Sunteți pe pagina 1din 63

1

COMUNICARE PRIN MEDIA –COMUNICARE VIRTUALĂ

„Dintre realizările remarcabile ale genului uman, nimic nu poate depăşi în


importanţă- triumful asupra spaţiului şi timpului, materializat în capacitatea oamenilor de a
comunica aflaţi la mare distanţă unii de alţii”
Horace Greely – 1872

Concepte cheie
• noile media – digitalizarea, informatizarea, computerizarea.
• hiperrealitatea, virtualitatea.
• cyber economia

EXERCIŢIU:
Ţinând cont de faptul că NOILE MEDIA se referă la
rezultatul convergenţei dintre sistemul mediatic tradiţional (TV,
Radio, presă scrisă), tehnologia digitală şi sisteme informatice şi
computerizate, justificaţi prezenţa determinantului „noi” din
sintagma „noile media”.

Tehnologia digitală, care a înlocuit-o pe cea analogică, combină sunetul, imaginea şi textul.
Unitatea de comunicare nu mai este litera, linia sau culoarea, ci bit-ul (engleză: binary unit)
constituit dintr-o valoare 1 sau 0, fiecare semnal fiind transcris într-o combinaţie unică de zero şi
unu. Tehnologia digitală a condus la apariţia celor 3C: comprimare, conversie şi convergenţă.
Comprimarea înseamnă că, mult mai multă informaţie poate fi transmisă şi înmagazinată,
utilizând tehnologia digitală; digitalizarea permite multiplicarea mesajului, fără costuri şi eforturi
deosebite. Tehnologia digitală permite integrarea sau conversia acestei informaţii comprimate, în
sisteme sau aplicaţii informatice şi computerizate. Aceeaşi tehnologie permite convergenţa dintre
sistemele de telecomunicaţii, sistemele media tradiţionale (în special televiziunea) şi informaţia
computerizată (informaţia este „scrisă” utilizând acelaşi vocabular, prin urmare, informaţia poate
circula între cele 3 sisteme).
Ca urmare a celor 3 C, informaţia este disponibilă „aici şi acum”, în cantităţi care depăşesc
cu mult capacităţile de asimilare ale persoanei obişnuite, iar transferul informaţional este
caracterizat de acurateţe. Cei trei C au condus la atingerea unei viteze ameţitoare de transmitere a
informaţiei, până în punctul în care are informaţia ajunge să fie transmisă instantaneu, „ în timp
real”. De altfel, criteriul „în timp real” a intrat într-una dintre definiţiile circulate ale economiei
globale, care ar diferenţia-o de formele anterioare de organizare economică: „ceea ce diferenţiază

2
economia globală de tot ceea ce a existat până acum este capacitatea sa de a funcţiona, ca un
întreg, în timp real, la scară planetară” (M. Castells, The Rise of the Network Society, p. 92)
ACTIVITATE

În echipe de câte 5 elevi, explicaţi cum pot fi aplicaţi cei 3C în


viaţa şcolară. Hiperrealitatea, virtualitatea

Transformarea televizorului în calculator sau a laptopului în monitor video digital reprezintă, în


concepţia lui Paul Virilio („Oeil pour œil, on le krach des images) schimbarea aparatului domestic
personal în „post de control al percepţiei asupra lumii”. Aceasta este o percepţie instantanee asupra a ceea
ce se întâmplă oriunde pe glob, putând determina o „masivă supraveghere domestică”; primatul imaginilor
în timp real, de peste tot şi referitor la oricare subiect produce rezultatul paradoxal – ţinând cont şi de
tehnicile folosite – de dezorientare a indivizilor în raport cu realitatea, incapacitatea de a distinge între
ceea ce este mediat; digitalizarea progresivă a informaţiilor (vizuale, auditive, tactile, olfactive),
concomitent cu declinul senzaţiilor imediate, ar putea conduce la o cedare a locului proximităţii în
favoarea apariţiei de realitate a lucrurilor tot mai îndepărtate. În timp ce media tradiţionale permit accesul
într-o realitate alternativă, noile media invită accesul într-o realitate virtuală, o simulare atât de exactă a
realităţii prime încât, într-un mediu artificial, omul poate ajunge să se comporte precum în mediul natural.

ACTIVITATE
În echipe de câte opt elevi ,concepeţi o întâlnire în
„hiperrealităţi” a unor personaje, personalităţi din epoci diferite.

