CARACTERISTICI EPIDEMIOLOGICE ALE

BOLILOR NETRANSMISIBILE
Definiţia clasicǎ a epidemiologiei datǎ de MacMahon (1960)este ştiinţa care studiazǎ
distribuţia şi determinanţii bolii în populaţiile umane.
Epidemiologia este un liant care se găseşte la intersecţia dintre medicina clinică,
medicina preclinică şi medicina socială.

Epidemiologia se adresează unui proces de apariţie a bolii care are:

• o primă etapă – iniţierea procesului etiologic
• a doua etapă –iniţierea procesului patologic ca urmare a factorilor etiologici
• a treia etapă-depistarea clinică a bolii
• a patra etapă-supravegherea bolii
Primele trei etape reprezintă perioada de latenţă, perioadă care în cazul bolilor
netransmisibile este mai mare decât in cazul bolilor transmisibile.
În ultimele decenii, mai ales în ţările dezvoltate, locul bolilor transmisibile a fost luat de
către bolile cronice(boli netransmisibile), fiind principala cauză de mortalitate şi de
morbiditate la nivel mondial.De aceea epidemiologia a început să fie tot mai mult
folosită în domeniul bolilor cronice.Aceste afecţiuni au câteva caracteristici
epidemiologice comune, după cum urmează:
• de cele mai multe ori lipseşte cunoaşterea unui agent cauzal.
• caracter plurifactorial
-între factorii care explică frecvenţa şi distribuţia bolilor într-o populaţie pot
exista relaţii de tip antagonist, relaţii de tip aditiv sau,cel mai frecvent
multiplicativ.Astfel, asocierea diabetului zaharat cu hipertensiunea arterială creşte de 19
ori riscul de accident vascular cerebral.
• între factori există o interacţiune care are efecte diferite în raport cu bolnavul
• perioadă de latenţă relativ mare
-debutul bolii cronice este dificil de reperat în timp
• apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace, ceea ce reflectă modificarea
comportamentului alimentar, scăderea nivelului de activitate fizică şi creşterea
consumului produselor din tutun la nivel mondial, ca rezultat al urbanizării,
industrializării, dezvoltării economice şi globalizării pieţii alimentare.Totuşi, cea mai
mare parte a deceselor prin boli cronice provine din ţările sărace, aceste boli având un
impact mult mai mare în populaţiile sărace sau marginalizate.
• cea mai mare parte a acestor boli este determinată de un număr relativ redus de factori
de risc(fumatul, consumul de alcool, comportamentul alimentar, inactivitatea fizică,
carcinogenii din mediu).
• sunt o consecinţă explicabilă a tranziţiei demografice, caracterizată prin creşterea
prevalenţei populaţiei vârstnice şi a speranţei de viaţă a populaţiei, având ca urmare
creşterea expunerii la factorii de risc şi deci creşterea prevalenţei bolilor cronice.
• necesită un management susţinut, pe o perioadă de mai mulţi ani, chiar decenii.
• necesită intervenţii susţinute la nivel internaţional şi naţional, pentru a fi prevenite şi
controlate, deoarece determină costuri uriaşe atât pentru pacienţi, cât şi pentru societate în
ansamblu, putând deveni un obstacol serios în calea dezvoltării socio-economice.

Organizaţia Mondială a Sănătaţii estimează că bolile cronice determină 60% din cele
aproape decese /an la nivel mondial şi 46% din povara globală a bolilor şi că povara
determinată de aceste boli(cancere, diabet, boli cardiovasculare, accidente vasculare
cerebrale, boli respiratorii cronice şi boli psihice) va creşte la 60-70% în anul 2020.
Organizaţia Mondială a Sănătaţii estimează deasemenea că principalii factori de risc
pentru bolile cronice sunt fumatul, hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială,
consumul de alcool şi că schimbarea obiceiurilor alimentare, creşterea activităţii fizice şi
renunţarea la fumat pot avea un impact major în scăderea incidenţei bolilor cronice pe
termen scurt, prevenind 80% din bolile coronariene, 90% din cazurile de diabet zaharat
tip 2 şi o treime din cancere.

