Suport de Curs Modul 3 - Ohsas

Curs de formare profesională : MANAGER AL SISTEMELOR DE MANAGEMENT A SĂNĂTĂ ȚII ȘI SECURITĂ ȚII OCUPA ȚIONALE
MANAGER AL SISTEMELOR DE
MANAGEMENT A SĂNĂTĂ ȚII ȘI SECURITĂ ȚII
OCUPAȚIONALE
SUPORT DE CURS
MODUL 3
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂȚII ȘI
SECURITĂȚII OCUPAȚIONALE BAZAT PE SERIA DE STANDARDE OHSAS 18000
NO ȚIUNI DE BAZĂ ȘI CONSIDERA ȚII GENERALE PENTRU IMPLEMENTARE ȘI CERTIFICARE
CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR
AIM CONSUL ENGINEERING

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR AIM CONSULT ENGINEERING București Pag 1 din 31
OCUPAŢIA: MANAGER AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT

SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
Domeniul : Administraţie şi management
Cod COR: 325709 (fost 242315)
Cod Standard Ocupa țional : R73
Lista unităţilor de competenţă
Unităţi de Abordare în cursul

Con ținut
competenţă de formare
Unităţi de competenţă cheie
Titlul unităţii 1 Comunicare în limba oficială
Titlul unităţii 2 Comunicare în limbi străine
Titlul unităţii 3 Competenţe de bază în matematică,
ştiinţe şi tehnologie Nivel 4
Titlul unităţii 4 Competenţe informatice
Titlul unităţii 5 Competenţa de a învăţa Studii superioare
Titlul unităţii 6 Competenţe sociale şi civice
Titlul unităţii 7 Competenţe antreprenoriale
Titlul unităţii 8 Competenţa de exprimare culturală
Unităţi de competenţă generale
CUPRINS: Titlul unităţii I Dezvoltarea profesională MODUL 1
Unităţi de competenţă specifice
Elaborarea politicii de securitate şi MODUL 1, MODUL
Titlul unităţii 1
sănătate în muncă 2
Proiectarea sistemului de
MODUL 1, MODUL
Titlul unităţii 2 management al securităţii şi sănătăţii
2
în muncă
Implementarea sistemului de
MODUL 1, MODUL
3
în muncă
Monitorizarea sistemului de
MODUL 1, MODUL
4
în muncă
Îmbunătăţirea sistemului de
MODUL 1, MODUL
5
în muncă
Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă ansamblul de activităţi

instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea
procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a
altor persoane participante la procesul de muncă. Sistemul de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă o parte a sistemului de management al
unei organizaţii, utilizată pentru dezvoltarea şi implementarea politicii de securitate şi
sănătate în muncă şi pentru managementul riscurilor profesionale. Prezentul curs de
formare, bazat pe cerințele standardului ocupațional al ocupației de Manager al
SMSSO, este structurat în 5 module dedicate fiecare dezvoltării și consolidării unităţilor
de competenţă aferente funcţiilor majore din analiza ocupaţională pentru „ Manager al
sistemului de management securitate şi sănătate în muncă ” şi este destinat
formării / instruirii / perfecționării managerilor SMSSO din toate sectoarele de
activitate.
Managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă,

cod COR 242315 îşi desfăşoară activitatea în calitate de consultant
extern sau de angajat în cadrul organizaţiilor care îşi propun realizarea,
Notă: SMSSO = Sistem de Management al Sănătății și Securită ții Ocupa ționale
IMPLEMENTAREA ȘI FUNCȚIONAREA Sistemului de management SSO dă măsura cea mai relevantă a

utilității folosirii unui sistem de management SSO bazat pe standardele SR OHSAS 18001,2.
Legislația (sintetic: legea 319 / 2006 + HG cu metodologiile de aplicare, 117 Normative, 65

Instrucțiuni) din domeniul SSO (M) impune organizațiilor implementarea și desfășurarea a 32 de activită ți
specifice SSM , întocmirea și ținerea la zi a 8 Dosare specifice și a peste 50 tipuri de documente de
înregistrare a acțiunilor referitoare la SSM și specifică 45 de sanc țiuni dacă aceste obliga ții nu sunt realizate
corespunzător.
Deci legisla ția aduce la cunoștința organizațiilor în primul rând ce trebuie să facă și ce nu trebuie
să facă pentru a se conforma prevederilor legale și a evita sancțiunile, dar, în ciuda normelor metodologice
asociate Legii 319 / 2006, nu le oferă organiza țiilor solu ții coerente referitoare la cum, cine, când, unde, cât
și de ce trebuie să facă aceste lucruri, lăsând oarecum la libera apreciere a organiza țiilor modalită țile prin
care acestea vor răspunde la cerințele impuse de lege.
Implementarea sistemelor de management a SSO bazate pe standardele seriei SR OHSAS 18000
oferă pentru toate organizațiile acest cadru unitar, coerent, controlabil și comparabil care le permite să
răspundă corect la cerințele legale atât cât este necesar și suficient în func ție de tipul și mărimea organiza ției,
stabilind răspunsurile controlabile la toate întrebările ce, cum, cine, când, unde, cât și de ce trebuie să
facă
anumite acțiuni pentru a asigura angajaților și celorlalți factori interesa ți și implica ți securitatea și sănătatea
ocupațională.
Implementarea sistemelor de management vine in completarea sistemului organizatoric existent la nivelul intreprinderilor
/companiilor si favorizeaza aplicarea sistematica a legislatiei de securitate si sanatate in munca, realizand integrarea acestui
domeniu in managementul general al unitatii.
OHSAS 18001 a fost elaborat pentru a fi compatibil cu standardele pentru sisteme de management ISO 9001 (Calitate) şi ISO
14001 (Mediu), pentru a facilita integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale de către organizaţii, în cazul în care se doreşte acest lucru.
2.6 AC ȚIUNI CONEXE IMPLEMENTĂRII ȘI FUNC ȚIONĂRII SISTEMULUI DE MANAGEMENT SSM

În unele abordări ale structurii SMSSO, defalcată pe elemente constituiente, elementele
Verificare şi acţiuni corective
și
Analiza managementului
sunt considerate ca elemente / acțiuni separate de IMPLEMENTAREA ȘI FUNC ȚIONAREA SISTEMULUI, având în vedere
că li se atribuie un caracter de ”supracontrol” a func ționării sistemului exercitat dintr-o perspectiva ”exterioară”.
Deși uneori poate fi justificată această abordare de ”supracontrol extern” atunci când este vorba de audituri externe de ter ță
parte (sau chiar de secundă parte, atunci cînd organiza ția este auditată de parteneri sau de către clien ți) în mod normal ac țiunile
ar trebui integrate în zona de IMPEMENTARE și FUNCȚIONARE a sistemului, deoarece sistemul de management SSO
presupune participarea și implicarea întregului personal al organiza ției (inclusiv auditorii interni și managementul de vârf care au
atribuții, responsabilități și autoritate pentru verificări și analize), iar ac țiunile de verificare/ ac țiuni corective și de analiză a
managementului constituie roțile motoare care pun și men țin în mi șcare func ționarea întregului sistem de management pe
drumul îmbunătățirii continue a acestuia.
Cerinţele pentru acest element al sistemului au în vedere: măsurarea şi monitorizarea performanţei;

accidentele, incidentele, neconformităţile, acţiunile corective şi preventive; înregistrările şi controlul
înregistrărilor; auditul.
Măsurarea şi monitorizarea performanţei trebuie să conţină atât o componentă proactivă (care are
efect asupra unui alt lucru) cât şi o componentă reactivă (care realizează/provoacă o reacţie; care
Implementare şi
funcţionare
Feed-back de la măsurarea
Audit VERIFICARE ŞI performanţei
VERIFICARE ŞI
ACŢIUNI CORECTIVE
ACŢIUNI CORECTIVE
utilizează o asemenea forţă).
Procedurile privind accidentele, incidentele şi neconformităţile trebuie să stabilească aspectele

referitoare la tratarea şi investigarea acestor evenimente, luarea măsurilor pentru reducerea consecinţelor,
iniţierea şi finalizarea acţiunilor corective şi preventive, precum şi confirmarea eficienţei acestor acţiuni.
Procedurile pentru înregistrări şi controlul înregistrărilor trebuie să permită identificarea, menţinerea şi
disponibilitatea înregistrărilor în domeniul SSO şi au rolul de a demonstra conformitatea sistemului
implementat cu cerinţele specificaţiei. Specificaţia cere efectuarea periodică a auditării sistemului de
management al SSM şi stabilirea în acest scop a unui program de audit şi a unor proceduri.
Conducerea la cel mai înalt nivel trebuie să realizeze la intervale de timp determinate analize ale sistemului de
management al SSO pentru a determina măsura în care acesta este adecvat şi eficient. Procesul de analiză a
managementului trebuie să vizeze modificări ale politicii, obiectivelor sau a altor elemente ale sistemului, pe baza
rezultatelor auditurilor de sistem.
Verificare şi acţiuni
corective
Factori Factori
ANALIZA externi
interni ANALIZA
MANAGEMENTULUI
MANAGEMENTULUI
Politica
Fig. 8 Analiza managementului
OHSAS 18002:2000 nu aduce cerinţe suplimentare faţă de OHSAS 18001 având doar rolul de a detalia şi a clarifica
o serie de aspecte privind cerinţele specificaţiei. În cadrul acestui ghid de implementare cerinţele specificaţiei sunt descrise
sub formă de proces, pentru fiecare cerinţă fiind prezentate:
a) textul integral al cerinţei din OHSAS 18001;
b) scopul cerinţei;
c) datele de intrare tipice;
d) descrierea procesului prin care trebuie realizată cerinţa respectivă;
e) datele de ieşire tipice.
Această modalitate de descriere prezintă două avantaje majore: pe de o parte permite înţelegerea funcţiilor elementului descris,
iar pe de altă parte permite formarea unei imagini precise privind fluxurile informaţionale care se stabilesc între diferitele
elemente ale sistemului. Prin această modalitate de descriere se facilitează în mare măsură proiectarea sistemului, dar şi
înţelegerea modului său de funcţionare de către toţi factorii responsabili de menţinerea acestui sistem.
2. ETAPELE IMPLEMENTĂRII SMSSO
Managementul securitaţii şi sănătăţii în muncă este o ”modă”, o”obliga ție” sau o ”necesitate”?
Înainte de a lua decizia de implementare a unui sistem de management al SSM în organiza ție, conducerea de vârf a acesteia
să facă într-un fel sau altul o analiză care să justifice / fundamenteze decizia.
O privire de ansamblu asupra motivației reale pentru care majoritatea organiza țiilor din România au luat decizia de a
implementa un sistem de management al SSM în cadrul organiza ției nu relevă nici pe departe adoptarea ” frumoaselor
motivații” vehiculate în special de societă țile de certificare și de asisten ță în domeniu (care din asta trăiesc!) de tipul:
 dorinta de a crea un cadru unitar pentru gestionarea activitatilorde SSM;

