Sunteți pe pagina 1din 18

RABIA

Turbarea este o boală infecţioasă de etiologie virală, întâlnită la toate


speciile de animale homeoterme, transmisibilă la om, caracterizată prin
evoluţie acută cu manifestări nervoase exprimate prin hiperexcitabilitate
şi agresivitate, urmate de paralizii şi moarte.

Etiologie
Familia Rhabdoviridae - genul Lyssavirus - virusul rabic

Epidemiologie

Receptivitate
Mamifere domestice şi sălbatice, indiferent de vârstă, rasă, sex, stare de
întreţinere, anotimp şi climă.
Păsările sunt afectate în mod excepţional.

Surse de infecţie
Boală de focalitate naturală : rezervoare naturale de infecţie.
- rezervorul domestic sau urban – de animalele domestice (câine, alte Canidae)
-rezervorul silvatic sau sălbatic – reprezentat de numeroase animale sălbatice
(dominant vulpea şi lupul).
Căi de transmitere
- transmitere transcutanată – inocularea salivei virulente prin muşcătură
sau zgârietură.
- factori de risc – muşcătura profundă, în reg. apropiată de SNC sau intens
inervată.
-saliva cainilor infectati conţine virusul cu 10-14 zile înaintea apariţiei
semnelor clinice de boală (la vulpe chiar cu 29 de zile înaintea apariţiei
semnelor clinice de boală).
- virusul este prezent în salivă în tot cursul bolii.
-sângele, carnea, laptele, urina, fecalele – virulenţă limitata, tranzitorie,
variabila.
-infectia prin contactul virusului cu mucoasele (conjunctivală, pituitară,
respiratorie) sau piele cu leziuni recente.
-transmiterea pe cale digestivă este posibilă (γ vulpea).
-calea transplacentară - citată de literatura ca posibilă la câini, bovine,
sconcs

Dinamica epidemiologică
Obişnuit – sporadică
Uneori - caracter endemic (zone cu potenţial rabigen ridicat).
Tabloul clinic
Se descriu două forme clinice : furioasă şi paralitică.

LA CÂINE
incubaţie medie : 20-60 zile (5 zile – 6 ani – 11 ani).
Forma furioasă
A. perioada prodromală – adesea trece neobservată:
- modificari de comportament: alterneaza stările de abatere şi nelinişte
- reactii hiperestezice la orice excitaţie (zgomot, lumină, atingere etc.),
- halucinaţii auditive şi vizuale
- modificari de apetit: initial prezent, diminuă treptat, pervertirea gustului
- uneori apare prurit la locul muşcăturii
- setea prezentă sau chiar exagerată, câinele nu prezintă hidrofobie.
- exagerarea instinctului genezic
- vocea devine mai groasă, răguşită, iar lătratul scurt şi sacadat. Durata
acestei faze este în medie de 1-3 zile.
B. perioada de stare – câinele devine agresiv fata de animale, oameni şi obiecte
- privirea este fixă, pânditoare şi feroce.
- intre crizele de agresivitate privirea este rătăcită, faciesul inexpresiv.
- dromomanie
- voce răguşită, lătratul sfârşeşte printr-un urlet prelung
- la unii subiecti: strabism convergent sau divergent, mioză sau midriază,
inegalitate pupilară, vomismente sau diaree cu sânge
- durata acestei faze este 2-6 zile.

C. perioada paralitică – câinele nu poate degluti, devine afon, maxilarul inferior


atârnă inert, saliva filanta se scurge, ochii devin imobili, pleoapa a 3-a
proeminentă.
Paralizia se instaleaza progresiv, apare paraplegia, şi după câteva ore de
agonie se produce moartea prin asfixie.
Această fază durează 1-3 zile, rar 5 zile.
FORMA PARALITICĂ
- debuteaza cu depresie, urmată de paralizia muşchilor faringieni şi maseteri.
- deglutiţia devine imposibilă, gura este ţinută întredeschisă, din ea scurgându-se
o salivă filantă
- lătrat răguşit, ulterior afonie.
- facies trist, suferind, privirea absentă.
Moartea survine consecutiv paraliziei generalizate după 3-4 zile.