Cyber –economia
Noile media sunt mult mai mult influenţate de factor economic şi deţin un rol mult mai proeminent în
funcţionarea noii economii, în economia bazată pe cunoaştere şi pe informaţie. Mizele puse în joc de noile
tehnologii informaţionale şi comunicare sunt imense, de unde judecata că ele reprezintă o problemă
fundamentală pentru societatea contemporană (L.Sfez, L’ideologie des nouvelles technologies).

APLICAŢIE :
Reflectaţi (imaginaţi-vă) efectul aplicării cyber-ec în
localitatea voastră.

APLICAŢIE

Aţi încercat să deveniţi jurnalişti, fie şi numai în anumite ocazii?


Tematica: un eveniment- obiectul unor interpretări diferite;

3
1. Împarţiţi-vă în 2 grupe de câte 5-6 persoane.
2 Unul din grupuri să-şi imagineze şi să construiască un joc de rol (5 minute) bazat pe un incident,
accident, eveniment; poate fi unul real, un conflict implicând două grupuri din culturi diferite sau moduri
de viaţă diferite
3. Primul grup să-şi joace sketch-ul iar membrii celui de-al doilea grup să joace roluri de reporteri TV ce
relatează evenimentul
4. După terminarea sketch-ului, reporterii părăseasc sala. Vi se acordă 5 minute pentru a reflecta la ceea
ce aţi văzut, pentru a ne pregăti mintal reportajul pentru buletinul de stiri (telejurnal) al serii. Nu trebuie să
vă luaţi note sau să comunicaţi între voi.
5.Apoi , reporterii sunt invitaţi să vină în sală, unul câte unul. Fiecare are la dispoziţie câte 5minute pentru
a face o relatare.
6. Înscrieţi fiecare raport pe o foaie separată.
7. După ce şi-au făcut relatarea, reporterii ramân în sală pentru a asculta celelalte relatări, fără a face
comentarii.
8.La final, când toţi reporterii au luat cuvântul, se atârnă foile pe pereţii sălii.
9. Comparaţi relatările şi discutaţi despre ce aţi aflat.

Reporterii să răspundă la întrebările:

- Ce a fost mai uşor să vă amintiţi şi să relataţi? Dar cel mai greu?


- Ce aţi făcut când nu v-aţi amintit anumite lucruri cu precizie?

Actorii să răspundă:

- Aţi observat omisiuni flagrante în relatările voastre?


- Au relatat reporterii evenimentul cu exactitate?

Discuţie cu toţi participanţii:

- Ce aşteptaţi de la informaţii? O simplă relatare a evenimentului sau comentarii şi opinii?


- Reporterii fac ei, toţi, în mod clar, diferenţa dintre fapte şi comentarii?
- Apreciaţi informaţiile TV fiabile?

Variante: - reporterii să reprezinte diferite ziare care relatează acelaşi fapt, în mai multe
feluri;
- în timpul discuţiilor, întrebaţi-vă asupra diferenţelor dintre relatările, reportajele lor;
- ce alte lucruri pot influenţa relatările reporterilor?
- se poate lua un caz concret de distorsionare a informaţiei sau mai multe; dacă nu sunteţi
mulţumiţi de reportaje, puteţi scrie directorului ziarului o scrisoare în care să vă exprimaţi opinia.

4
TEHNICI DE MANIPULARE PRIN COMUNICARE PE CANALE MEDIA

MANIPULAREA PE CANALE MEDIA

Concepte cheie
• manipulare
• practici de manipulare: zvonul

Ce este manipularea ?
acţiunea de a determina un actor social (persoană, grup, colectivitate) să gândească
şi să acţioneze în conformitate cu interesele iniţiatorului, iar nu cu interesele sale,
prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsionează intenţionat adevărul,
lăsând însă impresia libertăţii de gândire şi de decizie. Prin manipulare nu se
urmăreşte înţelegerea mai corectă şi mai profundă a situaţiei, ci înlocuirea unei
înţelegeri convenabile, recuperându-se atât la inducerea în eroare cu argumente
falsificate, cât şi la apelul la palierele non-raţionale. Intenţiile reale ale celui care
transmite mesajul rămân insesizabile receptorului (primitorului) acestuia.
mesajul care îşi propune să provoace o schimbare de atitudine la receptor se
numeşte mesaj persuasiv.