 implementarea principiilor si metodelor de imbunatatire aperformantelor de SSM;
 implementarea principiilor si metodelor de imbunatatire aperformantelor de SSM;
 protejarea salariatilor prin reducerea / eliminarea pericolelor de accidentare si imbolnavire profesionala;
 limitarea raspunderii civile si penale prin satisfacerea reglementarilor legale referitoare la SSM si a altor
cerinteaplicabile;
 cresterea constiintei angajatilor si a responsabilitatilor fata de sanatatea si securitatea muncii;
 cresterea increderii clientilor;
 îmbunătățirea practicilor manageriale;
 îmbunătățirea imaginii organizației, prin satisfacerea cerin țelor referitoare la SSM
ci abordarea pragmatică a următoarelor cerin țe ale pie ței pe care activează:
- partenerii / clienții le impun pentru a intra în rela ții contractuale să de țină sistem de management SSM certificat (conform
OHSAS 18001)
- cea mai ”comodă” metodă de a se ”pune la adăpost” fa ță de cele 45 de sanc țiuni poten țiale con ținute în legea
319/2006.
Paradoxal, deși principalul subiect al sistemului este salariatul, pe ultimul loc în determinarea deciziei de a implementa
sistemul de management SSO, este dorința angajatorilor de a satisface mai bine necesită țile de sănătate și securitate
ocupațională a propriilor salariați. La limită, angajatorii ar trata superficial până și asigurarea EIP pentru angaja ți dacă n-ar fi
constrânși de amenințarea penalităților legii.
Totuși, indiferent de motivația reală, absolut în toate cazurile motiva ția este explicată în declara ția de politică în domeniul
SSM îmbrăcată sub forme cât se poate de bine armonizate cu comandamente etice, morale și de responsabilitate asumată
față de sănătatea și securitatea salaria ților și de respectarea legilor aplicabile. În aceea și ordine de idei, odată luată decizia
de implementare a sistemului de management SSM, aceasta aduce organiza ții beneficii reale în condi țiile realizării
obligațiilor și responsabilităților asumate.
Din aceleași rațiuni (preponderent pentru satisfacerea cerin țelor clien ților și partenerilor care impun aceste condi ții pentru a
lua în considerație participarea unei organiza ții la licita ții, de exemplu) este de remarcat că organiza țiile adoptă și sistemele
de management a calității, mediului și responsabilită ții sociale. În acest context adoptarea unui sistem de management SSO
este avantajoasă deoarece asigură în mare propor ție succesul integrării în sistemele de management preexistente în
organizație.
SR OHSAS 18001: 2008, este standard român începând cu data de 31.03.2008, este tot mai mult adoptat ca referenţial de
sistem de management privind sănătatea şi securitatea ocupaţională.
SR OHSAS 18001:2008 are o structură asemănătoare în proporţie de 90% cu ISO 14001, fiind compatibil şi cu alte modele de
sisteme de management.
Acest fapt ajută la implementarea lui în cadrul organizaţiilor putând fi uşor integrat cu sistemele de management de mediu şi de
calitate.
Certificarea sistemului de management SSO implementat bazat pe OHSAS 18001 ajută organiza ția să realizeze gradul de
conformare dorit atât cu cerinţele standardului SR OHSAS 18001:2008 cât şi cu cerinţele legale aplicabile.
O atenţie cu totul specială se acordă evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, activitate ce este
recomandabil să fie făcută cu o echipă de evaluatori atestaţi conform prevederilor legale (specialişti de nivel „superior” conform
legii).
Implementarea unui sistem de management SSM asigură un control intern periodic riguros prin audituri efectuate în mod
exhaustiv atât pe cerinţe legale cât şi pe cerinţe de sistem, care scuteşte organiza țiile (mai ales pe cele certificate în urma unor
audituri de certificare sau audituri de supraveghere) de emoţii la efectuarea controalelor de către ITM .
Presiunea constantă a organizațiilor care deja au implementate astfel de sisteme asupra organiza țiilor care nu au (nu intră în
relații contractuale cu acestea din urmă) și amenin țarea snc țiunilor legii 319/2006 au transformat treptat ceea ce părea la un
moment dat o ”modă” adoptată de un grup elitist de organiza ții, într-o ”necesitate” ce devine pe zi ce trece ”obliga ție” pentru
orice organizație
Principalii beneficiari sunt angaja ții organiza țiilor și mediul în care activează organiza țiile care devine tot mai sigur.
Organizaţiile care nu iau măsuri preventive cât mai urgente în acest domeniu riscă, în cel mai scurt timp, să dispară de pe piaţă.
Măsurile vizează în primul rând conformarea cu cerinţele legale aplicabile iar SR OHSAS 1800 nu face altceva decât
să ajute organizaţiile pentru conformare permanentă cu aceste cerinţe, în special sub aspectul ţinerii sub control a riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Securitatea şi sănătatea în muncă joacă un rol din ce în ce mai important în toate organizaţiile, mai ales în contextul aderării la
UE.
Acest standard se aplică oricărei organizaţii care doreşte:
 să stabilească, să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un sistem de management al securităţii şi sănătăţii

ocupaţionale (sau a muncii)
 să se asigure de conformitatea cu politica de securitate şi sănătate în muncă declarată
 să demonstreze conformitatea cu acest standard.
Un sistem de management al securităţii şi sănătăţii muncii certificat demonstrează angajamentul dumneavoastră

pentru ţinerea sub control a riscurilor, eliminarea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, crearea unui mediu
de muncă sigur şi sănătos.
Vrem să ne unim eforturile cu toţi cei care acţionează în vederea scăderii ratelor de deces, vătămare şi îmbolnăvire
la locul de muncă.
 In contextul integrarii in UE, fiecare companie trebuie sa-si asigure un standard cat mai inalt al
managementului conducerii, din toate punctele de vedere. In acest nou ciclu de articole vom urmari sa
va aratam cum sa "acoperiti" securitatea muncii (protectia muncii), cu mijloacele care le aveti deja la
indemana, pentru a fi asigurati in cazul unui accident de munca sau control de la ITM. Ne vom ocupa
de societatile cu un numar de angajati mai mic de 50 de persoane, dupa cum urmeaza:
Mai intai trimiteti toti angajatii la controlul medical de angajare, la un cabinet medical de medicina
muncii cu care aveti contract, insotiti de fisa de instruire individuala pentru securitatea muncii(protectia
muncii). Acordati atentie, mai ales persoanelor sub 18 ani si femeilor gravide. Angajatii se vor intoarce
de la vizita medicala cu fisa stampilata de catre cabinet, impreuna cu fisa de aptitudini medicala. Fisele
de aptitudini ale angajatilor se tin toate impreuna, cate un exemplar se da angajatilor, iar o copie va fi
prinsa in fisa individuala de protectia muncii(securitatea muncii)corespunzatoare. Apoi organizati
structura organizatorica de securitate si sanatate in munca, dand decizii scrise, in urmatorul mod: 1.
Administratorul societatii va controla si coordona activitatea de securitate a muncii(protectia muncii) si
PSI in cadrul societatii, sau numiti o persoana, numita "persoana desemnata in domeniul securitatii
muncii", care sa coordoneze aceste activitati. Persoana desemnata trebuie pregatita in cadrul unui
curs in domeniul securitatii muncii. 2. Numiti cate o persoana de la fiecare loc de munca( de ex. birou,
sau depozit), ca sef al locului de munca. Aceasta persoana va realiza instructajul periodic in domeniul
securitatii muncii cu persoanele din subordine, pe baza unei planificari anuale aprobate de
administratorul societatii, va raspunde de comunicarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale
catre administratorul societatii, de acordarea primului ajutor in caz de accident sau intoxicatie
profesionala, precum si de evacuarea persoanelor, bunurilor si a celorlalte materiale in caz de
incendiu, pericol sau situatii de urgenta. Aceste atributiuni ale sefului locului de munca se vor trece in
fisa postului. Activitatea persoanei desemnate va fi supervizata de administratorul societatii. 3. Intocmiti
un document de evaluare a riscului profesional. In cazul unor activitati simple, lipsite de pericole(agenti
imobiliari, operator calculator, etc) puteti avea in vedere (bestprotect.ro/evaluarea-riscului.pdf). In cazul
unor locuri de munca cu pericol de accidente de munca, imbolnaviri profesionale si alte pericole
evidente, contactati-ne. Acest document de evaluare a riscului profesiona(document unic)va fi
actualizat la modificarea legislatiei, achizitionarea de noi dispozitive de munca, precum si la
modificarea procesului de munca. Intocmiti apoi planul de prevenire si protectie, conform
(bestprotect.ro/norme-de-aplicare-a-legii-319-2006.pdf)., conform Art. 46 din repectivele norme. 4. In
functie de activitatile pe care le desfasurati, intocmiti instructiuni proprii in domeniul securitatii muncii-
instructiuni care arata concret modul de lucru corect (de bun simt) in cazul activitatilor dumneavoastra.
Aceste instructiuni proprii ssm, se vor afisa in depozite, in dreptul utilajelor la care se refera aceste
instructiuni, samd. 5. Pentru seful punctului de lucru(seful formatiei de lucru), intocmiti in act aditional la
fisa postului, care sa contina atributiunile si obligatiile sale in domeniul securitatii muncii. 6. Intocmiti o
planificare a instructajelor, care va fi semnata de atat de catre angajator cat si de catre seful locului de
munca. Trebuie sa aveti in vedere ca neindeplinirea fiecaruia din punctele de mai sus va poate "aduce"
o amenda intre 1000 si 10 000 RON.





