Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Principalele Etape Ale Evoluției Sistemului Bancar Românesc WORD 2003
Principalele Etape Ale Evoluției Sistemului Bancar Românesc WORD 2003
1
României (BNR), care exercita atât funcţii de bancă de emisiune, cât şi unele funcţii de bancă
comercială. Alături de BNR, sistemul cuprindea şi patru bănci specializate în finanţarea unui
sector specific de activitate economică. Astfel, Banca Română de Comerţ Exterior (redenumită
Bancorex) era specializată în finanţarea întreprinderilor de comerţ exterior şi deţinea cea mai
mare parte a rezervelor valutare ale ţării. Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară (în
prezent Raiffeisen Bank) finanţa întreprinderile agricole şi agroindustriale, în timp ce Banca de
Investiţii (în prezent Banca Româna pentru Dezvoltare Grup Societe Generale) acorda credite
pe termen lung şi era responsabilă de finanţarea investiţiilor. Casa de Economii şi Consemnaţiuni
(actuala CEC BANK) deţinea monopolul în mobilizarea economiilor populaţiei şi aloca o parte
din resursele sale sub forma împrumuturilor pentru construcţia de locuinţe.
După anul 1989, România a fost martoră a mai multor schimbări structurale, iar trecerea
la economia de piaţă a determinat şi modificarea radicală a organizării şi funcţionării sistemului
bancar care a evoluat o dată cu dezvoltarea și diversificarea activităților economice.
Reforma sistemului bancar în România a început, de fapt, în decembrie 1990 când
autoritățile publice de la putere au propus elaborarea unei noi legislații bancare care să favorizeze
dezvoltarea unui sistem bancar modern de tip occidental. Astfel, sistemul monobancar specific
economiei cu planificare centralizată a fost înlocuit cu un sistem organizat pe două niveluri:
Banca Naţională a României şi băncile comerciale 1. În noile condiții, Banca Naţională a
României a fost reorganizată, asumându-și responsabilitatea de a conduce politica monetară şi de
a exercita funcţiile specifice unei bănci centrale. Activităţile sale comerciale au fost transferate
unei bănci nou înfiinţate: Banca Comercială Română (BCR), care la data înfiinţării îşi începea
activitatea cu o parte din personalul transferat de la B.N.R., iar pe baza protocolului încheiat,
prelua un activ şi un pasiv în valoare de 273 de miliarde de lei. De asemenea, în cadrul acestui
proces de transformare a sistemului bancar românesc, băncile specializate au fost convertite în
bănci comerciale universale și totodată au fost înființate bănci cu capital privat autohton și străin,
precum și sucursale ale unor bănci străine.
Astfel, în perioada 1991-1996 s-a înfăptuit prima etapă a reformei bancare concretizate
prin: aprobarea Legii nr. 33/1991 privind activitatea bancară şi a Legii nr. 34/1991 privind
Statutul Băncii Naţionale a României, care a asigurat structurarea sistemului bancar pe două
trepte, având la nivelul superior Banca Centrală, fără funcții comerciale, care avea funcţiile de:
emisiune monetară, administrarea rezervelor valutare ale țării, asigurarea stabilității monetare,
1
Vezi, Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară., Monitorul Oficial a României nr. 70-04,1991
2
urmărirea executării balanței de plăți externe, supravegherea activităților bancare şi pe următorul
nivel băncile comerciale, constituite în societăţi pe acţiuni în baza legislaţiei societăţilor
comerciale, cu respectarea prevederilor şi rigorilor specificităţii activităţii bancare.
