Sunteți pe pagina 1din 7
BASMUL DESPRE IENUPAR Un basm care fiajilor Grimm putea si le upard drept un model, pe cdi cdutau in opera lor tonul just de povestitor printe-o slefuire neobosité, era basmul nord-german Despre ienypdr. Ei au primit de la pictorul romantic Filip Otto Runge mijlosit prin Arnim, basm nc, alaturi de basmul Despre pescar si femeia lui, pattici se, motiv pentru carc a si fost redat 4 ienuperii in cmpii ca niste forme mumificate in lungul drumuly dacé nu cumva vine cineva care si-i intrebe despre ined mult timp oameni care cunost cnigmatice ale existentei acolo — pr altarcle de jertf ale preotilor germaniei pocneau odinioari vreascuri de ienupar. Parfumul séu minunat se iniilta la zei ca taméia. In imaginile basmului se reproducea o tain ascunsa in centrele de inifiere ale venerabililor druizi, Discipolul spiritual care sc lasa initiat in infelepeiunca striveche druidica era instruit in cmpia stearpa, inviluitl de vis, 4 INTELEPCIUNEA BASMELOR POPULARE sub ienupar", Caléuza-preot ii dadea s& facd o munca dureroasé. El trebuia si invete sé-si transforme personalitatea inferioar’; clci Eul trebuia degajat din inveligurile sale treedtoare. Dar aceasta insemna pentru suflet o taicturd cu ascutis de ofel fcutd in viet cald’, Atunci cénd Eul trebuia eliberat din catugele sale senzoriale, trebuiau jertfite sentimente piméntesti; trebuia si Ji singe". Infelepciunile care i se impartaseau coborau asupra launtries abia atunei cand craw invapaiate cu intreaga caldura a i de care el eta capabil; in schimbul lumii de ginduri pure, el trebuia si aducd drept jertf cdildura sa de viata. intr-o zi, aceasta activitate suflctcascd se afla intr-o * discipolului. Sufletul su nici pentru cunoastere j se revela sub forma nei mui peisaj de iarma (6}. Ea jinea in mind fiuet pe care omal I-a cules din pomul si pe care el il poarta in ca Eu egoist; ea eurtifa marul, in timp ce fulgii de zipada cad. intre timp, ea se taic cu cutitul la deget; curge sange gi se aprinde icind in zipada, Atunci sufletul presimte zAmistirea unui Eu mai pur, care odati i se va impéatisi drept dar spiritual \ci cnd in el cunoasterea va deveni viata arzatoare. Ab, de-ag avea un copil!* ofteazi femeia, ,,rosu ca singele alb ca zipada...* Acest lucru se intimpla centrele ascunse de i jere, ,,sub in zipada, era socotité odinioara drept un semn c& dezvoltarea misticd a sufletului a inceput. Imaginatia accasta o intalnim, i Chrétien de Troyes stic si prezinte in epopeea sa, int-un mod impresionant, 1-0 dimineaja Perceval pleaca ciilare dup& aventuri si ajunge in apropierea taberei regelui Arthur. El stribate clare un cmp acoperit cu zipada. Un card de giste se ridicd zburdnd si 75 RUDOLF MEYER ‘un soim atacd 0 gascd pe care o rineste la gat. Desi scapa, aceasta tas st-i cada, in timp ce fuge, trei picdturi de snge, Cénd tindrul cavaler igi di seama ci are inaintea sa, in 2ipada, piciturile de sange, in fafa priviri sale sufletesti se inalté imagines iubitei li, Blanchefleur: ,Parceval a visat privind picaturile de sange gi si-a. petrecut intreaga dimineafi in aceasta stare, pana au iesit scutierii din corturi gi-1 vazurd visénd. Bi credeau ci doarme... Prin imaginile Legendei Graalutui s-a transmis in Evul Mediu un curent unie al crestinismului. Ela avut ca punct de pomire Insula Hibemiei gia fost adus in Europa de citre solii de credinta ndezo-scotieni. El a inflorit acolo, in