 Elaborarea si implementarea sistemului de management al securitatii s i s a n a t a t i i i n u n i t a t e a

n o a s t r a e s t e j u s t i f i c a t a d e u r m a t o a r e l e considerente:
 •
 dorinta de a crea un cadru unitar pentru gestionarea activitatilorde SSM;
 •
 i m p l e m e n t a r e a p r i n c i p i i l o r s i m e t o d e l o r d e i m b u n a t a t i r e a performantelor de SSM;
 •
 protejarea salariatilor prin reducerea / eliminarea pericolelor de accidentare si imbolnavire profesionala;
 •
 limitarea raspunderii civile si penale prin
s a t i s f a c e r e a reglementarilor legale referitoare la SSM si a altor
c e r i n t e aplicabile;
 •
 cresterea constiintei angajatilor si a responsabilitatilor fata de sanatatea si securitatea muncii;
cresterea increderii clientilor;

•
imbunatatirea practicilor manageriale;
•
imbunatatirea imaginii organizatiei, prin satisfacerea cerintelor referitoare la SSM
Deci, ce este acest concept, securitate şi sănătate în muncă (sau ocupaţională)?
În câteva cuvinte, securitatea şi sănătatea la locul de muncă reprezintă tot ceea ce poate fi făcut, în mod rezonabil,
pentru a controla riscurile asociate cu pericolele de la locul de muncă. A înţelege ce sunt pericolele este important
nu doar pentru conducerea firmei, dar cu atât mai mult pentru lucrătorii care sunt expuşi acestor pericole, uneori în
necunoştinţă de cauză.
Cum spuneam şi în alt post, un pericol este ceva care are potenţialul de a afecta în mod negativ, fie pe lucrători sau
terţi, fie echipamentele, mediul sau reputaţia firmei. Pericolele predominante la locul de muncă includ:
- sarcinile executate manual, ergonomia locului de muncă, instalaţii şi echipamente, substanţe chimice, echipament
electric, echipamente mobile (auto-propulsate), lucrul la înălţime, expunerea la medii cu temperaturi extreme,
alunecări şi împiedicări care conduc la căderi, obiecte în cădere etc.
Lista poate fi completată cu extrem de multe alte exemple. Importanţa conştientizării lucrătorilor asupra acestor
pericole şi care sunt standardele de control al riscurilor ar trebui sa fie între primele obiective ale oricărui program
de SSM la locul de muncă. Prin asigurarea că lucrătorii sunt conştienţi de pericolele din mediul lor de muncă,
aceştia sunt cu atât mai mult însărcinaţi cu controlul acestor pericole şi înştiinţarea şefilor direcţi despre schimbările
apărute care pot afecta modul în care sunt aplicate măsurile de control.
Securitatea şi sănătatea la locul de muncă este un concept despre atitudine. Ca un program SSM să funcţioneze şi să
fie adoptat de toţi aceia care lucrează într-un loc de muncă trebuie ca persoana cu cea mai înaltă funcţie din
conducerea firmei să fie total dedicată acestui program, împreună cu tot restul echipei de management. Acest
angajament din partea managementului include alocarea de resurse, inclusiv umane, echipament, planificare şi
financiare. Dacă este cazul unei expertize, atunci nu trebuie ezitat în a solicita experţi care să asiste dezvoltarea,
implementarea sau îmbunătăţirea acestui program. Fără acest angajament, programul SSM nu va fi adoptat de către
lucrători şi atitudinea managementului faţă de securitate şi sănătate va fi reflectată în atitudinea şi comportamentul
lucraătorilor.
Tot ce avem nevoie este un sistem de management al SSM (uneori, mai rau, doar un program de SSM!)
Despre ce este vorba? Cele mai multe firme isi angajeaza un consultant in domeniul SSM (sau, daca sunt norocosi, in sisteme
de management al SSM), astfel incat sa fie siguri ca cineva se ocupa de conformitatea in raport cu anumite cerinte legale sau
alte reglementari (ex: OHSAS 18001). Cateva luni mai tarziu, firma are in inventar cateva bibliorafturi pline-ochi cu tot felul de
documente scrise intr-un soi de jargon SSM. Acum, n-ar fi o problema cu jargonul asta, daca s-ar obosi cineva sa-l descifreze si
sa-l transmita coerent si eficient catre muritorii de rand din firma. In realitate insa, toata inteligenta asta strânsa bine intre coperti
va sfârşi printr-un raft sau sertar, acoperita de praf. Da, dar daca intrebi pe cineva din firma, o sa spuna: „avem sistem de
management”. Daca mai e si certificat cf. OHSAS 18001, cu atat mai bine!
Ei bine, asta nu e un sistem de management al SSM! Un sistem de management nu consta intr-un set de dosare acoperite de
praf. Un sistem de management trebuie sa traiasca, sa-si faca simtita prezenta si sa ajute la derularea proceselor din firma.
Este, daca vreti, precum uleiul dintr-un motor, isi face loc printre toate angrenajele (care sunt procesele de afaceri ale firmei) si
ajuta ca totul sa functioneze asa cum trebuie (nu inseamna ca daca nu exista un sistem de management totul se blocheaza si
nu mai merge nimic, nu, dar cel putin atunci nu are nimeni pretentia ca totul functioneaza dupa/la un anumit standard). Multe
dintre firme, de fapt, multi dintre managerii unor firme, considera ca obiectivul final e sa obtina un astfel de biblioraft. In realitate,
asa ceva e doar primul pas pe un drum lung si anevoios. Mai departe, un astfel de sistem, sau macar un program de SSM, ar
trebui sa fie extrem de practic, de inteligibil pentru oricine din fabrica, si sa nu fie doar niste reguli scrise intr-un jargon pe care
nu-l intelege nimeni. Managerii ar trebui sa inteleaga intr-al 12-lea ceas ca e o diferenta mare intre conformarea cu legislatia,
sau alte reglementari, si SSM-ul adevarat, palpabil, aplicabil.Ca sa nu mai vorbim de complet gresita conceptie a managerilor ca
lucratorul desemnat, sau responsabilul SSM, sau cum oricum ar fi el numit in orice firma, este cel raspunzator pentru aplicarea
reglementarilor SSM in firma; cu tot respectul, fals!!!
2. Implementarea e floare la ureche, o chestie de bifat acolo!
Cele mai bune firme (adica cu rezultate OK in SSM) sunt cele in care responsabilul SSM (o sa-i zic asa, indiferent de titulatura
specifica din fiecare firma sau cea din legislatie) are intalniri periodice si frecvente cu restul persoanelor din conducere, inclusiv
cu directorul general. Motivul e acela ca poate sa preia realizarile acestora pentru a obtine o implementare globala a sistemului
de management SSM. Asta e tot secretul: implementarea! Si tot asta e cel mai greu de facut! A crede ca implementarea e
simpla e cel putin naiv si inseamna ca trebuie sa abordezi alta tactica!
Sunt multe firme care pur si simplu au obtinut un astfel de set de reguli si folosesc scenariile pentru evenimente nedorite, sau
alte amenintari care rezida din nerespectarea regulilor, ca pe o motivatie. Asta e semnul ca nu au inteles nimic din ce inseamna
SSM sau ca, pur si simplu, nu le pasa. Aceste firme vor sfarsi prin a avea o multime de probleme si evenimente la care poate
nici nu s-au gandit si, mai rau, isi vor pierde angajatii.
Ce se poate face totusi? Cel mai bine e sa existe un responsabil SSM, dar care sa stie ce inseamna asta. Daca asta nu e
posibil, un bun consultant poate acoperi nevoile de dezvoltare, implementare si comunicare a unui sistem de management al
SSM.
3. Inspectiile/auditurile sunt cel mai bun (uneori, singurul) mijloc de control pentru SSM
Inspectiile si auditurile tind sa verifice care este conformarea cu regulile. Cauta probleme si le raporteaza. In mod uzual, dupa
inspectie sau audit, managerii iau anumite masuri, le comunica angajatilor unde au gresit si ii penalizeaza eventual.
Angajatii penalizati sunt intotdeauna demoralizati. Ca sa fie treaba complet gresita, cei gasiti vinovati sunt cei care n-au nici o
putere de decizie si/sau n-au nici o vina.
Sa fie clar, in momentul asta, in domeniul asta, inspectiile se concentreaza pe ce e gresit! Asta nu aduce un plus de siguranta in
firma. Ceea ce ar fi cu adevarat bun, ar fi sa se evidentieze ce s-a facut bine si caile de continuare a imbunatatirii acestei situatii
de fapt. Cu alte cuvinte, inspectiile masoara ne-siguranta si asta e si ceea ce anume rezulta dupa inspectii: o aceeasi stare de
ne-siguranta.
In final, inspectiile nu acopera intreaga imagine. Cand ceva merge prost, de obicei nu este vina unei persoane sau a unui
departament. De fapt, intregul sistem este problema si a da vina pe cineva este o metoda (tipica) a conducerii de a se spala pe
maini. In realitate, o statistica a cauzelor de baza (primare) ale accidentelor (investigate serios, nu cu ideea preconceputa ca
victima e de vina) arata ca, in 95% din cazuri, cauzele primare se opresc direct la…management! No comment, no offense!
Am vazut ce e gresit, daca nu aratam si cum trebuie facut corect, degeaba pierdem timpul aici!
Firmele trebuie sa aiba un sistem de management al SSM (macar un program de SSM) care este usor de comunicat si de
implementat. Cum asta nu se intampla mereu, asta ar trebui sa fie un obiectiv major al firmei. Ca sistemul sa functioneze, e
necesar sa existe inspectii si audituri, dar managerii sa se concentreze pe sistem ca pe un întreg si sa se lase de a cauta
vinovati. Practica a dovedit ca se obtin rezultate mai bune motivand angajatii si ridicandu-le moralul, decat sa dai cu ei de
pamant!
Nu in ultimul rand, faceti sistemul… uman! Documentati-l (scrieti-l) intr-o forma usor de inteles, neacademica, faceti-l sa arate
celui care incearca sa-l aplice ca e facut de oameni petru oameni, ca nu contine doar simple sloganuri si niste reguli imposibil de
aplicat. Si….adaugati chestii amuzante, sloganuri haioase, exemple reale cu rezolvari reale Nu e nici o problema sa faci SSM-ul
amuzant, dar tineti un ochi deschis si pe eficienta!
1. Comunici sau doar vorbeşti la întâlnirile SSM/SU?