Aceste legi au stat la baza creării unui nou sistem bancar orientat spre piaţă,
corespunzător standardelor internaționale, care a contribuit la dezvoltarea durabilă a economiei
românești. Noul cadru juridic a încurajat dezvoltarea băncilor cu capital privat şi a permis
intrarea liberă pe piaţa bancară autohtonă a instituţiilor financiare străine, ceea ce a condus pe de
o parte la acoperirea într-o proporție mai mare a nevoilor de capital, iar pe de altă parte la
creșterea concurenței cu efecte benefice pentru clienți, și pentru economie în ansamblu. Băncile
au fost autorizate să opereze în calitate de bănci comerciale de tip universal, putând efectua o
gama largă de operaţiuni bancare pe întreg teritoriul ţării în condiţiile respectării normelor
prudenţiale emise de banca centrală, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancară. Astfel,
comparativ cu vechiul sistem bancar, noul sistem era capabil sa ofere o gamă vastă de produse și
servicii bancare, de un nivel calitativ superior, care să reușească să satisfacă exigențele mereu
crescânde ale clienților.
Momentele înființării cele mai importante bănci comerciale din cadrul sistemului bancar
românesc sunt prezentate, cu generalităţile şi specificităţile lor, în continuare.
Banca Comercială Română – Erste – a fost înfiinţată potrivit Hotărârii Guvernului nr.
1011/1990, prin preluarea de la Banca Naţională a României a operaţiunilor specifice unei bănci
comerciale. Înmatriculată în România din 1 decembrie 1990 ca societate pe acţiuni, B.C.R. S.A.
este autorizată de Banca Naţională a României să desfăşoare activităţi în domeniul bancar. La
data înfiinţării, banca îşi începea activitatea cu o parte din personalul transferat de la B.N.R., iar
pe bază de protocol, prelua activ şi pasiv de 273 de miliarde de lei. Activele băncii erau aproape
în totalitate materializate în credite bancare care însumau 269 miliarde de lei.
3
Raiffeisen Bank: 1862 – Friedrich Wilhelm Raiffeisen (1818-1888), primar al mai multor
oraşe germane, a întemeiat o uniune de credit în Anhäusen, Germania; 1886 – apare prima
uniune bancară Raiffeisen în Mühldorf, Austria; 1927 – a fost fondată RZB – Austria (Raiffeisen
Zentralbank Österreich AG), acţionarul principal al reţelei de bănci din Europa Centrală şi de
Est, pentru a coordona activităţile şi politicile financiare ale întregului grup bancar Raiffeisen şi
este responsabilă cu tranzacţiile şi operaţiunile efectuate în numele grupului la nivel naţional şi
internaţional. 1994 – Raiffeisen Zentralbank Osterreich (RZB-Austria) deschide o reprezentanţă
în România şi devine una din primele băncile străine din sectorul bancar românesc; iunie 1998 –
şi-a început activitatea Raiffeisen Bank (România), cea de-a noua bancă a RZB – Austria în
Europa Centrală şi de Est.
4
BancPost derulează operaţiuni bancare din ianuarie 1992. Activitatea „BancPost” a demarat cu
un capital de numai 226 milioane lei, o reţea de 20 de calculatoare, prima sucursală fiind
deschisă în Bucureşti. „BancPost” a obţinut profit încă din primul an, înfiinţându-se în scurt timp
sucursale în fiecare reşedinţă de judeţ.
Banca Transilvania a fost înfiinţată în 1993 la iniţiativa unor oameni de afaceri din Cluj,
cu capital social de 2 miliarde lei, din care 79% capital român şi 21 % străin, a căror dorinţă era
aceea de a crea o bancă locală, un brand de Cluj, cu activităţi dedicate distinct clienţilor
Corporativi, clienţilor IMM şi clienţilor Retail Banking. Banca a devenit operaţională în 16
februarie 1994, prin deschiderea sucursalei din Cluj-Napoca unde s-au stabilit primele relaţii de
corespondenţă bancară şi s-au pus bazele sistemului informatic şi de comunicaţii, având loc
conectarea la sistemele REUTERS şi SWIFT.
Banca Comerciala Carpatica a fost înfiinţată la Sibiu în data de 15 iulie 1999. În urma cu
şapte ani, la initiativa unor oameni de afaceri şi a reprezentanţilor mai multor societati private
româneşti şi străine, pe piaţa bancară din România a luat naştere un nou concept al calităţii.
Carpatica este o instituţie financiară cu capital social majoritar romanesc, ale cărei acţiuni sunt
listate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti. BCC promovează inteligenţa autohtonă,
capitalul uman şi financiar, dovedind transparenţa, operativitate şi flexibilitate în rezolvarea
problemelor partenerilor săi de afaceri.
