Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs
02-03
2018
Introducere în AutoCAD
OBIECTIVE PROPUSE
În acest curs o să aprofundăm noțiunile de bază și o să discutăm despre:
§Comanda polyline
§Comanda rectangle
§Moduri de selectare precisă a punctelor- Osnap
§Comenzi de editare
§Layere
§Modificarea proprietatilor obiectelor
§Metode de selectare a obiectelor
§Comenzi de multiplicare
§Comenzi de modificare a formei
§Comanda circle
pag II 02
Introducere în AutoCAD
2.1 Comanda POLYLINE (abreviere PLINE sau PL)
Polilinia este o entitate compusă din mai multe primitive (segmente de dreaptă, arce de cerc sau
combinaţii) tratate compact (înlănţuite cap la cap). Aceste primitive se mai pot numi vertex-uri.
Deoarece acestea trebuie să reprezinte entităţi ce au capete de care se vor lega alte entităţi, nu pot fi
considerate vertex-uri următoarele primitive: cercul, punctul, elipsa şi poligonul. Fiecărei primitive din cadrul
unei polilinii i se poate atribui o lăţime (width) care poate varia de la un capăt la celălalt al poliliniei.
Avantajele utilizării poliliniei sunt: entitatea creată poate fi variabilă pe toată lungimea atât ca formă cât
şi ca grosime; poate fi uşor selectată; poate fi modificată pentru a putea crea curbe netede sau linii formate din
segmente de lungime egală.
Sintaxa comenzii:
Command: PLINE
Curent line-width is 0.000.
Specify start point: se specifică punctul de pornire al poliliniei
Specify next point or [Arc /Halfwidth /Lenght /Undo /Width]:
I Specify next point or [Arc/ Close/ Halfwidth/ Length/ Undo/ Width]:
– în cazul trasării unor segmente, se indică alt punct sau se introduce una dintre opţiuni;
– în cazul trasării (adăugării) arcelor de cerc se introduce opţiunea Arc (A) şi dialogul continuă după
cum urmează:
II Specify endpoint of arc or[Angle/ Center/ Close/ Direction/ Halfwidth/ Line/ Radius/ Second point/ Undo/
Width]: se indică punctul de sfârşit al arcului sau se introduce o opţiune.
Aceste două liste de opţiuni sunt specifice pentru:
I - modul de trasare al segmentelor;
II - modul de trasare al arcelor.
Semnificaţia cuvintelor cheie:
• Arc (A) – primitiva va fi un arc de cerc. Alegând această opţiune se afişează lista de opţiuni II şi se va putea
trasa iar o linie numai alegând opţiunea Line. Polilinia va fi formată din arce şi linii cu grosime variabilă;
• Close (C) – închide un contur format din mai multe primitive, printr-un segment de dreaptă polilinie formată
numai din arce la care s-a ales opţiunea Close. Grosimea poliliniei este constantă.
• Halfwidth (H) – precizează jumătate din lăţimea de trasare a entităţilor. Polilinia cu grosime poate fi trasată
plină sau nu. Acest lucru este controlat de variabila FILLMODE cu ajutorul comenzii FILL. Această variabilă
prezintă două stări ON şi OFF (ON – trasează o polilinie de grosime specificată, plină; OFF – trasează o
polilinie de grosime specificată, neacoperită).
• Lentgth (L) – permite desenarea unui segment de lungime specificată cu aceeaşi înclinare ca şi a celui
anterior. Dacă ultima primitivă este un arc, segmentul va fi tangent la arc în punctul de sfârşit al arcului.
• Undo (U) – permite ştergerea ultimei primitive desenate;
• Width (W) – specifică lăţimea de trasare a entităţilor (similar cu Halfwidth).
02
Pagină 1 din 18
Introducere în AutoCAD
2.2 Comanda Rectangle
Comanda RECTANGLE se utilizează pentru trasarea unei polilinii în formă de dreptunghi (figura 2.1).
Utilizatorul trebuie să indice un punct de început, reprezentând un colț al dreptunghiului, apoi alt punct, pentru
colțul diagonal opus primului. Colțurile dreptunghiului se pot introduce de la tastatura, prin coordonate, sau
prin indicare cu ajutorul mouse-ului ân spațiul de lucru. Comanda RECTANGLE prezintă câteva opțiuni, vezi
figura 2.2 astfel:
Figura 2.1 Poziționarea Figura 2.2 Prompte-rul de comandă așteptând subopțiunea comenzii
comenzii Rectangle în Rectangle
meniul Draw
Chamfer
Opțiunea stabilește distanțele de teșirea laturilor dreptunghiului la fiecare din colțuri.
