Luxemburg

Economie

1-Economia de piață stabilă și de venituri mari a Luxemburgului se caracterizează

prin creștere moderată, inflație scăzută, și un nivel ridicat de inovare. Șomajul este de obicei
scăzut, deși acesta a crescut la 6,1% în mai 2012, datorită în mare măsură la efectelor crizei
financiare globale din 2008⁠. Ca urmare, economia Luxemburgului estima pentru 2012 o creștere
neglijabilă.[40] În 2011, potrivit FMI, Luxemburg era a doua cea mai bogată țară din lume, cu un
PIB pe cap de locuitor ajustat pentru paritatea puterii de cumpărare (PPP) de 80.119 dolari.
Luxemburg este pe locul 13 în clasamentul Indicelui Libertății Economice⁠(d) al Heritage
Foundation, pe locul 26 după Indicele Dezvoltării Umane calculat de ONU, și pe locul 4
după Indicele Calității Vieții⁠(d) calculat de Economist Intelligence Unit..

2- Datoria externă a Luxemburgului este extrem de mare atunci când se ia în considerare datoria
externă pe cap de locuitor raportul datorie-PIB⁠.. Datoria externă pe cap de locuitor (2014) este de
$3.696.467 și ca procent din PIB este 3443%, cea mai mare din lume după ambele masuratori.

3-Sectorul industrial, care a fost dominat de oțel până în anii 1960, s-a diversificat pentru a
include produse chimice, cauciuc și altele. În ultimele decenii, creșterea din sectorul financiar a
supracompensat declinul producției de oțel⁠(d). Serviciile, în special cel bancar și de finanțe,
reprezintă cea mai mare parte din producția economică. Luxemburgul este al doilea cel mai mare
centru de fonduri de investiții (după Statele Unite), cel mai important centru din domeniul privat
bancar din zona euro și cel mai important centru european pentru companii de reasigurare. Mai
mult decât atât, guvernul din Luxemburg a avut drept scop atragerea de start-up-uri din domeniul
internetului, Skype și Amazon fiind două din numeroasele companii de internet care și-au mutat
sediul central în Luxemburg.

4-Agricultura se bazează pe ferme mici, de familie.

Luxemburg legături comerciale și financiare deosebit de strânse cu Belgia și cu Țările de Jos

(vezi Benelux), și, ca membru al UE, se bucură de avantajele pieței europene comune.

Cu 171 miliarde de dolari în luna mai 2015, Luxemburg era la acea dată pe locul unsprezece în
lume după volumul de titluri de trezorerie americane deținute. Clasament este însă imperfect,
întrucât unii deținători străini își încredințează obligațiunile unor instituții care nu sunt nici în
SUA și nici în țara de reședință a deținătorului.

Fiscalitate

În anul 2016, mai bine de 340 de multinaționale aveau acorduri fiscale speciale cu autoritățile
luxemburgheze, care le permiteau să ocolească plata unor impozite în valoare de miliarde de
euro. Rulându-și profiturile prin Luxemburg, companiile obțin rate de impozitare mai mici de
1%, față de peste 21% - rata medie de impozitare a profitului în UE, sau 40%, rata de impozitare
a profitului în SUA.
În aprilie 2009, îngrijorarea cu privire la legile secretului bancar din Luxemburg, precum și
reputația sa de paradis fiscal, au dus la adăugarea țării de către grupul G20 în „lista gri” a țărilor
cu practici bancare discutabile. Ca răspuns, țara a adoptat imediat standardele OCDE privind
schimbul de informații, ceea ce a făcut să fie trecută în categoria de „jurisdicții care au
implementat în mod substanțial standardele fiscale internaționale”. În martie 2010, Sunday
Telegraph relata că mare parte din cele 4 miliarde de dolari ai lui Kim Jong-Il aflați în conturi
secrete s-ar afla în bănci din Luxemburg. Amazon.co.uk beneficiază și ea de unele lacune fiscale
din Luxemburg, canalizând venituri realizate în Regatul Unit, după cum relata The Guardian în
aprilie 2012.[51] Luxemburg se află pe locul al treilea după Indicele Secretului Financiar pe 2011,
un clasament mondial al paradisurilor fiscale, puțin în urma Insulelor Cayman. În 2013,
Luxemburg se clasa pe locul al doilea într-un clasament al celor mai sigure paradisuri fiscale din
lume, după Elveția.

