Facultatea de Istorie-Universitatea București

Workshop C.I.C.R. „Istoria contemporană românească – direcții de

cercetare și metodologie”

Revoluția de la Timișoara din decembrie 1989

Zeti Andrei-anul 3,secția istorie

Motto: “ Azi în Timișoara, mâine în toată țara!”

1. Regimul comunist si cauzele revolutiei

Regimul comunist a reprezentat o perioadă ce a caracterizat evoluția politică în

România. Acest regim s-a instaurat în anul 1947 și a avut drept deznodământ
Revoluția din decembrie 1989. Ca orice regim politic totalitar s-a caracterizat prin
monopartitism, o singură ideologie , cenzură ,crearea unui nou tip de om; acesta pune
accent pe egalitatea de clasă.

Comunismul în Romania a cunoscut doua etape:stalinizarea( 1947-1965) și

național-comunismul (1965-1989)

În perioada național-comunistă s-a dezvoltat cultului personalității; trecerea la cultul

personalității s-a produs treptat, începând în 1971, după ce Nicolae Ceaușescu a făcut
o vizită în China și Coreea, de unde a venit cu idei pentru a schimba România după
modelul comunismului de tip asiatic. Acest cult s-a dezvoltat pe baza unei propagande
comuniste. Aceasta a reprezentat o tactică de a controla și dirija opinia publică,
“ pătrunzând însă în adâncul minții fiecărui individ” 1si avea drept scop crearea
“convingerii superioritații sistemului condus de un călăuzitor”2. Totodată liderul este
prezentat ca o persoană curajoasă, dedicat clasei muncitorești,susținător al cultului

1 Tiberiu Troncotă- România comunistă.Propagandă și cenzură., ed. Tritonic,București, 2006,p.21

2 Ibidem, p. 22
patriei,având un caracter de neegalat și invincibil. În același timp, se dorește
propagarea și întărirea ideii de “omul nou”.
Cauzele revoluției de la 1989 au fost de natură diversă. În ceea ce privește aspectul
economic, Nicolae Ceaușescu prin plătirea datoriei externe mai repede decât era
prevăzută a dus țara într-un dezechilibru economic. Ambiția de “de a construi o
economie care să funcţioneze izolat de circuitele pieţei internaţionale, al deciziei
greşite de returnare a datoriei externe înainte de termenele de graţie, Nicolae
Ceauşescu a trecut la construcţia unor obiective edilitare uriaşe”3. Această acțiune a
condus la orice posibilitate de evoluție în ceea ce privește bunăstarea populaţiei.
Țările occidentale, sesizate acţiunea regimului “ au pus condiţii liderilor români să
respecte drepturile omului şi să treacă la măsuri de revigorarea economiei naţionale şi
de asigurare a condiţiilor de viaţă ale oamenilor ajunse la cel mai de jos nivel”4.

Traiul cotidian al românilor era caracterizat de locuinţe neîncălzite, apă furnizată după
grafice, cu energia electrică şi gazele întrerupte exact când era mai mare nevoie
pentru familie, cu mijloacele de transport către locul de lucru insalubre şi insuficiente.
“Traiul zilnic al cetăţenilor era puternic afectat, consumul era raţionalizat şi
insuficient, energia electrică întreruptă ore în şir, cozile pentru aprovizionarea zilnică
erau interminabile, siguranţa cetăţeanului nu mai interesa nici o autoritate”5.

Din aceste motive sus-menționate începe o luptă împotriva regimului comnist. Acestă
luptă care ca început anul 1977 , atunci minerii din Valea Jiului au refuzat să intre în
mine. Din acest motiv, primul ministru “chemat urgent n-a reuşit să stingă conflictul,
iar Ceauşescu, sosit intempestiv, a fost silit să promită satisfacerea tuturor
doleanţelor”6 .

În ceea ce îi privește pe intelectuali, aceștia erau supravegheați atent,fiind intimidați

sau chiar izolați. Ei erau obligați ca prin arta lor să-i creeze o imagine bună lui
Ceaușescu. De aceea,în această perioadă apar foarte multe filme și cărți de
propagandă.