Comanda scrisă în promter pentru dreptunghi cu colțurile teșite la 45° cu o lungime de 10m, această
lungime se referă la distanța dintre colțul dreptunghiului și linia de teșire la 45°, arată astfel:
Command: rectang
Specify first corner point or [Chamfer/ Elevation/ Fillet/ Thickness/ Width]: C
Specify first chamfer distance for rectangles <0.00>: 10
Specify second chamfer distance for rectangles <10.00>:
Elevation
Opțiunea specifică inalțimii față de planul desenului în care se trasează dreptunghiul.
Comanda scrisă în promter pentru o înălțime de 10 m arată astfel:
Command: rectang
Specify first corner point or [Chamfer/ Elevation/ Fillet/ Thickness/ Width]: E
Specify the elevation for rectangles <10.00>:
Fillet
Opțiunea permite utilizatorului desenarea unui dreptunghi cu colțuri rotunjite la o anumită rază.
Comanda scrisă în promter pentru o rotunjire a colțurilor cu 10m arată astfel:
Command: rectang
Specify first corner point or [Chamfer/ Elevation/ Fillet/ Thickness/ Width]: F
Specify fillet radius for rectangles <0.00>: 10
Thickness
Opțiunea specifică înălțimii pe care o are conturul dreptunghiului.
02
Pagină 2 din 18
Introducere în AutoCAD
Command: rectang
Specify first corner point or [Chamfer/ Elevation/ Fillet/ Thickness/ Width]: T
Specify thickness for rectangles <0.00>: 10
Width
Opțiunea stabilește grosimea poliliniei.
Comanda scrisă în promter pentru un dreptunghi având grosimea liniei de 10m arată astfel:
Command: rectang
Specify first corner point or [Chamfer/ Elevation/ Fillet/ Thickness/ Width]: W
Specify line width for rectangles<0.00>: 10
Modurile OSNAP (Object Snap – salt orientat pe obiecte) permit selectarea precisă a punctelor, în raport
cu elementele caracteristice ale unor entităţi deja existente, fără a cunoaşte coordonatele ce le definesc
Dacă la prompter-ul care cere specificarea unui punct se utilizează tehnica “saltului pe obiecte” şi se
răspunde cu numele unuia dintre modurile OSNAP, se cere în continuare selectarea entităţii la care acesta se
referă. Setarea modurilor Osnap se poate realiza: prin tastarea comenzii OSNAP (fig. 2.3) din meniul bară
Tools Drafting Settings…, apăsând butonul din mijloc al mouse-ului sau de pe bara de instrumente „Object
Snap” unde sunt icon-urile caracteristice diferitelor moduri Osnap.
Modurile OSNAP pot fi activate/dezactivate prin apăsarea tastei <F3> (comutare moduri OSNAP
on/off) sau a butonului OSNAP (On/Off) din linia de stare.
Observaţie: Modurile OSNAP sunt active numai în cadrul unei comenzi.
Moduri OSNAP Exemplu
Cen (Center)
Permite selectarea centrului unui cerc, arc sau
elipsă prin selectarea circumferinţei.
02
Pagină 3 din 18
Introducere în AutoCAD
End (Endpoint)
Permite selectarea celui mai apropiat capăt al
unei entităţi faţă de punctul de selecţie al
obiectului.
Ext (Extension)
Permite selectarea punctului aflat pe
prelungirea unei entităţi desenată.
Int (Intersection)
Permite selectarea punctului de intersecţie al
unor entităţi indiferent care sunt acestea.
Ins (Insertion)
Permite selectarea punctul de inserare pentru
un bloc, formă oarecare sau text, pentru
amplasarea lui într-un anumit loc.
Mid (Midpoint)
Permite selectarea mijlocului unui segment de
dreaptă sau arc, indiferent de punctul de
selecţie al entităţii.
Nea (Nearest)
Selectează cel mai apropiat punct de pe
entitatea aflată în apropierea cursorului grafic.
Nod (Node)
Permite selectarea unei entităţi de tip Point
(punct) izolat.
Per (Perpendicullar)
Utilizat pentru trasarea unui segment de
dreaptă dintr-un punct exterior perpendicular
pe o entitate selectată.