În România modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări importante în

ultimele decenii, în sensul creşterii prevalenţei bolilor cronice şi a mortalităţii din această
cauză, în contextul creşterii ponderii populaţiei vârstnice, asociată cu acţiunea multiplă a
factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali şi cu influenţa condiţiilor socio-
economice şi a serviciilor de sănătate.
În ceea ce priveşte anii de viaţă pierduţi prin decese premature(înainte de împlinirea
vârstei de 65 de ani)-PYLL(potential years of life lost),pentru anul 2003 în România s-au
pierdut 1265684 ani de viaţă potenţiali, din care 21% prin accidente,21% prin boli cardio
şi cerebrovasculare,17% prin tumori şi 10% prin boli respiratorii.
Mortaliatea pe cauze în anul 2003 relevă că cele mai importante cauze de deces în
România sunt bolile aparatului cardiovascular,urmate de tumori,boli digestive,leziuni
traumatice şi otrăviri şi bolile aparatului respirator,conform graficului.
 Structura deceselor pe cauze, România, 2003

1%
1%
1% 2%

5%

5%

6%
boli aparat circulator
tumori
boli aparat digestiv
leziuni traumatice/otraviri
boli aparat respirator
boli infectioase si parazitare
boli aparat genitourinar
boli endocrine/de nutritie/metab
16%
altele
63%

Sursa: Anuar de statistică sanitară, 2003, Ministerul Sănătăţii, Centrul de

Calcul Statistică Sanitară şi Documentare Medicală

Structura DALY pe cauze pentru anul 1998 a relevat că cea mai mare povară în populaţie
o exercitau bolile aparatului cardiovascular, tumorile, tulburările mentale şi de
comportament, accidente, traumatisme, otrăviri şi respectiv bolile sistemului nervos
central, conform tabelului.
Structura DALY pe cauze, Romania, 1998
Grupa de boli DALY la 1000 locuitori % din total DALY
Boli cardiovasculare 60 31.88
Tumori maligne 18,97 10.1
Tulburări mentale/de comportament 18,79 9.98
Accidente, traumatisme, otrăviri 16,73 8.89
Boli ale Sistemului Nervos Central 13,67 7.26
Boli aparat digestiv 11,89 6.32
Boli aparat respirator 10,77 5.72
Boli infecţioase 3,67 1.95
Alte boli 33.61 17.86
Total DALY 188,1 100
Sursa: Studiu efectuat de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, 1999
Pe baza argumentelor enunţate se poate afirma că în România bolile cardio şi
cerebrovasculare, tumorile, bolile pulmonare cronice, bolile digestive şi bolile psihice
reprezintă probleme majore de sănătate publică, o mare parte dintre acestea constituind
direcţii de acţiune ale programelor naţionale de sănătate.

Caracteristici epidemiologice ale principalelor boli în România

Bolile cardio şi cerebrovasculare

Aceste boli reprezintă în România principala cauză de mortalitate, fiind responsabile de
63% din numărul total al deceselor în anul 2004.Rata standardizată de mortalitate prin
aceste boli se situează cu mult deasupra mediei europene, fiind de peste trei ori mai mare
decât media statelor membre UE.
Din această categorie de boli , cele mai importante pentru România sunt hipertensiune
arterială, cardiopatia ischemică, bolile cerebrovasculare.

Tumorile
Importanţa cancerelor ca şi cauză de deces este în creştere, iar incidenţa unor tipuri de
cancer (bronhopulmonar,colon şi rect, sân, prostată)creşte paralel cu nivelul de dezvoltare
economică. În general cancerul se asociază cu satusul socio-economic, expunerea la
principalii factori de risc fiind mai mare în populaţiile cu nivel educativ scăzut.Primul
factor incriminat în apariţia cancerelor este tutunul, iar al doilea este dieta. În ultimii ani
numeroase studii au evidenţiat legătura dintre obezitate şi numeroase tipuri de cancer,în
timp ce activitatea fizică regulată pare să constituie un factor de protecţie faţă de apariţia
cancerului de colon şi sân.
Tumorile constituie a doua cauză de deces în România, fiind răspunzătoare de circa 15%
din totalul deceselor.Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin tumori sunt
cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul bronhopulmonar, cancerul de colon şi
rect.