Transport

Luxemburg are rețele de transport rutier, feroviar și aerian eficiente. Rețeaua de drumuri a fost
modernizată în mod semnificativ în ultimii ani, având 147 km de autostrăzi care leagă capitala de
țările învecinate. Apariția legăturii de mare viteză TGV cu Parisul a dus la renovarea gării din
Capitală⁠(d) și la deschiderea unui nou terminal de călători la Aeroportul Luxemburg⁠(d). Există
planuri de a introduce în Capitală tramvaie⁠(d) și linii de metrou ușor în zonele adiacente în
următorii câțiva ani.

Numărul de autoturisme la 1000 de persoane însuma 680,1 în Luxemburg — mai mare doar
decât două state, și anume Principatul Monaco și teritoriul britanic de peste mări Gibraltar.[53

Comunicații

Industria de telecomunicații din Luxemburg este liberalizată și rețelele de comunicații

electronice sunt dezvoltate. Concurența dintre diferiții operatori este garantată de cadrul
legislativ Paquet Telecom adoptat de Guvern în 2011, și care transpune directivele europene de
telecomunicații în legislația luxemburgheză. Acest lucru încurajează investițiile în rețele și
servicii. Autoritatea de reglementare ILR – Institut Luxembourgeois de Régulation asigură
respectarea acestor norme juridice.

Luxemburg are rețele de cablu și de fibră optică moderne și utilizate pe scară largă în întreaga
țară. În 2010, Guvernul Luxemburgului a lansat Strategia Națională pentru Rețele de Mare
Viteză, cu scopul de a deveni un lider global în domeniul transmisiilor de date de foarte mare
viteză în bandă largă prin realizarea unei acoperiri complete la nivel național a conexiunilor de 1
Gbit/s până în 2020. În 2011, Luxemburg avea acoperire NGA⁠(d) de 75%. În aprilie 2013,
Luxemburg avea a 6-a cea mai mare viteza de download din întreaga lume și a 2-a cea mai mare
din Europa: 32,46 Mbit/s. Poziția țării în Europa Centrală, economia stabilă și impozitele scăzute
favorizează industria de telecomunicații.

Se situează pe locul 2 în lume la dezvoltarea tehnologiilor de informatică și telecomunicații în

Indicele de Dezvoltare IT&C al ITU și a fost clasat pe locul 8 la nivel mondial în studiul global
al calității conexiunilor în bandă largă realizat în 2009 de către Universitatea din Oxford și
Universitatea din Oviedo⁠(.

Semnele din fața Centrului Drosbach⁠(en) de la Cloche d'or, în orașul Luxemburg.

Luxemburg este conectat la toate marile noduri europene de Internet (AMS-IX Amsterdam, DE-
CIX Frankfurt, LINX Londra),] și la centrele de date prin rețelele optice cu
redundanță.[69][70][71][72][73] În plus, țara este conectată la serviciile virtuale meetme (vmmr) al
operatorului internațional de huburi de date Ancotel. Acest lucru permite Luxemburgului
interconectarea cu toți marii operatori de telecomunicații și cu furnizorii de transfer de date din
întreaga lume. Punctele de interconectare sunt în Frankfurt, Londra, New York și Hong Kong.

Mai mulți furnizori interconectează Luxemburgul cu marile huburi europene de date:

 Teralink (P&TLuxembourg, denumit și EPT Luxemburg: operator curent)

 LuxConnect (acționar: Guvernul) LuxConnect a testat transmisii coerente de semnale de
date la 100G între Luxemburg și Amsterdam în iunie 2011.
 Artelis/Cegecom (furnizor alternativ de telecomunicații în Luxemburg și Saarland)
 Conectivitate prin satelit – Teleports (SES⁠(d)), Broadcasting Center Europe și P&T
Luxemburg Teleport.

Luxemburg este conectat printr-o rețea optică multiplexare în lungime de undă⁠(d), numită
Teralink la mai mulți furnizori de Tier 1 de mai sus, cum ar fi Level3 și Global Crossing.
Teralink oferă conectivitate până la 100 Gbit/s. P&T Luxembourg a stabilit o conexiune IP
coerentă la 100Gbit/s IP între Frankfurt și Luxemburg, cu trafic live în 2011.

IPV6 a fost introdus în țară de către Restena și P&T Luxemburg.

Luxemburg are un Internet Exchange și un Carrier Ethernet Exchange⁠(d) point.

