Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
-37-40 saptamini= nastere la termen
-dupa 280 zile = post matur(copii cu greutati mari)
Factorii care influienteaza evolutia fatului in viata uterina sunt :
-virsta mamei
-starea de boala a mamei (boli acute sau cronice decompensate)
-eforturi fizice(trepidatiile repetate,ridicarea greutatilor )
- alimentatia (subalimentatia,supraalimentatia duc la dezechilibre in principii nutritive-
dezechilibru alimentar poate fi calitativ sau cantitativ)
- iradiere
- medicamente(tetracicline)
- conditiile de igiena ale sarcinii
- factori de mediu
- ereditatatea
- incompatibilitatea feto-maternala de Rh
PUERICULTURA NEONATALA
Este cersterea si dezvoltarea noului nascut in prima luna de viata
au loc diferite transformari adaptative :
-trecerea de la temp intrauterina constanta la temperaturi ambientale cu variatiuni
-instalarea respiratiei pulmonare
-modificarea circulatiei cu inchiderea treptata a comunicarilor de cord , caracteristice
circulatiei fetale si cresterea debitului circulatiei pulmonare
-Instituirea alimentatiei orale ca urmare a intrarii in functie a ap. digestiv
-aparitia mictiunilor(in prima ora de la nastere)
-incetarea functiei cordonului ombilical
CARACTERE ANTROPOMETRICE:
Greutatea nou nascutului la termen normoponderal =3000-3500 gr.
subponderal =3000-2500gr
macroson sau copil gigant=peste4000gr.
Diametrul craniului =cca.34 cm;Diametrul toracelui =cca.31 cm ;Lungimea= 48-52 cm
Raport lungime-craniu-talie:1/4(la adult 1/8)
CARACTERE MORFOLOGICE
-tegumente rosiatice in primele 2-3 zile pana apare icter fiziologic neo-natal
-vernix caseoasa :=substanta grasa alb-galbuie ce acopera tegumentele la nastere
-milium sebaceu := elemente punctiforme alb-galbuie situate pe tegumentele aripilor nazale si fetei
-lanugo := pilozitate fina usor detasabila situata pe umeri si frunte,dispare dupa prima saptamina de viata
-pata mongoliana := zona de hiperpigmentare la fese si sarcolombare
-prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical
-tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata
-la craniu= craniotabes fiziologic(oasele craniului sunt moi si elastice la presiune)
=prezenta fontanelelor sunt expresia mineralizarii incomplete a tesutului osos
Fontanela anterioara=4x4 cm.(persista pina la 18 luni) ;
Fontanela posterioara= 0.5-1 cm. (persista pina la 1-2 luni)
-la baieti testiculii sunt coboriti in scrot ;-la fete labiile mari acopera labiile mici.
2
CARACTERE FIZIOLOGICE
CURS 2
Imediat dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara cu o frecventa de cca 40/min.
Tipatul este viguros.
Ritmul cardiac este foarte rapid =120-140 batai/min..in prima ora dupa nastere copilul urineaza.In primele
24 ore are primul scaun numit meconiu care este o masa verzuie-negricioasa,lucioasa semiconsistenta.
Musculatura memebrelor este hipertona.
Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei 20-22 ore din 24
Activitatea cordonului ombilical inceteaza la citeva minute dupa nastere ,cind si pulsatiile lui se opresc
.Toate functiile indeplinite de acesta in viata intra-uterina vor fi preluate de aparatele si organele nou-
nascutlului care intra in activitate.
3
EXAMENUL NEUROLOGIC al n.n.
Cuprinde : = Aprecierea starii de alerta –arata integritatea anumitor segmente ale SNC .Este influientata
de virsta gestatiei si de factorii externi..N.n. cu Vg p peste 37 sapt. Prezinta alternanta somn-
veche,in perioada de veghe tipa viguros
= Examinarea motilitatii : la n.n. la termen tonusul muscular al grupelor flexoare este crescut la
toate grupele.
Cuprinde : evaluarea starii n.n. la nastere ; aprecierea gradului de maturitate in functie de durata gestatiei
; identificarea n.n. cu risc.
EVALUAREA STARII N.N. LA NASTERE cuprinde : Scorul APGAR ; Greutatea n.n. la nastere ; Grad
de maturitate (in functie de durata gestatiei) ; Elemente anamnezice si clinice ce il incadreaza in
categoria ,, nou-nascut cu risc’’
SCORUL APGAR
Prima evaluare medicala a n.n. are loc la 60 secunde dupa expulzie chiar in sala de nasteri si cuprinde
urmatorii parametri :
PARAMETRI: =>respiratia spontana ; frecventa cardiaca
culoarea tegumentelor
excitabilitatea reflexa
tonusul muscular
In functie de simptomatologia pe care o prezinta n.n. primeste o nota (scor)
SISTEMUL SCORULUI APGAR
=> Ritm cardiac - absent = 0; sub 100 batai/minut = 1 ; peste 100 batai/ minut =2
4
=> Efort respirator absent = 0 ; slab ( neregulat ) =1 ; respira spontan ,tip rigurus , tipa =2
=> Tonus muscular lipotonie =0; usoara flexie a extremitatilor =1;miscari active ale bratelor =2
=> Excitabilitatea reflexa lipsa de raspuns =0; grimasa =1; tuse , tipat =2
=> Culoarea tegumentelor cianotice/palide = 0 ; corp rozat,extrremitati cianotice = 1; roz generalizat =2
Scorul APGAR a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o modalitate de evaluare masurabila in sala
de nasteri , se aplica si in zilele noastre
In functie de scorul APGAR distingem 4 grupe :
1) Scor APGAR 8-10 =>resp spontana , peste 100 bat/min ; tegumente roz
2) Scor APGAR 5-7 =>resp se reia doar dupa manevre tactile; sub 100 bat/min; tegum. cianotice
3) Scor APGAR 3-4 =>resp.spontana;sub 100 bat./min.
