Sunteți pe pagina 1din 34

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Departamentul Autovehicule și Transporturi


Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor: Student
Programul de studii:
Grupa

Coordonatori: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN


Dr. ing. Silviu POPA

2017

1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor: Student
Grupa

Coordonatori ştiinţifici: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN


Dr. ing. Silviu POPA

2017

2
3
CUPRINS

Introducere ...................................................................................................................................

A. MEMORIUL JUSTIFICATIV ................................................................................................

1. Tematica şi schema structural-constructivă ........................................................................ 2


1.1. Tematica şi specificaţii de proiectare .........................................................................
1.2. Schema structural-constructivă ..................................................................................
1.3. Împărţirea raportului de transmitere pe trepte. Parametri cinetostatici ......................
2. Calculul de predimensionare a angrenajelor ........................................................................ 4
2.1. Calculul de predimensionare a angrenajului conic ....................................................
2.2. Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric ................................................
2.3. Calculul de predimensionare a arborilor ....................................................................
3. Schema cinematică la scară ................................................................................................ 10
4. Calculul geometriei angrenajului conic.............................................................................. 11
5. Calculul geometriei angrenajului cilindric (cu MDESIGN) .............................................. 11
6. Calculul de verificare a angrenajului cilindric (cu MDESIGN) ........................................ 12
7. Calculul forţelor din angrenaje ........................................................................................... 13
7.1. Schema forţelor ...................................................................................................... 16
7.2. Forţele din angrenajul conic ......................................................................................
7.3. Forţele din angrenajul cilindric .................................................................................
8. Calculul arborilor ............................................................................................................... 20
8.1. Schema de încărcare a arborelui intermediar .............................................................
8.2. Calculul de verificare a arborelui intermediar (cu MDESIGN) .................................
9. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui intermediar ............................. 22
10. Alegerea şi verificarea asamblării prin pană paralelă dintre roata conică şi arborele
intermediar ........................................................................................................................ 23
11. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere ..................................................................... 25
12. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare. ............................................................ 26

Bibliogarafie ................................................................................................................................

B. ANEXE ...................................................................................................................................

Desenul de ansamblu (secțiune principală, vedere și secţiuni parţiale la scara 1:1)


Desenul de execuţie al arborelui de intermediar (la scara 1:1)
Desenul de execuţie al arborelui de intrare (la scara 1:1)

4
INTRODUCERE
Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile
practice ale studenţilor de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa
materialelor, tehnologia materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum
şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza
algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.

5
MEMORIUL TEHNIC

6
1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-
CONSTRUCTIVĂ

1.1 TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE

Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o


înşiruire de date, cerinţe şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele
impuse viitorului produs.
În cazul proiectului de an nr. 2 tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor
transmisii cu roţi dinţate reductoare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune
concepţia şi dimensionarea unui reductor conico-cilindric cu funcţia globală de transmitere a
momentului de torsiune şi mişcării de rotaţie de la un arbore de intrare la un arbore de ieşire
cu axele perpendiculare în spaţiu (fig. 1.1).
Reductorul conico-cilindric este un sistem mecanic demontabil, cu mişcări relative
între elemente care are ca parametri de intrare, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de intrare, şi ca parametrii de ieşire, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de ieşire.
Pe lângă funcţia principală de transmitere a momentului de torsiune şi mişcării de
rotaţie prin angrenaje cu roti dinţate se urmăreşte şi îndeplinirea următoarelor funcţii
auxiliare: respectarea prevederilor de interschimbabilitate cerute de standardele din domeniu;
respectarea condiţiilor de protecţie a omului şi mediului.
Pentru proiectarea de ansamblu a dispozitivului de remorcare (fig. 1.2) se impune
personalizarea listei de specificaţii cu următoarele cerinţe principale:
a. Momentul de torsiune la arborele de intrare, Pi [kW].
b. Turaţia la arborele de intrare, ni [rot/min].
c. Raportul de transmitere al reductorului, ir.
d. Durata de funcţionare impusă, Lh [ore].
e. Planul axelor roţilor angrenajului conic (PAConic): orizontal (O) sau vertical
(V).
f. Planul axelor roţilor angrenajului cilindric (PACilindric): orizontal (O) sau vertical (V)
g. Tipul danturii angrenajului conic (TD): dreaptă (D), curbă în arc de cerc (C) sau curbă
eloidă (E).
În tabelul 1.1 se prezintă valorile parametrilor fizici şi geometrici impuse pentru o
situaţie practică cerută.