centrele infelepciunii si ale activititii nobile de iubire erestina, pnd cdind puterea bisericit tual si l-a acoperit cu totul pentru un timp indelungat. Dar in ce consta esenfialul acestui crestinism hrénit de intelepeiunea originara celtic? ~ In faptul c& cl putea si se hraneasca prin experienta directa, prin vie suprasensibile, si stia s& vesteasca realitatea Iui Christos fara vreo foried. Rudolf Steiner, pornind de la vederea sa spirituala, a prezentat de repetate ori farmecul acestei culturi de Mistere celtice. El a aratat, cum in Irlanda existau centre, unde oamenii viefuiau in imagini Misterul de pe Golgota, in timp ce cl avea in mod real loc in Palestina. Initiatii ccltici $i discipolii Jor nu stiau din Biblie sau din scrierile Apostolilor despre aparitia lui Christos in existenta Piméntului. Acest cel mai mare eveniment terestra le-a aparut in imaginatii grandioase, pe care ei stiau apoi si le reprezinte intr mod impresionant in tivititile lor cultice. Acest crestinism care radia din Hibernia a inflorit imp de secole, pana ce a fost intunecat si respins de citre biserica istorica romana. in legenda despre curata fecioara Brigitta (denumita gi Sfanta Bride) putem regasi ined un ecou al unor asemenea tediri, Crescuti de druizi, fecioara sfant’ a fost ripita in spirit intr-o zi si i-a fost, 16 INTELEPCIUNEA BASMELOR POPULARE {ingiiduit si viefuiascd nasterea Mantuitorului'® in indepartata fara. Cautarea Sfintului Graal, a cupei care radiazi datorita singelui lui Christos, reprezinté inca, pana departe in epoca medieval, sub valu legendei, calea spre perceperea misticé a evenimentului de pe Golgota; dincolo de orice influente bisericesti, Perceval, giseste centrul sfant gi primeste iluminarea despre adevarata semnificatie a tainelor christice Ele constituie un mister al sngelui. fn fata contemplarii imaginative ele apar drept risirire a unor forte plismuitoare cu totul noi, care intinerese fiinja omului si conduc natura plmantcasc& spre o transfigurare. In toate regiunile unde sufletul poporului a ajuns in contact cu acest curent al crestinismmului iro- seotian (si acest Iucru a avut loc incepdnd cu secolele VI si VII in intrcaga Europ’ de Apus si de Mijloc), putem eduta accasti jumind christicd minunata, pana in imaginafiunile legendetor si ale lumii de basme. Aici patrundem pani in sanctuarul cel mai launtric al basmelor populare germane. Ele s-au nascut dintr-un cere de culturg care era saturat de o Jumini spiritual ascunsa. Chiar dacd cutare sau cutare motiv poate fi urmarit in mod particular pani in Orient, ba chiar pana in mileniile preerestine, dezmemibrarca basmelor in simple ,motive poate fi aseminati cu descompunerea unei poezii in cuvinte diferite, care binein{cles 8 revin pretutindeni, Atentia trebuie si se indrepte asupra directici caii Liuntrice, asupra logicii imaginative (dac& ne este ingiduit si ne folosim de o asemenea expresie) pentru a patrunde cu propria simfire in sfera vietuirilor din care izvoraste 0 succesiune de imagini. Prin multe dintre basmele noastre populare germane trece aceasté lumini a Graalului. Ele au o participate esentiali la fnsufletirea simfirii populare cu adeviratele forte christice; ci ele introduc fntr-un mod total nedogmatic imaginatiuni spiritual active in nenumarate inimi de copil. 