Segmentul de piaţă vizat de Banca Comercială Carpatica îl constituie întreprinderile mici
şi mijlocii, precum şi persoanele fizice, cărora BCC le oferă o gamă largă de produse şi servicii.
Banca pune la dispoziţia firmelor împrumuturi provenite atât din surse proprii, cât şi din finanţări
externe, ca urmare a semnării unor acorduri de finanţare cu Fondul German Român, Banca
Mondială şi Fondul Internaţional de Dezvoltare Agricolă. Acordul de parteneriat cu Eximbank
aduce clienţilor BCC noi posibilităţi de contractare a serviciilor şi produselor în condiţii
avantajoase.
Între anii 1997-2000 s-a derulat cea de-a doua etapă a reformei bancare care a constat
în:
- îmbunătăţirea şi completarea cadrului legislativ bancar prin aprobarea unor noi legi:
Legea privatizării băncilor (Legea nr. 83/1997); Legea bancară (Legea nr. 58/1998); Legea
falimentului bancar (Legea nr. 83/1998); Legea privind Statutul BNR (Legea nr.
101/1998);
5
- crearea noului cadru legislativ al funcţionării cooperativelor de credit - OUG nr.
97/2000, modificată prin OUG nr. 272/2000, modificată şi aprobată prin Legea nr. 200/2002;
- obiectivul fundamental al BNR devine stabilitatea monedei naţionale în vederea
asigurării stabilităţii preţurilor;
-instrumentarele de intervenţie au fost modernizate prin eliminarea vechilor linii de credit
direcţionat şi introducerea operaţiunilor de piaţă deschisă2.
În general, în această perioadă, cadrul legislativ care reglementează activitatea bancară a
fost substanțial modernizat și perfecţionat, prin emiterea de legi și ordonanţe de urgenţă, pentru
obţinerea unui grad cât mai ridicat de compatibilitate cu reglementările similare europene şi cu
cele mai bune practici internaţionale.
În perioada 2001-2004 a avut loc a treia etapă a reformei bancare, în care s-a finalizat
alinierea cadrului legislativ în domeniul instituţiilor de credit la prevederile directivelor UE şi la
principiile de bază ale Comitetului de la Basel privind o supraveghere bancară eficientă. În
cadrul acestei perioade s-au rezolvat aspecte referitoare la forma finală a Legii bancare (prin
aprobarea Legea nr.485/2003 pentru modificarea şi completarea Legii bancare nr.58/1998) şi
Legii privind Statutul Băncii Naționale (prin aprobarea Legii nr. 312 din 28 iunie 2004, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.582 din 30 iunie 2004) conform angajamentelor
asumate în cadrul capitolelor de negociere cu UE (Cap. 3 şi Cap. 11), privind procesului de
transpunere în legislaţia bancară internă a prevederilor comunitare.
Din anul 2005 și până în prezent se desfășoară cea de-a patra etapă a reformei bancare,
continuând consolidarea sistemului bancar românesc și realizându-se progrese importante
privind alinierea legislației bancare românești la cerințele legislației europene. De asemenea, tot
în acest interval au fost elaborate reglementărili referitoare la emiterea şi utilizarea
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu aceste
instrumente (Regulamentul nr.6/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927
din 15.11.2006), limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice
(Regulamentul nr.11/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.617 din 22
august 2008), reglementarea instituțiilor de credit (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.99 din
6 decembrie 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului aprobată, completată şi
modificată prin Legea nr.227 din 4 iulie 2007, publicate Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.1027 din 27 decembrie 2006 şi respectiv nr.480 din 18 iulie 2007).
2
Sistemul bancar românesc, prezent şi viitor, Banca naţională a României, 2003, pag. 6
6
Astfel, în România există în prezent un sistem bancar modern și competitiv, care asigură
circulația valorilor în economie și furnizează pe piața internă produse și servicii bancare în
conformitate cu tendințele înregistrate în sectorul bancar european.