Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" DIN GALAŢI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ŞTIINŢE UMANISTE,


ECONOMICE ŞI INGINEREŞTI

Referat
La disciplina: Inocuitatea produselor alimentare
Tema: Inocuitatea produselor alimentare și pesta porcină

Elaborat: Botezatu Ștefan


Verificat: Pătrașcu Livia

Cahul 2018
Pesta porcină africană sau mai poate fi numită și ca boala lui Montgomery, este o boală
hemoragică și foarte contagioasă a porcilor domestici și a celor mistreți, ce este cauzată de un
virus ADN, care se răspândește foarte rapid printre aceștia, direct sau indirect.
Boala poate fi caracterizată prin modificările patologice de structură a organismului ,
răni degenerative, precum și distrugerea a unui țesut viu în urma întreruperii circulației sanguine.
De asemenea apar leziuni ale pielii, ca de exemplu cianoza, care se întâlnește mai des la coadă,
urechi, membrele posterioare și abdomen. Tot aici pot apărea cauze digestive, cum ar f, lipsa
poftei de mâncare, vome, diaree amestecată cu sânge, etc. Respirația tot poate fi influențată de
această boală: tuse, greutate în respirație sau invers, accelerarea respirației, care mai este numită
și tahipnee, eliminarea unei spume sângeroase din gură. Desigur că această boală duce și la stări
nevrotice, ca somnolența, mersul instabil, apatia, hiperexcitație, slăbiciune, etc.
Chiar dacă boala respectivă se răspândește rapid printre porcine, ea nu se transmite la om
și nicidecum nu-l afectează.
Totuși, dacă este să vorbim despre transmiterea acesteia, la fel cum am mai menționat
anterior, agentul patogen al acestei boli este un virus ADN, numit virusul febrei porcine animale.
El se transmite ușor printre animalele infectate, dar totodată și indirect, cum ar fi, apă,
așternuturi, mijloacele de transport care sunt molipsite de excreții și secreții provenite de la
animalele contaminate de această boală.
Bineînțeles că boala aceasta odată ce influențează asupra organismului porcinelor
respective, carnea propriu-zisă, provenită de la acestea nu mai prezintă un produs comestibil,
care poate purta și alte infecții provenite din urma acestei boli. Însă mai mult această boală
patogenă ajunge să aibă o problemă mai mult economică.
Pentru început, putem vorbi despre faptul că boala dată, nu are niciun tratament și niciun
vaccin specific. De aceea unica modalitate de stopare a răspândirii virusului printre porcine este
de a sacrifica toți porcii din regiunea infectată și stabilirea unei carantine. În continuare pentru a
nu răspândi boala, se interzice importul de carne de porc din țările sau regiunile infectate. De
aceea cum am mai menționat, chiar dacă boala nu are niciun impact asupra omului, ea duce la
pierderi mari economice, care bineînțeles au o influență la nivel social.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, numită și
ANSVSA, a anunțat Organizației mondiale pentru sănătatea animală (OIE) și Comsia
Europeană, care sunt principalele probleme și deciziile luate în România privind Pesta porcină
africană. La care s-a efectuat în anii 2012-2016 o analiză calitativă a riscului de pătrundere a
febrei porcine în România. În continuare vom relata care sunt acei factori de risc și ce activități
profilactice se pot face, pentru a împiedica pătrunderea acestei boli.
1) Unul dintre factori, care este cel mai vizibil s-a constatat a fi mistreții din Republica
Moldova și Ucraina, ce pot ajunge pe teritoriul României, în urma migrațiilor lor sezoniere,
pentru a căuta condiții favorabile. Aici de asemenea intră și un factor de risc suplimentar și
anume lipsa de bariere la graniță.
Dacă să evaluăm impactul de introducere a acestei boli, observăm că impactul este unul
foarte mare, deoarece mistreții nu sunt supravegheați atât de bine de către pădurari, vânători,
medici veterinari și desigur contactul acestora cu porcii domestici.
Pentru a profilacta limitarea acestei boli, se pot efectua următoarele lucruri. Să fie cât mai
urgent adoptat hotărâri de guvern privind boala respectivă, unde să se prevadă:

 O creștere a porcilor mai limitată, unde să fie impuse măsuri de biosecuritate;


 Să fie introduse niște măsuri, unde să se mărească prioritatea de vânătoare a
mistreților în județele de graniță, pentru a reduce numărul de mistreți și a scădea
molipsirea virusului.
 În cazul în care cineva aduce porci domestici, mistreți morți sau bolnavi pentru a
se face probe, persoana respectivă să fie recompensată.