 LU-CIX⁠(d) este Internet Exchange Pointul neutru și comercial înființat în 2009 de către
Cegecom, Datacentre Luxemburg, Global Media Systems, INEXIO, LuxConnect, P&T
Luxemburg și Root eSolutions. Acesta oferă o rută scurtă, rapidă și eficientă către rețelele
europene de Internet.[94][95] În 2012, LIX, Internet Exchange-ul operat de Fundația
RESTENA, a fuzionat cu LU-CIX.[96] În martie 2013, LU-CIX a lansat „Central
European Peering Hub” în scopul de a oferi posibilitatea membrilor săi de a se conecta la
alte programe de reseller ale IX, AMS-IX (Amsterdam), LINX (Londra), DE-CIX
(Frankfurt) și France-IX (Paris), etc.
  LIX este Ethernet Exchange-ul luxemburghez situat în centrul de date certificat de Tier
IV eBRC.

Portalul on-line De Guichet al Marelui Ducat de Luxemburg este un singur magazin online one-
stop pentru cetățeni și întreprinderi pentru efectuarea de diverse operațiuni administrative
(proceduri, formulare on-line, formulare descărcabile și consiliere) prin Internet.

PSA Peugeot Citroën, împreună cu POST Luxembourg⁠(d) ca partener, a introdus o soluție

integrată de telecomunicații mobile pentru dezvoltarea de servicii telematice în Europa.

Comerț și economie

În 2016, cele mai importante sectoare ale economiei Luxemburgului erau: activitățile financiare
și de asigurări (27,2 %); comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile și serviciile de
cazare și alimentație publică (17,1 %) și administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și
asistența socială (15,3 %).

83 % din exporturile Luxemburgului se efectuează în UE (Germania 23 %, Belgia 17 % și Franța

15 %). În afara UE, 3 % din exporturi se realizează către Elveția și respectiv Statele Unite ale
Americii.

Importurile Luxemburgului provin în proporție de 77 % din celelalte state membre ale UE

(Belgia 29 %, Germania 24 % și Franța 10 %). Printre importurile din afara UE, se remarcă cele
din Statele Unite (7 %) și din China (6 %).

!Marele Ducat al Luxemburgului este o ţară de mici dimensiuni, înconjurată de Belgia, Franţa şi
Germania. Destinul său a fost legat, în mod inevitabil, de cel al vecinilor săi. Luxemburgul s-a
aflat, de-a lungul vremurilor, sub stăpânirea multor state şi familii conducătoare, dar a constituit
o unitate politică separată, chiar dacă nu întotdeauna autonomă, începând cu secolul al X-lea. În
prezent este un mare ducat ereditar, cu un sistem parlamentar unicameral. Limba naţională,
luxemburgheza, este înrudită cu germana. De altfel, germana este prima limbă străină învăţată de
luxemburghezi, fiind folosită şi în mass-media. Limba administrativă este franceza. Luxemburg
este ţara cu cel mai mare PIB din Uniunea Europeană. PIB-ul pe cap de luxemburghez depăşeşte
99.000 de euro. Aceste se explică prin faptul că un număr mare de rezidenţi străini sunt angajaţi
în Luxemburg şi, prin urmare, contribuie la PIB-ul acestuia, în timp ce, în acelaşi timp, ei nu sunt
incluşi în populaţia rezidentă. Ţara are o populaţie de doar 511.000 de persoane, alcătuită în
proporţie de 42,9% din cetăţeni ai altor state. La ultima numărătoare, în Luxemburg se găseau
locuitori provenind din 160 de ţări, însă 86% dintre aceştia sunt cetăţeni ai ţărilor Uniunii
Europene. Acum 100 de ani, Luxemburgul era cunoscut în întreaga lume pentru producţia sa de
trandafiri. Cele 260 de specii de trandafiri cultivate reprezentau baza celui mai important flux de
export al ţării. În secolul al XX-lea, ţara a cunoscut o creştere economică puternică graţie
exploatării bogatelor zăcăminte de fier. La apogeul acesteia, un sfert din populaţie lucra în
industria oţelului, care constituia două treimi din economia ţării. După ce în anii '70 industria
siderurgică a suferit o criză la nivel mondial, ca urmare a supraproducţiei, minele de fier s-au
închis. Luxemburgul s-a reorientat spre sectorul financiar-bancar, care s-a dezvoltat spectaculos
în urma deciziilor guvernanţilor de a menţine un nivel scăzut al taxelor şi impozitelor. În doar
trei decenii, Luxemburgul a devenit cel mai important centru financiar al Europei

