GLANDELE PARATIROIDE

Au rol in homeostazia calciului .

Sunt locaizate pe fata posterioara a tiroidei – polul superior si inferior tiroidian (la fiecare
pol).
- Variaza ca numar, forma , dimensiune
- 90% din populatie au 4 glande paratidoide
- Forma ovoidala , dimenisuni mai mici de 0,5 cm ,axul lung 6 mm si latime de 3 mm
- Sunt mici , foarte usoare,per asamblu au 400 mg.
- Nu putem sa traim fara ele.
Origine
- Endoderm –glandele inferioare din punga 3 endobranhiala si glandele superioare din
punga 4 endobranhiala
Organizare histologica
Fiecare glanda are o capusula conjunctiva,fibroasa,subtire prin care este separata de tesutul
glandular adiacent, de glanda tiroida. Intre cele doua capsule se afla ,de regula, o cantitate
mica de tesut conjunctiv lax. Nu rareori se poate intampla sa fie in capsula tiroidei sau chiar
in parenchimul tiroidian.
Nu este compartimentat in lobi si lobuli , ci sunt organziate in cordoane celulare printre care
se afla capliare fenestrate .
Exista 2 tipuri de celule :
- Cel principale
- Cel oxifile/acidofile
Aspectul parenchimului variaza in raport cu varsta individului. La copilul mic, exista doar
celule principale si apar si cele oxifile la varsta de 5-7 ani, ele cresc numeric ajungat ca in
perioada pubertara intr-un procent de 3% din volumul glandei.
Cresterea numerica poate fi observata si la persoane varstnice cand se formeaza noduli
de celule oxifile ( care sunt asemanatori cu niste tumori ). Apare o involutie adipoasa
odata cu cresterea in varsta.
Exista de asemenea si o involutie adipoasa cu modificari functionale si structurale :
- Creste cantitatea de tesut adipos (devine 60–70% din volumul glandei )
- Scade volumul de parenchim .
1. Celulele principale
 Au talie mica , diametru de 8 microni , aspect poligonal
 Nucleul central , rotund
 Citoplasma are tinctorialitate in functie de activitatea celulara
 Bogate incluziuni de : - glicogen si lipide
-lipofuscina ( cand imbatranim se acumuleaza in celule )
In ME:
 Caracterele unei celule implicate in sinteza si secretie de proteine : RER , mitocondrii
si complex Golgi .
 Granule de secretie cu dimensiuni de 200-400 nm care se pot intalni : la interior , pe
langa nucleu si au dimens mai mare si la periferie , mai mici .
Rol
 In sinteza si secretie de PTH care poate actiona impreuna cu calcitonina
asupra metabolismului fosfocalci.
 PTH are efect hipercalcemiant si actioneaza pe os ( mobilizeaza calciul prin
activarea ostecolastelor – care nu prezinta receptori,ci la nivelul
 osteobalstelor care odata stimulate determina eliberarea unui factor de
stimulare pt osteoclaste ) , tub digestiv ( creste absorbtia intenstinala ) si
rinichi ( creste reabsorbtia ) . Poate actiona direct sau cu vitamina D3.
 Calcitonina actioneaza pe os(introducerea Ca in matricea organica a osului) si
rinichi (eliminarea de Ca).
2. Celule oxifile ( acidofile)
Sunt mai mari si poligonale, diametru 10 um
La MO
o Citoplasma e intens acidofila si fin granulara
o Nucleul mic, picnotic ( ceea ce marcheaza intrarea in procesul de involutie)
La ME
o Acidofilia e determinata de numarul mare de mitocondrii modificate ( forme
bizare ) care nu isi indeplinesc rolul obisnuit .(prezente peste tot)
o RE slab reprezentat
o Lipsesc granulatiile de secretie => celula inactiva din punct de vedere endocrin
o Lipsesc alte organite celulare
Rol
o Reprezinta un stadiu al evolutiei celulelor principale .(intrarea lor in involutie)
o Cele doua tipuri de celule sunt de fapt stagii diferite ale aceluiasi tip celular.