4) Scor APGAR 0-2 =>nu are respiratie si batai cardiace cianotic,hipoton,nu reactioneaza reflex e
un n.n. cu risc de morbiditate si chiar mortalitate
Peste 50% din prematuri cu virsta gestationala cuprinsa intre 25-26 saptamini cu scor 0-3 raspund bine
la resuscitare.Prelungirea unui scor APGAR de 5-10-15 minute dupa nastere indica risc de mortalitate
crescuta ,iar daca acesti copii supravietuiesc au risc de paralizie cerebrala N.n. cu risc este acel n.n. care
este in pericol de morbiditate si chiar de mortalitate mai ridicat decit ceilalti n.n. de aceeasi virsta
IMPORTANT : Anamneza corecta + Masuri de supraveghere diferentiata a nasterii inclusiv
internarea mamei inainte de expulzie in serviciu cu posibilitati superioare de asistenta medicala
Exista o serie de conditii care pot pune in stare de alerta personalul medical de neonatologie si obstretica
asupra unor posibile evenimente patologice ce pot apare in evolutia acestei categorii de n.n.
PREMATURITATEA
Numarul de n.n. vii cu greutatea mai mica sau egala cu 2500gr. si VG sub 37 saptamini
=> Calsificare :
Gradul I = GN 2500-2000gr.;
Gradul II = GN 2000-1500gr.;
Gradul III = GN 1500-1000 gr. ;
Gradul IV = GN sub 1000 gr.
5
=> Etiologie : Aceleasi cauze discutate la n.n. cu risc
=> Caractere antropometrice ale prematurului : Gr mai mica sau egala 2500gr. ; lungime > 47 cm ;
perimetru cranian cu cca. 4 cm. mai mic decit cel toracic ; capul reprez 1/3 din lungimea totala a
corpului
Caractere morfologice : pielea este rosiatica ,subtire si lasa sa se vada prin transparenta venele
superficiale ; lanungo(par ) abundent
tesut adipos subcutanat neformat
fontanelele larg deschise si suturile craniene ---------------
unghiile nu ajung la marginea libera a fala ngelur
pavilioanele urechilor au aspect de structura membranoasa
frecvent hemoragii ombilicale
6
CURS 3 PUERICULTURA
DISMATURUL
Dismaturul este nou-nascutul la termen ,dar are greutatea la nastere egala sau mai mica de 2500 gr.
Dismaturii reprezinta 1/3 dintre n.n. cu GN mica.
Factorii materni si sindromul insuficientei placentare reprezinta cauzele determinante ale dismaturitatii.
Dintre factorii fetali : boli genetice ; anomalii cromozomale ; malformatii (SN, Schelet) ; infectii
intrauterine in primele luni( rubeola ,boala incluziilor citomegalice).
Dismaturul se deosebeste de prematrur prin :
- durata normala a sarciniila dismatur
- lungimea peste 47 cm. la nastere (la dismatur)
- nu are caracterele morfologice pregnante ale prematurului.
POSTMATURUL
Postmaturul este n.n. care a depasit 287 zile de varsta gestationala.
Are aspect caracteristric : - pielea de pe palme incretita (miini de spalatoreasa.)
- Vernix caseoasa redus (grasimea redusa-piele aproape uscata)
-Lanungo (par) absent
- Prezenta descuamatiei fiziologice.
Daca se dapaseste virsta sarcinii peste 300 de zile atunci pronosticul devine sever .Se recomanda ca
dupa scurgerea celor 42 de saptamini de gestatie sa se efectueze operatie de cezariana.
MACROSOMUL
Macrosomul este n.n. cu greutatea la nastere peste 4000 gr
.Greutatea mare la nastere constituie factor de risc atit pentru mama cit si pentru fat.
Cauzele macrosomiei sunt :
-Primitive= transpozitia de vase mari (inversarea vaselor-iesirilor din inima)
- Secundare = anomalia metabolica a glucozei( diabt insulino-dependent la mama,diabet gestational.)
= mame obeze
= volum mare al placentei in caz de anasarca (lichid amniotic foarte mult)
Risc fetal si complicatii
Risc crescut de traumatism obstretical (hemoragioe intracraniana ,hematom cranian,
fractura de clavicula )care duc la cresterea riscului de mortalitate perinatala si neonetala.
Asfixie severa
Hipoglicemie postnatala (nu rezista la regim hipocaloric tranzitoriu ce urmeaza pensarii
cordonului ombilical)
Pancreas fortat
7
=ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste echipament pregatit dinaintea nasterii: balon cu
masca,sau balon cu sonda endotrahe Sursa de oxigen este obligatorie.Ventilatia n.n. se va face cu o
frecventa de 40 resp/minut.