Pe lângă atuurile fiscale, Marele Ducat a profitat şi de excelenta pozitionare geografică. Conform
statisticilor Eurostat, 40% din averea existentă în UE este concentrată pe o rază de 500 de km în
jurul Luxemburgului. Dacă aria este extinsă la 700 de km, averea din această zonă reprezintă
70% din totalitatea bogăţiilor aflate în Uniunea Europeană. Nu-şi expun public vieţile În
Luxemburg, oamenii au adesea familii numeroase. Este normal pentru ei să fie crescuţi într-un
oraş şi să rămână acolo pentru tot restul vieţii lor. Prin urmare legăturile şi obligaţiile faţă de
ceilalţi membri ai familiilor lor sunt foarte strânse. Părinţii joacă un rol important în viaţa
copiilor lor, alegând adesea educaţia şi cariera pe care le vor urma moştenitorii lor. Astfel, se
poate spune ca există o formă de ierarhie socială, care este cât se poate de evidentă. Majoritatea
celor care traiesc în Luxemburg sunt de religie romano-catolică, iar majoritatea sărbătorilor
catolice sunt sărbători naţionale. Locuitorii din Luxemburg au tendinţa de a nu-şi expune public
vieţile. Ei sunt apropiaţi faţă de prieteni şi familie, dar nu şi faţă de străini. Foarte rar vezi pe
cineva afişându-şi emoţiile sau alte laturi ale comportamentului, în afara casei. Ei nu pun de
regulă întrebări personale, întrucât le respecta celorlalţi intimitatea. Linia de demarcaţie dintre
afaceri şi viaţa personală este extrem de evidentă. Oamenii sunt prieteni la muncă, dar relaţiile de
la birou sunt separate de cele din sfera socială. Locuitorii din Luxemburg au cel mai mare salariu
minim. Aceştia primesc 1.801 euro pe lună, bani garantaţi de legislaţie. Potrivit datelor Eurostat,
salariile minime lunare în statele Uniunii Europene variază între 1.801 euro în Luxemburg şi 138
de euro în Bulgaria. În România, salariul minim este de 162 de euro pe lună. În ciuda nivelului
de trai ridicat, locuitorii din Luxemburg nu apar în fruntea clasamentelor celor mai fericiţi
oameni din lume. De altfel, luxemburghezii cumpără mai multe ţigări şi alcool de persoană decât
în oricare altă ţară din lume. Populaţia consumă 84,4 litri de bere pe an, iar berea constituie doar
14% din alcoolul consumat în Luxemburg. De aici rezultă că în medie, luxemburghezii beau 603
litri de alcool pe an. Relaţiile dintre România şi Luxemburg Relaţiile diplomatice dintre
România şi Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, la rang de legaţie.
La 12 noiembrie 1966, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de
ambasadă, dar România a continuat să fie reprezentată prin ambasadorul rezident la Bruxelles. În
februarie 1992, a fost deschisă la Luxemburg o ambasadă rezidentă.

I. INFORMAŢII GENERALE

Denumirea oficială Marele Ducat de Luxemburg

Suprafaţa 2.586 km2
din care 87% - terenuri agricole şi silvice,
8,4% - construcţii,
4% este acoperită de căi ferate, autostrăzi şi
căi fluviale
Populaţia totală 455.000 (din care 83.832 populaţia capitalei
Luxemburg cu 60% străini)
 277.600 (61%)
177.400 (39%)
dintre care rezidenţi luxemburghezi 65.700 (14,5% din populaţia totală)
rezidenţi străini: 22.400 (4,9% din populaţia totală)
dintre care portughezi: 18.800 (4,1% din populaţia totală)
francezi 16.100 (3,5% din populaţia totală)
italieni 10.400 (2,3% din populaţia totală)
belgieni
germani
Capitala Luxemburg
Limbile oficiale Luxemburgheza
Franceza, Germana
Moneda Euro
Pib /locuitor cca. 62.000 Euro (la nivelul 2006)

II. STRUCTURA DE STAT

Marele Ducat de Luxemburg face parte din Uniunea Benelux, împreună cu Regatul Belgiei şi
Regatul Ţărilor de Jos. Statul luxemburghez este o monarhie constituţională, care funcţionează
într-un regim de democraţie parlamentară. În conformitate cu constituţia din 1868, puterea
executivă este exercitată de Marele Duce şi Guvern.

Puterea legislativă aparţine Camerei Deputaţilor, aleşi direct pentru o perioadă de cinci ani. Pe
lîngă Camera Deputaţilor activează un al doilea corp „Consiliul de Stat” (Conseil d'État) care
este format din 21 de consilieri numiţi de duce, şi are rol consultativ în elaborarea legilor.

Marele ducat are trei tribunale inferioare (justices de paix; în Esch-sur-Alzette, în Luxembourg şi
în Diekirch), două tribunale districtuale (Luxembourg şi Diekirch) şi o Curte Superioară de
Justiţie (Luxembourg), care include Curtea de Apel şi Curtea de Casaţie.