GLANDE SUPRARENALE
 Adrenale ( ad=langa, rena=rinichi)
 Prima data a fost descrisa de Galen care a zis ca e un tesut renal accesoriu . Dupa
functia sa a fost explicata de Thomas Addison .
 Exista o diferenta de forma intre cele 2. Cea dreapta are o forma foarte diferita,spre
deosebire de cea stanga care este mai constanta in forma,semiluna.
 Sunt glande mari cu urmatoarele dimensiuni:lungime 6cm ,latime 2cm, grosime 0,5
cm
 Sunt usoare ( impreuna nu depasesc 8 gr)
 Prezinta capsula fibroasa proprie din care se desprind septuri fine cu vase si nervi, dar
care nu compartimenteaza parenchimul
 Sub capsula exista 2 zone diferite macroscpic si microscopic : zona periferica
(palida,usor galbuie) slab luminata cu aspect striat reprezentata de
corticosuprarenala ( reperezinta 80-90% din glanda . Aceasta inconjoara zona
centrala, mai intunecata(brun-maroniu) reprezentata de medulosuprarenala (10-
20%)
 CSR,MSR(distincte embriologic,morfologic,fiziologic) sunt glande diferite care in
timpul embriogenezei au raport una cu cealalta si se influneteaza reciproc . Limita
intre cele 2 nu este distincta nici macar din punct de vedere histologic.
 Intre cele 2 exista o diferenta de tinctorialitate :
o CSR are celule cu citoplasma acidofila .
o MSR are celule cu citoplasma bazofila .
Origine :
CSR are originea in mezoderm din epiteliul cavitatii celomice . Secreta hormoni
steroizi sub controlul ACTH.
 MSR are origine neuroectodermala din crestele neruale . Secreta catecolamine sub
control nervos ( sistem nervos vegetativ simpatic )
Vascularizatie
Din arterele suprarenala superioara(artera diafragmatica inferioara) , suprarenala
mijlocie(aorta) si suprarenala inferioara(artera renala) se desprind artere capsulare.
Din acestea rezulta niste ramuri subcapsulare numite :
- Arteriole :
o Corticale -> formeaza subcapsular plexuri . Subcapsular exista o retea de
capilare care se continua in zona mijlocie a corticosuprarenalei cu capilare
care apar rectilinii si paralele ( in mijloc ) . Iar dupa in profunzime avem o
retea capilara profunda . Aceasta va comunica cu reteaua de capilare din
medulosuprarenala sau se vor deschide in venule postcapilare din
medulosuprarenala.
o Medulare -> traverseaza corticala si se capilarizeaza in medulara .
Deci in suprarenala avem 3 retele de capilare :
 Subcapsulara
 Capilare paralele
 Profunda care fie – este comuna cu cea medulara
-se varsa in venule postacapilare
Pe masura ce sangele trece prin CSR se incarca cu hormoni , iar acestia vin in contact
cu celulele din MSR.
Celulele secretorii din CSR se impart in 3 zone :
 Glomerulara
 Faciculata
 Reticulata .
- Au raport cu capilarele sangvine de tip fenestrat sinusoid .
- Raportul dintre cele 3 zone este diferit in functie de varsta individului si conditiile
fiziologice in care isi desfasoara activitatea
- Orice perioada de stres indelungat determina cresterea zonei fasciculate
- Celulele din cele 3 zone sunt componente care apartin aceluiasi cordon celular.
- Capacitate de diviziune au doar celulele care se afla in periferia cordonului
,corespunzator zonei glomerulara. Celulele care i-au nastere in urma diviziunii vor
migra lent de-a lungul cordonului, pentru fiecare din cele 3 zone. Pe parcursul acestui
proces de nidare se va produce diferentiere celulara, maturare in scopul secretiei
hormonilor si involutie.

