Sunteți pe pagina 1din 5

1

Orasul Medieval – curs N. Lascu – ATR


26 nov 2009
Moldova si Muntenia – state centralizate la sf. Sec. XIV

Transilvania – a fost ocupata Regatul Ungar; spre anul 1100 Ungaria inglobase Transilvania si Banatul
(comitate)

Clasificarea oraselor medievale in functie de aparitie:

1. Orase ce au evoluat din orase antice romane


2. Orase dezvoltate lent, treptat (sate ce au evoluat)
3. Orase noi din evul mediu, cu plan prestabilit

In Romania exista foarte putine orase de tipul 1 (singurele exemple sunt Clujul si Alba Iulia), tipul 3 nu
exista deloc; majoritatea incadrandu-se in tipul 2.

Pentru ca o localitate din evul mediu sa fie oras, trebuia sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1. Sa existe structuri sociale particulare (comercianti, mesteri)


2. Localitatea sa aiba o structura economica diferita de cea de la sate (ateliere, pravalii, targ)
3. Localitatea sa fi ocupat o pozitie particulara in reteaua de comunicatii din teritoriu (o
intersectie de drumuri comerciale importante, malul martii, trecere importanta peste apa
etc.)
4. Sa aiba personalitate juridica(statut comunal, organizare juridica, pecete, stampila orasului
etc) si structura de conducere (echivalentul primarului)
5. Localitatea sa aiba un rol politic in teritoriu, conducator politic/militar care sa fi supus
localitatii un teren inconjurator (orasele care dormina un teritoriu)
6. Localitatea sa aiba o forma de arhitectura bine definita (ziduri de incinta, frotificatii, primarie,
spital, manastiri)

In Tara Romaneasca si Moldova nu avem fortificatii pentru ca suzeranitatea otomana a demolat toate
fortificatiile si a interzis reconstruirea lor.

In Braila si Giurgiu au existat fortificatii (facute de turci) pana la inceputul sec. 19 cand au fost
demolate.

Dependenta de domnitor sau de regele ungur-> orasele libere (depindeau de rege)

In Muntenia – localitatile depindeau de domnitori pentru ca apoi relatia sa devina una de


interdependenta.

In Moldova exista o dubla administratie: cea locala si cea a domnitorului.

Gradul mic de independenta in cazul unor orase se reflecta si in arhitectura.

In timpul domniei lui C.Brancoveanu au fost desfiintate administratiile locale, iar orasele erau
conduse doar de catre domnitor.
2

In Transilvania a existat o exceptie – localitatile secuiesti si sasesti, care erau organizate in comitate
(Universitatea Saseasca din Sibiu – statut de independenta)

Sasii au sosit in Transilvania intr-un val de colonizare in estul Europei intr-o perioada in care in
regiunile lor originare se confruntau cu o supraproductie agricola, astfel oamenii nu aveau unde sa
munceasca, intrucat exista surplus de produse, si au fost nevoiti sa emigreze.

In Transilvania, sasii au fost chemati de regele Ungariei pentru a proteja granitele de S si E impotriva
tatarilor. Acestia au sosit in mai multe valuri de migratie, incepand cu mijl sec XII si pana la mijl sec
XIV. Primeau teren pentru a cultiva si pentru a locui, de asemenea erau scutiti de taxe pentru
anumite perioade.

Au existat 250 de localitati fondate de sasi, cateva au avut o dezvoltare economica pana la statului de
oras.

Caracteristce ale modului de organizare a terenului (diferente)

Zona Transcarpatica (romani) Localitatile sasesti

Traditia era ca mostenirea sa se divizeze in Traditia spunea ca mostenirea revenea


mod egal tuturor mostenitorilor, astfel terenul exclusiv primului nascut, astfel terenul se se
era din ce in ce mai sectionat in parti din ce in diviza
ce mai mici, pana se ajungea la loturi
inutilizabile Terenul era alungit, cu latura ingusta catre
strada
Divizarea era un neregulata, dand nastere
unui tesut neregulat Lotizarea era foarte geometrica, cu
regularitate mare

In cazul secuilor, fasiile inguste traditionale,


erau impartite in lungime mostenitorilor,
asemanator cu modul de impartire la romani.