Qua (Quadrant)
Permite selectarea celui mai apropiat quadrant
al unui cerc, arc sau elipsă faţă de punctul de
selecţie al entităţii.
Par (Parallel)
02
Pagină 4 din 18
Introducere în AutoCAD
Utilizat pentru trasarea unui segment de
dreaptă dintr-un punct curent şi paralel la o
entitate selectată.
Tan (Tangent)
Permite selectarea punctului de tangenţă aflat
pe un cerc, arc sau elipsă.
Geometric Center
Permite aflarea centrului de greutate al
entității
Refacerea comenzii anterioare ce a fost anulată prin U sau UNDO se realizează utilizând comanda REDO
lansată fie de la tastatură, fie din tab-ul cu instrumente Personalizate .
Comanda OOPS lansată numai de la tastatură, funcționează numai dacă este lansată imediat după comanda
ERASE cu scopul de a reface obiectele șterse.
02
Pagină 5 din 18
Introducere în AutoCAD
2.4.b Comanda TRIM (abreviere TR)
Comanda TRIM are scop ajutător şi permite retezarea (tăierea) unor entităţi până în dreptul unor
”frontiere” selectate anterior. Entităţile ce vor fi tăiate sunt de tip linii, arce de cercuri, polilinii, arce de elipsă,
elipse, curbe spline, poligoane, donut, rectangle... Punctul de selecţie al entităţii de retezat va fi indicat aleator
pe entitate. Selecţia entităţilor de tăiat se poate realiza şi cu una din opţiunile comenzii Trim Fence, Crossing.
Sintaxa comenzii:
Command: TRIM
Select cutting edges
Select objects or <select all> : se selectează muchia tăietoare
Select object to trim or [Fence/Crossing/Project /Edge /eRase/Undo]: selectează entităţile de tăiat.
Semnificaţia cuvintelor cheie este:
Project – specifică opţiunea proiecţiei unde se setează comanda Trim (None – în spaţiul
tridimensional, UCS – în planul UCS-ului curent, View - în vederea curentă).
Dacă se lansează comanda de la tastatură şi se apasă de două ori succesiv tasta <ENTER>, atunci
entităţile desenate care se intersectează vor deveni muchii tăietoare.
Comanda EXTEND permite prelungirea unei entităţi de tip linie, polilinie deschisă sau arc până la o
frontieră indicată de utilizator înainte de selectarea entității de extins. Punctul de selecţie al entităţilor de extins
trebuie să fie cât mai aproape de frontieră.
În figura 2.7 şi figura 2.8 sunt prezentate două situaţii de extindere ale unor entităţi. În figura 2.8 se
observă că frontiera se intersectează aparent cu prelungirea entităţii extinse.
Figura 2.7 Extinderea unei entități - situația 1 Figura 2.8 Extinderea unei entități - situația 2
02
Pagină 6 din 18
Introducere în AutoCAD
2.4.d Comenzi de deplasare- Comanda MOVE (abreviere M)
Comanda MOVE realizează mutarea obiectelor selectate, prin translaţie după un vector definit prin două
puncte (base point, second point) sau prin coordonatele vectorului de deplasare (displacement – raportat la
UCS-ul curent). Punctele indicate (cel de referinţă şi punctul unde se translatează obiectul selectat) se pot
introduce prin orice mod de indicare a punctelor pe ecran.
2.5 LAYERE
Diferite elemente ale unui desen pot fi grupate pe straturi (numite layer-e). Fiecăruia dintre aceste straturi
i se poate atribui un nume, un anumit tip de linie, o anumită grosime a liniei, o culoare. De exemplu, în desenul
de execuţie al unui plan, liniile de contur, cotele, haşurile, etc. pot fi desenate în straturi diferite, care,
suprapuse, formează desenul final (similar cu executarea unui desen pe mai multe foi de calc, transparente,
care, prin suprapunere, alcătuiesc desenul final).
Dintre avantajele utilizării layer-elor în proiectarea asistată de calculator, se pot aminti: posibilitatea
grupării informaţiilor distincte pe straturi separate (de exemplu, fiecare parte componentă a unui ansamblu se
poate realiza pe un alt layer). La un proiect pot lucra în acelaşi timp mai mulţi proiectanţi. Pentru a creşte
productivitatea, fiecărui strat i se poate atribui o anumită culoare, o anumită grosime a liniei. Pentru a mări
claritatea desenului, în vederea vizualizării pe ecran şi a plotării, straturile pot fi dezactivate, sau îngheţate
(freeze). Pentru a reduce cantitatea de informaţii afişate pe ecran (atunci când nu e necesară vizualizarea
întregului desen), straturile desenului pot fi tipărite individual sau pot fi combinate în orice variantă.