Tehnici de manipulare
amorsarea –perseverarea într-o primă decizie atunci când persoana
„amorsată” ia o a doua decizie, de data aceasta în perfectă cunoştinţă de
cauză. Se poate vorbi de manipulare pentru că, în toate cazurile, decizia
finală ar fi fost cu totul alta, dacă victima ar fi primit de la început informaţii
complete.
piciorul-în uşă - se obţine de la un subiect un comportament pregătitor
neproblematic şi puţin costisitor, evident, într-un cadru de liberă alegere şi în
împrejurări care facilitează angajamentul. Acest comportament o dată
obţinut, o cerere este adresată explicit subiectului, invitându-l să emită o
nouă conduită, de data aceasta costisitoare şi pe care n-ar fi realizat-o
spontan decât cu puţine şanse.
uşa-în-nas – formularea unei cereri prea mari la început, ca să fie acceptată
înainte de a formula cererea care vizează comportamentul aşteptat, o cerere
de mică importanţă şi care ar fi avut şanse altfel să fie refuzată.

ACTIVITĂŢI PE GRUPE

În echipe de câte 3-5 elevi, găsiţi o situaţie despre care credeţi că a fost
manipulare prin canale mass-media.

5
Practici manipulative
• Zvonul
• afirmaţie prezentată drept adevărată, fără a exista posibilitatea
să i se verifice corectitudinea.
• un enunţ legat de evenimentele la zi, destinat a fi crezut, colportat
din om în om, de obicei din gură în gură, în lipsa unor date
concrete care să ateste exactitatea lui.
• relatare sau explicaţie neverificată care circulă din om în om şi
este legată de un obiect, un eveniment sau o problemă de interes
public.
• produsul importanţei şi ambiguităţii: dacă importanţa este 0, în
nici un caz nu se poate vorbi despre un zvon.
Zvonurile se clasifică în trei categorii:
• cele care iau dorinţele drept realitate (optimiste);
• cele care exprimă teamă şi anxietate;
• cele care provoacă disensiuni (atacă persoane din cadrul aceluiaşi
grup).
Temele recurente ale zvonurilor sunt: otrava ascunsă, complotul împotriva puterii, crizele
artificiale, tema de străini, răpirea copiilor, bolile conducătorilor, problemele sentimentale ale acestora,
compromiterea financiară sau escrocheriile lor.
Ca principale tipuri de falsificări sau distorsiuni de masaje care stau la baza zvonurilor amintim:
dramatizarea, amplificarea proporţiilor, a semnificaţiilor, a detaliilor, întreţinerea celor transmise,
redefinirea prejudecăţilor şi a mentalităţilor proprii segmentelor respective de opinie pentru a crea un
puternic fond emoţional în scopul ecranării până la dispariţie a spiritului critic.

APLICAŢIE
În grupe de 3-5 elevi, alegeţi un zvon pe care l-aţi identificat în mass-
media; analizaţi-l prin prisma următoarelor variabile:
• funcţie,
• categorie;
• conţinut;
• rezultat (dacă poate fi identificat)

6
DEZINFORMAREA

Concept cheie
• dezinformarea

Dezinformarea reprezintă orice intervenţie asupra elementelor de bază ale unui proces
comunicaţional care modifică deliberat mesajele vehiculate, cu scopul de a determina la receptori ( numiţi
« ţinte » în teoria dezinformării) anumite atitudini, reacţii, acţiuni dorite de un anumit agent social. Acesta
din urmă nu trebuie să fie neapărat dezinformatorul, el poate fi o instituţie, o organizaţie etc.
Ca realitate nemijlocită, dezinformarea are două dimensiuni: una
neintenţională şi alta intenţională, vizând un anumit segment de opinie.
Elemente ale acţiunii de dezinformare
comanditarii sunt cei care concep şi proiectează conţinutul acţiunii, ţintele
reale şi cele potenţiale ale activităţii.
specialiştii sunt cei care planifică secvenţele tactice ale acţiunii şi care
coordonează toate modalităţile de ţinere sub control a efectelor concrete ale
mesajelor emise.
controlul este piesa de legătură între comanditari, care comandă/conduc
acţiunea şi agenţii de influenţă.
agenţii de influenţă se recuperează din rândul acelora care se bucură de
prestigiu în grupul lor profesional şi care urmează a fi dezinformaţi prin
mesaje primite de la planificatori, via controlori. Agenţii de influenţă pot fi:
• liderii de opinie din mediile intelectuale.
• un personaj apropiat factorilor de decizie.
• Şefii de asociaţii; contextul vieţii asociative,
specifice sistemelor pluraliste, constituie un
mediu favorabil pentru recrutarea şi cultivarea
agenţilor de influenţă
intermediarii se recrutează dintre personalităţile influente în comunitatea respectivă
pentru a juca rolul de lideri de opinie şi agenţi de influenţă ai intereselor care stau în
spatele mesajelor ce se emit cu un aer neutru şi declarativ, de pe poziţii
„independente”;
releele – indivizi sau instituţii care se dovedesc utili în amplificarea şi programarea
mesajelor care constituie conţinutul dezinformării. Din perspectiva consecinţelor
sale sociale, dezinformarea se aseamănă cu un alt fenomen manipulativ, zvonul.
Acesta din urmă, spre deosebire de dezinformare, un are un caracter deliberat şi nu
presupune în mod obligatoriu circulaţia unor informaţii false, ci doar dificil de
verificat. Zvonul poate fi produsul însă de o acţiune de dezinformare.