Fig. 1.1 – Vedere generală a unui reductor conico-cilindric orizontal


[http://www.neptun-gears.ro]
Tab. 1.1 Valorile parametrilor de proiectae
Nr. ni
Pi [kW] iR Lh [ore] PAConic PACilindric TD
crt. [rot/min]
2 5 1500 17 7000 V V E

1.2 SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ


În fig. 1.2 se prezintă schema structural-constructivă generală a reductoarelor conico-
cilindrice în două trepte. Din punct de vedere funcţional se evidenţiază următoare elemente: I
– angrenaj conic ortogonal cu dantură înclinită (curbă); II – angrenaj cilindic cu dantură
înclinată; 1I – pinion conic; 2I – roată conică; 1II – pinion cilindric; 2II – roată cilindrică; A1 –
A
arborele de intrare; A2 – arborele intermediar; A3 – arborele de ieşire; LA1 - lagărul A al
A A A
arborelui A1; LB1 - lagărul B al arborelui A1; LA2 - lagărul A al arborelui A2; LB2 - lagărul B al
A A
arborelui A2; LA3 - lagărul A al arborelui A3; LB3 - lagărul B al arborelui A3.
Din punct de vedere constructiv, reductorul de turaţie formează un ansamblu compus
din subansamble şi elemente constructive. Subansamblele sunt structuri independente, care se
evidenţiază printr-un grup compact compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două
elemente constructive sau din alte subansamble şi elemente constructive, în interacţiune
permanentă, formate ţinându-se cont, cu precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi
de exploatare.
În cazul reductoarelor conico-cilindrice din fig. 1.2 se definesc următoarele
subansamble: SC – subasamblul carcasă; SA1 - subansamblul arborelui de intrare, format din
pinionul conic (1I) fixat pe arborele de intrare (A1) care la rândul său este fixat pe două lagăre
A A
(LA1 şi LB1 ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC; SA2 - subansamblul arborelui
intermediar, format din roata conică (2I) şi pinionul cilindric (1II) fixate pe arborele
A A
intermediar (A2) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA2 şi LB2 ), se sprijină pe
subansamblul carcasa SC; SA3 - subansamblul arborelui de intrare, format din roata cilindrică
A A
(2II) fixată pe arborele de ieşire (A3) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA3 şi LB3 ),
se sprijină pe subansamblul carcasa SC.

Fig. 1.2 – Schema structural-constructivă generală


1.3 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE PE
TREPTE. PARAMETRI CINETOSTATICI
Reductorul de turaţie de proiectat are două trepte (angrenaje). În vederea obţineri unei
structuri optime (roţile conduse cvasiegale) se impune ca raportul de transmitere al treptei I
(angrenajul conic) iI = 0,25 iR = 4,25 [Jula, 1985; Moldovean, 2002].
Raportul de transmitere al treptei a II-a (angrenajul cilindric),

iII = iR/ iI = 4. (1.1)


Parametrii funcţionali cinetostatici (turaţia, puterea, momentul de torsiune) la nivelul
arborilor reductorului, sunt:
n1 = ni = 1500 rot/min, P1 = Pi = 5 kW, Mt1 = Mti = 31830,98861 Nmm (arborele A1);
n2 = n1/iI = 352,941 rot/min, P2 = P1 ηI = 4,8 kW, Mt2 = Mt1 iI ηI = 129870,43352
Nmm (arborele A2);
n3 = n2/iII = n1/(iI iII) = n1/iR = 88,23529 rot/min, P3 = P2 ηII = P1 ηI ηII = P1 ηR = 6,656
kW, Mt3 = Mt2 iII ηII = Mt1 iI iII ηI ηII = Mt1 iR ηR = 503897,28209Nmm (arborele A3).
În aceste relaţii s-a considerat ηI = 0,96 randamnetul angrenajului conic, ηII = 0,97
randamentul angrenajului cilindric şi ηR = ηI ηII = 0,94.