1. Zona glomerulara – 10-15% din volumul glandei suprarenale

o La om e discontinua .
o Cordoane celulare de tip circulare sau arcuate, care se vor continua cu
cele subadiacente
o Fiecare cordon are raport cu elemente vasculare.
o Celulele sunt mici cu citoplasma acidofila (multe mitocondrii) si rare
picaturi lipidice.
o Implicate in sinteza si secretia mineralocorticoizilor (aldosteron si
deoxicorticosteron)
 o Nu e controlata de ACTH, ci de sistemul renina-angiotensina.(dovezi la
hipofizotectomie/ inhibtori de ACTH-involueaza doar zonele
fasciculara si reticulara)
2. Zona fasciculata – 75% din volumul glandei
 Responsabila pentru aspectul striat vazut macroscopic, deoarece la
acest nivel celulele se organizeaza in cordoane celulare , paralele intre
ele, separate de capilare sangvine, fiecare cordon este alcatuit din 1-2
siruri de celule.
 Celulele sunt cele mai mari din CSR.
 Numeroase incluziuni lipidice, de aceea se mai numesc si spongiocite.
 Majoritatea celulelor sunt uninucleate, dar nu rareori vedem si celule
binucleate .
 Celulele din aceasta zona sunt orientate in sinteza si secretie de
glucocorticoizi(in special cortizol) si in cantitati mai mici, androgeni.
 Glucocorticoizii sunt importanti in special metabolismul glucidic
(principal hiperglicemiant), au efect antiinflamator.
 Androgenii sunt slabi, spre deosebire de cei tari ai gonadelor.
 Atat sinteza si cat si secretia acestor hormoni este controlota de ACTH
3. Zona reticulara – 10% din volumul glandei
 Celulele sunt cele mai mici din suprarenala
 Au citoplasma acidofila (multi lizozomi)
 Aspectul intunecat al citoplasmei este datorat incluziunilor de
lipofuxcina specifice acestei zone.
 Multe celule au nucleu picnotic, specifice apoptozei celulare.
 Cordoane scurte care se ramifica, anastomozandu-se si formeaza o
retea cu ochiuri mici in care se afla capilare sangvine ce vin in
raport apropriat cu celule secretorii.
 Secreta in principal hormoni androgeni slabi (DHEA sulfat-
dehidroepiandrosteron sulfat si androstendion) si cantitati mici
glucocorticoizi.
 Controlata de ACTH.
Toate celulele au caractere de ME caracteristice unor celule cu sinteza
si secretie de hormoni sterozi:
 Prezenta de mitocondrii cu creste tubulare
 Abundenta in REN si raportul apropriat al acestor 2 organite
care contin sistemele enzimatice implicate in sinteza si secretia
de sterozi
 Picaturi lipidice care contin precursorii (colesterol esterificat)
 Caracteristica
 Zona glomerulara – putine picaturi lipidice
 Zona fasciculara – multe picaturi
lipidice=spongiocite
 Zona reticulara – prezenta de lipofuxcina.
 Au raport cu capilarul, prezentand microvili spre spatiul
subendotelial (creste secretia)
 Nu exista granule de secretie
 Hormonii liposolubili trec prin difuziune

Medulosuprarenala

 10% din volumul glandei

 Este un paraglanglion simpatic – glande de tip neuroendocrin
care se asociaza cu sistemul nervos vegetavi, fie de-a lungul
sistemului, fie in aproprierea lui
 MSR este situata de-a lungul eferentei simpatice, la nivelul ei
ajung axonii preganglionari simpatici
 Contin celule comafine, cu activitate endocrina, din crestele
neuronale, cu secretie de amine si peptide mici
 Se numesc cromafine deoarce au afinitate si pot fi diferentiate
cu saruri de crom (reactie cromafina= o evidentiere a
granulelor de secretie in prezenta de agenti oxidanti, solutii
apoase de saruri metalice, cel mai frecvent solutia de bicromat
de K, in prezenta lui continutul din granulele de secretie se
oxideaza si polimerizeaza si formeaza un compus brun ,
denumit si adenocrom)
 Este un traductor neuroendocrin, ele transforma un impuls
nervos in secretie endocrina
 Aici ajung fibre preganglionare simpatice din marele splahnic,
care fac sinapsa colinergice cu celulele secretorii din MSR
 Celulele apar sub forma de cuibui celulare sau cordoane
ramificate si anastomozate, vin in raport atat cu capilare
fenestrate cat si cu venule postcapilare unde se descarca
hormonii.