Comanda LAYER (LA) – defineşte straturile din care este compus un desen, fiind accesibilă din bara
de meniuri (meniul Home, tab-ul Layer) sau prin tastare în linia de comandă. Comanda LAYER determină
apariţia unei ferestre de dialog, a se vedea figura 2.9, în care se pot selecta toate proprietăţile asociate layer-
elor: nume, culoare, tip de linie, grosimea liniei, proprietăţi de tipărire etc.
02
Pagină 7 din 18
Introducere în AutoCAD
Opţiunile prezente în această fereastră de dialog sunt:
Named layer filters - stabileşte criteriile de afişare
a layer-elor, putându-se defini filtre pentru a limita
afişarea numelor straturilor (în cazul din figura 2.1 se
afişează toate layer-ele);
New - crează un nou layer, fără a deveni, însă, curent;
Current - activează layer-ul selectat în lista afişată, ca
În orice desen, programul introduce
fiind cel curent;
Delete - şterge layer-ul selectat din lista afişată; automat layer-ul „0”. Acesta nu poate fi
Hide/Show details - ascunde/afişează proprietăţile redenumit și nici șters din desen, dar i se pot
detaliate pentru layer-ul selectat, în partea de jos a modifica proprietățile de linie și culoare
secţiunii Details;
Name - afişează numele layer-elor;
On/Off - face vizibil/invizibil un layer (când este invizibil, un strat nu se mai afişează pe ecran sau
plotat);
Freeze - ,,îngheaţă”/,,dezgheaţă” un layer. AutoCAD ignoră entităţile de pe layer-ul îngheţat,
reducându-se, astfel, timpul necesar regenerării desenului. Desigur, un layer ,,îngheţat” este invizibil;
Lock - determină blocarea/deblocarea accesului la editarea obiectelor aflate în layer-ul respectiv,
prevenind modificarea accidentală a entităţilor respective.
Color - stabileşte culoarea entităţilor de pe un layer, cu ajutorul ferestrei de dialog Select Color.
Linetype - stabileşte tipul de linie pentru un layer. La selectarea acestei opţiuni se deschide fereastra
de dialog Select Linetype, în care utilizatorul poate încărca şi selecta tipul de linie dorit;
Transparency - stabileşte gradul de transparență al stratului;
Lineweight - stabileşte grosimea liniei pentru un layer. La selectarea acestei opţiuni se deschide
fereastra de dialog Lineweight, în care se poate selecta grosimea dorită a liniei;
Plot Style – permite asocierea unui layer cu un stil de tipărire, definit anterior;
Plot - se pot alege layer-ele care vor fi tipărite.
2.6 MODIFICAREA PROPRIETĂŢILOR OBIECTELOR
Modificarea proprietăţilor layer-elor
Toate entităţile unui layer au proprietăţile acestuia (culoare, tip de linie, grosimea liniei). Proprietăţile
obiectelor din orice strat, pot fi modificate acţionând asupra lor global sau individual. Proprietăţile unui layer
se pot modifica prin mai multe procedee:
Cu ajutorul casetei de dialog Layer Properties Manager – prin selectarea cu mouse-ul (buton stânga)
pe numele stabilit anterior al proprietăţii se vor deschide casetele de dialog respective (Linetype
Manager, Lineweight Settings, Select Color);
Cu ajutorul comenzilor Properties, Change, Change Properties, Match Properties;
Prin alegerea comenzii Match Properties, după selectarea obiectului sursă la prompter-ul comenzii
apare mesajul:
Select destination object(s) or [Settings]:
Răspunsul implicit este indicarea obiectul căruia i se transferă proprietăţile obiectului sursă.
[Mutarea obiectelor dintr-un layer în altul (pe viitor)
Obiectele pot fi mutate dintr-un layer în altul, preluând proprietăţile layer-ului respectiv, astfel:
02
Pagină 8 din 18
Introducere în AutoCAD
Selectarea obiectelor şi apoi, indicarea layer-ului în care se doreşte a fi mutate obiectele din lista
descendentă Layer Control de pe bara de instrumente Object Properties;
Selectarea opţiunii Layer din una dintre comenzile Properties, Change, Change Properties, Match
Properties (opţiunea Settings).