3
Alexandru Osca-Revoluția română din decembrie 1989,Editura IRRD, Bucureşti, 2012 p. 86
4 Ibidem, p. 87
5 Ibidem, p. 88
6 Ibidem, p. 89
Un alt aspect importane este securitatea. Aceasta reprezenta poliția secretă; având
rolul de a elimina dușmanii politici ai regimului și pe cei care nu acționează conform
ideologiei comuniste. Această instituție a generat foarte multă teamă și nesiguranță.

În ceea ce privește politica externă urmată de Ceaușescu, el nu a sprijinit interesele

Uniunii Sovietice așa cum făceau celelalte țări ale Pactului de la Varșovia , ci a
urmărit să-ți impună propria politică externă.

În ceea ce privește Timișoara, “lipsa alimentelor, dependențele financiare,

militarizarea instituțiilor, teama pentru viața privatã, persecuțiile pe criterii
profesionale ,toate erau trãsãturi generale ale comunismului din România”7 au fost
cauzele care au condus la izbucnirea revoluției.

2. Revoluția de la Timișoara

În ceea ce privește debutul acestei revoluții,există și ideea conform căreia aceasta a

început la Iași la data de 14 decembrie 19898. “ Timișorenii aveau un interes constant
pentru bunãstarea materialã, ceea ce reprezentase o îndelungă apreciatã moștenire a
culturii clasei mijlocii din Banat. Aceste aspecte, precum și poziția orașului la granița
de vest a României au fãcut ca Nicolae Ceaușescu sã considere Timișoara drept o urbe
antipaticã șinesigurã din punct de vedere politic.” 9

Începutul Revoluției timișorene a avut ca incipit protestul pastorului Lazslo

Tokes . Aceasta, la “sfârșitul anilor ‘80 era capelan al Bisericii reformate din
Timișoara, unde a fost adoptat de cercurile de credincioși și de intelectualitatea
maghiarã. Arestat la domiciliu între 1 și 15 decembrie 1989, Tõkés urma sã fie
evacuat de cãtre aparatul de represiune al regimului Ceauºescu.”10

7 Bogdan Murgescu- Revoluția Română din decembrie 1989:istorie și memorii, editura Polirom, Iași, 2007, p.26
8 Ruxandra Cesereanu- Decembrie ‘89-deconstrucția unei revoluții , ed. Polirom,2009, p.47
9 Bogdan Murgescu, Op.cit, p.28
10 Ibidem, p. 29
 Acesta “s-a simțit depășit de evenimente ,s-a temut de amploarea solidarității
românilor față de protestul său” 11 . El a cerut oamenilor să se revolte deoarece
autoritățile au decis să îl mute din Timișoara într-o localitate.

Revoluția din Timișoara a început la data de 16 decembrie 1989,atunci când “mai

mulți muncitori de la Uzinele Mecanice Timișoara au încercat să provoace o grevă
urmată de o manifestație” 12 . În cadrul acestei manifestații se cerea ca Nicolae
Ceaușescu sa nu mai fie ales secretar general al Partidului Comunist. Împotriva
persoanelor prezente la manifestație s-au luat măsuri de represiune , deși Constituția
țării garanta libertatea de exprimare a cetățenilor. Totodată, au avut loc rețineri și
arestări.Unul dintre liderii de la Timișoara a fost Claudiu Iordache. Pe străzile din
acest oraș, revoluționarii au începu a striga împotriva regimului totalitar,dar mai ales
împotriva conducătorului, Nicolae Ceaușescu. Un lucru care mi-a atras atenția a fost
că acesti oameni au intonat imnul actual al României, scris de Andrei Mureșanu.
Acest gest arată că timișorenii doreau ca mișcarea lor să fie copiată în toate orașele
României. Astfel, Timișoara a devenit “detonatorul revoluției române”13. Cei care
s-au revoltat împotriva regimului dictat de Ceaușescu au fost arestați și”mulți dintre ei
fiind bătuți cu bestialitate”14, manifestația lor fiind stopată de intervenția autorităților.