 Exista 2 tipuri de celule: cromafine= feocromocite – din ele
poate rezulta feocromacitomul si putini neuroni ganglionari
 Celulele cromafine sunt neuroni ganglionari simpatici
modificati (in endogeneza ei pierd dentrita si axonul si stabilesc
legaturi cu componente simpatice)
 Daca aceste celule se adauga in culturi celulare, ele formeaza
prelungiri axonale, daca in cultura se adauga glucocorticoizi
procesul este inhibat.
 Celulele cromafine sunt de talie mare, poligonale
 Citoplasma e moderat bazofila, fin granulara
 Celule ganglionare cu nucleu mare,veziculos,eucromatic, cu
nucleol
 In ME apare aparatul pentru sinteza proteica, produsii sunt
depozitati la nivel citoplasmatic, in granulatii care se
concentreza spre zona cu capilarul sangvin (pol capilar).
 Fiecare celula realizeaza o sinapsa cu cate o fibra
preganglionara simpatica.
  In MSR umana exista e tipuri de celule cromafine: celule care
secreta adrenalina 80% din celule si restul implicate in sinteza
de noradrenalina.
 Diferentele se disting in ME prin aspectul granulelor de
secretie.
 In celula care secreta epinefrina granulele de secretie au un
continut moderat de electroni.
 In celula care secreta norepinefrina are un continut dens de
electroni si pozitie excentrica.
 Pe langa acesti hormoni , celulele contin si cromogranine –
proteine solubile care fac legatura cu catecolaminele , o
enzima implicata in conversia dopaminei in norpeinefrina –
dopamin beta hidroxilaza, precum si peptide opioide cum este
enkefalina, alaturi de ATP si ioni de Ca.
Sinteza proteica a hormonilor
 Incepe de la nivelul tirozinei,este transportanta in citosol din
sange si la acest nivel devine dihidroxifenilalanina(dopa) si apoi
in dopamina
 Apoi este pompata in granula de secretie, aceasta deja contine
enzime implicata in conversia dopaminei (dopamin beta
hidroxilaza)
 Aici este convertita in norepinefrina
 Pentru obtinerea epinefrinei , norepinefrina este pompata in
citosol, si sub actiunea unei enzime de metilare este
transformata in epinefrina (feniletanolamin N-
metiltransferaza) si revine in granula de secretie.
 Celelalte componente sunt sintetizate sub forma de precusori
in RER.
 Aceasta enzima de conversie se afla sub controlul
CORTIZOLULUI, care activeaza enzima.
 Conversia proenkefalinei in complexul Golgi
 Conversia procromogranine chiar in granula de secretie
 Eliberare prin exocitoza
 Control exclusiv nervos simpatic.
Glanda pineala
 Este o glanda care atinge un maxim in perioada copilariei, iar dupa
pubertate incepe sa involueze.
 Localizare in partea posterioara a diencefalului avand raport superior
cu corpul calus, iar inferior cu coliculii cvadrigemen inferior, este
atasata de tavanul ventricului III printr-o tija denumita habenula.
 O glanda mica, bob de mazare, 150 mg
 Este din neuroectoderm dintr-o evaginare diverticulara pe linia
mediana a diencefalului posterior. Aceasta comunica initial cu
ventriculul III. O vedem cum prin proliferearea celulara se intoarce
 capata un aspect faldular, procesul de proliferare continua
transformand aceasta evaginare intr-o masa celulara solida.
 Nu va mai continua cu V3, decat la baza lui unde exista o prelungire a
ventricului III , numit proces pineal .
 Pineala deoarece seamna cu samanta conului de pin.(Galen)
 Are capsula, ingrosare a piei mater.