Există şi un tribunal administrativ, o Curte Administrativă şi o Curte Constituţională, toate în

oraşul Luxemburg.

Marele Ducat de Luxemburg este format din două regiuni: Oesling (în partea de nord a ţării,
respectiv în zona Munţilor Ardeni) şi Gutland (în partea de centru şi sud a ţării) cu terenuri
agricole şi zona industriei siderurgice.

Luxemburgul este împărţit în 3 districte, 12 cantoane şi 118 comune care au autonomie şi

persoane juridice, fiind conduse de Consiliile Comunale. Cele mai populate comune sunt
Luxemburg (74.400 locuitori), Esch-sur-Alzette (28.000 locuitori), Differdange (19.000
locuitori).
III. ECONOMIA

Marele Ducat de Luxemburg este unul din cele mai mici state membre ale Uniunii Europene.
Aşezarea sa geografică strategică, dezvoltarea continuă a relaţiilor externe, dimensiunea
economiei luxemburgheze determină poziţia înalt ocupată de Luxemburg între statele dezvoltate
din Europa.

Marele Ducat de Luxemburg reprezentă o puternică concentrare de capital, datorită marii

mobilităţi a forţei de muncă şi dezvoltării sectorului financiar-bancar. Efectele acestor atuuri au
fost întărite de un şir de măsuri fiscale şi bugetare care au făcut din economia luxemburgheză un
teren atractiv pentru implementarea şi dezvoltarea mediului de afaceri.
De menţionat că, Marele Ducat de Luxemburg este un partener economic şi politic recunoscut şi
fiabil la nivel european şi internaţional şi face parte integrantă din unul din cele mai mari spaţii
economice şi monetare din lume. Marele Ducat joacă un rol motrice în dezvoltarea Marii
Regiuni, spaţiului economic transfrontalier constituit de Luxemburg şi regiunilor vecine din
Germania, Franţa şi Belgia.
Economia stabilă, puternică a Marelui Ducat de Luxemburg prezintă creştere moderată, inflaţie
redusă şi şomaj redus.
Caracteristicile de bază ale economiei luxemburgheze sunt:
- fiind un stat foarte mic, are o largă deschidere spre integrare şi schimburi comerciale;
- schimbările structurale foarte rapide în economie (în domeniul producţiei, utilizării forţei de
muncă şi relaţiilor economice externe);
- promovarea unei politici de diversificare economică;
- un standard de viaţă foarte ridicat determinat de existenta unor sectoare foarte productive;
- piaţa financiară (sectorul bancar, asigurările si reasigurările) constituie un sector important al
economiei luxemburgheze, care plasează această ţara pe locul 4 în cadrul UE şi 7 între marile
pieţe financiare ale lumii.

Distribuţia pe sectoare de activitate

Sectorul serviciilor este principala ramura a economiei luxemburgheze, in special prin
dezvoltarea sistemului bancar, a telecomunicaţiilor, transportului aerian (Cargolux, companie
luxemburgheză – printre lideri în Europa) si audiovizualului.

Merită de menţionat şi rolul pe care îl joaca Marele Ducat de Luxemburg in domeniul