Sintaxa comenzii CHANGE pentru mutarea unor obiecte din Layer1 în Layer2.
Command: CHANGE
Select objects: se selectează obiectele de mutat.
Specify change point or Properties: p
Enter property to change [Colo /Elev/LAyer/LType ltScale/LWeight/Thickness]: LA
Enter new layer name <Layer1>: Layer2
Obiectele selectate vor fi mutate în layer-ul dorit căpătând proprietăţile atribuite acestuia (tip de linie,
culoare, grosime).]
Pe tot parcursul sesiunilor de lucru sunt necesare selecţii ale entităţilor desenate. Această operaţie se
poate realiza prin mai multe metode ce vor fi descrise în cele ce urmează. Totdeauna selecţia este lansată în
execuţie prin prompter-ul Select objects: fapt care duce la apariţia unui selector numit pick box. Obiectele pot
fi selectate individual sau în grup. Mărimea selectorului se poate regla valoric prin comanda PICKBOX sau
prin deplasarea cursorului Pickbox Size accesat pe calea Tools Options Selection.
Opţiunile selectării sunt prezentate în tabelul următor.
Opţiuni Mod de operare Exemplificare
Selecţie cu ajutorul unei ferestre (trasată cu linie continuă) ce trebuie
să cuprindă complet entităţile necesare selecţiei. Se cer două colţuri
W ale ferestrei. Fără a tasta w, acest tip de selectare se poate realiza
Window
direct prin indicarea primului punct al ferestrei şi mişcarea mouse-ului
spre dreapta pentru cel de-al doilea punct.
02
Pagină 9 din 18
Introducere în AutoCAD
Permite deschiderea unei ferestre (trasată cu linie întreruptă) care este
C suficient să intersecteze cu laturile sale entităţile, pentru a le selecta.
Crossing Fără a tasta c, acest tip de selectare se poate realiza prin indicarea
primului punct al ferestrei şi mişcarea mouse-ului spre stânga pentru
cel de-al doilea punct.
BOX Selectează entităţile din interiorul ferestrei dinamice de tip window sau crossing.
Group - Permite selectarea mai multor entităţi prin indicarea numelui unui grup definit
G
anterior.
A Add - Permite adăugarea unor entităţi în cadrul unui set deja selectat.
R Remove - Permite eliminarea unor entităţi din cadrul unui set deja selectat.
M Multiple - Obiectele selectate vor fi evidenţiate doar după apăsarea tastei .
P Previous - Reia selecţia dintr-o comandă anterioară sau cea creată prin comanda SELECT
sau GROUP (indicând numele grupului salvat).
U Undo - Anulează includerea în selecţie a ultimului obiect selectat.
AUto - Opţiunea implicită, direct (individual) cu selectorul care apare automat când se cere o
AU
selecţie.
SIngle - Selectează un singur obiect.
02
SI
Pagină 10 din 18
Introducere în AutoCAD
Selectarea obiectelor (fără ca nici o comandă să fie activă) cu ajutorul mouse-ului duce la apariţia unor
marcatori de prindere – grip-uri cu ajutorul cărora putem edita sau modifica obiectul respectiv, în sensul
deformării, deplasării, oglindirii, multiplicării, copierii sau scalării. Sunt selectate automat anumite
caracteristici geometrice (puncte de început şi sfârşit, mijloace, quadranţi, centre etc.) cu opţiunile de editare
a grip-urilor.
Utilizarea comenzii ARRAY permite crearea unor copii multiple ale unui set de selecţii, dispuse în mod
regulat în matrice rectangulare sau polare. La matricea rectangulară, multiplicarea se poate face de la dreapta
la stânga sau invers, de sus în jos sau invers faţă de setul de selecţie original, funcţie de anumiţi parametri
setaţi de utilizator.
Lansarea comenzii
ARRAY are ca efect
deschiderea unui tab numit
Array creation, a se vedea
figura 2.10, în care se
poate stabili numărul de
coloane sau numărul de
itemuri de exemplu. Figura 2.10 Cele două variante de tab-uri deschise în urma lansării comenzii
array
Valoarea acestei distanţe poate fi indicată numeric sau poate fi indicată pe ecran cu ajutorul mouse-ului
ca distanţă dintre două puncte. Dacă se indică distanţele numeric, ele se pot introduce și ca valori negative. În
prima variantă (valori pozitive) matricea se va forma de la stânga spre dreapta şi de jos în sus (fig.2.11) iar în
a doua variantă (valori negative) matricea se va crea de la dreapta spre stânga şi de sus în jos (fig. 2.12).