 Din capsula pornesc septuri insotite de vase si nervi, si care realizeaza
initial o compartimentare incompleta in lobuli.
 Este cea mai bine vascularizata glanda a sistemului endocrin.
 Celulele se organizeaza sub forma de cordoane celulare sau cuiburi
celuare.
 Are o bogata inervatie simpatica provenite din fibre simpatice
postganglionare (axoni din ganglionul cervical superior). AU ROL IN
CONTROLUL SECRETIEI EPIFIZARE.
 Ar putea avea si conexiuni directe (fibre mielinice) cu sistemul nervos
central din hipocamp prin habenul.
 Apar o serie de modificari structurale si frunctionare cu varsta
 Creste cantitatea de testut fibros din septuri conjunctive si este mai
evidentea lobulatia.
 Aparitia de formatiuni chistice si a unor elemente ce sunt utilizate in
diagnosticul diferential a unor compresiuni granulare =nisip
cerebral=corpi nisiposi(corp saloma)=corpora arenaceea=acebulus
cerebri.
 Ele sunt perivascular sau in parenchim.
 Sunt depozite de saruri de Ca si Mg formate in jurul (cercuri
concentrice) unui material proteic bazofil care este elaborat de celulele
adiacente.
 Creste numarul si dimensiunea odata cu varsta si nu influenteaza
functia endocrina.
 Sunt puncte de reper pe CT.
 Exista 2 grupuri celulare: pinealocite – peste 95%, iar restul celule
interstitiale asemanatoare astrocitelor contin miofilamente, prelungiri
care inconjoara partial fie vas, fie pinealocit si sunt mai numeroasa in
habenula decat in glanda propriu-zisa.
 Pinealocitele sunt neuroni modificati care se specializeaza in sinteza si
secretie de amine si peptide mici.
 In coloratia HE vom vedea citoplasma bazofila, mai slaba decat pt un
neuron normal, cu un nucleu veziculos, eucromatic, cu nucleol evident,
si uneori adanc invaginata.
 Evidentierea citoscheletului prin impregnare argentica, dezvaluie un
corp ramificat , au prelungi 2 sau mai multe
 Sunt lungi sinuoase si terminate butonat.
 Dilatatii care stabilesc raport cu capilare sangvine, sugerand activitatea
endocrina.
 Bogata in incluziuni glicogen, lipidice, pigmentare si dupa pubertate cu
lipofuxcina
  In ME au aparat de sinteza bine reprezentat, mai putin aparatul
Golgi,numeroase mitocondrii, dezvoltat RE
 Nuclei rotunzi eucromatici pinealocite si nuclei alungiti, hipercromi ai
celulelor interstitiale.
 Produsul de secretie depozitat sub forma de granule de secretie cu
diametru sub 100 nm. Apar in procesele citroplasmatice pana la nivelul
dilatatiei capilare.
 Continutul are ca principal component serotonina.
 Miez dens
 In cadrul pinealocitelor exista o dezvoltare a citoscheletului multi
microtubuli si multe microfilamente si un element particular (tesut
nervos/organe de simt) pentru ele sunt structuri tubulare
electronodense acoperite de nisipurile delimitate de endomembrane
care participa la formarea unor sinapse in panglica (retina si urechea
interna)
 Ele sunt atasate de membrana celulara, dispozitie aleatorie si ele
inregistreaza o variatie numerica in raport intensitea luminii din mediu.
 Pinealocitele au continut crescut in enzime implicate in metabolismul
aminelor : o enzima de acetilare (N acetil transferaza) si o enzima de
metilare ( hidroxi indol O metiltransferaza)
 Aceste enzime sunt implicate in transformarea serotoninei in
melatonina.
 Produsii de sinteza : indolamine si peptide
 Indolamine: serotonina si melatonina.
 Doar melatonina este descarcata in sange.
 Peptidele sunt: argininvasotocina si angiotensina I si multe altele.
Rol rezulta prin acțiunea hormonilor secretați .
E in centrul geometric al capului pe aceeași linie cu ochii .