audiovizualului european, găzduind două dintre cele mai mari companii în domeniu, respectiv
Grupul RTL-CTL, principalul producător de programe radio şi televiziune din Europa şi
Societatea Europeană a Sateliţilor, SES Global, lider mondial absolut în domeniul transmisiilor
prin satelit.
Industria luxemburgheză s-a dezvoltat în jurul industriei siderurgice care a dominat economia
ţării pîna la criza din anii 1970, cînd a fost restructurată şi modernizată. Acesta a fost şi punctul
pentru diversificarea industriei, prin apariţia altor noi ramuri, printre care industria chimică, a
cauciucului şi maselor plastice precum şi sectorul construcţiilor.
Agricultura se bazează pe mici ferme familiale. Creşterea animalelor (bovine şi porcine) este
adevărata bogăţie a agriculturii luxemburgheze.
127 000 ha din terenurile Luxemburgului sunt agricole. Terenurile arabile constituie 46 %,
păşunile - 52 %, podgoriile şi alte culturi - 2 %.
Sistemul financiar
În ultimele decenii, în Marele Ducat de Luxemburg, creşterile în sectorul financiar au compensat
declinul oţelului. Serviciile, în special cele legate de bănci, ocupă un segment tot mai important
al economiei.
Din punct de vedere politic sectorul financiar este sub tutela Ministerului Trezoreriei şi a
Bugetului. Politica fiscală dimpotrivă ţine de competenţa Ministerului Finanţelor.
În Luxemburg activează mai mult de 150 de bănci. Sectorul financiar-bancar asigura 12% din
locurile de munca, 40% din încasările fiscale şi 68% din surplusul balanţei serviciilor.
Tabel general al băncilor (situaţia la 31.12) 1990 , 2000 - 2006
1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Anul
Specificaţia
Numărule instituţiilor 177 202 189 177 169 162 155 156
Persoane angajate 16 335 23 035 23 894 23 300 22 513 22 549 23 224 24 752
Suma bilanţurilor (în miliarde €) 309,4 647,7 721,0 662,6 656,0 695,1 792,4 839,6
Creanţe total 260,9 446,4 510,1 473,3 464,4 499,0 552,5 579,2
Creanţe bănci 186,8 317,3 364,8 346,4 346,6 377,7 405,9 417,9
Creanţe clientelă 74,1 129,1 145,3 126,9 117,7 121,3 146,6 161,3
Depuneri total (en milliards €) 269,7 521,4 573,8 524,6 526,7 560,7 641,6 682,9
Depuneri bănci 145,3 297,7 346,4 314,1 308,3 329,8 386,0 386,1
Depuneri clientelă 124,4 223,7 227,4 210,5 218,4 230,9 255,6 296,8
Rezultatul net după impozite(în
0,5 2,4 2,8 2,7 2,9 2,9 3,5 5,7
miliarde €)

În funcţie de statutul juridic şi de originea geografică, băncile prezente în Luxemburg pot fi

clasificate în trei mari categorii: instituţii de drept luxemburghez; sucursale ale unor bănci
originare din statele membre UE şi sucursale ale unor bănci originare din state din afara UE.
Structura de rezistenţă a pieţei financiare este reprezentată de patru elemente principale:
1) Activitatea interbancară;
2) Private Banking: peste jumătate din numărul băncilor provin din ţările limitrofe, la acestea
adăugându-se băncile de origine elveţiană, americană şi scandinavă; piaţa financiară se bazează
pe o clientelă internaţională, în căutare de o gamă vastă de produse financiare şi de investiţii,
într-un cadru fiscal atractiv;
3) Organismele de plasament colectiv: centrul financiar luxemburghez este liderul incontestabil
în comercializarea transfrontalieră a fondurilor de investiţii;
4) Asigurările prin liberă prestare de servicii (LPS): serviciile luxemburgheze în domeniul
asigurărilor oferă importante facilităţi în materie de transmitere de patrimoniu.
Luxemburgul are legături comerciale şi financiare în special cu Belgia şi Olanda, şi ca membru
al UE, se bucură de avantajele pieţei libere europene. Luxemburgul are cel mai mare PIB per
capita din lume (cca. 62.000 Euro în 2006). În 2006 şomajul constituia 4,4% din forţa de muncă.
Printre atuurile spaţiului economic luxemburghez se numără:

- cea mai mica rată a TVA-ului din Europa

- cea mai mică rată la nivel european privind impozitul pe venitul persoanelor fizice: 38%
- rată privind impozitul pe venitul societăţilor mai mică decât a vecinilor săi, în Luxemburg
constituie 30,38%
- o mare stabilitate economică şi politică, evidenţiată şi de un nivel al datoriei publice de numai
4,9% din PIB (pentru anul 2003), faţă de 63% în Franţa, 64,2% în Germania, 100,5% în Belgia.
Numeroase întreprinderi multinaţionale au ales Luxemburgul pentru a-şi dezvolta aici importante
centre de producţie, investigaţii şi dezvoltare. Mari grupuri internaţionale din domeniul
comerţului electronic şi tehnologiilor informaţionale şi-au stabilit sediul european chiar şi
mondial la Luxemburg. Ca exemplu, în prezent Luxemburgul găzduieşte sediul companiei
ARCELOR, firma reprezentativă în domeniul industriei siderurgice, rezultată din fuzionarea
societatilor luxemburgheze ARBED, franceză UZINOR si spaniolă ACERALIA.
Integrarea economică şi poziţia geografică a ţării explică de ce numeroase grupuri industriale şi
comerciale străine s-au stabilit la Luxemburg pentru a pătrunde pe piaţa europeană şi mondială.
Cu numeroasele sale avantaje Luxemburgul este poarta de intrare ideală pentru a accede pe
marea piaţă europeană.
Resurse naturale: Luxemburgul dispune de resurse naturale limitate. Pentru asigurarea activităţii
economice este importă marea majoritate a materiilor prime.
Produsul intern brut: 29,4 miliarde Euro – la nivelul anului 2006.
Creştere economica :
9%
2000
2001 1,5%
2002 2,5%
2003 2,9%
2004 4%
2005 4,5%
2006 5,5%