Posted on 11 februarie 2012 by qhseconsult
Dacă e să fim sinceri cu noi înşine, probabil cei mai mulţi dintre noi vor admite că ceea ce numim comunicare în
domeniul SSM/SU este orientată doar pe conformare. Conformarea cu nişte cerinţe legislative, cu nişte standarde
sau reguli interne etc. O facem în acest mod deoarece suntem oarecum constrânşi de o politică sau aşteptări la nivel
de management sau organizaţional stabilite, de a ne comporta astfel. Nu e nimic special care să atragă sau să inspire
în toată chestia asta. Nu e altceva decât o monotonă serie de bifări într-un checklist completat şi îndosariat, cel mai
probabil uitat în vreun sertar, şi suntem bucuroşi când am terminat de făcut şi asta. La fel sunt şi cei împreună cu
care facem verificarea sau pe care îi verificăm.
Ce facem noi, comunicăm sau vorbim? Iar ei ascultă sau aud?
Dacă, în loc de nişte discuţii sterile, am încerca să implicăm audienţa, să-i angajăm în schimburi de idei şi de
experienţă? Dacă participanţii la astfel de întâlniri legate de SSM/SU ar participa activ, prin discuţii libere, prin a
pune întrebări (şi a fi atraşi să facă asta), noi, ca profesionişti în acest domeniu, nu cumva ne-am îndeplini cu
adevărat scopul, acela de a transmite efectiv informaţia şi a realiza atât de clamata şi dorita conştientizare a
lucrătorilor?
Transmiterea de cunoştinţe, transferul de cunoştinţe, sau măcar simpla comunicare a ceea ce vrem sau trebuie să se
facă în aceste domenii, nu se va realiza niciodată dacă nu vom stabili o cale de a ne face înţeleşi de cei cu care
vorbim. Iar înţelegerea asta vine dintr-o comunicare în ambele sensuri. Apare acel feedback atât de dorit din partea
unui comunicator experimentat, minţile se interconectează, ideile încep să se mute de la unul la altul, atenţia şi
interesul se trezesc şi de aici apare înţelegerea.
O simplă turuială despre ceea ce legea cere sec şi impersonal, fără nişte minime explicaţii la nivelul
interlocutorului, nu conduce decât la un rezultat: ori se conformează şi, în urma noastră, zice că suntem aroganţi sau
mai rău, ori nu pricepe nimic şi nu va face nimic sau va face prost.
Faptul că cel din faţa noastră pune întrebări de ne doare capul, ar trebui să ne bucure, e un semn că-l interesează şi
că-şi doreşte să înţeleagă. Iar pentru noi ca specialişti, consultanţi sau în ce postură suntem în domeniul ăsta, e încă
o redută câştigată în lupta asta cu dezinteresul, nepăsarea sau inconştienţa unora.
Alternativa este că va spune (în propria minte, sau celor din jur) că tot ce i se cere este să ia nişte măsuri a căror
logică nu o vede şi să cheltuiască nişte bani fără sens. Iar când chestia asta îi va fi bine fixată în cap, calea spre
nenorociri în firma respectivă va fi larg deschisă.
2. Cum să comunici mesajele SSM/SU?

Posted on 23 februarie 2012 by qhseconsult
Comunicarea s-a dovedit a fi unul din factorii critici de succes în desfăşurarea activităţilor legate de SSM/SU,
indiferent de tipul sau mărimea organizaţiei implicate.
Comunicarea eficientă este vitală pentru a-i face pe angajaţi şi pe sub-contractori să se alinieze la anumite reguli şi
cerinţe specifice şi să lucreze astfel încât să dezvolte o cultură a securităţii muncii.
Cu toate acestea, doar furnizându-le training (chiar adecvat şi suficient) pentru lucrul în siguranţă, nu este
întotdeauna suficient. Modul în care noi, ca profesionişti, comunicăm despre securitate influenţează sau nu oamenii
să accepte sau să refuze mesajele noastre despre SSM.
Principalul obiectiv al oricărui program de comunicare despre securitate este acela de a schimba comportamente,
obiceiuri, mentalităţi. Dar cum ar putea un profesionist de SSM/SU să schimbe atitudinea faţă de SSM/SU sau să
îmbunătăţească modul în care oamenii îşi asumă anumite reguli, proceduri etc?
Secretul dezvoltării şi utilizării unui program de comunicare de succes este să foloseşti tactici bazate pe
marketing!
Câteva tactici cheie de marketing care pot fi folosite în “marketingul SSM/SU” ar putea fi:
 Planifică-ţi mesajele ca pe o mini-campanie de publicitate- Stabileşte audienţa ţintă şi foloseşte cele mai bune
metode de a comunica cu aceasta. De exemplu, angajaţii bărbaţi cu vârste între 25-55 ani tind să prefere un stil de
comunicare preponderent vizual.
 Folosește mesaje clare și concise (inclusiv sloganuri)- Întotdeauna promovează acelaşi mesaj standardizat şi asigură-
te că toate departamentele se aliniază la acest mesaj şi nu transmit informaţii contradictorii (de ex: specialiştii SSM
cer angajaţilor să lucreze în siguranţă şi cu grijă, să respecte procedurile, dar managerii de producţie îi presează să
lucreze repede pentru obţinerea/menţinerea producţiei, este un caz extrem de des întâlnit)
 Arată consecinţele unei securităţi insuficiente și/sau ineficiente - Unul din mesajele cheie este acela de a-i face pe
angajaţi să înţeleagă că un comportament periculos şi o securitate ineficientă nu doar că îi expune pe ei înşişi la
riscuri, dar şi pe cei alături de care lucrează. Arătaţi-le care vor fi efectele, consecinţele asupra vieţii lor personale şi a
familiilor lor.
 Plasarea multiplă a mesajelor- Aceasta înseamnă că aveţi un mesaj consecvent legat de securitate, sau o temă, şi îl
repetaţi în locaţii multiple. Este, dacă vreţi, ca un liant care ţine împreună aceste tactici şi este esenţial în publicitatea
de succes.
Cele mai multe programe de training eşuează atunci când vine vorba de frecvenţa mesajului. Cu toate acestea,
există destule căi simple şi eficiente de a face asta.
Prin atragerea angajaţilor să se implice în mesaje în moduri diferite (privindu-le, ascultându-le, citindu-le,
comentându-le), şefii acestora se asigură în plus că tot mai mulţi angajaţi primesc informaţia. Luaţi în considerare
includerea unui training video care să fie completat cu postere, campanii de buletine informative prin e-mail,
broşuri şi şedinţe informative.
A trata mesajele de SSM/SU ca pe o mini-campanie de marketing înseamnă a asigura o performanţă superioară a
securităţii, a comunicării şi a relaţiilor inter-umane de la locul de muncă.
Şi, o ultimă recomandare, dar poate cea mai importantă: ulterior comunicării mesajului, daţi cât mai multe
explicaţii, prin discuţii informale, prin sesiuni de întrebări şi răspunsuri, discuţii libere. Nimic nu detestă oamenii
mai mult decât să li se spună, să li se ceară ceva, fără nici o explicaţie. Un mesaj de genul: “nu folosiţi solvenţi
pentru a vă curăţa echipamentul individual de protecţie” în cel mai bun caz poate fi acceptat cu iritare, sau pur şi
simplu ignorat şi cu prima ocazie când respectivul se ştie nesupravegheat să se apuce să facă exact contrariul. Un
minim de explicaţii, de expunere a motivelor, de prezentare a consecinţelor, îi va face pe oameni să se gândeasca,
când vor mai vedea acel mesaj, că “există o explicaţie”, cum zicea un personaj celebru, şi nu e o toană a şefilor, ca
să evite consumul de solvenţi.
Poate mai mult decât orice altă activitate, securitatea înseamnă relaţii inter-umane, înseamnă că te poţi baza pe cel
de lângă tine că n-o să-şi facă singur rău şi n-o să te rănească nici pe tine, iar această încredere se câştigă (şi) printr-
o comunicare eficientă.
3.1 Ac țiuni destinate implementării SMSSO
3. Etapele dezvoltarii si implementarii unui sistem de management

