Sunteți pe pagina 1din 8
Stavul daca avut contacte directe si raporturi diversificate cu Imperiul roman, precum sicu populariile sarmatice si germanice cu mult timp inainte de cucerirea acestuia de catre romani. Nacura acestor relatii a fost insa foarte diferiea, darorita atat stacatului pe care-l aveau cei trei parteneri in situagia internasionala a vremii si care se modifica relativ destul de frecvent, cAt si a intereselor pe care fiecare dintre acesti parteneri le avea fax de ceilalti. Astfel, relatiile dinere Regatul dacic si Imperiul roman erau concepute si puse tn praeticd in general de cdtre pucerile centrale ale celor dou state; chiar si atunci cind tratativele erau purtate de persoane cu grad mai mic in ierarhia aparatului adminiscrativ, {in fanctie de problemele tratate si de implicatia lor in relatile viitoare dintre cele dou prgi ele erau initiate si duse la indeplinire cu acordul deplin al puterii centrale. Regatul dacic a urmatit intotdeauna ca in raporturile cu romanii, de la care solicitau siasteprau, cel pusin in anumite momente, atitudini si acyiuni de sprijin sau de neincervente, si ie acceprat si tratat de catre acestia ca partener egal. Politica general a stacului dac a fost aceea de a opri prin diverse mijloace inaintarea romana spre Dunare si instalarea stipanirit romane in vecinatatea Daciei, consideratd a fi, asa cum s-a si dovedit pnd la urma, cea mai mare primejdie pentru existenga lui. Car totul altfel erau reglementate relayile statului dac cu populatiile sarmatice si ge ‘manice, la care nu exista 0 autoritate central. Acestea, firamitate in diverse formayiuni politice, care tsi modifica adesea struceura si teritoriul pe care-I stapéneau, cn pondere demograficd si militara mai mare sau mai mica si cu interese diferite, doreau si-si stabileasc singure natura raporturilor cu vecinii. Tratativele cu aceste formatiuni politice, chiar daci erau declarate si ,oficializate" ca fiind purtare de la egal la egal, impuneau de regula autoritatea si avantaje mai mari pentru cel mai puternic, in speta pentru scatul dac. Dar purtarea tratativelor cu mai multi parceneri pentru a ajunge la intelegerile dorite devenea un mare dezavantaj in momentele de criza. [n cazul in care nevoia de aliati era stringent, situatie care s-a creat in preajma si in timpul inclestarilor militare decisive cu romanii, este de presupus ca statul daca trebuit st faca, tn chip firese, concesii acestor formagiuni statale mult mai mati in raporturile dincre ele. Situatia politica in regiunea de la nordul Dunarii de Jos se schimba radical dup cucerirea Daciei, care dispare ca stat. Infranti si cu fortele drastic slabite, dacii rimasi {n afara granigelor romane vor intra intr-o perioada lunga de refacere, ce va dura mai ‘multe generat Stapanirea Imperiului zoman biruitor se extinde departe spre nord, peste {intregul podis intracarpatic al ‘Transilvaniei, ocupand astfl principalele porii stratepice fi regiunle cele mai bogace ale Daciei, Purerea Romei cunoaste acum momente de apogeu, ‘ar aucoritarea sa creste enorm, chiar si in segiunile aflace departe de fruntasile imperiului, impunind populatiilor vecine sarmatice si getmanice si-sireconsidere aticudinea perma. nent rizboinica si si ramana in expectativa, cel putin pentru o perioada. In virtucea pozitiei geografice a teritoriilor rimase mai departe in stapanirea lor, dacii liberi pastreaza aceiasi vecini pe care ica avut mai inainte si statul dac. Dat reatile eu ei vor webui adaptate Ja raportul de forte restructurat de curind, In noile condi¢ii nu ‘mai exista 0 aucoritate centrala care si negocieze problemele pentru torii dacii liberi, turmind ca acestea si fie tratate separat, de diferite formayiuni politice locale, aparute pe ruinele stacului dac disparut. Constituirea acestor formatiuni s-a facut insa cu destula incetineala si numai dupa ce au puruc fi depasice confficte de interese si neingelegeri mai vechi, reaparute dupa disparitia puterii centrale. Tratacivele cut romanii vor fi purtate de pe poritia invinsilor fara de invingatori. De asemenea, raporturile cu populaiile sarma- tice si germanice se vor reglementa de acum incolo la nivelul formasiunilor politice locale, adici de pe poziti similar sau destul de apropiate, daci liberi purtind povara infingerilot recente gi in cazul acestor relatii Raporturile dacilor liberi cu romani vor cunoaste pe parcursul urmétoarelor dowd secole forme diferite de manifestare, care vor reflecta petioade Iungi de acelmie, uneori insotite de schimburi comerciale prospere si gesturi de ,bundvoinga", prin caze se urmirea consolidarea unor relagi amicale, alteori stati accentuate de conflict. O data cx infringerea lui Decebal si cucerirea Daciei se incheiau ostiitatile militare, dar