7
APLICAŢIE:
Se formează grupe de câte 3-5 elevi .
Fiecare grupă identifică în mass-media cazuri de dezinformare,
dezinformări transformate în zvonuri.
Vor fi analizate următoarele variabile
• dimensiune (internaţională, non internaţională
• elemente care pot fi identificate (comanditari,
specialişti etc.)
• scop;
• rezultate
• acţiuni de contracarare (dacă sunt identificabile)
Câte un reprezentant al fiecărei grupe prezintă puncte de vedere
susţinute.

8
PROPAGANDA
Concept cheie
• propaganda

„Propaganda este cel mai puternic instrument în lumea modernă, pentru că modelează
opinia publică, o poate convinge, orienta către anumite probleme. Propaganda nu este „ inerent
bună sau rea”; acest lucru depinde de punctele de vedere, de mesajele pe care le promovează, de
caracterul adevărului sau fals, vădit partizan, al acestora. Propaganda exprimă , în acest context,
încercarea de a schimba opiniile pentru a favoriza propriul interes sau a-l afecta pe cel al
adversarului.”
Harold Lasswell – 1927
Tehnici de propagandă
• „etichetarea” (name calling)
Etichetarea este metoda prin care unei idei i se pune o etichetă
proastă, pentru a-l face pe receptor să respingă, să condamne ideea fără a mai
da nici un fel de atenţie eventualelor argumente care o susţin. Prin folosirea
acestei metode se urmăreşte distragerea atenţiei de la anumite probleme
sensibile şi discreditarea persoanei care este purtătoarea ideii respective. Un
exemplu edificator îl constituie utilizarea cuvântului „terorist”, atunci când
este vorba despre un „luptător pentru libertate”.
• „generalităţi sclipitoare” (glittering generalities)
Generalităţi sclipitoare constau în „a asocia o idee, o acţiune, un
produs cu un cuvânt care prezintă o încărcătură morală sau emoţională
deosebită, pentru a-l face receptor să le accepte necondiţionat, fără a mai
examina alte dovezi sau argumente. Exemplele pot fi identificate în
publicitate: „margarina-minune”, „mâncarea campionilor”.
• „transferul” (transfer)
Transferul este tehnica prin care autoritatea, prestigiul unei idei larg
acceptate, a unei persoane respectate sunt transferate asupra altei idei sau
persoane, pentru ca acestea din urmă să fie mai uşor acceptate. Campania
pentru ţigările Malboro, prin care s-a dorit transferul cowboy-ului din
reclame (virilitate, spirit independent) asupra fumătorilor de Malboro,
folosind imaginii lui Moş Crăciun pe sticlele de Coca –Cola în preajma
sărbătorilor de iarnă.
• „mărturiile” (testimonials)
Tehnica prin acre o persoană îndrăgită, respectată, sau, dimpotrivă,
una contestată, este invitată să susţină că, o idee, o propunere este bună sau

9
rea. Exemplul clasic al starurilor de film sau ale muzicii pop care susţin un
candidat sau altul al preşedinţiei americană.
• „oameni obişnuiţi” ( plain folks)
Comunicatorul vrea să-l convingă pe cel căruia i se adresează că
ideile sale sunt bune deoarece sunt împărţite, agreate de oameni obişnuiţi.
Candidatul este filmat în posturi obişnuite, în mijlocul familiei, între vecini,
dând mâna cu muncitorii de la o fabrică.
• „selectarea părtinitoare” (card stacking)
Selectarea şi folosirea unor anumite fapte sau
argumente, mai precis, doar a acelora care susţin sau care, dimpotrivă,
discreditează o idee, un program, o persoană, un produs”. Un exemplu îl
constituie afişele pentru filme care prezintă doar acele fragmente din cronici
care sunt în mod indiscutabil favorabile.
• „trenul victorie” ( bandwagon)
Trenul victoriei este toată lumea, mai precis toţi cei din grupul din
acare facem parte, fac acest lucru: trebuie să prinzi şi tu acest tren, adică să
te alături mulţimii. Un deodorant este prezentat drept alegerea tuturor
femeilor, o întreagă generaţie bea Pepsi, toată lumea mănâncă la McDonals.