O intalnim la toate vertebratele, dar constatam pe scara filogenetica pineala are
roluri diferite. Are rol senzorial fotoreceptor la vertebrate inferioare . In structura ei se
gasesc celule fotoreceptoare silimilare cu cele de la nivelul retinei. Aceste rol este explicat si
prin existenta pe linia mediana a craniului a unei fante pe unde trece lumina pentru a ajunge
la epifiza. La pasari devine rudimentar, iar la mamifere dispare cu desavarsire.
La mamifere superioare capătă activități endocrine . Pinealocitele deriva filogenetic
din celulele fotoreceptoare ale vertebratelor inferioare , astfel își păstrează
fotoperiodicitatea functiei , adica functia ei este dependenta de intensitatea luminii .
La mamifere este controlată de nucleul hipotalamic suprachiasmatic ( NSC) .Acest
nucleu contine o populatie de neuroni dotati cu proprietate de automatism. Acestia
descarcă ritmic impulsuri care influentează ritmurile : circadian și sezonier ale organismului .
Exista si alti hormoni care sunt eliberati dupa un anumit ritm care este controlat tot de catre
NSC.
NSC e ceasul intern al organismului nostru .
Creșterea numărului de aferente simpatice cuplate prin intermediul NSC cu retina
evidențiază funcția acestuia de neurotraducator endocrin (retină – tract retinohipotalamic –
nucleu suprachiasmatic – măduva spinării – fibre simpatice preganglionare – ganglion
cervical superior – fibre simpatice postganglionare – pineala). Transforma mesaje senzoriale
in mesaje hormonale.
 La nivelul retinei la mamifere exista 2 sisteme fotoreceptoare:
- sistemul fotoreceptor implicat in perceperea luminii -> celule cu con și bastonas formeaza
calea vizuala
- Sistemul fotoreceptor care nu este implicat in formarea imaginilor dar este implicata in ->
secretia de melanina . Din celulele ganglionare din retina ajung tracturi la NSC denumit
tractul retinohipotalamic, descendent cu maduva spinarii – tract hipotalamospinal). Sinapsa
este adrenergica si se modifica activitatea enzimei de acetilare. In cursul zilei activitatea
enzimei scade, iar la intuneric creste. Are intensitate maxima in timpul noptii.
Melatonia e hormonul somnului/intunericului . Ritmul secretor al glandei pineale se
sincronizeaza cu ritmul impus de NSC si astfel cele 2 controleaza diferitele bioritmuri ale
organismului.

Roluri melatonina
- efect benefic asupra organismului nostru , dar din păcate cantitatea de melatonina scade
cu vârsta, incepe sa scada de la pubertate ,iar dupa 40 cantitatile sunt foarte mici
1. Reglează ritmul circadian și sezonier
- scade ritmul nictemeral/circadian și astfel induce somnul (odihnitor si profund)
- Adaptare in funcție de fusul orar
- Alterarea răspunsului emoțional la reducerea intensității luminii=starea noastra se
modifica cu intensitatea luminii (melancolie si depresie)
2. Coordonează activități ale sistemului endocrin
-axul hipotalamo-hipofizo-gonadal, cu efect pe hormonul hipotalamic neurohormon
eliberator de gonadotropi
- reglează funcția de reproducere prin efecte antigonadale și antiovulatorii
3. Reglează glicemia -> hormon hipoglicemiant
- reduc melatonina și apariția diabetului de tip II
4. Reglarea sistemului imun - acționează asupra timusului
- inhiba creșterea de celule tumorale
- reducerea melatoninei duce la aparitia decesului prematur prin cancer de san si de prostata
5. Efect antioxidant
- elimina radicalii liberi și se vor forma compuși stabili in urma oxidarii
- are capacitatea de a patrunde in toate celulele din organism
- Este un antioxidant de sacrificiu
- Astfel previne boli degenerative ale sistemului nervos (Alzheimer si Parkinson)
- Încetinește procesul de îmbătrânire prin efectul antioxidant