starea conflictuala dintre cele dou parti nu inceta. Dar, fiind prea slabiti, dacii liberi f-aft’purut relua lupta o buna perioads, fiind obligati sa accepte conditiile pacii romane. De altfel, supravegherea romani era foarte stricta si orice incercare de rézvratire ar fi fost usor de anihilat, rdmandnd fara nici un fel de sorti de izbanda. Mai ales in zona Munteniei si a Moldovei de sud, in preajma carora se aflau concentrate numeroase unitati militare romane, nu puteau fi inisiace nici un fel de actiuni ostile imperiului. Restul teritoriilor dacice cunosc si ele doar o desfisurare lenta a refacerii Titlul eriumfal de Daciews, pustat pentru prima dat de Traian dupa terminarea Primului rizboi dacic, a fost transferat ulterior si altor imparati romani (Hadrian, Anroninus Pius, Marcus Aurelius), chiar fn lipsa unor victorii deosebite impotriva dacilor, Conferirea acestui titlu onorific, cu roata incarcacura lui simbolica, la acae de mule timp dupa derularea evenimentelor, in vireutea victoriilor de prestigiu pastrate inci puternic in memoria societasii romane, avea menitea nu numai de a amplifica glorificarea faptelor de arme ale imparatilor, ci si de a aminti fnvinsilor de atotputernicia impesiului Legaturile economice cu imperiul sunt destul de reduse si ele, situatie confirmata de raritatea produselor sia monedelor romane in teritoriile dacilor liberi timp de mai multe decenii dupa cucerire. Abia citre sfirsitul domniei imparatului Antoninus Pius se observa o inviorare a schimburilor comerciale si o evidenté afluenta a produselor romane de tor felul, cea ce marcheaza inceputul unor noi atitudini si raporturi tntre dacii liberi si romani, jn cadrul cirora relasiile economice cunosc o dezvoltare rapida. Este de presupus, totodata, si o estompare in timp a stirii conflictuale din vremea rizboaielor de cucerire, situayie care a dus, firesc, sila o imbundcatire 2 imaginii reciproce si le instaurarea unor relatii ‘mai pasnice. Inca din vremea imparatului mentionat au inceput a fi acordate si anumice stipendii unor formasiuni politice ale dacilor liberi sau unor sefi locali ai acestora, care, treptat, vor creste mult in consisteng4 in vzemea imparatilor Marcus Aurelius, Commodus si Septimius Severus. Numeroasele tezaure de monede si de vase de argint din perioada acestor trei imparati, concentrate mai ales in Podisul Central Moldovenese si in zona subcarpatici a Moldovei, provin in buna parte din stipendii si ele atesta c crestere far’ precedent a potentialului economic si militar al dacilor liberi, pe care romanii j-au urmatric cu atentie, incercind si-i atraga prin diferice mijloace de partea lor Revenirea la relatii pasnice intre dacii liberi si romani nu a fost definitiva, inerucée curind se va ajunge din now la stati conflictuale majore. Totusi initierea unot noi raiduri in provinciile imperiului nu mai avea drept tint’ o refacere a statului dac de odinioara. Incursiunile de acum, dupa mai bine de doua generatii de la rizboaicle de cucerire, fntreprinse uneori si fn tovarasia altor populatii din preajma limesului, alcatuite din diverse semintii sarmatice si germanice, aveau foarte probabil drept scop obtinerea unor consistente prizi de rizboi si apo a unor stipendii sporice din partea romanilor, Cele dint consemnate si de unii autori antici contemporani cu evenimentele in scrierile lor!, aut actiuini de amploare impotriva Imperiului oman, cu ecou larg in epoca, fost initiate de costoboci. Suferind pierderi mule mai mici in vremea rizboaielor de cucerire a Daciei si locuind intr-o zona aflata la mare deparcare de limes, mai greu desupravegheat de romani, costobocii si-au putut reface fortele intr-un timp mai scurt. Pentru declansarea expeditiei, ei s-au folosic si de imprejurarea c4 0 vast coalitie a triburilor germanice incepuse deja o ofensiva puternict si de proportii impotriva romanilor, cunoscuta in istoriografie sub numele de ,,rizboaiele marcomanice". Expeditia costobocilor din anul 170 pare si fi fost foarte bine organizata din punct de vedere militar, de vreme ce au putut pitrunde adanc in teritoriul imperiului, ajungind pana in Grecia. Dar ea s-a incheiat pana la urma cu infrangeri repetate 2e cimpul de lupea. O inscriptie de la Roma?, ce semnaleaza prezenta in capitala imperiului a unor membri ai familiei regelui costoboc Pieporus, a fost pust in legatura cu urmatile invaziei costobocilor in provinciile balcanice, considerindu-se ca ei s-ar fi putut afla acolo ca ostatici In timp ce costobocii isi desfagurau actiunile razboinice departe pe teritoriul roman, tata lor de la izvoarele Nistrului a fost atacata si cucerita de hasdingi, o semintie a vandalilor, care la scurt timp au fost la rindul lor atacati si invinsi de lacringi, vot de