ACTIVITATE
În grupe de câte 3-5 elevi, identificaţi tehnicile care se
pot folosi în propaganda cu privire la alegerea unui lider al
elevilor.

APLICAŢIE
Identificaţi elemente de propagandă în mass-media locală

10
EDUCAŢIE PRIN MEDIA

MEDIA AZI
conţinut, impact,
nivel educaţional al publicului

Concepte cheie
• opinia publică (opinia de masă)
• mass media
APLICAŢIE
Se formează echipe de 3-5 elevi.
Fiecare echipă formulează „definiţii” , caracterizări ale opiniei publică.

Termenii mai vechi de „opinie” şi de „public” se reunesc într-un cu totul nou,


cu înţelesul de judecăţi colective în afara guvernării, dar care au impact asupra
procesului de luare a deciziei. Opinia publică, tribunal anonim şi impersonal, o
forţă care transcende individual, reflectă un bine comun şi nu este un simplu
compromis între multiple interese individuale.

MEDIA
stabileşte ce este important şi legitim
creează agenda cetăţeanului
judecător al puterii
singura putere fără contra-putere.
APLICAŢIE
Folosind cinci cotidiene diferite, fiecare echipă formată din 3-5 elevi, va
identifica opiniile dominate exprimate în ziua respectivă.

11
MEDIA, SINGURA PUTERE FĂRĂ CONTRA PUTERE

Concepte cheie
• putere, puterea mediatică
• contraputere

Când discutăm despre mass- media, centrul de greutate al analizei se cere mutat în domeniul
efectelor pe termen mediu şi lung, în cel al unei influenţe care are nevoie de timp pentru a se materializa.
Mass -media nu au un impact de la o zi la alta. Ele nu „iau măsuri”, ca să putem vorbi despre influenţă
imediată. Ele informează, oferă analize şi evaluări, construiesc pentru noi o „realitate”, realitatea
mediatică, un mediu de reprezentări, în funcţie de care judecăm, evaluăm, luăm atitudine. Prima putere
astăzi este exercitată în mod evident de economie. A doua (a cărei suprapunere parţială cu cea dintâi
apare foarte puternic) este cu siguranţă mediatică – instrument de influenţă, de acţiune şi de decizie
incontestabilă-, în aşa fel încât puterea politică nu mai vine decât în alt treilea rând ( I Ramonet,
Geopolitica haosului)
Desigur, ziarele nu reprezintă nimic în comparaţie cu puterea socială, cea a tronului
şi a tribunei. Nici nu sunt lucruri comparabile, sunt de ordini diferite.

APLICAŢIE
Fiecare grup va evidenţia (sublinia) instrumentele de
influenţă, acţiune, decizie folosite în cotidianele zilei respective.

Presa s-a construit pe sine folosind acest drept fundamental – dreptul la expresie. Ea şi-a câştigat
dreptul de a organiza principiul itinerar al libertăţii de expresie. Ea nu s-a organizat şi nici nu s-a lăsat
organizată – fie şi în lumina unor prescripţii constituţionale – ci s-a îngrijit de probabil cea mai importantă
sursă a puterii – informaţia – şi de traseul pe care aceasta să circule, legimitatea ei vine de la public, nu
neapărat de la concordanţa cu prevederi oficiale.
Presa a ajuns să fie un fel de opoziţie parlamentară permanentă, fără a fi însă obligată să apere o
poziţie anumită sau să sugereze alte căi rezonabile în schimbul direcţiilor politice pe care le atacă ( M. J.
Robinson şi N. Ornstein, Ce vrea publicul de la presă ?)

APLICAŢIE
Fiecare grup alcătuieşte o listă cu imperfecţiunile subliniate de media în
cotidienele zilei respective .
Răspundeţi la întrebarea: La câte dintre imperfecţiunile media dă soluţii ?

12
13
PREGĂTIREA PENTRU VIAŢA DE FAMILIE

Familiile in care ne naştem şi trăim ne oferă modele din care preluăm conştient sau
inconştient anumite elemente, dar acestea nu corespund întotdeauna aştepărilor noastre sau
schimbărilor produse în societate. Părinţii au influenţă asupra vieţii copilului încă din leagăn, îi pot
învăţa să recunoască emoţiile şi sentimentele proprii şi ale altora, să le controleze, să-i trateze pe ceilalţi
pentru a genera reacţii pozitive.
Să nu uităm că nu toţi părinţii au abilitatea de a-şi învăţa copiii în acest sens, ci dimpotrivă le
cultivă agresivitatea, neâncrederea în sine şi în ceilalţi...De aceea e necesar să ne pregătim pentru a nu
repeta greşelile altora.