2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A
ANGRENAJELOR

2.1 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A


ANGRENAJULUI CONIC

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 1500 rot/min.
b. Puterea la intrare, P1 = 5 [kW] şi din fer. (AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de
torsiune,

30 P
Mt1 (T1 ) = 106 n1 = 31830,98861 Nmm.
π 1
(2.1)

c. Raportul de angrenare, u = 4,25.


d. Unghiul dintre axele roţilor, Σ = 90o şi din fer (AEV-C.2.1) se determină semiunghiurile,

Fig. 1.3 – Schema structurală a angrenajului


conic ortogonal
sin Σ
δ1 = arctg u−cos Σ = 13.24051o, δ2 = Σ − δ1 = 76.75948o. (2.2)

e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ =1.


f. Durata de funcţionare, Lh = 7000 ore.
g. Tipul danturii, dreaptă.
h. Condiţii de funcţionare: maşina motoare – motor asincron; instalaţia antrenată – utilaj
tehnologic într-o carieră de piatră, temperatura – (-25…50)oC; caracteristicile mediului
– praf şi umezeală ridicată.
i. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii.

II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Având în vedere că sarcina de transmis este mărită (T1 = 31830,98861 Nmm) se


adoptă pentru roţile angrenajului oţel de cementare marca 40Cr10 căruia i se aplică
tratamentul de cementare compus din tratamentul termochimic de carburare (îmbogăţirea
stratului superficial in C) urmat de tratamentele termice de călire şi revenire joasă. Astfel, se
obţin durităţile flancurilor dinţilor 54 HRC pe adâncimea de 08…1,2 mm şi miezului 290 HB.
Pentru obţinerea danturii se va dezvolta fluxul tehnologic cu următoarele operaţii:
prelucrare dantură prin aşchiere (frezare), cementare şi rectificare dantură.
Pentru calculul la contact în funcţie de caracteristicile materialului (σr = 1000 MPa, σ02
= 800 MPa, E = 210000 MPa şi ν = 0,3) şi în funcţie de durităţile impuse se adoptă tensiunea
limită la contact σHlim = 1140 MPa şi tensiunea limită la încovoiere σHlim = 260 MPa.

III. Calculul de predimensionare

Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin


factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de
predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare modulul exterior, pentru solicitarea la contact
şi pentru solicitarea la încovoiere, acesta se determină cu relaţiile,

1 3 2T1 KA Kv KHβ KHα ZE Zε ZH 2 sin Σ


me = √ ( ) = 2.12012 mm, (2.3)
z1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 σHP u sinδ1

şi respectiv,

1 3 2 T1 z1 KA Kv KFβ KFα Yϵ YSa YFa


me = z √ ( σ ) = 2.25850 mm, (2.4)
1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 FP max

unde, z1 = 18, z2 = u z1 = 76, KA=1,15, Kv = 1,3, ψd =0,6, NL1=60 n1 Lh χ = 9x108 cicluri,


NL2=60n1 Lh χ /ur = 2,4x108 cicluri, KHβ =1,2, KHα = 1,2, Zε = 0,93, ZH = 2,5, ZE = 190 MPa1/2,
SHmin= 1,15, ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, σHP = σHlim ZN /SHmin = 1140 MPa,
KFβ = 1,2, KFα = 1,2, Yε = 0,75, Yβ = 0,93, YSa1=1,8, YSa2=1,8, YFa1 = 2,75, YFa2 = 2,2,
SFmin = 1,5, YN1,2 = 1, YST =2, σFlim= 260 MPa.
Din relaţiile (2.3) şi (2.4) rezultă că solicitarea principală a angrenajului este la
incovoiere şi se consideră pentru calcule, în continuare, me = 2.25850 mm.
IV. Proiectarea formei constructive
Scop: Concepţia din considerente funcţionale, constructive şi/sau tehnologice a
configuraţiilor roţilor dinţate.
Pentru dantură curbă eloida se adoptă modulul mediu normal mmn=2,35 (1.59501)
Adoptarea factorilor deplasării danturii :
Pentru dantură dreaptă şi înclinată:
Factorii deplasărilor radiale,

=0

Factorii deplasărilor tangenţiale,


=0

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului


Re=130,68883; de1=59,86572; de2=252,76638; b= 35,91943; me=3,32587
2.2 Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 352,941[rot/min].
b. Puterea la intrare, P1 [kW], şi din fer. rezultă valoarea momentului de

torsiune, [Nmm] sau momentul de torsiune la intrare (pinion),


Mt (T1) [Nmm] şi din fer. rezultă puterea la intrare,

[kW].