Posted on 31 iulie 2011 by qhseconsult
QHSE Consult furnizeaza consultanta in vederea dezvoltarii, implementarii, certificarii si mentinerii unui sistem
de management, fie el individual (al calitatii, sau al mediului sau al securitatii si sanatatii ocupationale/in munca-
SSO/M), fie integrat (calitate-mediu-SSO/M, sau combinatii de cate doua astfel de sisteme)
Acest proces complex este structurat pe mai multe etape, dupa cum urmeza:
Etapa 1. Audit de diagnoza
In urma derularii acestei etape ne vom forma o imagine clara despre organizatia dvs., despre procesele si activitatile
ce se desfasoara si despre fluxul informational existent. Acest cumul de informatii ne va ajuta sa proiectam un
sistem de management care sa corespunda perfect nevoilor organizatiei dvs. Totodata, se va obtine/elabora o harta a
proceselor desfasurate in organizatie si interactiunile dintre aceste procese. In functie de tipul sistemului de
managament ce se dorste a fi dezvoltat/implementat, vor fi evaluate si aspecte particulare si specifice (ex: aspecte
de mediu din cadrul organizatiei, evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire etc.)
Etapa 2. Revizuirea / Elaborarea documentelor de organizare interna
Se vor analiza documentele de organizare interna (organigrama, fise post, regulamente interne) existente la
momentul actual in organizatie si se vor revizui conform cerintelor standardului de referinta.
Etapa 3. Elaborarea procedurilor de sistem (procedurile de sistem difera in functie de sistemul de
management ce urmeaza a fi implementat):
 Controlul documentelor
 Controlul inregistrarilor
 Audit intern
 Controlul neconformitatilor
 Actiuni corective
 Actiuni preventive
 Aspecte de mediu
 Cerinte legale, alte cerinte si evaluarea conformarii
 Competenta, Constientizare si Instruire
 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
 Consultare si comunicare
 Evaluarea factorilor de risc la locurile de munca
 Cercetarea accidentelor de munca
Etapa 4. Asistenta tehnica in elaborarea/revizuirea procedurilor si instructiunilor de lucru cum ar fi:

 Analiza sistemului de management
 Ofertare/Contractare
 Evaluarea Furnizorilor
 Aprovizionarea produselor si serviciilor
 Receptia produselor si serviciilor
 Pastrarea produselor
 Resurse umane
 Proiectare – dezvoltare
 Marketing
 Planificarea si urmarirea productiei
 Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare
 Livrarea produselor -
 Instalarea produselor la clienti
 Service
 Evaluarea satisfactiei clientilor
 Monitorizare si masurare procese si aspecte de mediu
 Masurarea si monitorizarea performantelor OH&S
 Gestionarea deseurilor
Procedurile si instructiunile de lucru difera in functie de sistemul de management ce urmeaza a fi implementat si

de domeniul de activitate pentru care se solicita certificarea.
Etapa 5. Redactarea Manualului de Management
Etapa 6. Instruirea si constientizarea personalului
Implementarea sistemului de management nou creat se face prin instruirea angajatilor referitor la procedurile
interne conform carora urmeaza sa-si desfasoare activitatea. Aceasta instruire va fi sustinuta de catre consultant,
impreuna cu Responsabilii de Procese (persoanele responsabile de anumite procese in organizatia Dvs). In urma
procesului de instruire veti primi si suportul de curs care va ajuta pe viitor la instruirea noilor angajati.
Etapa 7. Audit intern
Scopul acestui audit este de a depista posibilele neconformitati de sistem ce pot aparea si oportunitatile de
imbunatatire. Se va verifica atat conformitatea cu standardele de referinta implementate in organizatia Dvs. cat si ca
procedurile interne sunt implementate.
Etapa 8. Analiza sistemului de management implementat
Va acordam asistenta pe perioada desfasurarii analizei. Va ajutam la determinarea actiunilor de imbunatatire ce
trebuiesc intreprinse si vom urmarii impreuna cu persoanele desemnate din partea organizatiei dvs., implementarea
acestora.
Etapa 9. Pregatirea dosarului de audit extern si transmiterea catre organismul de certificare
Etapa 10. Asistenta pe durata auditului de certificare, pana la primirea raportului de audit
Etapa 11. Asistenta in vederea mentinerii si imbunatatirii continue a sistemului de management
4. Un pericol omis este un pericol necontrolat (1)

Posted on 1 august 2011 by qhseconsult
Unul dintre pilonii de baza, pe care se fundamenteaza procesul de management al securitatii si sanatatii in munca
este identificarea corecta si completa a pericolelor, sau factori de risc cum li se mai spune intr-un mod destul de
sofisticat.
Sa lamurim intai un aspect: pericol versus risc. Am observat de-a lungul timpului o mare confuzie intre acesti doi
termeni, incepand de la cei neaveniti, pana la asa-zisii “specialisti” in domeniul SSM.
E destul de simplu: “pericolul” este orice care, in anumite conditii, poate conduce la accidente, imbolnaviri
profesionale, distrugeri partiale sau totale de echipament, disfunctionalitati in procesele tehnologice, afectarea
mediului sau a reputatiei unei firme. Cand zic “orice”, ma refer la: un obiect, un fenomen, o stare, o situatie, o
persoana, o actiune….deci…orice!
“Riscul” este manifestarea pericolului, mai exact, actiunea pe care acel pericol o declanseaza aspra oamenilor,
echipamentelor, mediului etc.
“Pericolul” exista intotdeauna, este vizibil, palpabil, recognoscibil (mai ramane doar sa vrem sa-l vedem, sau sa
avem aceasta capabilitate de a-l recunoaste), „riscul” in schimb, este ceva intangibil, invizibil, este de fapt o…
actiune si vedem doar efectul acesteia.
Hai sa fim pragmatici, asa cum am promis la infiintarea blogului si iata, pe exemple: in orice casa exista o
sumedenie de pericole, luam unul foarte comun, electricitatea. Exista peste tot, dar sta cuminte si daca si noi suntem
cuminti nu ne intalnim direct. In anumite conditii insa, si cu o anumita frecventa, apare cate un Dorel care taie un
cablu cu tarnacopul! Ce se intampla atunci? Pai…Dorel se electrocuteaza! Riscul este, deci, de electrocutare.
Pericol: electricitatea; riscul: electrocutare; efectul: loc cu verdeata si liniste!
La fel este cu „apa” versus „înec”, „şofat” versus „accident”, „nervozitatea şefului” versus „concediere”. Sper ca
am fost suficient de sugestiv!
Ok, sa trecem la lucruri serioase!
Este clar ca nu putem controla decat acele pericole si riscuri asociate de care suntem constienti. Cu toate acestea,
multe investigatii ale unor accidente indica drept una din cauzele de baza identificarea incorecta, incompleta sau
inadecvata a pericolelor.
Apare intrebarea „cum identificam in mod corect si complet pericolele?” Exista in acest moment 4 tehnici
standard utilizate in mod frecvent:
1. HAZOP: Hazard and Operability Study- Studiul pericolelor si al operabilitatii
Un studiu HAZOP consta in aplicarea unui set de asa numite „cuvinte-ghid” (presiune, temperatura, debit etc)
asupra unor aspecte (elemente) definite ale unui proiect si asocierea lor cu anumite deviatii (ex: lipsa, prea mare,
prea mica etc). Se foloseste, de obicei, in cadrul unui workshop la care participa toti cei implicati in dezvoltarea
unui proiect (proiectanti, executanti, utilizatori), pentru a verifica proiectul unui proces, dar poate fi aplicat, cu
modificarea cuvintelor-ghid, si la alte activitati (sisteme feroviare, managementul traficului, proiecte de sonde etc).
2. FMEA: Failure Mode and Effects Analysis- Analiza modului de defectare si a efectelor
Este o verificare sistematica a modului de defectare a unei componente de echipament (ex: pompa) sau al unui
sistem (ex: exhaustare) si a efectelor acestora. Poate fi de asemenea extinsa pentru a clasifica severitatea (sau
criticitatea) defectiunilor (FMECA). Desi este considerata in general o lucrare de birou, poate fi facuta si in cadrul
unui workshop.
3. HAZID: Hazard Identification; Checklist- Identificarea pericolelor; Lista de verificare
Aplicabilitatea listelor de verificare merge de la identificarea pericolelor de la locul de munca pana la evenimente
majore. Similar unui brain-storming efectuat in cadrul unui workshop cu toti cei implicati, depinde in mare masura
de o lista de verificare foarte completa si adaptata mediului de analizat, dar si de experienta echipei.
4. What-if: Ce-ar fi daca…
Aceasta metoda este tot o verificare facuta de o echipa, folosind checklisturi, dar poate fi facuta intr-o maniera mai
lejera, informala, folosind experienta personalului care intreaba despre posibile deviatii: „Ce se se intampla daca se
livreaza un material diferit?”, “Ce se intampla daca se foloseste o alta procedura?” etc.
Despre fiecare metoda in parte, pe larg, in articole viitoare
5. Un pericol omis este un pericol necontrolat (2)

