORME PRIMARIE ASTRATTE GEOMETRICHE.

37
Paragonando queste forme a quelle del răboj (la tacca), abbiamo identificato più di 25
forme assomiglianti, principiando con le più semplici:

/ La linea obliqua del Cagnolino


” La linea orizzontale della Luneta
^ L'angolo del Levriero, come anche l'Unicorno di San Teodoro

A II triangolo (come anche quello del Toro)


O II rombo della Palomba di Noe ma anche della Coppa

NAA Lo zig-zag della Lacerta

O Il cerchio della Gironda

O Il cerchio puntato centrale della Chioccia con pulcini

+ La Croce della Grande Croce del mezzanotte come anche la Piccola


Croce portabile
X L'Aitare
Y Il Gambero
S Il Trono di Dio
X Il Mastino
c Il Falce di Orion
e Il Drago
* La Freccia
<y La Falce fienaia
< *> La Lepre.
Come lo mostra il vecchio dicere popolare romeno:
Tutto quanto scritto nella Luna e nelle stelle - ritrovasi anche in Terra.

38
BIBLIOGRAFIE - BIBLIOGRAPHY - BIBLIOGRAPHIE - BIBLIOGRAFIA

AGRIGOROAIEI EUGEN - Ţara neuitatelor constelaţii. Ed Junimea. 1981. laşi


hi AGA LUCIAN - Spaţiul mioritic. 1936. Bucureşti. ,
BRENNAN MARTIN - The Stars and the Stones. Ed. Thames and Hudson. 1983 London
BORD JANET & COLIN - Ancient Mysteries of Britain, Ed. Grafton Books. 1986 London
BRIARD JACQUES - Mythe et symboles de l’Europe préceltique. Ed Errance. 1987. Pans
CANTEMIR DIMITRIE - Descriplio Moldaviae, Societatea Academică Romana, 1872. Bucureşti.
CHARRIÊRE G - Le comput et le monument calendrier des Daces à Sarmisegetuza. Bulletin de la Société
Préhistorique Française, Tome LX f 7-8, 1963, Paris . . __
CERCHEZ CRISTOFI - Cosmogonia, Comunicare la Societatea Arhitecţilor Romani. 1943. Bucureşti.
CRIŞAN I H - Burebista şi epoca sa. Ed Enciclopedică română. 1975. Bucureşti
DENSUŞIANU NICOLAE - Vechi cântece şi tradiţii populare româneşti. Ed Minerva, 1975. BucureşIr
DRAGOESCU ION - Forme de reprezentare a mitului solar în omamentica populara romanească, I IbiSCUB,
Etnografia. 1967. Timişoara * D
DOUMAYROU GUY-RENÉ - Géographie sidérale, Union Générale d Editions. 1975. pans
ELIADE MIRCEA - Traité d’histoire des religions, Ed. Payot. 1949, Paris
GÀLUSCÀ CĂRŞMARIU TATIANA - Moartea şi înmormântarea păstorilor oglindită in balada Mioriţa,
Memoni, Secţia de Filologie şi Literatură, seria IV, tom XI. p 55. Ed Academiei Române, 1989.
Bucureşti.
GETICUS - La Dacia iperborea, Ed. All’insegna del Veltro, versiunea italiană de Claudio Mutti, 1984, Parma.
GUENON RENÉ - Symboles fondamentaux de la science sacrée. Ed Gallimard. 1962. Paris.
JORDANES - Hisloria Getica, Ed. Augsburg. 1515, cf P Larousse. Grand Dictionnaire Universel. 1865,
Pans
JORIO PIERCARLO - In principio era la pietra. Ed Eda, 1980. Torrino
LATIŞ VASILE - Pâstoritul în munţii Maramureşului (Spaţiu, Timp). Ed Marco & Condor, 1993. Baia Mare
MANTA LUCA - Priorităţi geografico-astronomice In Dacia. Re Daciei. Anul I, 2 XI 1992, Bucureşti.
MAKKAY l. - The late neolithic Tordos Group of Signs X. Alba Regia,1969. Szekesfehevar
NICULIŢA VORONCA ELENA - Datinile şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine
mitologică, Tip. Isidor Wiegler, 1903, Cernăuţi.
OTESCU ION - Credinţele ţăranului român despre cer şi stele, Ed. Institut de Arte grafice, Carol Gòbi - s-sor
Ion St Rasidescu, 1907, Bucureşti.
PAMFILE TUDOR - Cerul şi podoabele lui după credinţele poporului român. Academia Română, Bd. Socec,
1915, Bucureşti
PÂRVAN VASILE - Dacia. Ed ştiinţifică. 1972, Bucureşti.
PÀUN SILVIA - Stonehenge Sarmisegetuza - o comparaţie revelatoare. Arhitectura 5, 1988, Bucureşti
PĂUN SILVIA - Civilizaţie autohtonă identitate în timp şi spaţiu - valoare. Revista Academica nr. 3. lanuane
1994, Bucureşti.
PÀUN SILVIA - Identităţi europene inedite ITALIA - ROMÂNIA, versiunea română-italiană 1996 şi versiunea
franco-engleză 1998. Ed Tehnică. Bucureşti
PENNICK NIGEL - The Ancient Science of Geomancy. Ed. Thames and Hudson. 1979. London
PREDA C - Monedele, geto-dacilor. Ed Academiei R.S.R., 1973, Bucureşti
TOMOIOAGă GAVRIL - Bolta cerească, Complex Astronomic Maramureş, 1987. Baia Mare.
VUIA ROMULUS - Căluşarii, dans vindecător. A.A.F., 1924. Cluj
VUIA ROMULUS - Portul popular al Pădurenilor, Ed de Stal pentru Literatură şi Artă, 1958. Bucureşti
VULCÀNESCU ROMULUS - Mitologie română, Ed Academiei Române, 1987, Bucureşti.

BACK COVER ■ Apparent Spiral Movement of the Sun reflected in preistorica! conceptions.
Left- In ITALY - Valcamonica (on stone about 5 000 years old)
Right - In ROMANIA - Gumelniţa-Stoicani-Aldeni (on neolithical ceramics abaut 4 800 years
old. or, similar, on stone, in IRELAND - Newgrange)
CADRAN SOLAR DACIC ( DACIAN SUNDIAL ) DIN ROMÂNIA

20 SECTION THROUGH N-S SUNDIAL AXIS

19. Cadran solar din andezil, de peste 2200 de ani (sundial in andesite, over 2200 years old), din ansamblul dacic, din
piatră, de la Sramissgatuza- Ragia, jud Hunedoara, Transilvania- ROMANIA; Foto 1952, arh. Silvia Păun.
Bucureşti.
20. Plan şl sac|lune prin axul N-S al cadranului (plan and section through North-South axis of the sundial ), după Silvia
Păun, Slonehongo-Sarmisogetuza, o comparaţie revelatoare, Rev. Arhitectura, nr. 5, 1988, Bucureşti.