c. Raportul de angrenare, u.
d. Durata de funcţionare, Lh [ore].
e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ.
f. Tipul danturii danturii: eloida.
g. Parametrii geometrici impuşi (opţional): distanţa dintre axe aw; standardizarea distanţei
dintre axe; unghiul de înclinare a danturii; diametrul pinionului, sau modulul danturii.
h. Condiţii de funcţionare: tipul transmisiei în care se integrează, tipul maşinii motoare,
tipul instalaţiei antrenate, temperatura de lucru, caracteristicile mediului în care
funcționează).
i. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii).
II. Alegerea materialului
Alegerea materialului, tratamentelor termice, fluxul tehnologic principal şi caracteristicile de
rezistenţă specifice solicitărilor angrenajului şi roţiilor (v. fer. AEV-M.1) se sintetizează în
următorul tabel.

Tab. AEV.P.3.2.1Informaţii sintetice despre material

Fluxul Tensiunea Tensiunea


Tratamentul Durităţile Duritatea
Materialul tehnologic limită la limită la
termic flancurilor miezului
global contact încovoiere
Călire cu
230-
40Cr10 flacără sau Succesiune 240-340 50-57 1140[MPa]
290[MPa]
CIF

III. PREDIMENSIONARE
Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin
factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de
predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare la modulul exterior, pentru solicitarea la
contact,

β=15
z1 =18,
z2 = 72
|1 − ur /u | ≤ Δu ,KA=1…2,5
Kv = 1.3
ψa=0.45
NL1=60n1Lh χ, =2,3*108
NL2=60n1Lh χ/ur=5,9*107
KHβ =1.3
KHα = 1.25
Zε = 0.93
ZH = 2.45
ZE = 190 MPa
SHmin= 1.3
ZN = max(ZN1, ZN2)cu ZN1,2
σHP= σHlim ZN /SHmin;
KFβ =1.3
KFα = 1.25
Yε = 0.87
Yβ = 0.93
Ysa1,2 = 1.7
YFa1,2 = 2.7
SFmin= 1.5
σFP1,2= σFlimYN1,2/ SFmin;
YSa YFa YSa1 YFa1 YSa2 YFa2
( ) = max ( , )
σFP max σFP1 σFP2
Rezistenta pentru solicitarea la contact:

= 156.89518 mm

Rezistenta pentru solicitarea la incovoiere:

= 137.11299 mm

IV. Proiectarea formei constructive

Se va alege valoare maxima dintre solicitarea la contact si de incovoiere:


awcalculat = 156.89518 mm

Calculul modulului normal

= 3.36775 mm
Se adopta 𝑚𝑛 = 3,5 𝑚𝑚

Se recalculeaza distanţa dintre axe:

= 163.05599 mm

Se adoptă, aw STAS = 160


Se calculează:
, |160-163,05599| = 3,05599 < mn=3,5 mm
Calculul unghiurilor de angrenare in plan frontal si normal
a
αwt = arccos(a cos α)= 17.51380
w

sinα
αwn = arcsin( sinαn sin αwt )=16,97171
t
Calculul sumei factorilor deplasarilor danturilor:
(invαwt −invα0t ) (z2 ±z1 )
xsn = = -0.81145
tgα cosβ
0

xn1 =0.08820
xn2 =-0.89965

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului


mn cosαt
dw1 = z =64,00000 mm
cosβ 1 cosαwt

mn cosαt
dw2 = z2 =256,00000 mm
cosβ cosαwt

b = ψa aw , b = ψd d1 , sau b = ψm mn => b=64


ψd =1
ψm =18,28571 mm

2.3 Calculul de predimensionare a arborilor

Calculul aproximativ al diametrelor arborilor care susţin roţile,


3 16 Mt1
dA1 = √ =18mm (17,54821)
π τat

3 t216 M
dA2 = √ =29mm (28,42470)
π τat
3 t316 M
dA3 = √ = 45mm (44,51158)
π τat
3.SCHEMA CINEMATICA LA SCARĂ
4.CALCULUL GEOMETRIEI ANGRENAJULUI CONIC
Calculul parametrilor geometrici ai angrenajului şi roţilor conice cu dantură
curbă:
5.CALCULUL GEOMETRIEI ANGRENAJULUI CILINDRIC

6.CALCULUL DE VERIFICARE A
ANGRENAJULUI CILINDRIC (MDESIGN)
7.CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJE

7.1 SCHEMA FORŢELOR

Fig. 7.1- Schema forţelor angrenajului conic (a-a, secţiunea axială; n-n, secţiune normală;
g-g, secţiune tangenţială după generatoare)

Ipoteze simplificatoare:

- forţele normale se consideră aplicate în polul angrenării C asociat conului frontal mediu,

- se neglijează frecările,

- forţele se consideră aplicate static.