… Continuam azi cu aspecte legate de factorii de succes ai unui proces de identificare a pericolelor. Neavând
pretentia sa-i expun aici pe toti, iata-i doar pe cei mai importanti:
Alegerea metodei cea mai potrivita
Nu are nici un rost sa insistam sa aplicam una din metodele expuse in prima parte, daca aceasta nu este inteleasa
de persoanele implicate, sau daca nu exista suficiente informatii disponibile pentru a o face utila. La fel, de ex.,
incercand sa aplicam o verificare care necesita planuri detaliate la nivelul unei etape de proiect unde sunt
disponibile doar niste schite, se poate dovedi complet inadecvat, ba chiar frustrant pentru participanti.
Implicarea persoanelor potrivite
Majoritatea metodelor de identificare a pericolelor se bazeaza pe o forma de consens de grup care se obtine pe
parcursul workshop-ului. Mai clar spus, toti trebuie sa vorbeasca cam aceeasi limba acolo, ori asta poate fi doar
produsul experientei, cunostintelor si nivelului de implicare al participantilor. Lipsa unor persoane cu experienta
necesara in cadrul acestor workshop-uri poate conduce la omiterea unor pericole sau la documentarea unor
informatii incorecte. Pe de alta parte, se poate sa fie implicate persoane experimentate dar cu o personalitate inchisa,
rezervata, incapabile sa transmita sau sa receptioneze informatii intr-un mod productiv, ceea ce poate conduce la o
analiza ineficienta si/sau incompleta.
Mod de gandire adecvat
Desi trebuie sa avem in vedere evenimente precedente ca pe niste ghiduri, modele a ceea ce se poate intampla, este
de asemenea important sa pastram un mod de gandire deschis si sa gandim „outside the box”, in afara tiparelor cu
care suntem de obicei obisnuiti, privind ceea ce se poate intampla. Mentalitatea specifica, de tipul: „nu s-a intamplat
asa ceva niciodata, n-o sa se intample nici de acum incolo”, , sau” n-are cum sa se intample asa ceva, exclus” este
cea mai periculoasă. Cei care insista sa gandeasca asa, posesori de adevar suprem, nu au ce cauta la astfel de
workshop-uri. Parerea mea si numai a mea! Daca la atat se rezuma capacitatea lor de gandire, atunci la mătură cu
ei! Să execute, nu să analizeze sau, mai rău, sa ia decizii, căci astia sunt cei care omoara oameni prin ceea ce fac,
sau prin ce nu fac! Eventual, întrebaţi-i, aşa, ca Moromete: „pe ce te bazezi când zici asta?”.
Buuun…ca sa tragem un fel de concluzie: identificarea corecta si completa a pericolelor este primul pas din
procesul de evaluare a riscurilor si un pericol omis este un pericol necontrolat, de aici incolo totul se intampla ca la
rostogolirea unui bulgare de zapada: de la un pericol scapat se ajunge la o groaza de alte aspecte (factori favorizanti,
cauze primare sau intermediare etc) care conduc intr-un final la un eveniment nedorit.
Cum spuneam la inceput, sunt multe tehnici disponibile, niciuna nu se potriveste pentru orice situatie, niciuna nu
este „panaceu universal”. Cheia succesului unei identificari corecte sta in alegerea celei mai potrivite metode pentru
acea situatie specifica, implicarea persoanelor potrivite si a fi pregatit pentru a face fata provocarilor aduse de
situatia de fapt.
De asemenea, sa nu uitam ca identificarea pericolelor este un proces continuu; proiectele evolueaza, conditiile se
schimba, procesul se dinamizeaza- toate operatiile necesita o revalidare a pericolelor existente.
6. Identificarea pericolelor de incendiu

O buna si completa identificare a pericolelor care pot conduce la incendiu se poate face pe baza unei liste de
verificari, avand mai multe criterii de verificare.
Acuratetea identificarii depinde de cat de completa este lista de verificari.
Lista de mai jos poate fi folosita atat la identificarea pericolelor care pot conduce la incendiu, dar si in cazul unui
audit privind masurile de control a acestor pericole.
Actiuni preventive
- Exista o identificare de pericole si/sau o evaluare de risc de incendiu?
Surse de aprindere
- Se folosesc aparate de incalzit portabile?
- Exista echipamente electrice (portabile si instalatii fixe)?

- Cum este reglementat fumatul?
- Exista procese generatoare de caldura (incinerare, gatit, sudare etc)
Materiale combustibile (indepartati, reduceti, controlati)
- Exista aglomerari de materiale combustibile depozitate?
- Exista in locatie materiale sau substante inflamabile?
- Exista gunoi depozitat?
Surse de oxigen (reduceti)
- Exista posibilitati de a reduce surse potentiale de oxigen in cazul unui incendiu?
Caracteristici structurale
- Se desfasoara (sau este programata) vreo activitate care poate afecta identificarea pericolelor de incendiu?
- Exista suprafete considerabile de tavan sau pereti acoperite cu materiale/substante combustibile?
- Accesul la echipamentele electrice este liber?
- Cladirea are tavane suspendate?
- Structura si instalatiile cladirii ajuta/impiedica raspandirea incendiului?
- Exista risc de incendiu provocat intentionat?
Detectarea incendiilor si alarmare
- Exista detectoare de fum/caldura?
- Exista butoane de alarma de incendiu?
- Soneriile, clopotele sunt folosite pentru alarmare in caz de incendiu?
- Incendiul poate fi detectat rapid si personalul alarmat prompt?
Cai de evacuare si timpi de evacuare
- Caile de evacuare conduc in directii diferite catre locuri sigure?
- Usile, scarile si coridoarele sunt suficient de largi? (presupuneti ca cea mai larga iesire este blocata, restul
iesirilor trebuie sa fie capabile sa asigure iesirea rapida si in siguranta)
- In ce stare sunt caile de evacuare?
- Se folosesc refugii in caz de incendiu?
- Care este frecventa exercitiilor de simulare a incendiilor?
- In ce conditie sunt usile de incendiu?
- Sunt toate caile de evacuare luminate corespunzator?
Semnalizare (evacuare in siguranta)
- Exista semnalizare adecvata pe tot amplasamentul?
Echipament de stingere a incendiilor
- Exista cel putin un stingator pentru fiecare 200 mp de nivel? (minim 2/nivel)
- Continutul stingătoarelor este adecvat surselor combustibile existente?
- Exista hidranti/furtunuri de incendiu?
- Exista coloana uscata?
- Sunt asigurate pături de incendiu?
Planuri de urgenta (coordonarea evacuarii)
- Exista un plan de urgenta?
- Personalul a fost instruit suficient si corespunzator cu privire la modul de evacuare?
- Exista necesitatea unui instuctaj specializat pentru eventualitatea unei urgente?
… Cam asta ar fi o lista de verificare, nu se vrea a fi completa si nici definitiva sau universal aplicabila. Adaptati-o
la locatia si activitatea existenta.
Bun, avem o lista, ce facem cu ea? Cea mai buna cale de a gasi informatii necesare este de a face o inspectie a
locatiei si de a intervieva persoane cheie, respectiv sefi de loc de munca, administratorul cladirii, cadrul tehnic PSI
sau persoana responsabila cu managementul situatiilor de urgenta etc. Verificati si alte documente legate de
proiectul constructiei, lista de echipamente, dotari, programe de instruire etc.
La fiecare criteriu de verificare, se noteaza situatia de fapt si, in functie de informatiile obtinute, se recomanda
masuri de control. Raportul, care cuprinde lista de verificare, observatiile notate si recomandarile, se inmaneaza
managerului locatiei.
In mod normal, acesta ar trebui sa numeasca responsabili, resurse si termene pentru fiecare recomandare in parte.
Mai mult, aceasta identificare ar trebui revizuita periodic pentru a afla stadiul in care se afla actiunile recomandate
sau daca situatia de fapt s-a schimbat. In multe cazuri insa, aceasta va sfarsi aruncata prin cine stie ce raft sau sertar.
Probabil in alt articol vom vorbi de rolul consultantului in asigurarea urmaririi si monitorizarii masurilor
recomandate.
Cam asta ar fi o metoda destul de simpla de identificare a pericolelor de incendiu, iar rezultatul poate constitui
elementul de intrare pentru evaluarea riscurilor de incendiu. Dar despre asta, tot intr-un alt articol.
Sistemele de management al se curitatii si sanatatii in munca (SSM) folosite de catre in tre prinderi se concentreaza in mod pre dominant
asupra prevenirii accidentelor, mai degraba decat asupra sanatatii in
munca.
De asemenea, cele mai multe dintre acestea fac din securitatea si sanatatea in munca o indatorire executiva, o necesitate evidenta pentru
reusita.
Punctele slabe ale unui sistem de management al SSM constau, in principal, in:
- comunicarea principiilor si practicilor SSM de sus in jos, in cadrul organizatiei;

- indeplinirea anumitor functiuni pe linia SSM de catre personal care nu este calificat in mod corespunzator;
- costurile mari de implementare a sistemului.
Punctele tari ale unui sistem de management al SSM sunt:
- usurinta de a analiza in mod sistematic pericolele, riscurile si incidentele;

- o mai mare constientizare a pericolelor si riscurilor;
- o mai buna comunicare intre angajati;
- o mai puternica motivare si identificare a angajatilor cu organizatia;
- o mai buna masurare a performantelor SSM.
Cheia succesului unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca este reprezentata de planificarea minutioasa a
implementarii si de luarea in consideratie a conditiilor specifice din cadrul organizatiei.
Certificarea Sistemelor de management al sănătăţiii şi protecţiei la locul

de muncă- OHSAS 18001 :1999
6.1. NU NUMAI “O OBLIGATIE NORMATIVA”
Subiectul sănătăţii şi protecţiei la locul de muncă s-a intâlnit in mod sistematic incă din perioda imediată de dupa
razboi, gasindu-si impulsul in anii 50.
Abordarea normelor adoptate in acea perioada şi in urmatoarele doua decenii a fost de tip represiv. Directivele
europene de la inceputul anilor 90 referitoare la protecţia angajaţilor la locul de muncă, şi modificarile şi
completările ulteriore au modificat radical abordarea de tip represiv din anii 50 pentru a introduce o abordare
preventivă şi proactivă din partea societăţilor.
Chiar daca politicile comunitare de armonizare a diferitelor legislatii din domeniu au avut drept scop depasirea
diversitatilor şi a rezistentelor in procesul de cautare a unei abordari comune la nivel international, interpretarile
diferite pe care fiecare tara a Comunitatii Europene le-a oferit in momentul concordarii acelorasi directive cu legile
nationale au condus la mai multe sanctiuni.
Tocmai aceste problematici au constituit până acum piedici in introducerea sistemelor organizatorice in materie de
siguranţă structurate astfel incât să poată fi supuse unor controale independente (sisteme certificate). In ultimii ani
ne-am gasit intr-o situatie confuză in care piata dispunea in sfarsit de un cadru legislativ inovator, accentuat la toate
nivelurile (inclusiv cel publicitar) dar care nu a fost suportat de sistemele de gestionare definite şi recunoscute
suficient.
Astfel, societăţile au implementat Sisteme de Management al Sănătăţii şi Siguranţa Muncii la locul de muncă (de
acum incolo SSM), bazat pe conceptele de prevenire şi autoevaluare a riscurilor, fara a avea o metodologie precisa
care sa le ghideze in acest sens, respectand diferitele cerinte legale, totusi foarte detaliate şi articulate.
In 1998 (British Standards Institution) BSI a constituit un grup de lucru, alcatuit din principalele institutii de
certificare (printre care DNV, SGS, BV, Lloyds Register), din organisme de reglementare nationala şi din specialisti
in domeniu, cu scopul de a realiza o schema care sa poata reprezenta un standard pentru care ar putea fi solicitată
certificarea şi care ar putea sa se integreze in schemele de certificare existente cu privire la Schemele de Gestionare
a Mediului şi a Calitatii.
Rezultatul acestei activităţi a condus la emiterea normei OHSAS (Occupational Health and Safety Assessment
Series ) 18001, emisa oficial in Marea Britanie in aprilie 1999. Aceasta norma, in absenta crearii unui standard
international ISO dispune normele de asigurare a calitatii (ISO 9000) şi cele ale sistemelor de gestionare a mediului
(ISO 14000) şi fara indoiala ca acest organism international de reglementare nu va putea sa faca exceptie de la
aceasta in realizarea unui standard cu privire la aceasta problema.
6.2. STAKEHOLDERS ŞI AVANTAJE
Un lucru foarte important care trebuie luat in considerare este faptul ca societăţile nu functioneaza in mod izolat ci
există şi alte parti (numite ”stakeholders”) care pot fi interesate ca societatea sa functioneze “in siguranta”. In mod
cert se poate afirma ca un SSM da valoarea adaugata intreprinderii care il sustine intrucat acesta face ca gestionarea
sa fie mai eficienta, imbunatateste imaginea sa şi ofera mai multa credibilitate.
Societatea care implementeaza un SSM ohsas 18001 obtine urmatoarele avantaje:
 O mai mare credibilitate si o crestere a cotelor de piata
 Un raport mai bun cu stakeholders si in consecinta raporturi interna si externe mai bune pentru insasi societatea in
cauza.
ISO FIN Consulting are o bogată experienţă in acest sector meritând a fi menţionate:
 certificarea primului sistem OHSAS 18001 in Lume pentru activităţile logistice aeroportuare militare şi civile de la
Baza NATO din Sigonella (PAE Government Services);
 prima certificare completă din Lume pentru o structura sanitară, Casa de Tratament „Gibiino” din Catania.
6.3. CERINŢELE STANDARDULUI OHSAS 18001