La pisică
- incubaţie medie este de 10-15 zile (10 -260 zile)
-evolutie de regulă sub formă furioasă
- pisica este agresivă încă din faza prodromică, miaună neîncetat, cu o voce
stridentă apoi răguşită, ataca animale şi oameni, muşcă, zgârie
- pupilele puternic dilatate, uneori inegale
- in faza de excitaţie - sunt frecvente convulsiile, se rostogolesc şi pot muri subit.
În faza paralitică se produce pareza şi paralizia diferitelor grupe musculare,
începând cu ale laringelui şi maseterii.
Durata bolii în această formă este de 3-6 zile.
La vulpe
Modificarea radicală a comportamentului
- pătrund în localităţi, în adăposturile animalelor domestice în plină zi
- devin blânde, se lasă mângâiate, prinse şi legate, şi fără să devină agresive
muşcă animalele şi oamenii cu o discreţie ce face ca rănile superficiale să
treacă neobservate
- animalele devin areactive, au privirea fixă, prezintă pică, mişcări în manej,
opistotonus, rostogoliri, apoi se instalează paraliziile, mersul devine nesigur, nu
se mai pot ţine pe picioare şi sfârşesc prin moarte după 3-4 zile.
TABLOUL LEZIONAL
Modificările macroscopice sunt ne-caracteristice:
deshidratare, slăbire, blana murdară, plăgi recente cutanate, dinţi rupţi, corpuri
străine în stomac, stază venoasă, sânge slab coagulat, negricios.
Axul cerebrospinal este hiperemiat, edemaţiat şi cu peteşii.

Histopatologic:
leziune patognomonică = incluzi oxifile (corpusculii Babeş-Negri) în
citoplasma neuronilor şi în prelungirile acestora, mai ales în neuronii din cornul
lui Ammon, celulele piramidale din scoarţa cerebrală şi în celulele Purkinje din
cerebel.
Prezenta incluziilor in turbarea naturală difera ca frecventa si localizare in
functie de specie si dezvoltarea procesului patogenetic.
Leziuni nespecifice
infiltraţii limfo-histiocitare perivasculare si difuze
alterări neuronale (degenerare hidropică, tigroliză, picnoză, cariorexă).
Infiltraţii nodulare: acumulări de celule gliale cu sau fără neuronofagie (nodulii
rabici ai lui Babeş); aceleaşi leziuni însoţite de neuronofagie, localizate în
ganglionii cerebrospinali sunt desemnate ca nodulii Van Gehucten şi Nellis.
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE

Imunofluorescenţa – test specific şi rapid, asigurând un diagnostic de certitudine


până la 98-100% din cazuri, în 24 de ore.
Executat pe amprente de tesut nervos

Examenul histopatologic – efectuat pe secţiuni din cornul lui Ammon, hipocamp,


cerebel, colorate prin metodele Mann, Lenz, Giemsa, pentru punerea în evidenţă a
corpusculilor Babeş-Negri
Prezenta corpusculilor =confirma rabia
Absenta corpusculilor nu exclude rabia

Bioproba – inocularea trituratelor de encefal, cerebel şi bulb în suspensie de ser