Rata inflaţiei: 1,54% (octombrie 2006)

Şomaj: 4,4% (2006)
Comerţ Exterior: valori înregistrate la sfîrşitul lunii august 2006 – total - 17,6 miliarde Euro, din
care export - 7,4 miliarde Euro si import - 10,2 miliarde Euro, cu un sold al balanţei comerciale
negativ - 2,8 miliarde Euro. Cca. 87% din volumul total al schimburilor comerciale ale
Luxemburgului au fost realizate cu ţările membre ale Uniunii Europene (84% din exporturi si
90% din importuri).
IV. MEDIUL DE AFACERI ŞI CLIMATUL INVESTIŢIONAL

Ministerul Economiei şi Societatea Naţională de Credit şi Investiţii dispune de un şir de

instrumente menite de ajuta crearea întreprinderilor de producere şi tehnologii, Ministerul
Claselor Mijlocii, Turism este competent pentru întreprinderile comerciale, de artizanat şi turism
Regimul fiscal
Dispoziţiile fiscale luxemburgheze sunt publicate în "Codul fiscal luxemburghez", care conţine şi
unele comentarii ale specialiştilor din domeniu. Structura sistemului fiscal luxemburghez este
comparabilă celui german în ceea ce priveşte impozitul comercial şi impozitul pe proprietate şi
celui francez sau belgian în cazul taxării dreptului de înregistrare. La nivelul impozitelor
indirecte, Luxemburgul aplică sistemul taxei asupra valorii adăugate, legislaţia în domeniu fiind
conformă directivelor Uniunii Europene.
Regimul vamal
În materie de drepturi vamale, Luxemburgul în calitate de membru al Uniunii Europene aplică
tariful vamal al Uniunii Europene şi reglementările comunitare în domeniul legislaţiei vamale şi
politicii agrare comune.
În virtutea Tratatului Uniunii Economice Belgo-Luxemburgheze, Luxemburgul şi Belgia
formează un singur teritoriu vamal şi legislaţia belgiană în materie este adaptată şi pentru
Luxemburg.
De menţionat că unele mărfuri sunt interzise sau supuse unor formalităţi particulare, ca de
exemplu medicamentele, deşeurile, animalele vii.
Sistemul de taxare şi impozitare
Încasarea impozitelor se face prin intermediul a trei administraţii distincte:
a) Administraţia Contribuţiilor Directe (www.impotsdirects.public.lu) - pentru impozitele asupra
veniturilor,
b)Administraţia Înregistrărilor şi Domeniilor - pentru taxa asupra valorii adăugate, taxele de
timbru, înregistrări, ipoteci, succesiuni, amenzi, precum şi unele taxe pentru protecţia proprietăţii
intelectuale,
c) Administraţia Vămilor şi Accizelor - pentru taxele vamale şi accize.
Luxemburgul are nivelul de impozitare cel mai redus din Uniunea Europeană, respectiv
impozitul pe venituri atinge 30,38% (din care contributia pentru fondul de pensii 16% - 8%
platita de angajator si 8% de angajat, asigurarile de sanatate 7,5% - 2,6% platita de angajator si
4,9 % de angajat, fondul pentru somaj 4% etc), impozitul pe profit este de 22%, taxele locale cca.
7,5%.
In Luxemburg se aplica urmatoarele cote de TVA (www.aed.public.lu).:
3% (pentru produsele alimentare, cărţi şi reviste, medicamente, apă, produse agricole şi altele de
stricta necesitate),
6%, (pentru gaz şi electricitate),
12% (pentru produsele intelectuale, produse publicitare, mazut),
si taxa generala de 15%.
Accesul pe piaţă
Fiind membră a UE, Luxemburgul aplică reglementările comunitare valabile pentru toată
Uniunea.
Cu toate că UE duce o politică de comerţ extern destul de liberală, există totuşi un şir de
restricţii, în special la nivelul produselor agricole, reieşind din aplicarea PAC (politica agricolă
comună): aplicarea compensaţiilor la importul şi exportul produselor agricole pentru a favoriza
dezvoltarea agriculturii în UE.
Criza provocată de aşa numita boală a „vache folle” a impus autorităţile europene sa înăsprească
măsurile fitosanitare pentru a se asigura de calitatea cărnii importate în UE şi care circulă pe
teritoriul UE. Principiul de precauţie este foarte larg privilegiat, în caz de suspecţie, importul este
interzis pînă la demonstrarea non nocivităţii produselor.
Deschiderea unei societăţi comerciale