EXERCIŢIU
Fără a fi deţinătorii unor definiţii riguroase a conceptelor suntem convişi că v-aţi gândit la
ceea ce reprezintă pentru fiecare dintre voi familia, relaţiile in interiorul acesteia, rolurile în familie,
locul familiei în societate etc
Lucrând în grupe de 4-5 elevi răspundeţi la cele 4 întrebări.
1. Ce presupune pregătirea pentru viaţa de familie?
2 .Care este momentul cel mai potrivit pentru a începe procesul de pregătire pentru viaţa de
familie?
3. Care sunt avantajele şi dezavantajele pregătirii pentru viaţa de familie?
4. Ce informaţii vă sunt necesare pentru a vă considera pregătiţi pentru viaţa de familie?

Prezentaţi în plen răspunsurile şi alcătuiţi o listă comună cu avantajele şi dezavantajele pregătirii


pentru viaţa de familie

EXERCIŢIU
1.Folosind o metaforă caracterizaţi famila voastră (puteţi să o însoţiţi şi de un desen)
2 Prezentaţi în plen rezultatele exerciţiului.
3 Dacă aţi fi în situaţia să întemeiaţi propria familie ce aţi prelua de la familia în care aţi trăit ?
Ce nu aţi prelua?

APLICAŢIE
1. În grupe de 4-5 membri prezentaţi şi analizaţi răspunsurile de la punctul 3.
2. Fiecare grupă va scrie un scenariu despre un aspect neplăcut sau plăcut care se întâmplă în
unele familii şi-l va juca în faţa colegilor.

EVALUARE
1. Completaţi în scris frazele de mai jos.
Această lecţie m-a ajutat:
-să înţeleg că....
-să am o nouă atitudine faţă de...

2. Realizaţi un eseu sau un poster în care să fie prezentată familia model pe care aţi dori să o
întemeiaţi. Cum vom proceda ca viaţa de familie să nu devină o şcoală a agresivităţii ci una a
armoniei şi echilibrului?

14
VIAŢA PE CONT PROPRIU

„.în calitatea noastră de fiinţe umane suntem responsabili de vieţile


noastre”(StephenR.Covey)

De multe ori în discuţiile adulţilor cu copiii se face afirmaţia


„Va veni o vreme când vei fi pus în situaţia să iei viaţa pe cont propriu”
Conotaţiile ei depind de tonul cu care este rostită .Uneori sună ca o ameninţare :„acum îţi este bine
pentru că eşti protejat de părinţi, dar va trebui să te descurci singur în jungla vieţii” Alteori poate suna ca o
atenţionare, în sensul că e necesar să te pregăteşti pentru a nu fi surprins de evenimente, atunci când vei fi
în situaţia de a te descurca singur.

EXERCIŢIU
1. Subliniaţi în lista de mai jos cuvintele şi expresiile care reflectă viaţa pe cont propriu:
independenţă financiară,responsabilitate,distracţie,libertate în luarea deciziilor,fonduri financiare
proprii, autogospodărire, distracţie, îtemeierea unei familii, răspundere, democraţie, linişte, probleme,
detaşare de părinţi,autogestionarea fondurilor,imtimitaete , viaţa sub control,locuinţă, salariu, loc de
muncă, a te descurca,dependenţă,riscuri, curaj,temeri, cuătarea soluţiilor pentru problemele
personale,obligaţii cetăţeneşti....

2. Alegeţi cuvântul sau expresia care consideraţi că a reprezentat sau va reprezenta pentru voi
începutul vieţii pe cont propriu şi discutaţi cu un coleg despre acest moment. Puneţi accent pe ceea ce aţi
gândit şi aţi simţit în acel moment.

STUDIU DE CAZ
De ziua lui, Andrei, elev în clasa a XII a a primit o garsonieră de la bunici şi a hotărât să sa
mute în ea încă de a doua zi,. împreună cu prietenul său Relu, elev în clasa a X a. Deşi părinţii celor
doi le-au cerut să mai aştepte pentru a clarifica unele probleme, ei s-au mutat (chiar dacă se
înţelegeau bine cu părinţii). Erau foarte fericiţi când au luat această decizie. Ei şi-au sunat colegii şi
prietenii pentru a le da vestea cea bună. Mutându-se în garsonieră au constatat că dispuneau de un
aragaz, un frigider şi un pat. A doua zi o vecină le-a atras atenţia că au dat muzica prea tare şi i+a
anunţat că trebuie să stea acasă între orele 16-18 citirea contoarului.(„chiar în timpul programului
nostru de pregătire pentru meciul de săptămâna viitoare”, gândi Andrei.)
Seara când s-au întors, au găsit frigiderul gol, hainele pe jos, atenţionarea de la I.R.E.
Bucuria de pe faţa celor doi prieteni a dispărut şi în locul ei s-au instalat îngrijorarea şi tristeţea.
Lucrând în grupe de câte 4 elevi analizaţi cazul prezentat şi răspundeţi la întrebările de mai
jos.