6.4. CERINŢE GENERALE
La fel ca şi in cazul altor sisteme de gestiune, organizaţia trebuie sǎ asigure urmǎtoarele criterii:
 Sǎ garanteze conformitatea cu legile nationale şi internationale;
 Sǎ planifice masurile de imbunǎtǎţire in domeniul protecţiei angajaţilor;
 Sǎ asigure protecţia in mod eficace;
 Sǎ asigure controlul acestui proces.
Cadrul unui asemenea sistem trebuie sǎ fie asigurat prin:

 O politicǎ pentru asigurarea protectiei angajaţilor la nivel de firmǎ;
 Obiective clare in domeniu stabilite de conducere;
 Proceduri pentru indeplinirea acestei politici.
6.5. POLITICA OHSAS

Trebuie să fie stabilită o politică de securitate adecvata firmei care să fie dezvoltată pe specificul acesteia şi care să
stabilească liniile de autoritate şi de responsabilitate in ceea ce priveşte SSM.
Această politică trebuie să:
 Fie concepută in spiritul legilor naţionale şi internaţionale;
 Declare modul de gestiune a documentaţiei;
 Conţină prevderi pentru imbunătăţirea continuă;
 Fie definită prin fixarea de obiective clare si reale;
 Specifice resursele ce se vor folosi;
 Modul in care se va face controlul şi monitorizarea.
6.6. PLANIFICAREA
Trebuie să fie stabilite acţiunile care vor duce la indeplinirea politicii fixate. Pentru acesta este necesar să fie
realizată o esaminare preliminară a sistemului privind:
 Identificarea problemelor legate de protecţie şi a eventualelor pericole posibile;
 Situaţiile speciale-de urgenţă;
 Evaluarea riscurilor aferente;
 Identificarea criteriilor pentru evaluarea riscurilor, a costurilor, etc.;
 Analiza masurilor de prevenire deja implementate;
 Adoptarea de măsuri pentru imbunătăţirea sistemului.
Obiectivele trebuie să fie:

 In concordanţă cu conceptul de imbunătăţire continuă;
 Măsurabile ca indeplinire şi timp;
 Specifice;
Pregătirea atât a personalului cât şi a managementului este un element esenţila al reuşitei unui sistem de acest tip.
6.7. IMPLEMENTAREA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMULUI
Certificarea unui sistem de gestiune a siguranţei la locul de muncă se realizează pe baza documentaţiei următoare:
 Manualul siguranţei la locul de muncă;
 Procedurile organizaţiei;
 Instrucţiuni pentru locul de muncă;
 Inregistrările referitoare la sistem
6.8. CONTROLUL OPERATIV ŞI ACŢIUNILE CORECTIVE

Rezultatele unui sistem SSM (controale efectualte, activităţile intreprinse, măsurile de prevenire) trebuie să fie
măsurate, monitorizate şi evaluate. In general acestea pot fi facute prin urmatoarele mijloace:
 Controale prin instrumente de măsură;
 Evidenţierea non-conformităţilor;
 Acţiunile preventive şi corective;
 Analizza datelor despe accidente, incidente şi probleme apărute in sistem;
 Verificarea conformităţii cu legile in vigoare.
6.9. CONTROLUL MANAGERIAL

Compania trebuie sǎ reexamineze periodic sistemul, fǎcând posibilǎ astfel implementarea unor acţiuni de
imbunǎtǎţire continuǎ. Trebuie sǎ fie garantatǎ conformitatea cu cerinţele legilor nationale.
Reexaminarea poate sǎ vizeze:
 non-conformitǎţile, accidentale şi alte incidente din timpul muncii;
 acţiunile corective şi preventive;
 gradul de indeplinire a obiectivelor;
 politica pentru protecţia angajaţilor;
 programul de imbunǎtǎţire continuǎ;
 examinarea iniţialǎ.
6.10. COSTURILE NONCONFORMITATII

Ani la rând, proprietarii şi managerii au considerat cǎ , asigurarea protecţiei, siguranţei angajaţilor duce la costuri
exagerate. In realitate, de abia la sfarşitul anilor ’80 aceştia şi-au dat seama cǎ un cost mult mai mare il reprezintǎ
lipsa masurilor de protecţie.– in medie 30% din costurile totale.Protecţia nu este ceva abstract, şi nu este ceva
voluntar ci mai degrabǎ o realitate cu care ne confruntǎm zi de zi. Analiza costurilor non-conformitǎţii privind acest
standard, este o metodă optimă pentru studierei procesului de imbunătăţire.
De ce este util sa implementezi un sistem de management al securitatii si sanatatii in munca?
- Asigurarea conformitatii intreprinderii cu legislatia in domeniu;

- Evaluarea si tinerea sub control, prevenirea si reducerea riscurilor de accidente, boli profesionale si impact major asupra
mediului;
- Derularea si aplicarea corecta de masuri de securitate si sanatate in munca;
- Respectul voluntar fata de normele in domeniu si dorinta de ameliorare continua a nivelului securitatii si sanatatii în
munca;
- Cresterea profitului prin reducerea timpilor morti, a absenteismului, lipsa pierderilor materiale cauzate de accidente si
avariil, economii la concediile medicale, etc.
- Satisfacerea cerintelor, nevoilor si asteptarilor clientilor; oferirea de produse si servicii de calitate;
- Imbunatatirea continua a performantelor societatii.
AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE UNUI SISTEM DE MANAGEMENT

AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
COMPONENTA AVANTAJE DEZAVANTAJE

Nr.
crt.
1. Management  ofera un cadru bine organizat pentru  poate intra în
gestionarea problemelor de securitate contradictie cu
si sanatate in munca; programele si
procedurile existente;
 permite o abordare manageriala
unitara a diverselor informatii  poate genera dificultati
provenite din toate sectoarele de in folosirea simultana a
activitate; diferitelor standarde în
zonele de interferenta
 ajuta la o corecta previzionare
ale sistemelor de
legislativa, la relaţii mai bune cu
management.
organismele de control si cu cele care
elibereaza autorizatii.
2. Marketing  imbunatateste imaginea organizatiei si
relatiile sale cu diversi parteneri;
 reprezinta un avantaj in disputa

concurentiala;
 intareste pozitia pe piata de capital.

3. Cost  evita penalitatile si alte costuri  presupune resurse
cauzate de neconformitati; semnificative pentru
implementare: timp,
 asigura planificarea în timp, graduala, bani, resurse umane,
a costurilor pentru actiuni vizand logistice etc.;
securitatea si sanatatea in munca,
evitarea unor costuri mari pe termen  amortizarea acestei
scurt, neplanificate, datorate unor noi investitii nu este,
exigente legislative. intotdeauna, realizata
în termeni
cuantificabili;
 necesita costuri de
functionare, intretinere,
revizie, reinnoire a
certificarii.
4. Monitorizare  permite identificarea factorilor de risc  modifica programe si
asociati procesului de productie; proceduri existente;
 ofera elemente pentru imbunatatirea  genereaza in prima faza

proceselor si a randamentelor; posibile confuzii,
 creeaza si dezvolta o baza de date dificultati in utilizarea

detaliata si relevanta. aparaturii, prelucrari si
interpretari eronate.
5. Instruire  imbunatateste receptivitatea  presupune costuri;
salariatilor fata de problematica vizand
 obliga la scoaterea din
securitatea si sanatatea in munca;
productie, pe anumite
 personalul operational devine constient perioade, a celor care
de justetea responsabilitatilor care ii participa la programe
revin; de instruire;
 conduce la cresterea randamentului  poate sa conducă la

salariatilor; remanieri de personal.
 contribuie la reducerea numarului

accidentelor de munca si bolilor
profesionale.
6. Perceptie publica  genereaza o crestere a increderii în
calitatea managementului organizatiei;
 demonstreaza interes si grija pentru

securitatea si sanatatea salariatilor;
 reflecta o anticipare a legislatiei si nu

o reactie la legislatie.
7. Certificare  furnizeaza o dovada si o garantie a
indeplinirii angajamentelor asumate
prin politica de securitate si sanatate
in munca.
8. Altele  favorizeaza obtinerea unor autorizatii  poate genera o
specifice; rezistenta la schimbare
din partea personalului
 faciliteaza comunicarea si colaborarea operational.
cu investitorii, societatile de asigurare
etc.
Ca urmare a implementarii politicii companiei privind securitatea si sanatatea in munca si a masurilor de prevenire si
protectie, numarul accidentelor de munca scade in mod constant si decisiv.
(P) Implementarea Managementului