Potrivit constituţiei din 1868 şi principiilor care au inspirat modificările ulterioare, libertatea
comerţului şi industriei, precum şi dreptul de a constitui întreprinderi sunt garantate pentru toţi
cetăţenii luxemburghezi. Aceste drepturi sunt recunoscute, în virtutea Tratatului asupra Uniunii
Europene, şi resortisanţilor statelor membre ale UE, precum şi oricărui alt străin, resortisant în
Luxemburg al unui stat necomunitar.
Autorizarea constituirii de societăţi este reglementata printr-o serie de legi specifice pentru
diferite profesii.
Astfel, legea din 28 decembrie 1988 reglementează accesul la profesiile de artizan, comerciant şi
industriaş.
Pentru constituirea unei întreprinderi în Luxemburg este necesară să se completeze un formular
special care se depune la Ministerul Claselor Mijlocii împreună cu statutul societăţii respective.
Ministerul Claselor Mijlocii acordă autorizaţia solicitată după obţinerea avizului favorabil din
partea comisiei administrative însărcinată să examineze condiţiile de calificare şi de onorabilitate
a întreprinzătorului.
Cererea, în cazul unui solicitant particular, trebuie să fie însoţită de un document din care sa
rezulte onorabilitatea acestuia şi calificarea sa profesională, precum şi actul constitutiv al
întreprinderii.
În cazul solicitării din partea unei persoane juridice, respectiv al unei societăţi, se cer aceleaşi
formalităţi, însă este suficient ca şeful întreprinderii sau persoana însărcinată cu conducerea
acesteia să îndeplinească condiţiile de calificare profesională. Aceleaşi dispoziţii se aplică şi în
cazul sucursalelor societăţilor străine.
Autorizaţia de funcţionare este strict personală şi are o durată nelimitată. Ea poate fi revocată
pentru motive întemeiate şi îşi pierde valabilitatea în cazul neutilizării sale timp de doi ani de la
data acordării.
În cazul unui eventual refuz din partea Ministerului Claselor Mijlocii există posibilitatea
întroducerii unui recurs la un tribunal administrativ, în decurs de o lună de la data notificării
refuzului.
După obţinerea aprobării necesare, noua societate trebuie înscrisă, în termen de o lună, la
Registrul Comerţului şi al Societăţilor, precum şi la Administraţia Contribuţiilor Directe, la
Administraţia Înregistrări şi Domenii, precum şi la o Casă de Pensii şi la o Casă de asigurări
pentru boli profesionale, si Asociaţia de Asigurare contra Accidentelor.
În funcţie de specificul societăţii respective mai este necesar aprobările de rigoare din partea
Ministerului Muncii sau Ministerului Mediului, precum şi al primăriei localităţii unde îşi
desfăşoară activitatea întreprinderea.
După îndeplinirea tuturor formalităţilor înfiinţarea societăţii trebuie publicată în "Memorial"
partea C - "Recueil Spécial des Sociétés et Associations". Actele şi extrasele de acte sunt
opozabile terţilor numai după publicarea lor în Memorial.
Orice modificare ulterioara este permisă numai în forma cerută de statutul societăţii, în limba
franceza, germană sau engleză. În cazul utilizării limbii engleze o traducere în limba franceză
este solicitata.
Detalii cu privire la constituirea societăţilor în Luxemburg, precum şi alte informaţii pot fi
obţinute de la Camera de Comerţ luxemburgheză sau pe pagina WEB: http://www.cc.lu .
Piaţa de consum internă
Piaţa de distribuire în Luxemburg este concentrată în jurul a patru mari companii:
- grupul naţional Cactus care este liderul distribuitor în Luxemburg şi dispune de 22 filiale în
toată ţara;
- Grupul Louid Delhaize, al doilea actor luxemburghez în distribuire.
- Grupul Monopol
- Grupul Auchan
Aceste patru mari grupuri împăţesc piaţa luxemburgheză. Puterea de cumpărare a
luxemburghezilor este cea mai ridicată din lume.
Protecţia proprietăţii intelectuale
Solicitările de înregistrare a patentelor, mărcilor, desenelor şi modelelor se depun în primul caz
la direcţia Proprietăţii Intelectuale a Ministerului Economiei şi Comerţului, în celelalte cazuri la
Oficiul Benelux a Proprietăţii intelectuale. (www.eco.public.lu)