Figura 2.11 Efectul folosiri valorilor pozitive în Figura 2.12 Efectul folosiri valorilor negative în
matrice matrice
02
Pagină 11 din 18
Introducere în AutoCAD
Matricea polară este alcătuită din elemente dispuse circular în jurul unui punct numit centru.
Multiplicarea elementelor se poate face pe toată circumferința unui cerc sau mai puţin, cu elementele ce o
alcătuiesc, rotite sau nu. Centrul matricei se poate selecta cu mouse-ul, prin moduri OSNAP (prin coordonate
completând câmpurile din caseta de dialog, sau prin puncte filtrate geometric).
Comanda COPY este utilizată pentru copierea în locuri specificate, ori de câte ori dorim, a unor entităţi
selectate, entitatea originală fiind lăsată în poziţia iniţială. Modul de operare al comenzii este ilustrat în figura
2.13.
Punctul în care va fi copiat obiectul poate fi precizat printr-una din metodele cunoscute (moduri
OSNAP). De asemenea punctul unde va fi inserată copia se poate introduce şi prin valorile coordonatelor
relative carteziene sau polare faţă de punctul de referinţă.
Comanda MIRROR permite reprezentarea obiectelor oglindite în raport cu o axă. Ea este utilă
reprezentărilor ce admit axă de simetrie, economisind timp pentru desenarea lor completă. După selectarea
obiectului desenat se vor introduce punctele de definire ale axei de oglindire (pentru evitarea erorilor se
utilizează modurile OSNAP şi/sau ORTHO). Modul de acţiune al comenzii se poate urmării în figurile de mai
jos.
a b c
Figura 2.14 Efectul comenzii mirror
În figura 2.14.a, a este prezentat un desen obţinut cu ajutorul comenzii MIRROR. După selectarea
obiectului desenat ce trebuie oglindit sunt cerute două puncte ale liniei faţă de care se va face oglindirea,
precum şi faptul de reţinere sau nu a obiectului original. Dacă un text este selectat ca un obiect, pentru a fi
02
Pagină 12 din 18
Introducere în AutoCAD
oglindit, se va seta variabila de sistem MIRRTEXT la valoarea 0 (Off) ceea ce previne oglindirea textului
(fig.2.14.b). În fig.2.14.c, variabila MIRRTEXT are valoarea 1 (On).
Comanda OFFSET creează entităţi paralele şi de acelaşi tip cu obiectul selectat, având două opţiuni: fie
prin specificarea numerică a distanţei între original şi copie (offset distance) fie alegând opţiunea ca noua
copie să fie printr-un punct specificat (through point).
Selectarea obiectelor în cadrul comenzii OFFSET se realizează individual. Entităţile asupra cărora se
poate aplica această comandă sunt: linia, arcul, cercul, polilinia 2D (incluzând donuts, elipsele, poligoanele
regulate). Entităţile rezultate au aceleaşi caracteristici (tip de linie, culoare, layer şi lăţime) ca şi cele originale.
Comanda CHAMFER permite realizarea de teşituri trasând o linie care retează colţul format de cele
două entităţi care se intersectează. Conectarea celor două segmente se realizează automat printr-un segment
de dreaptă situat la distanţe specificate de utilizator faţă de punctul lor de intersecţie.
Este necesar ca cele două entităţi ce vor fi teşite să aibă acelaşi grad de complexitate. Teşitura realizată
este o entitate de acelaşi tip cu cea a segmentelor selectate spre a fi teşite. Ordinea în care sunt selectate
entităţile este în funcţie de distanţele de teşire, dacă acestea sunt diferite.