= Mentinerea circulatiei –masaj cardiac extern
= Medicamente ( adrenalina pentru stimularea batailor cardiace)
Aplicarea intirziata sau inadecvata a acestor masuri de reanimare le va scadea eficienta.Hipoxia
prelungita fiind la originea leziunilor cerebrale.
Indicatiile ventilatiei cu presiune pozitiva (presiune necesara pentru a invinge bariera
existenta)
Orice apnee care nu raspunde la stimularea tactila,la frecvente cardiace sub 100 /minut
Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se intrerupe cind : -Nu respira spontan
-Nu are frecventa cardiaca peste 100/min.daca
se mentine frecventa cardiaca de 80/min.se trece si la C (mentinerea circulatiei)
Masajul cardiac extern se aplica totdeauna unui n.n. care este deja ventilat (de cca. 15-30 sec.)
si nu raspunde adecvat la aceasta manevra. Ritmul =120 compresii/minut
Daca n.n. nu raspunde adecvat la masaj se administreaza medicamente.
Scopul adimintrarii de medicamente : Stimulare cardiaca ; Amelioarea perfuziilor tisulare ;
Reabilitarea
Cai de administare : vene periferice ; vena ombilicala ;instilare endo-trahela
Indicatiile medicatiei pentru resuscitatre neonatala
-Daca frecventa cardiaca scade sub 80/minut si se ventileaza cu oxigen 100% si cu masaj
cardiac efectuat timp de 1 minut
-Daca zgomotele cardiace nu sunt perceptibile
Medicamente utilizate :-adrenaline(epinefrina)
-bicarbonat de sodiu
- volum expanderic- in caz de semne de hipovolemie(paloare,puls slab,si
frecventa cardiaca inadecvata)raspuns
nesatisfacator la manevre de resuscitare
-singe integral (O1,Rh-izogrp si izoRh)
albumina umana
ser fiziologic
solutie Ringer lactat
Efect clinic anticipat=> cresterea frecventei cardiace la minim100/minut,la 30 sec. dupa intreruperea
administrarii.
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA(auxologie)
Elementul esential ce deosebeste copilul de adult este procesul de crestere si dezvoltare .Copilul nu este
un individ in miniatiura.
Spre deosebire de adult copilul reprezinta un grup biologic complex si in rapida transformare :nou-
nascut=> sugar=>prescolar=> scolar=>pubertar=>adolescent.Fiecare etapa prezinta particularitati
morfo-functionale imunologice.
La sfirsitul adolescentei cresterea este incheiata .Individul este considerat adult.
Studiul cresterii si dezvoltarii se numeste auxologie
Starea de deplina sanatate a copilului rezulta din suma : organism sanatos+ minte cercetatoare +
personalitate stabila.
Cresterea cunoaste 3 sigmoide ( accelerari de ritm)
1) intrauterin
2) postnatal astfel : -la inceput o scurta perioada de crestere si dezvoltare accelerata,urmeaza un
ritm mai lent dar continuu(10-12 ani),de-a lungul intregii copilarii
3)faza finala de accelerare –la pubertate,urrmeaza apoi o incetinire progresiva,pina la oprirea
cresterii.
Fiecare organ si sistem isi urmeaza propria rata a cresterii .
Exista 4 tipuri de crestere a organelor si sistemelor:
-cele care urmeaza tipul cresterii statuale(muschi,cord,ficat,rinichi.)
-creierul are propria curba de crestere si dezvoltare(creste rapid in primii 2 ani de viata cind atinge
aproape dimensiunile adulte nu insa si maturitatea)
-sistemul limfatic atinge apogeul in perioada prepubertara,scade apoi progresiv
-Aparatul reproducator atinge apogeul cresterii la debutul pubertatii(pubertatea =4ani in 2 faze)
8
Cresterea este:= Calitativa –diferentiere celulara (specializare celulara pentru o anumita functie)
= Cantitativa- prin hiperplazia(multiplicarea celulara)
-prin hipertrofia celulara este legata de sinteze proteice,cresteri de volum
celular
LEGILE CRESTERII :
1)Legea alternantei-segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp,ci alternativ(membrele superioare
nu cresc in acelasi timp cu cele inferioare)
2)Legea proportiilor – pentru fiecare perioada a copilariei exista un anumit ritm de crestere (accelerat
pina la 3 ani,lent intre 5-7 ani)
3)Legea antagonismului morfologic si ponderal –in perioada de crestere cumulativa diferentierea celulara
este redusa ,la fel si invers.
4)Legea cresterii inegale- Fiecare segment al corpului are propriul sau ritm de crestere
Factorii care influienteaza cresterea si dezvoltarea sunt :
A)Factorii genetici= fiecare din cele100000 de gene influienteaza o anumita parte a embrionului si
fatului,dar nu toaate genele sunt active de la nastere.Patologia acestor gene determina o serie de afectini
(aneu-ploidii,deletii,translocatii,inversiuni)
Ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite virste,cat si ritmul
menstruatiei si momentul instalarii ei. Copii cu talie mare provin din parinti care au si ei talie
mare.Factorii genetici au rol in determinarea inteligentei.