Aceste evenimente sunt contradictorii cu Constituția ce era în vigoare deoarece în

articolul 28 din Constituție afirmă că “cetățenilor li garantează libertatea cuvântului,a
presei,a mitingului și a demonstrațiilor” 15 , iar Articolul 31 prevede “Cetatenilor
Republicii Socialiste Romania le este garantata inviolabilitatea persoanei”.

În ziua de 17 decembrie datorită oamenilor ieșiți în stradă, “Ministrul Vasile Milea a

primit ordin de la Nicolae Ceaușescu să se intervină în forță”16. În această zi s-a
constituit Departamentul de Securitate. De spus este și faptul că Ceaușescu era
informat de ceea ce ce petrece la Timișoara. Nicolae Ceașescu afirma că oamenii de

11 Ruxandra Cesereanu- Op.cit., p.49.

12 Ioan Scurtu-Revoluția Româna din decembrie 1989 în contextul international, Ed. CNCSIS, București, 2009,
p.180
13 Claudiu Iordache-Detonatorul Timișoara.Calea spre libertate, în Agora social-democrată, p. 33
14 Ioan Scurtu,Op. cit , p.184
15 http://www.cdep.ro
16 Ioan Scurtu,Op. Cit, p.186
ordine ar fi trebuit să tragă cu arma în revoluționari; acest lucru era susținut și de
Elena Ceaușescu17. Aceste lucruri arată că liderii țării doreau prin orice mijloc să
oprească mișcările îndreptate împotriva regimului,fiind conștieți de faptul că ele
puteau evolua foarte rapid. Tot în această zi are loc un lucru foarte important din
perspectiva relațiilor externeșministrul de externe cere ambasadelor să nu mai acorde
vize pentru cetățenii altor state.

A doua zi, Nicolae Ceaușescu a plecat în Iran,lăsând la conducerea țării pe Elena

Ceaușescu si Manea Mănescu. “Eforturile autorităților de a-i determina pe muncitori
să-și reia locul nu au dat rezultatele scontate”18. Această vizită era deja pregătită,
crezând că situația din vest este controlată. Această zi este una importantă deoarece
arată un fapt facut de Elena Ceaușescu.Aceasta a dat ordin : “toate cadavrele care nu
au fost ridicate să fie incinerate și aruncate într-o gură de canal ”19. În ceea ce privește
aspectul extern, în mass-media încep să apară știri cu privire la evenimentele
petrecute în România. Acest lucru arată că țările occidentale erau interesate de felul în
care evoluează situația. Aceste infirmații erau date prin intermediul reprezentantului
Iugoslaviei la Bucuresti20.

Ziua de 19 decembrie este marcată de analiza externă a situației din România. Au loc
proteste în fața ambasadelor românești din Ungaria, Austria, Franța, Rusia, Bulgaria,
Polonia. Aceste state au început să fie interesate de ceea ce se pentrece in
România,astfel,ambasadorii au fost chemati să ofere explicatii: “ambasadprul român
la Paris a fost chemat de Ministrul de Externe, unde directorul Direcției Europa i-a
comunicat ca evenimentele din România provoacă emoție Franței”21. Tot în această zi,
ziarul francez LE MONDE, publică un articol intitulat “Au avut loc demonstrații
violente în România”22. Acest articol vorbește de violențele ce au avut loc în data de
16 decembrie.