Opţiunile comenzii CHAMFER sunt: Undo/Polyline/Distance/Angle/Trim/mEthod/Multiple cu
următoarele semnificaţii:
02
Pagină 13 din 18
Introducere în AutoCAD
Distance (d) – permite stabilirea celor două distanţe faţă de punctul de intersecţie al segmentelor
(acestea pot să fie identice sau diferite pentru fiecare entitate);
Angle (a) – permite stabilirea lungimii teşiturii şi a unghiului de teşire;
Polyline (p) – aplică teşitura în toate nodurile unei polilinii;
Trim (t) – controlează ştergerea sau nu a colţului teşit;
mEthod (e) – controlează modalităţile de teşire (prin opţiunea Distance / Angle);
Multiple (m) – realizează mai multe operaţii de teşire prin aceeaşi comandă;
Undo (u) – anulează ultima operaţie din cadrul comenzii.
02
Pagină 14 din 18
Introducere în AutoCAD
Radius (R) – se introduce raza de racordare care iniţial poate fi zero sau are valoarea indicată la ultima
sesiune de racordare, apoi se selectează entităţile de racordat.
Pline (P) – în cazul unei polilinii se tastează P apoi se selectează.
Trim (T) – controlează ştergerea sau nu a colţului de rotunjit (trim / no trim).
Multiple (M) – selectarea rând pe rând a mai multor entităţi ce vor fi racordate în aceeaşi sesiune de
racordare.
Undo (U) – anulează ultima operaţie realizată în cadrul comenzii.
Pentru racordarea a două linii paralele se introduce valoarea zero pentru raza de racordare.
02
Pagină 15 din 18
Introducere în AutoCAD
Command : BREAK
Select object: se selectează primul punct de selecţie al entităţii.
Specify second break point or [First point]: se selectează obiectul dorit în al II-lea punct.
Pe acest prompter se indică punctul de sfârşit al tăierii. Astfel:
implicit – punctul de start al tăierii este cel în care se face selectarea obiectului. Se va explicita numai
cel de-al doilea punct al tăierii. Dacă al doilea punct al tăierii nu este pe entitate, se va acţiona ca în
cazul modului OSNAP NEARest.
porţiunea îndepărtată de pe obiect se defineşte explicit prin două puncte alese prin moduri OSNAP sau
nu.
Dacă selectăm acelaşi punct, şi ca punct de start, şi ca punct de sfârşit al tăierii, programul va întrerupe
entitatea în acel punct fără a şterge vreo porţiune din ea. Comanda este derivată din BREAK şi se numeşte
BREAK at POINT. Astfel, se crează un punct de discontinuitate pe entitatea selectată.
Command: STRETCH
Select object: selecţia se execută cu fereastră de tip crossing incluzând complet elementele ce vor fi mutate şi
doar una dintre extremităţile elementelor ce vor fi deformate.
Specify base point or [displacement] : se indică punctul de la care începe deformarea.
Specify second point or <use first point as displacement>: specifică al doilea punct, unde se termină
deformarea.
Pentru opţiunea displacement se introduc coordonatele vectorului de deformare.
02
Pagină 16 din 18
Introducere în AutoCAD
Descrierea opţiunilor de editare sunt redate mai jos:
Editarea obiectelor cu ajutorul grip-urilor Reprezentare grafică
Stretch – deformează entitatea prin Specify stretch point or [Base
”tragerea” de un grip selectat cu point /Copy
mouse-ul. /Undo /eXit]: punctul este indicat
cu ajutorul mouse- ului.
Move – deplasează entitatea cu un Specify move point or [Base point
vector din grip-ul punctat cu mouse-ul. /Copy
/Undo /eXit]: punctul este
indicat cu ajutorul mouse-
Rotate – roteşte entitatea în jurul grip- ului ului.
punctat cu mouse-ul.
Scale – scalează entitatea selectată în raport cu grip-ul punctat cu mouse-ul.
02
Pagină 17 din 18
Introducere în AutoCAD
~ 2P (doua puncte)
command: circle
3P/2P/TTR/<Circle point>: 2P
First point on diameter: se dau coordonatele primului punct
Second point on diameter: se dau coordonatele ceui de-al doilea punct
~ 3P (trei puncte) (figura 2.16.b)
command: circle
3P/2P/TTR/<Circle point>: 3P
first point: coordonatele primului punct
second point: coordonatele celui de-al doilea punct
third point: coordonatele celui de-al treilea punct
~ TTR ( Tangenta-Tangenta-Raza) (figura 2.16.c)
command: circle
3P/2P/TTR/<Circle point>: TTR
Enter Tangent spec: se selecteaza prima entitate de tangenta
Enter second Tangent spec: se selecteaza a doua entitate de tangenta
Radius: 30
02
Pagină 18 din 18