B) Factorii de mediu
a)prenatal=pot modifica planul genetic al viitorului organism.
Ei actioneaza din momentul fertilizarii:
=>nutritia-deficiente vitaminice si carentele alimentare influienteaza negativ cresterea si
dezvoltarea
=>factorii mecanici-anomalii de implantare a placentei,oligohidramnios,bride
amniotice
=>factori chimici – alcool,nicotina,citostatice,antitiroidiene
=>factori endocrini- diabet zaharat matern,sindromul adrenogenital
=>factori actinici- razeX,radium
=>factori infectiosi- toxoplasmoza(primele3 luni)
=>factori imunologici- incompatibilitate de grup sangvin si Rh
b) postnatal sunt in parte acceasi care actioneaza si intrauterin :
=>factori rasiali si ecologici-sezonul influienteaza cresterea si dezvoltareea(primavara creste
statura ; toamna creste cresterea ponderala)
=>nutritia –subnutritia cronica are cele mai nocive consecinte
=>factorii socio-economici,culturali,politici actioneaza prin nutritie ,igiena,asistenta medicala
conditii de locuit,educatie.
=>factori fizici-exercitiul fizic are rol favorabil asupra cresterii si dezvoltarii,prin tonifierea
musculaturii, inrtarirea articulatiilor,ameliorarea oxigenarii,facilitatea termogenezei.
=> factori hormonali :- hormonul somatrotop STH-actiune anabolizanta
-hormoni tiroidieni –intervin in osteogeneza
-glucocorticoizii-au actiune inhibitoare asupra cresterii
-insulina -hormon anabolizant
-glucagonul -hormon catabolizant
-parathormonul-intervine in mineralizarea scheletului
-hormonii sexuali –au actiune anabolizanta ,stimuleaza
cresterea in greutate
9
CURS 4
EVALUAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII
Se face prin evaluarea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi de aceeasi virsta,sex si
din aceeasi zona geografica.
Masuratorile au stabilit curbe dinamice derivate matematic si numite,,derivatii standard ‘’.Curbele au
aspect Gaussian(,,de clopot’’)
Media va grupa cel mai mare numar de copii ,iar extremele reprezinta limitele normalului.
Cele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt : maturitatea scheletica si
dentara,talia,greutatea,perimetrul cefalic,starea de nutritie,fontanela.
VIRSTA OSOSASA este cel mai fidel indicator al cresterii .Evaluarea ei foloseste radiografii ale
marimii :se determina numarul si dimensiunile centrilor hipofizari la virste cronologice date.
IMPORTANT ! OSIFICAREA BOLTII CRANIENE !
La nastere ramin neosificate fontanele :
Fontanela mare(FA) : =este intre osul frontal si oasele parietale
= este prezenta la toti n.n.
= la nastere are dimensiunea de 3-4 cm.
=in conditii normale se inchide pina la virsta de 18 luni
= are forma de romb
Fontanela mica (FP) = se afla intre oasele parietale si occipital
=este prezenta la nastere la 1/3 din n.n.
= are forma triunghiulara
= dimensiunea de 7-8 mm
=se inchide inaintea virstei de 4 luni
DENTITIA
Calcificarea dentitiei primare incepe din a-7-ea luna de sarcina.Primii dinti erup de regula la 6-8 luni de
viata (incisivii mediani inferiori)Apoi in medie cite un dinte pe luna
*la un an =>cca. 8 dinti(incisivii)
* la 12-18 luni=> apare primul premolar
* la 18-24 luni => caninii
* la 2 ani si 6 luni pina la 3 ani =>apare al doilea premolar si se completeaza cei 20 de dinti
ai dentitiei primare(de lapte)
Dentitia definitiva incepe cu molarul ,,de 6 ani’’--------a intregii dentitii.Cel de-al 2-lea molar apare la
aprox.12 ani.Intre aceste 2 etape se schimba progresiv dintii ,,de lapte’’
Molarul al 3-lea ,,de minte’’ apare dupa pubertate,la orice virsta (uneori niciodata)
ERUPTIA DENTARA este fenomen normal.Este precedata de hipersalivatie,prurit local,indispozitie.Rar
eruptii dificile cu agitatie,inapetenta,ascensiuni febrile,scaune diareice.
LUNGIMEA :
se masoara cu pediometrul pina la virsta de 6-8 luni ,apoi in pozitie verticala.Lungimea la nastere :50
cm(47-55 cm)apoi se adauga :=4 cm in prima luna =cite 3 cm in lunile II- III
= 2 cm in luna a IV-a astfel ca la un an copilul masoara 70-75 cm.
= In al 2-lea an creste cca. 12 cm(1 cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2x lungimea de la 2 ani
Formula pentru estimarea lungimii de diferite virste : Formula Geldrich(pentru copii peste 2 ani) : L= 80+
5x V(virsta in ani)
Cresterea staturala scade rapid in intensitate dupa virsta de 13 ani la fete si 15 ani la baiete si inceteaza
la 17-19 la fete ,iar la baieti poate continua foarte lent ,chiar dupa 20 de ani
Capul reprezinta := ¼ din lungimea n.n. ,
= 1/3 la copil de 2 ani,
= 1/8 la copil de 8 ani
GREUTATEA
-reflecta cresterea tuturor dimensiunilor
-este un indicator valoros al cresterii
-la nastere este de 2.5-3.5 kg.(de la 7 ani se pune 1 kg.pe an)
Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere –5,-10%din GN
Cresterea in greutate : 750gr/luna in primele 4 luni
500gr/luna in urmatoarele 4 luni
250 gr /luna in ultimele 4 luni din primul an
in al 2-lea an spor mediu lunar de 200-250gr..