17 Ibidem , p. 187 preluat din Arh. N.I.C. fond C.C. al PCR, dosar 338/1989, Stenograma ședinței Comitetului
Politic Executiv al C.C. al PCR, p. 274-288
18 Ibidem, p.195
19 Ibidem, p.195
20 Ibidem, p. 196
21 Ibidem, p.199
22 https://www.lemonde.fr/archives
Următoarea zi numerosi muncitori au intrat în oraș și au ocupat Piața Operei În
această zi Lorin Fortuna, Claudiu Iordache, Ioan Chiș, Maria Traistariu vor
crea Frontul Democratic Român, cu un Program politic în care se regăseau cererile
celor aflați în Piață. Între timp, Emil Bobu și Constantin Dăscălescu au fost desemnați
să se întâlnească cu o delegație a protestatarilor totuși, ei au refuzat să îndeplinească
revendicările oamenilor și situația a rămas în mare parte neschimbată23. Miniștrii de
Externe din Comunitatea Economică Europeană, au analizat la Bruxelles situația
română, ei ajungând la decizia de a rupe legăturile cu România. Acest lucru,arată o
îngrijorare a statelor europene și în același ti mp poate reprezenta un protest față de
politica totalitară exercitată în spațiul român. Reprezentanții Romaniei au fost chemați
de autoritățile străine pentru a explica evenimentele ce se petrec24. În acest timp au
fost numeroase victime,unii au murit,alții fiind răniți din cauza intervențiilor
autorităților care au acționat la ordinul conducerii statului. Același ziar francez amintit
mai sus, în ziua de 20, are un articol cu privire la revoluția din Timișoara intitulat :
“Frontierele cu țările vecine aproape s-au închis. Demonstrațiile din România se
răspândesc și sunt reprimate violent”. 25
Cu privire la această zi, Ion Coman –
secretar general al C.C al PCR, afirma la data de 16 ianuarie 1990 că timișorenii
strigau: “mai multă mâncare, mai multă căldură, libertate în România, alegeri libere”26
A doua zi evenimentele de la Timișoara s-au extins și în București. Acum a luat
naștere Frontul Democratic Român. Acesta reprezenta comitetului revoluționar având
drept obiectiv conducerea revoluției de la Timișoara. Ziarul francez vorbește în ziua
de 21 despre reactiile statelor învecinate României. Astfel, Ungaria a protestat oficial
datorită încălcării drepturilor omului; Polonia prezenta eveni mentele drept o teroare,
iar Praga a criticat utilizarea forțelor armate împotriva protestatarilor.
În documentul ce stă la baza funcționării Frontului Democratic Român sunt prezentate
revendicările cerute de această organizație politică. Prin acest documen t secere
organizarea de alegeri democratice, libertatea de exprimare, legăturile tările europene,
reformarea învățămantului, libertatea cultelor religiase. Legat de cultele religioase
trebuie menționat că Biserica greco-catolică nu a funcționat în perioada comunistă. În

23 Ibidem, p.203
24 Ibidem, p. 199
25 https://www.lemonde.fr/archives
26 Gino Rado-Procesul de la Timișoara, ed. Memorialul Revoluției, Timișoara, 2013, p.15
cadrul acestui document se face trimitere la principiul democratic, arătânu-se dorința
de oferire a posibilității de a-și alege reprezentanții poporului. În cadrul celei de-a
treia părți se face referire strict la evenime ntele din Timișoara. Dorința Frontului
Democratic este de a fi trași la răspundere cei care au primit ordin "să tragă în
oameni", să se facă o constatare a celor care au murit,fiind restituiți familiilor, să fie
eliberați toți cei care au fost închiși, iar ziua de 29 cemebrie sa fie declarată zi de doliu.
Ultima parte face referire la mesajul transmis întregii națiuni române de a se alătura
mișcărilor de la Timișoara, iar în fiecare localitate să se formeze un Front Democratic
pentru a încuraja democratizarea societății românești.
Acest document este unul foarte important deoarece el exprimă primele necesități ale
spcietății românești spre democratizare. El exprimă principiul reprezentativității prin
ideea de organizazare a alegerilor libere. În același timp, el vorbește și despre
economia țării care are nevoie de o reformare a micii industrii,dar și a agriculturii.
Tot în ziua de 20 decembrie, Nicolae Ceaușescu “l-a primit pe locțiitorul
ambasadorului sovietic ,căruia i-a comunicat nemulțumirea față de declarațiile făcute
la Bruxelles în legătură cu victimele umane din România”27. Acest gest făcut de
Ceaușescu arată politica sa de naționalizare a regimului comunist; în acelasi timp
arată și poziția politică a Uniunii Sovietice față de România. Ceausescu a dorit li
convocarea unei adunări populare care să exprime “adeziunea cetățenilor României la
politica PCR și a conducătorilor ei ”28. În ceea ce privește bilanțul acestei zile, s-au
înregistrat 4632 de morți, 1282 de răniți si 13 214 arestați.
În noaptea dintre 20-21 decembrie Nicolae Ceaușescu a luat decizia de a mobiliza
muncitorii, întelegând că armata nu poate face față 29
. Acest gest arată disperarea
liderului de stat în a stopa revoluția timișoreană.
Ziua de 21 reprezintă începutul revoluției bucureștene. Dacă această revoluție nu ar fi
început “soarta Timișoarei ar fi fost aceea a Brașovului după noiembrie 1987 ”30. În
această zi, liderul sovietic “a informat Congresul de a se reacționa la evenimentele