fiziologic la 10 şoareci de 3-4 săptămâni inoculaţi intracerebral cu 0,015 ml,
respectiv 0,03 ml, care se ţin sub observaţie 28 zile.
PROFILAXIE ŞI COMBATERE
Profilaxia sanitara
Obiectivul - lichidarea rezervorului de virus rabic.
- controlul strict al circulaţiei câinilor (lesă+botiniţă) şi pisicilor
- reducerea populaţiei de câini
- capturarea şi distrugerea animalelor fără stăpân (câini şi pisici)
- vaccinarea preventivă sistematică a tuturor câinilor.
La animalele sălbatice :
- controlul populaţiei de vulpi şi lupi
- campanii de vaccinare cu momeli
Profilaxia medicala / Imunoprofilaxia
Vaccinurile
- vaccinuri cu virus viu modificat / vaccinuri inactivate.
- posologia – strict conform indicatiilor producatorului
Vaccinurile cu virus modificat
-adaptat pe embrion de găină; tulpini avianizate Flury LEP
- adaptat pe culturi celulare: linie celulară canină, celule de porc, renale de bovine,
linii celulare de hamster.
Vaccinurile inactivate
-virusului vaccinal replicat pe encefal de la animale adulte, encefal de animale nou
născute, culturi celulare sau ouă embrionate.
- virusul vaccinal inactivat prin metode fizice (temperatură, ultraviolete) sau chimice
(fenol, betapropriolactonă).
-accidente postvaccinale la vaccinurile obtinute pe encefal
Combaterea
Declarare oficiala şi carantina gradul III.
Animalele turbate/ animale suspecte de turbare / carnivorele suspecte de contaminare - vor
fi ucise şi după prelevarea probelor pentru diagnosticul de laborator se distrug.
Se exceptează de la această măsură solipedele, rumegătoarele şi porcinele suspecte de
turbare, dacă pot fi puse sub observaţie sanitară veterinară în condiţii de totală izolare şi
securitate, care vor fi ţinute în viaţă în scop de infirmare sau confirmare a turbării, precum şi
câinii suspecţi de contaminare, cu utilizare specială sau câinii de mare valoare.
Carnivorele suspecte de turbare şi cele suspecte de contaminare, care au muşcat sau zgâriat
sau au venit într-un alt mod în contact cu alte animale sau oameni, precum şi solipedele,
rumegătoarele şi porcinele suspecte de turbare care au venit în contact cu persoane în
condiţii în care ar fi putut fi posibilă o contaminare a acestora, vor fi puse în observaţie
sanitară veterinară timp de 10 zile.
Dacă în acest timp nu se declară turbarea, animalele suspecte de turbare se scot din
observaţie.Carnivorele suspecte de contaminare se vor ucide, ele putând face boala mai
târziu.
Observaţia sanitară veterinară de 10 zile se aplică obligatoriu şi la animalele fără semne de
turbare sau antecedente (considerate sănătoase) care au muşcat sau zgâriat persoane sau
animale.
La apariţia cazurilor de turbare la animalele domestice de producţie, după
uciderea celor cu semne clinice de boală, se va recurge la vaccinarea antirabică a
animalelor rămase, dacă nu au fost supuse acestei operaţiuni în ultimele 6 luni şi
se vor ţine sub supraveghere sanitară veterinară timp de 3 luni. Când într-un
efectiv de solipede, rumegătoare sau porci au pătruns carnivore domestice sau
sălbatice, turbate sau bănuite de turbare, animalele cu semne de muşcături,
indiferent dacă au fost sau nu vaccinate antirabic anterior, vor fi sacrificate sub
supraveghere sanitară veterinară în cel mult 6 zile de la data muşcăturii,
confiscându-se capul, coloana vertebrală şi zona în care s-a produs muşcătura.
Restul animalelor la care nu se constată urme de muşcătură, se vor
vaccina antirabic, dacă nu au fost vaccinate în ultimele 6 luni şi vor fi puse sub
măsuri de carantină şi supraveghere timp de 3 luni în cazul rumegătoarelor mici şi
porcinelor şi respectiv de 6 luni, în cazul rumegătoarelor mari şi solipedelor.
Carnea, laptele şi orice produse de la animalele turbate sau suspecte de turbare se
vor distruge.
Locurile unde au stat sau au fost ucise animalele bolnave sau bănuite de
turbare şi obiectele care au venit în contact cu acestea se vor dezinfecta.
Stingerea bolii şi ridicarea măsurilor de carantină se face după 3 luni de la ultimul
caz de moarte sau uciderea din cauza turbării şi dacă în localitatea respectivă nu
mai există animale în carantină sau sub observaţie sanitară veterinară pentru
această boală.
Acţiuni de supraveghere sanitară veterinară a rabiei (B-058)

1. Supraveghere prin imunofluorescenţă directă şi după caz prin examene histologice,


virusologice şi identificarea de genom viral la carnivore domestice şi sălbatice, precum
şi la celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de necesitate care au prezentat
simptoame nervoase.