Dupa virsta de 2 ani sporul ponderal este de cca. 2-2.5 kg./an
10
Debutul exploziei cresterii ponderale pubertare coincide cu cel al cresterii in lungime
Formula de evaluare a cresterii in greutate : formula HEMAN (ptr. copilul peste 1an): G=9+2xV(virsta
in ani)
Perimetrul cranian (PC) reflecta in primii 2-3ani,crestera encefalului.PC la nastere 34-37cm, se adauga
10-12 cm in primul an si 10 cm in urmatorii 17 ani
Perimetrul totacic (PT) :Este cu 1-4 cm mai mic decit PC la nastere (31-34cm)
Egaleaza PC la 1 an (47 cm)
Apoi creste mai rapid decit PC
Perimetrul abdominal (PA) : este de 38 cm la nastere
44 cm la un an
46 cm la 2 ani
Suprafata corporala (SC) este importanta in posologia medicamentelor
DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE
Cuprinde : comportamentul motor + comportamentul cognitiv + comportamentul verbal + comportamentul
social afectiv
11
=>La 15 luni : merge bine,se aseaza si se ridica singur de pe podea ;are vocabular activ format din 4-6
cuvinte,solicita atentia
=>LA 18 luni : incepe sa alerge ;urca si coboara trepte sustinut ;aduce la cerere un obiect
familiar ;spune8-10 cuvinte ;cere olita la timp
=>La 21 luni : merge inapoi,formeaza propozittii din 2 cuvinte cu sens
=>LA 24 luni : urca si coboara singur pe scari,formeaza propozitii din 2-3 cuvinte,executa treburi casnice
mici.
=>La 27 luni : pune intrebari,stie sa-si pronunte numele,isi vorbeste singur cind se joaca.
=>La 30 luni : prinde si arunca mingea ;cunoaste sensul pluralului .
=>La 36 luni : foloseste alterantiv picioarele la urcat ,pedaleaza,pune intebari,se apropie de alti copii
=>La 4 ani : numara corect 4-5obiecte,executa miscari cu dificultate crescinda(sarit,catarat);se
adapteaza la programul zilnic fixat
=>Catre 6 ani : functiile motorii sunt stapinite fara dificultate ;apare gindirea logica
=>In perioada scolara odata cu detasarea de familie copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in afara
acesteia,la scoala sau la joaca apar situatii conflctuale intre parinti si copii.
= >La pubertate si adolescenta : insidios apar modificari comportamentale ce vor defini comportamentul
tinarului,efect,actiuni, independenta,creste spiritul de initiativa,se dezvolta capacitatea de sinteza si
abstractizare,apare interesul pentru sexul opus .Este perioada de efort educational maxim,cu imprimarea
unei discipline in munca,gindire si comportament
12
Curs5 NUTRITIA SI ALIMENTATIA PEDIATRICA
Nutritia =totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dezasimilare a alimentelor din organism prin
care se asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunzatoare virstei,o activitate fizica si intelectuala
adecvata,promovind o buna stare de sanatate
Necesitatile energetice ( calorice) : Valoarea energetica a limentelor se exprima in kilojouli(Kj)sau
kilocalorii(Kcal)
O kilocalorie reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a creste temeratura unui litru de apa de la
14.5* la 15.5*
1kcal = 4.184 kj
Surse de energie principale pentru organism sunt : Glucide si Lipide
1g proteine furniz. aprox.4 kcal
1g lipide furniz. aprox. 9kcal
1g glucide furniz.aprox. 4kcal
Necesitatile energetice la copil trebuie sa acopere cheltuielile zilnice necesare pentru :
metabol de intretinere + procesul de termoreglare + activitatile zilnice + pentru nevoile de crestere
METABOLISMUL DE INTRETINERE = este metabolismul bazal + nevoi functionale necesit energetice
globale.
N.n. = 80kcal/kg/zi
1-3 luni=120kcal/kg/zi
3-6 luni = 110kcal/kg/zi
6-12 luni= 100kcal/kg/zi
copil mic=90kcal/kg/zi
prescolar= 80kcal/kg/zi
scolar = 50-60kcal/kg/zi
13
NECESARUL DE PROTEINE :Sursa de proteine in primele 6 luni de viata este exclusiv lactata
Alimentatia naturala ofera sugarului un aport proteic ideal d.p.d.v.cantitativ si calitativ
Laptele de vaca are un aport proteic crescut ,dar utilizare digestive scazuta.