27 Ibidem, p.208
28 Ibidem, p 208
29 Ibidem, p. 213
30 Ruxandra Cesereanu, op cit, p. 57
din România, s-a transmis Ambasadei sovietice la București indicația de a se adresa
conducerii române pentru a obține date exacte ”31.
Ziua de 22 decembrie este una foarte importantă deoarece într-un document cu privire
la ziua aceasta, se face referire la rezoluția finală a Adunării populare din Timișoara
cu privire la instaurarea adevăratei democrații și libertăți din România.
Acest documet este preluat din lucrarea “Revoluția Română din Decembrie 1989-
DOCUMENTE”, coordonatorul acestei lucrări fiind Prof. Univ. Dr. Ion Calafeteanu.
Această carte apare la editura MEGA,Cluj-Napoca, în anul 2009. În cadrul acestei
lucrări, documentul este al patruzeci si nouălea. Documentul este preluat din arhiva
I.R.R.D., fond I,dosarul numărul 20,fila 1.Această rezolutie a fost redacatată de Radu
I. Motica.

Documentul cuprinde 7 puncte. Pe parcursul acestuia aflăm că la Timișoara s-a cerut

instituirea democrației și libertății.Astfel, documentul cere într-o primă fază:
demiterea soților Ceaușescu din toate funcțiile, tragerea la răspundere a celor vinovați
de executarea militarilor care au refuzat să traga în populație, identificarea celor
dispăruți și eliberarea tuturor deținuților politici.

În același timp,se observă modul în care se dorea organizarea statului:formarea unui

guvern provizoriu și preluarea puterii locale de stat,organizarea alegerilor libere și
democratice, înfăptuirea unui regim democratic, separarea activității politice de
activitatea de stat, eliminarea legilor antidemocratice, restabilirea legăturilor
diplomatice cu statele care au suspendat relațiile cu România.

În același timp, punctul 7 al rezoluției este important deoarece prin el se cere

instituirea unui Parlament pentru conducerea activității de stat, unde să fie
reprezentată toată națiunea română. Acesta era puterea de a decide măsurile necesare
pentru interesul statului român.

Acest document face trimitere la două valori importante: democrația și libertatea.

Acestea sunt cele mai importante deoarece ele constituie exprimarea liberă și
neîngradită a cetățenilor care participă la prin vot la conducerea statului. Din această
perspectivă se observă că acest document face trimitere la principii importante :
principiul separației puterilor în stat și principiul reprezentativității.

31 Vasile Buga-Pe muchie de cuțit :Relațiile româno-sovietice 1965-1989, editura Institutul Național Pentru
Studiul Totalitarismului, Bucuresti,2013, p.306
Cetățenii prin vot își aleg reprezentanții în Parlament; acest vot fiind unul liber
exprimă voința românilor. Acest lucru arată existența pluripartitismului, rezultând că
oamenii în funcție de ideile lor politice își pot alege reprezentanții.

Puterea executivă fiind dată de majoritatea parlamentară și reprezintă prin măsurile

luate voința majorității românilor.

De reținut este și faptul că Mihail Korbaciov a afirmat în momentul adoptării

Declarației a cerut “să nu se depășească limita dincolo de care începe amestecul
nostru în treburile interne ale unui stat suveran”32.