Exemple de orase:

TURDA

Dezvoltarea acestui oras s-a bazat pe industria de extragere a sarii

-> apar doua nuclee, ce in timp se unesc intre ele

->este o localitate cu o structura parcelara tip sasesc

TIMISOARA

->s-a dezvoltat intr-o zona mlastinoasa, astfel era aparat natural

->a aparut langa castelul signorial


3

->avea o trama stradala neregulata

->insuficienta – in nord au aparut cartiere noi, nefortificate

In Transilvania existau zone ocupate de sasi: Tara Barsei, pe valea Tranavelor, intre Olt si Mures.

SEBES

- A fost fortificat cu ziduri de piatra


- Avea o parcelare caracteristica zonei
- In zona de mijloc exista un spatiu pentru biserica, care a fost fortificat initial
- In fata bisericii exista o piata ce era folosita si pentru targ

CLUJ

- Zona ce a fost dezvoltata si in antichitate


- O incinta fortificata unde au fost situati colonistii; atunci cand numarul de colonisti a fost
prea mare, acesta s-a extins
- Trama relativ regulata a strazilor
- Piata cu biserica (central)

BISTRITA

- Un oras asemanator cu Sebes


- Doua fronturi de proprietati intre care se afla un mare spatiu liber (loc pentru piata, unde se
afla si biserica)
- Ulterior noile serii de colonisti au primit teren in acel spatiu si a rezultat u oras dens construit
cu un spatiu mic in jurul bisericii.
- Regularitate a parcelarii

SIBIU

- S-a construit pe doua platforme cu diferenta de 10-12 m de nivel.


- Primele colonizari in josul orasului
- S-a pastrat cladirea halei
- „Orasul rosu” (caramida si tigla)

BRASOV

- Unul dintre cele mai interesate orase medievale


- Structura liniara catre est
- A fost denumit initala ‚corona’
- Spre NV apare scheiul Brasovului
- O localitate mica maghiara la sud
- Doua piete – Cea cu Biserica Neagra si Piata Sfatului
4

SIGHISOARA

- Doua platforme diferita


- Partea de sus – accentuata natural, aparata
- Punct de pornire – Biserica din Deal
- Partea de jos - parcelare tipica saseasca
- Un volum masiv – manastirea, demolata ulterior si aparuta pe locul ei cladirea eclectiva a
prefecturii.

In afara Carpatilor fortificatiile au preluate ca functie de catre manastiri, iar orasele se dezvolta liber.

SUCEAVA

- Dezvoltare spontana de-a lungul unor drumuri in jurul cetatii de scaun

BOTOSANI

- La intersectia a doua drumuri comerciale carteziene


- S-a dezvoltat datorita comertului
- Diferentiere etnica vizibila (romani, sasi, evrei, rusi, armeni)
- Bierica proprie fiecarei culturi

IASI

- Dezvoltare in jurul curtii palatului


- Manastirea Golia – avea un rol defensiv (la limita orasului)
- Urbanizare tentaculara de-a lungul drumurilor de acces inspre oras
- Localitate dispersata in teritoriu
- Dezvoltare spontanta, lenta
-

Orasele parahoii – in T Rom si Moldova : In Evul Mediu erau foarte intalnite bisericile construite de
domnitori, de boieri etc, nu neaparat de catre comunitate.

ROMAN

- Diferente clare ale structurii de parcelare intre zona comerciala (structurata, sasi) si restul
tesutului (neregularizat)

CAMPULUNG Muscel

- Un nucleu organizat de populatia saseasca la incep sec XIV care s-a dezvoltat in timp,
rezultand o forma alungita

CRAIOVA

- Oras ce avea ca baza comerciala comertul si agricultura


- O structura caracteristica unui oras comercial care s-a prelungit in timp si se termina intr-o
piata(targul mereu in afara orasului)
5

BUCURESTI

- Dezvoltare libera in teritoriu


- Prima atestare documentata – in vremea lui Vlad Tepes
- Orasul s-a dezvoltat la Nord de Dambovita, pana la piata Victoriei
- Planul Borroczyn, prmul plan topologic al Bucurestiului (1846)

http://art-historia.blogspot.com/2009/01/planurile-bucurestilor-ale-lui.html

In secolul 17-18 – apare hanul

Locuinte
La sasi
- inguste + gang pe proprietate, cu latura ingusta catre strada
- camere insiruite
-timpane triunghiulare la strada

S-ar putea să vă placă și