In alimentatia divesificata se recomanda ca50% din proteinele din alimentatie sa fie de origine
animala(lapte,carne,oua,peste,brinza)
Nevoile de proteine : la sugar alimentatie exclusiv la sin (in primele 6 luni) :1.8-2.3g/kg/zi
La sugar alimentatia artificiala :3-3.5 g/kg/zi
Peste 6 luni : 1.5-2g/kg/zi
Rolul proteinelor in organism : -constituienti ai tuturor celulelor
- Asigura reinoirea tuturor celulelor si tesuturilor
-intra in compozitia hormonilor si enzimelor
-asigura forta fizica si intelectuala
-intra in compozitia anticorpilor,asigurind apararea organismului impotriva
infectiilor
-mentine presiunea coloid-osmotica si echilibrul acido-bazic
-rol de transportor pentru ionii de Cu,Ca,Fe,Zn,I,sau pigmenti (biliribina)
-pot deveni sursa energetica (neeconomica insa)
Deficitul aportului proteic:-incetinirea cresterii;scade sinteza de enzime hormoni,Ig;apar edeme
hipoproteice si malnutritia proteica
Excesul de aport proteic :=>tulburari digestive(diaree de putrefactie)
=>suprasolicitarea functiei renale(catabolismul proteic crescut va determina
formarea de urina in cantitati crescute ce trebuie eliminata renal,
suprasolicitind astfel rinichiul )
=>amoniul rezulta din catabolismul proteic si este netoxic. In cantitate mare
daca amoniemia este crescuta timp indelungat va detarmina un coeficient
de inteligenta scazut la acel copil
=>se formeaza celule mari care se vor incarca ulterior cu grasimi.
NECESARUL DE LIPIDE
14
NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele trebuie sa asigure 25-55 % din aportul caloric total .
Glucidele sunt reprezentate de : Monozaharide ( glucoza,fructoza,zaharoza)
Dizaharide -polimeri ai glucozei ( maltoza,lactoza,zaharoza)
Polizaharide (amidon,glicogen, fibre alimentare)
Lactoza este principalul glucid din lapte
Fibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza, hemiceluloza, lignina,peclina.Ele intra in alimentatia
sugarului de la 4-5 luni
Aportul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca : arteroscleroza,dislipidemie,litiaza
biliara,obezitate,cardiopatie ischiemica, apendicita,diverticulita,cc de colon
Rolul glucidelor in organism := sursa principala de energie
= sursa de caldura pentru organism
= sustinerea activitatii musculare
=rol plastic : intra in structura glicoproteinelor,glicolipidelor,participa la
procesul de mielinizare si dezvoltare a creierului
Excesul de glucide determina obezitate,diabet zaharat,carii dentare
16
Potasiu : =principal cation intracelular
= nevoi : 2,5 mmol/100cal
= surse : carne,lapte,cartofi,fructe
= rol : mentin echilibrul acido-bazic, a presiunii coloid osmotice; = intervin in contractia
musculara
Clor = este un anion extracelular
= necesar : 0,3-0,5 g/zi
Calciu = principal constituient al osului
= rol : reglarea excitabilitatii neuro-musculare ;participa la procesele de coagulare;activeaza
tripsina si lipaza pancreatica; transmite fluxul nervos; mentine echilibrul acido-bazic; realizeaza contractia
miocardului
= Surse : lapte si derivate din lapte, oua, peste,carne,zarzavaturi,fructe
= nevoi : 400-600 mg/zi ptr. sugar
= deficit de calciu =>rahitism ,tetanie, osteoporoza,mineralizarea deficitara a dintilor
Fosfor = este constituient principal al oaselor si muschilor
= surse : lapte,carne,peste,viscere,galbenus de ou.
= absorbtia si eliminarea fosforului din organism este dependenta de vitamina D
Raportul Ca/ P in organism este de 1,7 la nastere si creste la 2 la adult, raport ce nu se regaseste
in majoritatea surselor alimentare
Fier = intra in structura Hb ; mioglobulinei; a unor enzime celulare citocrom C , ATP
= necesar : 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9 mg / zi la sugar cu GN normala; Peste 4 luni 0,5-
1mg/kg/zi ; La pubertate 12-24 mg/zi
= Surse : carne, ficat, galbenus de ou, lapte, legume, fructe
= carente de Fe => anemie hipocroma microcitara ; = Excesul de Fe in tesuturi =>
hemoderoza
!! Rezervele de Fe ale organismului se constituie in ultimele luni de sarcina.Ele acopera nevoile
sugarului in primele 3-4 luni de viata, de aceea prematurii au/nu au rezerve reduse de Fe la nastere
Cupru = rol in sinteza Hb ;= stimuleaza cresterea
= Surse : ficat, carne,peste,nuci,legume
Flour = intra in structura dentara si ososasa
= deficitul de flour=> carii dentare
= Surse : alimente vegetale, apa de baut
Magneziul = este un cation intracelular
= Surse : din abundenta in legumele verzi
= Rol: in metabolismul Ca; scade excitabilitatea neuro-musculara; favorizeaza patrunderea
vitaminei B6 in celula nervoasa
are actiune trofica vasculara
= necesar: la sugar 60mg/zi; la adolescent 300-400mg/zi
= deficit de magneziu=> convulsii,diaree,osteoporoza
Zinc = este constituient al unor metalo-enzime si al unor depozite ,se gaseste in cantitati mari in colostrul
hepatic
=Are efect asupra acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii intoxicati.