Rezoluția din data de 22 decembrie face trimitere și la puterea judecătorească

deoarece afirmă la punctul 2,alineatul 2 :“tragerea la răspundere să
fie făcută conform procedurii legale ”. Acest lucru evidențiază egalitatea în fața legii,
arătând că românii și-au dorit acest fapt. Această egalitate este un alt principiu al
statului democratic. Tot în ziua de 22 , “cotidianul Pravda a publicat o relatare a
corespondentului său de la București ,despre cuvântarea lui Ceaușescu, considerată
prima știre a autorităților române”33.

În ceea ce privește politica externă se arată dorința de restabilire a relațiilor

diplomatice cu statele europene. Această restabilire este importantă deoarece statele
occidentale au constituit un mijloc prin care democrația românească se poate
consolida. Totodată se afirmă și ideea de respectare a dreptului internațional. Conform
rezoluției, România trebuie să se afle într-o relație de prietenie și colaborare cu statele
lumii.

Revolutia de la Timisoara in contextul relatiilor internaționale

Legat de acest aspect trebuie spus de la început faptul că evenimentele din România
se înscriu într-un șir de evenimente externe. Pentru a întelege acest aspect amintim
câteva evenimente internaționale premergătoare evenimentelor de la Timișoara. Ioan
Scurtu are o lucrare în care tratează Revoluția de la Timișoara ca urmare a unor
evenimente externe. Pe data de 12 septembrie 1989, Polonia are desemnat un
prim-ministru necomunist, lucru ce duce la formarea unui govern de coaliție. În prima
jumătate a lunii octombrie, Parlamentul din Ungaria modifică Legea fundamental,

32 Ibidem, p.307
33 Ibidem, p.308
schimbând numele țării din Republica Populară Ungaria în Republica Ungaria. Un alt
eveniment important ce marcheaza criza comunismului este căderea zidului Berlinului
la data de 9 noiembrie. O zi mai târziu, Teodor Jivkov este înlocuit de la conducerea
Partidului Bulgar.

Evenimentele din Cehoslovacia ,premergătoare celor de la Timișoara încep cu data de

17 noiembrie atunci când populația cere reforme democratice. Pe data de 20, o parte
a populației cere pedepsirea celor care sunt vinovați de crima din data de 17, atunci
murind mulți cetățeni. În ziua următoare, evenimentele se sfârșesc prin anihilarea
Partidului Comunist.

În ziua de 2 decembrie 1989, în Lituania cade supremația partidului communist și se

legalizează sistemul multipartid.

Pe partea diplomatică sunt două declarații cu privire la situația din România. Prima
datează din data de 14 noiembrie 1989 si aparține deputatului francez, Jacques
Bomell. Acesta declara în cadrul Consiliului Europei faptul că “trebuie să se spună
adevărul cu privire la situația din România” 34
.

Cea de-a doua declarație aparține fostului presedinte al SUA, Ronald Reagan pentru
“Vocea Americii”. El declară că “liderii occidentali dedicați principiului democrației
trebuie să facă uz de toată influența și puterea de care dispun pentru a scoate România
de sub actuala dictatură”35.

Revoluția de la Timișoara în contextual relațiilor româno-sovietice

În anul 1985, la conducerea PCUS ca secretar general vine Mihail Gorbaciov. Acesta
a înlocuit doctrina Brejnev( aceasta prevedea o independență limitată a statelor
comuniste). El susține că statele au dreptul să-și aleagă în mod liber drumul în politica
internă

Pe data de 20 decembrie,Ion Bucur , reprezentatul României la Moscova , e primit de

către un reprezentant al ministerului de externe sovietic . Românul a fost chemat
pentru a informa Uniunea Sovietică de evenimentele petrecute în România. De o mare
importanță este faptul că mass-media sovietică relata despre evenimentele din

34 Romeo Bălan- enciclopedia Revoluției din Timișoara, vol 2, ed. Memorialul Revoluției, Timișoara, 2014, p.109
35 Ibidem, p.111
Romania din surse maghiare ,dar și din surse proprii despre evenimentele de la
Timisoara din data de 17 decembrie.Pe data de 20 decembrie, majoritatea ziarelor
sovietice prezintă evenimentele din România.