1. Ce credeţi că a generat starea de fericire a celor doi prieteni?


2. Care credeţi că erau problemele pe care considerau părinţii lui Andrei şi Relu că ar fi trebuit să
le clarifice?
3. Explicaţi cauzele tristeţii şi îngrijorării celor doi prieteni şi precizaţi ce ar putea face pentru a
depăşi această situaţie.

15
Dacă vrei ca viaţa ta pe cont propriu să fie o viaţă de calitate trebuie să fii pregătit astfel
încât să nu-ţi trăieşti viaţa la întâmplare, să trăieşti având anumite standarde care să-ţi asigure o
stare de mulţumire şi echilibru.
Viaţa pe cont propriu presupune:
- să fii pregătit pentru conducerea propriei vieţi,
- să ai control asupra propriului timp (să ştii să-l planifici pentru a realiza un echilibru între timpul
pentru sine, timpul pentru familie şi timpul pentru alţii),
- să ştii ce vrei şi să acţionezi în sensul dorit (să-ţi fixezi obiective şi să acţionezi pentru a le
realiza),
-să ai capacitatea de a te adapta la condiţii diverse,
-să ai control asupra vieţii tale emoţionale (să-ţi conştientizezi emoţiile, sentimentele, dispoziţiile şi
să le poţi stăpâni, controla),
-să ai capacitatea de a lua deciziile cele mai bune pentru tine,
-să ai un sistem propriu de valori,
-să conştientizezi ce obligaţii ai ca cetăţean şi cum poţi te achiţi de ele,
-să ai capacitatea de a-ţi asigura fondurile financiare,
-să ai o orientare clară asupra propriei vieţi ( „să nu te laşi dus de val”),
-............încearcă să completezi această listă şi, în acelaşi timp, bifează situaţiile pentru care eşti
deja pregătit.

Suntem convinşi că îţi place să trăieşti inedependent, dar să nu ignori faptul că independenţa
noastră se manifestă într-un sistem de interdependenţe. Aceasta înseamnă că vei ţine cont de tine, dar vei
ţine cont şi de alţii. Va trebui să înveţi să-ţi creezi un sisem de relaţi interpersonale şi să înveţi să întreţii
aceste relaţii
În deciziile pe care le vei lua va trebui să fii atent la responsabilitaea care îţi revine şi cât trebuie să
te laşi influienţat.

APLICAŢIE
1. Formulează o problemă pentru care tu ar trebui să iei o decizie.
2. Realizează un inventar al informaţiilor pe care le ai despre această problemă.
3. Stabileşte ce informaţii ţi-ar mai fi necesare şi identifică sursele din care ai pute să le obţii..
4. Întocmeşte o listă cu persoanele cu care te-ai putea sfătui în legătură cu această problemă.
5 Formulează soluţii posibile.
6 Pentru fiecare soluţie stabileşte consecinţele pozitive şi negative pentru. tine şi pentru cei care
sunt importanţi pentru tine.
7. Formulează soluţia cea mai potrivită.

Dacă dispui de timp şi răbdare discută cu cineva tot demersul tău de la 1 la 7 şi fii atent la
sugestii.

NU UITA!
E bine să fii atent la sugestii, dar trebuie să ai şi propriile convingeri.

Considerăm că nu se poate stabili o dată un moment în care să înceapă pregătirea pentru viaţa pe
cont propriu, dar să ştii că familia şi şcoala pot să te ajute în acest sens dacă tu nu eşti indiferent la ceea ce

16
se întâmplă în jurul tău .De exemplu ţi-ai pus întrebarea care sunt taxele şi impozitele pe care le plătesc
părinţii tăi anual, ştii care este adresa instituţiilor car percep aceste taxe şi impozite, care este programul
în care se pot plăti, etc.

APLICATIE

Urmăreşte, timp de 2 săptămâni, care sunt problemele pe care trebuie să le rezolve părinţii
tăi şi notează-le. Analizând fiecare problemă, formulează soluţia pe care o vezi tu şi în ce măsură te-
ai putea implica în rezolvarea ei. Realizează o programare în timp petru rezolvarea problemelor pe
care le-ai notat.
Făcând acest exerciţiu îţi va fi mai uşor să înţelegi dacă eşti pregătit pentru a te descurca
singur/ singură.