Iod = rol: in sinteza hormonilor tiroidieni ( moni,dio, tri si tertra-iodotirozia); in metabolismul energetic.
= Surse : sarea de bucatarie imbogatita cu iod
= Absenta in alimentatie => gusa endemica
= este un mijloc terapeutic in cazul radiatiilor
NECESARUL DE VITAMINE
Vitamina A = rol : la nivelul celulei retiniene ; in eficacitatea mucoaselor si tesuturilor ; in procesul de
crestere a oaselor si dintilor
=Surse : lapte ; untura de peste ; ficat ; galbenus de ou ; morcov ;spanac ; ardei ; varza
Vitamina D = rol : in metabolismul fosfo-calcic , ca co-factor antirahitic
= Surse : exogene – ou ,lapte,unt,ficat,ulei de peste
Endogene – sinteza in piele sub actiunea UV
= Nevoi : 400-800 UI/zi
Vitamina E = rol: antioxidant in metabolism si functia de reproducere ale glandelor endocrine,muschi,SN
; procese de crestere
=Surse: plante verzi,orez,griu,drojdie de bere
Vitamina K ( K1-7) = rol : in procese de coagulare a singelui ; in biosinteza colesterolului
= Surse : spanac; urzici; ficat de porc
17
Vitamina C ( acid ascorbic)= rol : in formarea colagenului, substantei intercelulare ; favorizeaza
absorbtia Fe
= Surse : citrice, fructe, legume verzi. Se distruge in prepararea termica a
alimentelor
= Deficit=>scorbut = Excesul=> oxalurie
Vitamina B1 = rol : in asigurarea functiei SN , in procese de oxido-reducere
= Surse : cereale,ficat, peste, carne, oua
Vitamina B2 = rol : in procese de oxido-reducere ; in functionarea SNC; a aparatului vizual; a epidermei
= Surse: lapte,oua,spanac, mazare, fasole, crustacee
Vitamina B6 = rol : in procese de oxido-reducere
= Surse : cereale,legume,carne,peste
= Deficit=>convulsii,anemie hiporcoma
Vitamina B12 = rol: in hematopoieza
= Surse : ficat, creier, splina, crustacee ; = Deficit=> anemie pernicioasa
18
Curs 6 Tehnica alimentatiei naturale
Pregatirea pt.alim. naturala incepe inca din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-ca a viitoarei mame.
In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la san.Daca nasterea s-a produs pe cai naturale si nn este
sanatos,atunci acesta va fi pus la san in primele 6 ore dupa nastere. Cu cat copilul este mai precoce pus
la san cu atat va creste in timp durata alaptarii.
In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii sani, la interval de 3 ore(pt. a stimu-la secretia lactata),
cu pauza de 6 ore in cursul noptii.
NU se va lua nn de la sanul mamei dupa cele 5 min.(contact mama-copil).
In a 2-a zi nn va suge 10 min. In zilele urmatoare durata suptului se va mari la 20-30 min.La inceput
sugarul suge des,dupa meto-da“la cerere”.Se favorizeaza secretia lactata.Apoi sugarul isi regleaza
mesele singur : Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi.
Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7 mese/zi.
In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.
Intre - 1-2 luni – 120-150 ml/masa;
- 2-3 luni – 150-170 ml/masa;
Peste 4 luni – 160-180 ml/masa.
Dar cantitatea de lapte ingerata nu este aceeasi la toate mesele.Ptr aprecierea secretiei lactate a
mamei se face media cant. de lapte primite/24 ore.
Pt. alaptare: - sugarul infasat in scutece curate; mama – spala miinile si sanul cu apa si sapun la
fiecare supt.
In primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu picioarele sprijinite pe un
scaunel.- pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei a.i.palma mamei sa
cuprinda fesele sugarului.
Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi conta-minate cu germeni.Se atinge
obrazul copilului cu sanul - apare reflexul de orientare pt. supt - mama va introduce mamelonul in gura
copilului. Sanul este tinut de mana libera a mamei intre index si medius pt. a nu se obstrua narinele
sugarului.
Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta sa eructeze.Apoi va fi
asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favori-za evacuarea stomacului si reaparitia
senzatiei de foame.
La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a lor si pt. a stimula
secretia lactata.
Durata alimentatiei naturale : este obligatorie in primele 3 luni de viata si este optima daca dureaza pana
la 6-9 luni.
Ablactarea se poate face brusc sau treptat.
Ablactarea treptata – este ideala;- se va inlocui un supt cu cate o masa de diversificare timp de
saptamani sau luni;- este bine suportata si de catre copil si de catre mama.
Ablactarea brusca este mai greu suportata, se face in caz de imbolnavire a mamei sau de deces al
copilului;
- necesita adm. de preparate medica-mentoase:antagonisti de prolactina (Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile).
CONTRAINDICATIILE alim. naturale:
C.I. materne permanente: TBC pulmonar activ, septicemie,eclampsie, neoplazii,boli psihice grave,
IRen.,IC, DZ decompensat, tireotoxicoza, sarcina peste 20 sapt., trat.cu citostatice,diazepine,
anticoagulan-te; mama cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv.
C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor, ragade mamelonare sangerande,inf.acute tratate ca
antibiotice (cloranfenicol, tetraci-clina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin).