2. Supravegherea clinică obligatorie a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat


persoane şi animale, în perioada de 14 zile de la data producerii muşcăturii sau
zgârieturii.

3. De la animalele suspecte (care au muşcat, zgâriat sau au fost muşcate sau


zgâriate) se recoltează capul întreg.

4. Animalele din mediul silvatic cu comportament deviat (suspecte de rabie) se ucid cu


respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor, cu
recoltarea de probe în scop de diagnostic.

5. Supravegherea activă a rabiei la vulpe în scopul determinării eficienţei vaccinării


prin determinarea marker-ului vaccinal, prin examene de laborator pe un număr de 8
vulpi vânate/km2 .

6. Depistarea şi identificarea tulpinilor de virus rabic, prin investigaţii de biologie


moleculară.
1. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA, pentru
aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea
unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Probele (capul animalelor moarte sau sacrificate) prelevate pentru examen
virusologic (inclusiv bioprobă) şi histologic, se trimit la LSVSAJ şi/sau după caz la
IDSA, cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea,
ambalarea, identificarea şi expedierea acestora.
3. Probele de creier provenite de la rumegătoare domestice şi sălbatice la care
diagnosticul de rabie a fost negativ se vor examina histologic pentru EST, Aujeszky,
listerioză.
4. Recoltarea în scop de diagnostic a animalelor din mediul silvatic suspecte de
boală, se realizează de câte ori se consideră necesar, conform prevederilor
protocolului comun ANSVSA, AGVPS, RNP- ROMSILVA. şi cu aprobarea în regim
de urgenţă a MAPDR.
5. Investigaţiile prin epidemiologie moleculară se efectuează la IDSA.
6. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri de rabie se impun restricţii de
mişcare a animalelor cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
Acţiuni de supraveghere sanitara veterinară a bolilor transmisibile de la
animale vii la om (zoonoze)

Pentru rabie se aplică supravegherea anatomopatologică şi de laborator la speciile


receptive.

Profilaxia sanitară veterinară specifică a rabiei:


1. Vaccinarea orală la vulpi conform programului de profilaxie specifica aprobat de ANSVSA
2. Vaccinarea câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni o dată pe an, în
lunile octombrie-decembrie, cu vaccinări de completare.
3. Vaccinarea in caz de necesitatea a animalelor contacte cu anim. uspecte de infecţie.
4. Vaccinarea orală a vulpilor se efectuează de două ori pe an în lunile aprilie-mai şi
octombrie-noiembrie.
5. Cheltuielile privind achizitionarea momelilor vaccinale sunt suportate de ANSVSA.
6. Cheltuielile privind distribuirea momelilor vaccinale sunt suportate de proprietarii fondurilor
de vanatoare.
7. Verificarea eficienţei vaccinarii orale a vulpilor se efectueaza pe probele recoltate de la
animalele vaccinate (vulpi vânate).
8. Contravaloarea vaccinului şi a manoperei pentru vaccinarea antirabică a câinilor şi pisicilor
din mediul urban se suportă de către proprietar.
9. Contravaloarea vaccinului si a manoperei pentru vaccinarea antirabică câinilor şi pisicilor in
mediul rural se suporta de catre ANSVSA.
10. Contravaloarea vaccinului si a manoperei pentru vaccinarea antirabică în caz de necesitate
se suportă de către ANSVSA.