În continuare putem identifica un alt factor de risc, care nu este mai mult sau mai puțin

influențat de această boală. Produsele de origine animală, care sunt aduse ilegal de către călătorii
ce intră pe teritoriul României cu autoturismele, trenurile, avioanele, din Ucraina și Moldova.
Acele produse ce nu sunt corect confiscate, verificate și probate. Iar aici bineînțeles că putem
vorbi despre faptul că există lipsa unui control vamal în ceea ce constă modul de colectare a
produselor de origine animală.

Impactul este unul moderat, deoarece nu există aeroporturi și porturi în zona nord-estică a
României (zona frontieră). Dar totuși există riscul de introducere a produselor animale prin
bagajelor călătorilor.
Pentru a profilacta această problemă este necesar de a afișa informații la frontieră
referitor la trecerea produselor de origine animală și în cazul prezenței acestora să fie impuse
conform Regulamentului controale obligatorii a bagajelor, confiscarea produselor ilegale, etc.
Totuși mai există factori de risc, doar că nu atât de crescuți. De exemplu deșeurile
alimentare ce provin din trenuri, avioane și camioane ce vin din Ucraina și Moldova, care nu
sunt corect gestionate. Bineînțeles că aici există un impact scăzut, deoarece există proceduri
internaționale privind colectarea și deteorarea acestor deșeuri.
Dacă să vorbim despre alte state unde are loc pesta porcină africană, putem menționa ca
de exemplu Rusia. Desigur că la fel cum s-a mai zis, vaccin nu este, dar se testează în Rusia și în
în Spania. Sas
Spania. Iar respectiv dacă pe teritoriul Federației Ruse apare acea boală patologică,
respectiv ca și la nivel global, animalele se sacrifică și deasemenea se evacuează toți porcii până
la raza de 20 km de la regiunea contagioasă. De aceea din cauza acesteia se introduce carantină .
Cadavrele, organele, precum și excrețiile acestor animale se ard. Cenușa rămasă de la aceștia se
îngroapă, amestecând hidroxid de calciu. Încăperea și teritoriul fermei se dezinfectează cu un
amestec fierbinte de hidroxid de natriu – 3% și 2% de formaldehidă. La distanța de 25 km de la
punctul infectat, toți porcii sunt sacrificați, carnea acestora fiind prelucrată în conserve.
Carantina se încetează peste 40 de zile după momentul ultimului caz de infectare, după
care se permite reproducerea porcinelor.
Desigur că și în Republica Moldova au fost depistate astfel de cazuri, iar gestionarea
problemei a fost aceeași ca și la exemplele de mai sus. Totuși pe 29 septembrie 2016 a fost găsit
un focar într-un coteț cu 10 porci – satul Moșana, iar alt caz, satul Cernoleuca – coteț cu 3 porci.
S-a depistat că sursa de infecție a fost hrănirea porcilor cu lături, care conțineau urme de carne
infectată și produsele de carne ce au fost aduse din Ucraina. Dar cu câteva zile înainte ca
animalele să se îmbolnăvească, proprietarii au cumpărat din Ucraina, carne de porc ieftină, care
pe atunci era de 2-3 ori mai ieftină decât în Moldova. Dar sursele de procurare a acestei cărni au
fost necunoscute. Focarele respective au fost înlăturate complet.
Părerea mea proprie referitor la pesta porcină africană constă în ceea că trebuie să avem
grijă și să ne ferim de aceasta, deoarece în pofida faptului că ea în nici într-un caz nu
influențează asupra omului, la fel cum am zis mai sus, ea poate duce și la alte boli . Iar cazul pe
care l-am descris în Republica Moldova, este un exemplu la ceea că, dacă procurăm carne, să fim
siguri că nu este vândută ilegal și că este verificată și aprobată pentru vânzare.