Bolile cronice ale aparatului respirator

Bolile aparatului respirator reprezintă a patra cauză de deces în România, după bolile
aparatului circulator, tumori şi boli digestive, cu o pondere de 5,6% din totalul
deceselor.În structura bolilor aparatului respirator se constată scăderea ponderii deceselor
prin boli respiratorii acute şi creşterea deceselor prin boli respiratorii cronice,acestea
determinând 50% din totalul deceselor.În România, cele mai importante cauze de
morbiditate şi mortalitate prin boli respiratorii cronice sunt considerate BPOC şi astmul
bronşic, principalii factori de risc incriminaţi fiind fumatul pe termen lung, fumatul pasiv,
poluare atmosferică,expunerea profesională la diverşi iritanţi bronşici şi istoricul de
infecţii respiratorii repetate în copilărie.
Bolile aparatului digestiv
La nivel naţional, bolile digestive reprezintă a treia cauză de deces, determinând circa 6%
din totalul deceselor.Mortalitatea prin boli digestive în România a avut o tendinţă
accentuată de creştere până în anul 1997, după care a înregistrat o evoluţie
cvasiconstantă.
Cele mai importante cauze de morbiditate şi mortalitate prin boli digestive sunt
hepatitele cronice şi cirozele,principalii factori de risc fiind hepatitele de etiologe virală,
etilismul cronic, unele boli metabolice, diverse substanţe toxice.

Boli de metabolism şi nutriţie

Diabetul zaharat reprezintă o problemă de sănătate publică din ce în ce mai importantă,
prin costurile directe şi indirecte pe care le determină, prin prevalenţa şi complicaţiile
asociate, fiind o cauză majoră de mortalitate prematură, de accidente vasculare cerebrale,
boli cardiace, suferinţe vasculare periferice, malformaţii congenitale,de incapacitate pe
termen lung şi de scădere a calităţii vieţii.În România, prevalenţa diabetului zaharat a fost
estimată prin anchete ala stării de sănătate la 471000cazuri în 1989 şi respectiv 575000 în
1997.Mortalitatea specifică prin diabet zaharat a fost pentru anul 2004 de 10
cazuri/100000 locuitori, reprezentând circa 1% din totalul deceselor.Costurile directe
deteminate de diabet variază între 2,5 şi 15% din bugetele naţionale alocate pentru
sănătate,în funcţie de prevalenţa bolii şi de complexitatea tratamentului, dar se estimează
că cele indirecte (determinate de afectarea productivităţii)sunt cam de 5 ori mai mari.
O problemă majoră de sănătate publică o reprezintă creşterea alarmantă atât a prevalenţei
cât şi a incidenţei obezitaţii.Într-o ascensiune rapidă este şi obezitatea la copii şi tineri.În
România nu există o evaluare a fenomenului.Totuşi unele studii realizate de Institutul
pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului “Alfred Russescu”în colaborare cu UNUCEF indică
o prevalenţă peste normal a greutăţii mari pentru vârstă.

Bolile psihice
Aceste boli reprezintă o problemă actuală de sănătate publică, deoarece incidenţa şi
prevalenţa lor sunt în continuă expansiune.Bolile psihice au o mare putere invalidantă, o
evoluţie îndelungată,iar recuperarea necesită eforturi considerabile şi timp îndelungat.Ele
afectează atât individul, cât şi familia şi comunitatea.Impactul asupra societăţii este,de
asemenea, de natură economică, dar şi de natură juridică şi medicală.
În România nu există o evaluare a prevalenţei acestor afecţiuni, înregistrările fiind
limitate la cazurile aflate în tratament. Pentru anul 2004 s-au înregistrat 911 decese prin
boli psihice.Deşi situaţia reală nu este cunoscută, contextul general al tranziţiei socio-
economice,deteriorarea generală a stării de sănătate a populaţiei, expansiunea abuzurilor
şi a dependenţelor de substanţe psihoactive, creşterea ratei suicidului şi suprasaturarea cu
factori de stres a societăţii constituie factori predictivi pentru expansiunea bolilor psihice
în viitor.
Bibliografie

1.www.umfiasi.ro
2.www.univermed-cdgm.ro
3.www.aspms.ro