Securitatii si Sanatatii in Munca intr-o
economie bazata pe Cunoastere - sectorul

HORECA
9 Feb 2012
Situatia economica generala este extrem de importanta pentru sectorul hoteluri si restaurante, sector
care este puternic dependent de turism. Când exista o situatie materiala mai buna, calitatea vietii
creste si apare tendinta de a cheltui mai mult pe deplasari si pe numeroase iesiri la restaurante, baruri
etc. si, implicit, cerintele de calitate cresc. Globalizarea inseamna oportunitati sporite pentru atragerea
de noi clienti din afara UE, dar globalizarea inseamna de asemenea si cresterea competitiei la nivel
international.
Implementarea sistemelor de management al SSM. este facilitata de: cadrul legal deja existent rezultat prin
transpunerea directivelor europene in legislatia româneasca si armonizarea legislatiei nationale in domeniul
SSM cu cea europeana
Principalele obstacole in calea procesului de implementare a sistemelor de management al S.S.M. sunt

implicarea insuficienta a unor angajatori in acest proces, din cauza lipsei unei intelegeri a acestei probleme si
a avantajelor pe care le poate avea implementarea si functionarea unui astfel de sistem; perceptia de catre
angajatori si angajati a problemelor de ssm., in general, si a implementarii unui sistem de management al
ssm., in particular, mai mult ca o obligatie impusa de legislatie, decât ca modalitate de prevenire destinate
eliminarii sau reducerii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.
Actiunile pregatitoare cu privire la implementarea sistemului de management al SSM vizeaza pregatirea

angajatorului si a angajatilor pentru elaborarea acestui sistem de management. In cadrul acestei etape
trebuie avute in vedere urmatoarele actiuni:
i) participarea personalului cu atributii in domeniul ssm. la cursuri de formare si perfectionare de profil

(legislatie, auditul s.s.m., evaluarea riscurilor, managementul s.s.m.), organizate de institutiile specializate;
precum si participarea managerilor la acest gen de cursuri, având in vedere faptul ca acestia vor avea de
jucat un rol deosebit de important in asigurarea functionarii eficiente a viitorului sistem de management al
ssm.;
ii) documentarea corespunzatoare privind cerintele implementarii sistemului de management al ssm. in

sectorul HORECA, prin parcurgerea unor publicatii de specialitate, inclusiv studierea referentialului si a
ghidului de implementare;
iii) asigurarea consultantei de specialitate pentru elaborarea si implementarea sistemului, consultanta pentru
care trebuie contractate numai institutii cu experienta recunoscuta in domeniul ssm.
■ Elaborarea sistemului de management al ssm.:
i) in cadrul acestei etape se realizeaza o analiza initiala care are rolul sa ofere imaginea stadiului actual al
unitatii (din cadrul HORECA) din punct de vedere al ssm.; analiza initiala trebuie sa cuprinda in principal:
evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala; auditarea de conformitate cu prevederile
legislatiei in domeniul s.s.m.
ii) pe baza rezultatelor acestor actiuni angajatorul va defini politica si obiectivele de s.s.m.; in functie de
aceste elemente se planifica si celelalte elemente ale sistemului de management.
■ Implementarea sistemului de management al ssm trebuie condusa pe patru directii:
I) asigurarea implicarii active a tuturor angajatilor prin: stabilirea structurii sistemului si a responsabilitatilor;
identificarea si acoperirea necesarului de instruire si competenta pentru angajatii de la fiecare nivel al unitatii
sectorului HORECA; stabilirea si mentinerea unor cai eficiente de consultare si comunicare cu angajatii, in
probleme de s.s.m.
II) stabilirea si mentinerea unor cai eficiente de comunicare cu organisme exterioare unitatii;
III) documentarea corespunzatoare a cerintelor sistemului si stabilirea tuturor aspectelor necesare privind
controlul documentelor si al datelor;
IV) stabilirea unor masuri eficiente pentru prevenirea si controlul riscurilor generate de activitatea unitatii (in
special situatiile de urgenta) sau care pot fi induse din exterior prin achizitionarea de bunuri si servicii sau
activitatile desfasurate de contractanti; stabilirea unor masuri eficiente pentru prevenirea si controlul riscurilor
generate de activitatea unitatii (in special situatiile de urgenta) sau care pot fi induse din exterior prin
achizitionarea de bunuri si servicii sau activitatile desfasurate de contractanti.
CONSULTING
SALES
STAFFING
SUPPORT
Pala, metuo obruo opes ratis commoveo at. Blandit haero melior quibus, saepius
ne hendrerit iustum validus nulla indoles gemino pneum. Brevitas modo aliquip
vero, ulciscor abico. Illum epulae paulatim vel demoveo pertineo nulla delenit
macto saluto.
Quia esse, feugait utrum pneum ut iriure consecttuer vel verto adsum. Nutus
neque hendrerit torqueo vulputate quae enim abico lucidus regula genitus mara
nobis. Hendrerit et, exerci foras, esse illum illum fatua et patria similis dolus.
Pneum feugiat pagus mara in gilvus plaga duis metuo mara, decet lobortis. Macto
iriure sagaciter nisl ventosus exerci, consectetuer, ad letatio ea pertineo sed
pneum euismod praesent.
simplifying IT
TECHNOLOGY CONSULTING
5432 Any Street West
Townsville, State 54321
555.543.5432 ph
555.543.5433 fax
www.adatum.com.

Suport de Curs Modul 3 - Ohsas

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Modul 3 - Ohsas

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de formare profesională : MANAGER AL SISTEMELOR DE MANAGEMENT A SĂNĂTĂ ȚII ȘI SECURITĂ ȚII OCUPA ȚIONALE

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR

AIM CONSUL ENGINEERING

OCUPAŢIA: MANAGER AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT

Lista unităţilor de competenţă

Unităţi de Abordare în cursul

Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă ansamblul de activităţi

Managerul sistemului de management securitate şi sănătate în muncă,

IMPLEMENTAREA ȘI FUNCȚIONAREA Sistemului de management SSO dă măsura cea mai relevantă a

Legislația (sintetic: legea 319 / 2006 + HG cu metodologiile de aplicare, 117 Normative, 65

2.6 AC ȚIUNI CONEXE IMPLEMENTĂRII ȘI FUNC ȚIONĂRII SISTEMULUI DE MANAGEMENT SSM

Verificare şi acţiuni corective

Cerinţele pentru acest element al sistemului au în vedere: măsurarea şi monitorizarea performanţei;

Verificare şi acţiuni corective

utilizează o asemenea forţă).

Procedurile privind accidentele, incidentele şi neconformităţile trebuie să stabilească aspectele

Fig. 8 Analiza managementului

2. ETAPELE IMPLEMENTĂRII SMSSO

 dorinta de a crea un cadru unitar pentru gestionarea activitatilorde SSM;

ci abordarea pragmatică a următoarelor cerin țe ale pie ței pe care activează:

 să stabilească, să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un sistem de management al securităţii şi sănătăţii

 să demonstreze conformitatea cu acest standard.

Un sistem de management al securităţii şi sănătăţii muncii certificat demonstrează angajamentul dumneavoastră

 Elaborarea si implementarea sistemului de management al securitatii s i s a n a t a t i i i n u n i t a t e a

cresterea increderii clientilor;

Deci, ce este acest concept, securitate şi sănătate în muncă (sau ocupaţională)?

2. Implementarea e floare la ureche, o chestie de bifat acolo!

1. Comunici sau doar vorbeşti la întâlnirile SSM/SU?

2. Cum să comunici mesajele SSM/SU?

3.1 Ac țiuni destinate implementării SMSSO

3. Etapele dezvoltarii si implementarii unui sistem de management

 Cerinte legale, alte cerinte si evaluarea conformarii

 Competenta, Constientizare si Instruire

 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns

 Evaluarea factorilor de risc la locurile de munca

 Cercetarea accidentelor de munca

Etapa 4. Asistenta tehnica in elaborarea/revizuirea procedurilor si instructiunilor de lucru cum ar fi:

 Aprovizionarea produselor si serviciilor

 Receptia produselor si serviciilor

 Planificarea si urmarirea productiei

 Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare

 Instalarea produselor la clienti

 Evaluarea satisfactiei clientilor

 Monitorizare si masurare procese si aspecte de mediu

 Masurarea si monitorizarea performantelor OH&S

Procedurile si instructiunile de lucru difera in functie de sistemul de management ce urmeaza a fi implementat si

4. Un pericol omis este un pericol necontrolat (1)

5. Un pericol omis este un pericol necontrolat (2)

6. Identificarea pericolelor de incendiu

- Exista echipamente electrice (portabile si instalatii fixe)?

- comunicarea principiilor si practicilor SSM de sus in jos, in cadrul organizatiei;

Punctele tari ale unui sistem de management al SSM sunt:

- usurinta de a analiza in mod sistematic pericolele, riscurile si incidentele;

Certificarea Sistemelor de management al sănătăţiii şi protecţiei la locul

6.3. CERINŢELE STANDARDULUI OHSAS 18001

 Sǎ asigure protecţia in mod eficace;

 Sǎ asigure controlul acestui proces.

Cadrul unui asemenea sistem trebuie sǎ fie asigurat prin:

 Obiective clare in domeniu stabilite de conducere;

 Proceduri pentru indeplinirea acestei politici.

6.5. POLITICA OHSAS

 Conţină prevderi pentru imbunătăţirea continuă;

 Fie definită prin fixarea de obiective clare si reale;

 Specifice resursele ce se vor folosi;