Un alt aspect important este modul în care a reacționat conducerea sovietică. De

remarcat este faptul că liderii sovietici sunt luați prin surprindere de aceste
evenimente . Pe 21 decembrie , Gorbaciov cere deputatilor din RSS Moldoveneasca
să reactioneze la evenimentele din Romania . În următoarea zi, sovieticii adoptă o
pozitie oficiala, aceasta fiind una retinuta. Pe 23 decembrie 1989 in cadrul Biroului
Politic al PCUS, Gorbaciov a anuntat sprijunul fata de Frontul Salvarii Nationale.

Evenimentele din decembrie 89 pot fi explicate doar in stansa legatura cu schimbarile

produse in viata internationala;URSS era constienta ca situatia din Romania va
exploda candva.

Date statistice

Personae decedate:

Total: 93, din care 4 neidentificați

Pe zile: 17 decembrie-62

18 decembrie-5

19 decembrie-2

20 decembrie-9

21 decembrie-7

22 decembrie -4

3. Concluzii

Regimul comunist este un regim totalitar,de stânga. El se caracterizază prin

monopartitism, crearea omului nou, deținerea puterii de un singur om, cenzură și
propagandă.
Revoluția din Timișoara a început la data de 16 decembrie, ca urmare a cererii
lui László Tőkés adresată românilor din Timișoara de a ieși în stradă ca opoziție la
deciztia luată de autorități de a-l muta din oraș.

Această chemare a prins avânt,iar în zilele ce au urmat a căpătat un caracter de

revoluție îndreptată impotriva regimului comunist.

În timpul acestei revoluții au murit mii de români,foarte mulții fiind răniți și la fel de
mulți închiși.

Această revoluție este importantă deoarece în cadrul acestor mișcări a luat naștere
Frontul Democratic Român ca organ politic de conducere a revoluției. Totodată, ea
este importantă și datorită ducumentului cu privire la ziua de 22 decembrie 1989de la
Timișoara. Acest document este o rezoluția finală a Adunării populare din Timișoara
cu privire la instaurarea adevăratei democrații și libertăți din România. Pe parcursul ei
sunt enunțate principiile ce stau la baza unui regim democratic.

Bibliografie:

1. Buga, Vasile-Pe muchie de cuțit :Relațiile româno-sovietice 1965-1989, Editura

Institutul Național Pentru Studiul Totalitarismului, Bucuresti,2013,

2. Calafeteanu, Ion-”Revoluția Română din decembrie 1989-documente”, Editura

Mega, Cluj-Napoca, 2009

3. Cesereanu, Ruxandra- “Decembrie ‘89-deconstrucția unei revoluții”, Editura

Polirom, 2009

4. Câmpeanu, Pavel- “ Ceaușescu-anii numărătorii inverse”, Polirom, 2002

5. Deletant, Dennis- “România sub regimul comunist” Fundația Academia Civică,

București, 2010

6. Murgescu, Bogdan - Revoluția Română din decembrie 1989:istorie și memorii,

Editura Polirom, Iași, 2007
7. Oșca, Alexandru-”Revolutia română din decembrie 1989”,Editura IRRD, Bucureşti,
2012

8. Scurtu, Ioan -”Revoluția Româna din decembrie 1989 în contextul international”,

Editura CNCSIS, București, 2009

9. Troncotă, Tiberiu - “România comunistă.Propagandă și cenzură”, Editura Tritonic,

București, 2006

Anexe
1. Document cu privire la proclamația făcută de Frontul Democratic Român

Sursa: https://ro.wikipedia.org
2. Ducument cu privire la ziua de 22 decembrie 1989, Timișoara. Rezoluția finală a
Adunării populare din Timișoara cu privire la instaurarea adevăratei democrații și
libertăți din România.