C.I. permanente din partea copilului: galactozemie, intoleranta secundara la AG nesaturati.
C.I. tranzitorii din partea copilului: sd. icteric cu BI crescuta.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA
COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA: apa 87,5% ; substanta uscata 12,5%.Este un lapte cazeinos –
precipita in flocoane mari.Necesita un timp mai mare pt. digestie.
PROTEINELE din l.v.: 34 g/l; l.v. este de 3 ori mai bogat in proteine decat l.m. Excesul de prot. este
transformat la niv. ficatului determinand hipertrofie hepatica. se solicita rinichiul pt. excretia incarcaturii
osmotice mari(uree) determinand hipertrofie renala.
- cazeina reprez. 80% din prot. l.v.
19
- Proteinele lactoserului: imp.este βlactoglobulina – ea este puternic antigenica. Este incriminata in
alergia la prot. l.v.
- Lactoferina este in cant. Redusa in l.v.→aparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati cu .l.v.
- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului.
- Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv. la nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in
E.coli.
GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. →l.v. se va zahara 5% inainte de a fi
administrat.
LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG saturati(74%), fata de AG nesaturati(26%).
SARURILE MINERALE sunt in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand osmolaritatea crescuta a
l.v.Raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala redusa de Ca.
L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut.
Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecoman-dabil sugarilor pana la 6 luni.
Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi alimentat cu o formula
de lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari).
Formule de lapte :
Se administreaza in urmatoarele situatii:Hipogalactia materna;Mame cu activ. socio-profesionala
care nu-si pot permite o alaptare prelungita; --
Sugari din leagane.
Desi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia com-plexa a producatorului),form. de
lapte nu vor fi niciodata identice ca rezulta-te cu cele ale l.m.
Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari. Laptele adaptat se prezinta sub
forma de pulbere (granule),se prepara instant (fara preparare termica),nu necesita nici un fel de adaos.
Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are osmolaritatea mai mica decat a l.v.,protejand
functia renala redusa a sugarului mic.
Glicidele sunt reprez. de lactoza.
Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia, cocos,germeni de griu).
Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al sugarului.
Tipuri de formule dietetice :
* FORMULE DE START(de inceput): pt. sugari 0-4 luni pot fi – adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1 sau
partial adaptate:difera de prep. adaptate prin compozitia in glucide→se adauga polizaharide la
lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac.
*FORMULE DE CONTINUARE:pt. sugari cu varsta peste 4 luni; se adm. in paralel cu diversificarea
alimentatiei pana l
la varsta de 1 an: Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.
*FORMULE SPECIALE(adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite afectiuni):
- formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
- formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.
-formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25, Morinaga
NL33.; preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia
20
ALIMENTATIA MIXTA
Este acceptata in urmatoarele situatii: nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata. apoi sporul
ponderal este sub 150 g/sapt.
Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala se elimina 3 posibilitati:Erori in tehnica alaptarii
(aerofagie,mese administr la intervale mari de timp).
Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san
Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide, program de odihna pt.
mama,reducerea starii de incordare a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare supt).
In caz de hipogalactie reala se trece la alim. mixta.
Alimentatia mixta poate fi:
Metoda complementara: copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza masa cu lapte praf.Este o
metoda fiziologica.
Metoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf. Dezavantaj: in timp scurt
secretia lactata scade si mai mult ( laptele stagneaza mult in sani).
Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul, pt.a mentine secretia lactata.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA
22
Se vor asigura zilnic prin alimentatie: 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-30% lipide, 55-60%
glucide); lichide 80 ml/kg/zi;
- proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3 prot. de orig. animala si 1/3 prot. de orig. vegetala.Surse de
proteine: lapte si produse lactate, carne (de pasare,vita,porc, peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile) fierte
sau ochiuri.
Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt, smantana, margarina,frisca,uleiuri vegetale.
Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse: piine,produse de panificatie,paste fainoase,prajituri,fructe, legume.
Zilnic va primi 3 mese principale si 2 gustari.
Alimentatia copilului scolar
- 50-60 kcal/kg/zi din care 15% proteine, 30% lipide, 55% glucide. lichide 60 ml/kg/zi
- 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.
Din alimentatia copilului nu trebuie sa lipseasca carnea,ouale,lactatele si cruditatile.
Alimentatia adolescentului
Ratia calorica a adolescentului difera in functie de sex si activitatea fizica depusa In medie baieti
2800-3000 kcal/zi; fete 2100-2400 kcal/zi.
Necesar de lichide: 50-60ml/kg/zi pt.fete; 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.
Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica zilnica; unt,uleiuri vegetale.
Proteine: -asigura 13-16% din ratia calorica zilnica. sunt reprezentate de 70% prot. animale si 30%
prot. vegetale.
- surse: carne ( aprox. 200g/zi); lapte (500ml/zi); branza (50g/zi); oua (1 ou/zi).
Glucide: piine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri rafinate (in proportie mica).
Se va respecta un program fix de servire a meselor, cu atmosfera calma, fara discutii in timpul
meselor.
Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2 gustari zilnice.
Sunt interzise la aceasta varsta: consumul de alcool, tutun, cafea, condimente.
23