7 RUDOLF MEYER »A fost oda timp, s8 tot fie vreo dou mii de an tun om bogat, care avea o sotie frumoast si blindi, si ci se iubeau tare mult... Viaja aceluia, care poate si mearga pe 0 cale a sufletului, devine legenda. Aceasta legenda incepe acolo, unde un om care ¢ inci bogat in comorile mostenirii strivechi de Infelepeiune, stie si le insufleteasea cu frumusetea cel profirnde cucernicii. Sufletul arde de nostalgia unei vi superior. Intreaga fortd de asteptare o jertfeste acestui cop: spiritual ce crest in mod tainic. ins& daca vrea ca din cl s& se nascé adevatatul Eu, atunci trebuie s& renunje Ia viata sa proprie; sufletul trebuie si fic pregatit pentru punerea in morméant. ,,Daca mor, atunci ft ntati-ma sub ienupéi.* Cand copilul se naste, frumoasa femeie cucernic’ moare de bu va fi inmormantata in centru Jumea simturitor; ea ti devine ,a doua sotie. Si ca fi naste un copil. Pe Kinga constionta lastaeita din spirit, ti creste 0 a doua conslienfa, cizuti in grescala din nestiinta si care picatuieste. Pentru Bul superior, ¢ s la naslere in centrele de initicre, este grew s convict si pand la urmi gi moartea, Basmul vorbeste despre ,ymicul ta divin nu primeste nici un nume piméntese. Sora mica, ce devine vinovata si ca prin mama ci rea, dar care se simte tnrudit, prin acclasi tat, cu fratele ci curat, $i care dupi fapta ficuta se jeleste gi ar dori si ispageasca, poartit numele mari penitente Maria Magdalena’. Prin aceasta basmul ¢ indicd raporturile profunde, pe care te are B INTBLEPCIUNEA BASMELOR POPULARE cu evenimentele si figurile Evangheliilor. Totusi, basmul igi ia naginafiunile din contemplarea directa a proceselor spirituale, care se reveleaza pe ci Kiuntrice sufletesti, nu din relatirile biblice Golgota copilului ¢ vicfuité in imagini groaznice. E o cale 1auntricd a Patimilor. Ea e parcursa pretutindeni si oricand unde forjele de copil ale sufletului, sunt lasate s cada prada curselor nse de lumea simturilor si de intelectul incitugat de simjuri ‘Mania vitrega a copilului ¢ posedatd de o putere rea care o mani din colt in colt, intr-o zi ca nascoceste o viclenie, Fetita ei vrea s& minfnce un mir; mama fi spune ci nu va avea mérul pind ine acasi ,tGndrul cel mic*. El vine de la scoala, atunci ea il ademeneste in pivnifé gil face s& scoata un mat din Jada a c&rui capac grou de fier il ridic ea. Cand, Mr nici o binuialé, el se aplesc’ in lad, ea inchide bruse capacul. Capul baielagului se rostogoleste printre mere, Plind de spaima ea cauta sf arunce vi ei asu ci copil. fi lipeste iar capul de trunchi si il ‘gat. Apoi il pune pe bajefel fn faya usii cu un mar nite pe Marilena si-i ceard fratelui mérul. Cand acesta nde, ca ii spune mami care o sfituieste sf-1 trezeasci cx o palmi. Ea il loveste si capul se rostogoleste in nisip. Pind de groaz8 ca alcargi Ja mama ci si se simle profund ovata. Dar accasta igi linigleste fica. Ea nfscoceste un pranz dios si fierbe trupul copilului ucis in propriul siu sange. Aceasté mancare 0 oferi tatilui care vine nestiutor acasa. Ce-i drept, tatal se mir& cd biiatul su nu ¢ acasd. Trist se ageazi la mas’, dat devine bucuros, cind incepe s&’manance. El nu se poate deloc opri; cici fi place ca si cAnd totul ar fi al siu. Insa oasel copilului Ie aruned sub masi, Marilena le aduni cu grija, le nveleste intr-o nafiama de métase gi Je duce plingand la ienupat. Aici se simte dintr-o dati usurati. Se intémpli o minune: Incepe si se miste, rarmutile se inaltd ca niste brate ise, bucuroase. Curdnd intregul copac e cuprins de feat 9