Arhitectul

Un arhitect este o persoană care se ocupă de proiectarea, design-ul și controlul

calității unei clădiri. El trebuie să înțeleagă diferitele soluții propuse de constructor sau
de beneficiar astfel încât să aleagă cea mai bună cale de a realiza clădirea. (www.wikipedia.ro)
Specialist în știința și arta de a organiza și construi spații necesare vieții și activității umane,
arhitectul desenează planuri de construire sau reconstruire a clădirilor, începând cu cele
rezidențiale până la cele particulare, mici sau mari. Arhitectul concepe designul general în
activitatea de proiectare și execuție a elementelor de construcție, realizează schițele clădirilor
și planurile de construcție. Această muncă este prestată în birouri, ateliere, uneori și în
șantierele de construcție. [1]
Arhitectul este omul de legătură dintre beneficiar, constructor, ofertanții de tehnologii și
materiale, și diverși specialiști care sunt implicați în realizarea unei construcții. Dintre acești
specialiști se pot enumera inginerul de rezistență, inginerul de instalații sanitare și
termice, inginerul de instalații electrice, inginerul
HVAC, inginerul topometrist, inginerul geodez. Arhitectul, dincolo de latura creativă și
imaginativă, trebuie să țină sub control și să administreze toate detaliile și trebuie să fie un bun
manager.
Arhitecții proiectează sau iau decizii care influențează siguranța unei construcții.
Aceștia sunt obligați să aibă un titlu universitar și o perioada de stagiatură pentru a obține
licența de liberă practică a acestei meserii. Condițiile necesare pentru a putea practica
arhitectura diferă de la o țară la alta.
Cel mai important premiu pe care îl poate primi un arhitect în viață este Premiul
Pritzker, fiind echivalentul Premiului Nobel în arhitectură. Alte distincții pentru excelență în
arhitectură sunt oferite de diferite asociații profesionale, precum American Institue of
Architects and Royal Institute of British Architects.
Visul fiecărui arhitect este cel de a face o casă foarte utilă indiferent de dorința
beneficiarului. [2]

Pentru toate lucrările de construcții este absolut firesc să se realizeze în prealabil un

proiect. Acesta descrie practic în detaliu viitoarea construcție, permițând constructorului să
construiască, beneficiarului (clientului) să finanțeze și autorităților să autorizeze lucrarile.

De la arhitect este nevoie de planurile de construcție după care constructorul poate să

traseze casa pe teren, să arate zidarilor ce, cat, unde și cum să zidească și așa mai departe.
Acestea arată de ce materiale este nevoie și în ce cantitate. Fără lista de materiale, nici
constructorul nu poate da un preț, pentru că nu poate ști de ce are nevoie. În final, inginerul
structurist calculează structura de rezistență, iar acesta nu poate face, însă, niciun fel de
calcule atât timp cât nu are un proiect de arhitectură.
În trecut existau totuși persoane care, înainte de a lua mistria în mână, schițau niște
planuri, calculau un necesar de materiale, discutau cu clientul despre cum ar vrea să fie
cladirea.

În cazul caselor, acestea se construiau întotdeauna după un tipic tradițional. Acestea

se realizau tot după un proiect, chiar dacă acesta nu era desenat pe hârtie, ci zidurile se trasau
direct pe pământ. O casă țărănească românească tradițională este compusă dintr-o prispa, 1-
2 camere și o bucătărie. Nu aveau bai sau camere de zi.
 Casele boierești, la rândul lor, nu erau nimic altceva decât niște case țărănești mai
mari, cărora li se mai adăugau 1-2-3-4 camere.

Locuința, aparent una dintre cele mai banale teme de arhitectură, răspunde unor nevoi
extrem de importante și de variate: nevoia de adăpost, de somn, prepararea hranei,
depozitarea alimentelor, a hainelor, nevoia de familie, de învățare, de recreere etc. În plus,
orice comunitate este alcătuită din indivizi cu nevoi, aspirații, dorințe, posibilități extrem de
diferite, la rândul lor.
Arhitectura a fost și mai este considerată o artă, alături de pictură, muzică, sculptură,
literatură, teatru și dans. Aspectul casei este un mod de exprimare personală nu atât al
arhitectului, cât al proprietarului său. [3]

Este necesar ca arhitectul să îşi actualizeze în permanenţă cunoştinţele în legătura cu

prevederile legislative și modificările acestora care au tangență cu domeniul său. [1]

Există arhitecți care nu construiesc, dar își limitează activitatea la proiecte academice
care servesc la aprofundarea studiului arhitecturii. De curând, arhitecții s-au specializat în
designul comercial, industrial, inovator sau în facilități rezidențiale. [2]

Belceanu Cristina-Daniela

CCIA III

An universitar 2018-2019
 Bibliografie

[1] - http://www.carieramea.com/arhitect/
[2] - https://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitect
[3] - http://www.octavian-ungureanu.ro/arhitect/ce-face-un-arhitect/