Forţele tangenţiale:
2𝑇1
Ft1 = Ft2 = Ft = 𝑑
𝑤1
Direcţie tangentă la cercurile de rostogolire; sens opus vitezei (forţă rezistentă),
pentru roata conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă.

Forţele radiale:
𝐹 𝑡
Fr1 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑐𝑜𝑠 δ1 ± sin𝛽𝑚 sin δ1 )
𝑚
𝐹𝑡
Fr2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑐𝑜𝑠 δ2 ± sin𝛽𝑚 sin δ2 )
𝑚

Direcţie radială; sensul spre axa roţii.

Forţele axiale:
𝐹 𝑡
Fa1 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑠𝑖𝑛 δ1 ± sin𝛽𝑚 cos δ1 )
𝑚
𝐹𝑡
Fa2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑠𝑖𝑛 δ2 ± sin𝛽𝑚 cos δ2 )
𝑚

Direcţie axială; sensul spre exterior.

Forţa normală:
2𝑇1
Fn (N): Fn = 𝑑
𝑤1 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 cos∝𝑛

Direcţie după normala comună a profilelor în contact; sens opus vitezei (forţă rezistentă),
pentru roata conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă.

a b

Fig. 7.1 -Schema forţelor [Moldovean, 2001]: a – în plan frontal, b – spatial


Forţa tangenţială:
2𝑇1
Ft = Ft1= Ft2; Ft = 𝑑
𝑤1

Direcţie tangentă la cercurile de rostogolire; sens opus vitezei (forţă rezistentă), pentru roata
conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă

Forţa radială:
2𝑇1
Fr = Fr1= Fr2; Fr = 𝑑 = tg ∝𝑤𝑡
𝑤1

Direcţie radială; sensul spre centrul roţii

Forţa normală:
2𝑇
Fn = Fn1= Fn2; Fa = 𝑑 1 = tg 𝑡𝑔ᵦ ; Fn = √𝐹𝑟2 + 𝐹𝑡2
𝑤1

Direcţie după normala comună a profilelor în contact; sens opus vitezei (forţă rezistentă),
pentru roata conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă
7.2 FORŢELE DIN ANGRENAJUL CONIC

Calculul forţelor din angrenajul conic

Relaţiile de calcul a forţelor


2𝑇1
Ft (N): Ft = 𝑑
𝑤1

𝐹
Fr (N): Fr1 = 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑡 (tg∝𝑛 𝑐𝑜𝑠 δ1 ± sin𝛽𝑚 sin δ1 )
𝑚
𝐹𝑡
Fr2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑐𝑜𝑠 δ2 ± sin𝛽𝑚 sin δ2 )
𝑚

𝐹
𝑡
Fa (N): Fa1 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑠𝑖𝑛 δ1 ± sin𝛽𝑚 cos δ1 )
𝑚
𝑡𝐹
Fa2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑠𝑖𝑛 δ2 ± sin𝛽𝑚 cos δ2 )
𝑚

2𝑇1
Fn (N): Fn = 𝑑
𝑤1 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 cos∝𝑛
7.3 FORŢELE DIN ANGRENAJUL CILINDRIC

Calculul forţelor din angrenajul cilindric

Relaţiile de calcul a forţelor:


2𝑇1
Ft (N): Ft = 𝑑
𝑤1

2𝑇1
Fr (N): Fr = 𝑑 = tg 𝑡𝑔 ∝𝑤𝑡
𝑤1

2𝑇1
Fa (N): Fa = 𝑑 = tg 𝑡𝑔ᵦ
𝑤1

Fn (N): Fn = √𝐹𝑟2 + 𝐹𝑡2 + 𝐹𝑎2


8.CALCULUL ARBORILOR

8.1 SCHEMA DE ÎNCĂRCARE A ARBORELUI INTERMEDIAR

Fig. 8.1.1 –Schema de încărcare a arborelui intermediar

Fig. 8.1.2 –Încărcarea arborilor cu forte

Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină: 1 (tronson de montare a rulmentului adoptat); 2


(tronson cu umăr de fixare axială); 3 (se consideră cilindric cu diametrul egal cu diametrul de
picior al pinionului cilindric), 4 (tronson cu umăr de fixare axială); 5 (tronson de montare
roată conică), 6 (tronson de montare a rulmentului adoptat); dimensiunile tronsoanelor
(diametrul şi lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z şi axială X nule);


poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui
cota a corespunde rulmentului ales.

Pentru arborele intermediar se adopta rulmenti radiali-axiali cu bile 7204-B-JP


Tronsonul 1: D1=25mm ; L1=18mm
Tronsonul 2: D2=40mm ; L2=8mm
Tronsonul 3: D3=58 mm ; L3=69mm
Tronsonul 4: D4=40mm ; L4=6mm
Tronsonul 5: D5=32mm ; L5=30mm
Tronsonul 6: D6=25mm; L6=27mm

Pentru arborele intermediar se adopta rulmenti radial axiali cu role conice 30205

8.2 CALCULUL DE VERIFICARE A ARBORELUI INTERMEDIAR (CU


MDESIGN)

8.3. SCHEMA DE INCARCARE A ARBORELUI DE INTRARE

Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină: 1 (cap de arbore STAS), 2 (suprafaţa de etanşare)


3 (suprafaţă filetată pentru piuliţa canelată pentru rulmenţi cu şaibă de siguranţă) 4 (tronson
montare rulment adoptat), 5 (tronson cu diametrul mai mic decât al rulmentului), 6 (tronson
montare rulment adoptat), 7 (tronson cu umăr de fixare axială), 8 (se consideră ca cilindriu cu
diametrul egal cu diametrul mediu al pinionului conic); dimensiunile tronsoanelor (diametrul şi
lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu.

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y, Z şi axială X, nule);


poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui,
cota a corespunde rulmentului ales.

Reazemul B: reazem simplu (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z nule); poziţionare în


punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui, cota a
corespunde rulmentului ales.

Tronsonul 1: D1=18mm ; L1=28mm


Tronsonul 2: D2=24mm ; L2=20mm
Tronsonul 3: D3=30mm ; L3=12mm
Tronsonul 4: D4=35mm ; L4=19mm
Tronsonul 5: D5=31mm ; L5=30mm
Tronsonul 6: D6=35mm ; L6=25mm
Tronsonul 7: D7=46mm ; L7=5mm
Tronsonul 8: D8=30mm

Pentru arborele de intrare se adopta rulmenti radiali-axiali cu bile 7207-B-JP


8.4 SCHEMA DE INCARCARE A ARBORELUI DE IESIRE

Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină: 1 (cap de arbore STAS), 2 (suprafaţa de etanşare,


3 (tronson montare rulment adoptat), 4 (tronson de trecere), 5 (tronson montare roată dinţată
cilindrică), 6 (tronson cu umăr de fixare axială a roţii), 7 (tronson cu umăr de fixare axială a
rulmentului) , 8 (tronson montare rulment adoptat); dimensiunile tronsoanelor (diametrul şi
lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu.

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: reazem simplu (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z nule); poziţionare în


punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui, cota B
corespunde rulmentului ales.

Reazemul B: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y, Z şi axială X, nule);


poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui,
cota B corespunde rulmentului ales
Tronsonul 1: D1=20mm ; L1=36mm
Tronsonul 2: D2=25mm ; L2=25mm
Tronsonul 3: D3=30mm ; L3=20mm
Tronsonul 4: D4=37mm ; L4=5mm
Tronsonul 5: D5=45mm ; L5=50mm
Tronsonul 6: D6=55mm ; L6=8mm
Tronsonul 7: D7=46mm ; L7=45mm
Tronsonul 8: D8=30mm ; L8=20mm

Pentru arborele de iesire se adopta rulmenti radial cu bile 6206


ANEXE
Arbore de intrare cu pinion conic
Arbore intermediar cu pinion cilindric
Arbore de iesire
Ansamblu pe arborele de intrare

Ansamblu pe arborele intermediar


Ansamblu pe arborele de iesire