EXERCIŢIU

Prezentaţi în scris strategia personală


Poate că e bine mai întâi să te gândeşti ce este mai important pentru tine în viaţă :
-să ai un loc de muncă stabil ;
-să fii iubit ;
-să călătoreşti ;
-să fii apreciat ;
-să iubeşti ;
-să fii respectat ;
-să ai o viaţă de familie liniştită ;
-să ai o muncă de răspundere;
-să ai un loc de muncă în care câştigi bani mulţi;
-să-i ajuţi pe ceilalţi;
-să-ţi poţi pune în valoare potenţialul;
-să......................................................................

17
18
EDUCATIA INTERCULTURALA

Cuvinte cheie
formal - noformal
interacţionare
grup social

EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ E UN PROCES SOCIAL


Pentru ca o societate să devină realmente interculturală, fiecare grup social trebuie să poată
trăi în condiţii de egalitate, oricare ar fi cultura sa, modul de viată sau originea. Aceasta implică a
reconsidera modul nostru de a interacţiona cu alte culturi care ni se par stranii prin raport cu a noastră,
dar şi maniera noastră de a interacţiona cu minoriăti ca homosexualii sau handicapaţi care se izbesc de
diverse forme de intoleranţă şi discriminare combinate, diferite forţe-sociale, economice, politice-pentru
a pune în practică o asemenea societate. Educaţia interculturală este azi unul din instrumentele la
dispoziţia noastră pentru a ne ajuta să profităm de oportunităţile pe care le oferă societăţile
multiculturale.
Ca proces de educaţie socială, educaţia interculturală presupune două tipuri de de parcurs :
• educaţia interculturală formală
• educaţia interculturală informală

I. Educaţia interculturală formală- include programe şi iniţiative şcolare dezvoltate în şi


prin şcoală.
Şcoală - factor major de socializare, după familie, prin intermediul căreia copiii/tinerii nu numai că
primesc o educaţie şcolară, dar învaţă şi codul lor cultural care le oferă deschiderea către alte culturi,
religii, moduri de viaţă ; doar prin intermediul şcolii se poate introduce o educaţie interculturală ; efortul
şcolii trebuie să fie de înnoire, deschidere şi adaptare a programelor la societăţile multiculturale.
Educaţia interculturală pe plan mondial cere şcolii recunoaşterea şi respectarea diferenţelor dintre
indivizi.
I se cer şcolii eforturi pentru :
- a crea oportunităţi sociale şi educative egale pentru copiii ce aparţin grupurilor culturale
minoritare ;
- a iniţia o cunoaştere a diferitelor culturi, ca mij loc de luptă contra discriminării ;
- a apăra şi dezvolta pluralismul cultural în societate ;
- a ajuta copiii/tinerii să gestioneze conflictele de o manieră constructivă şi, în pofida intereselor
divergente, să găsească obiective comune.
Rolul şcolii e dublu : 1) în direcţia culturii şi grupurilor minoritare şi 2) în direcţia culturii şi
grupurilor majoritare.

II. Educaţia culturală informala. Obiectivele ei coincid cu cele ale educaţiei culturale formale.
Diferentele sunt la nivelul intervenţiilor şi ale metodelor de lucru. După tradiţiile educative, putem defini
educaţia culturală informală ca « învăţare interculturală ». Dacă vom considera elevii ca actori ai
propriei lor formări, ei vor descoperi cum să dea un sens lumii înconjuratoare şi să construiască strategii
pentru a trăi în pace.

19
Educatorii informali lucrează in centre pentru tineret, organizaţii ale tinerilor, centre de informare şi
orientare, activităţi de timp liber, activităţi extraşcolare. Mulţi sunt voluntari.
Actorii cei mai eficaci sunt tinerii înşişi, atunci când au ca sarcină educaţia semenilor lor. Această
abordare e cunoscută sub numele de educaţie în perechi. Toate aceste situaţii şi altele oferă contextul
necesar procesului de educaţie culturală informală.

20
PERCEPŢIA ISTORIEI

“A-i descoperi pe altii inseamna a te deschide catre o relatie si nu a se izbi de o bariera ‘’ (Claude
Levi-Strauss)

Educaţia interculturală ar trebui să promoveze o interpretare a istoriei, care să ţină seama de diferite
perspective. A asculta sau a citi istoria altora ne ajuta să inţelegem mai bine propria noastră istorie.

EXERCIŢIU
Alegeţi şi reflectaţi la cinci date istorice cruciale pentru fiecare ţară sau cultură implicată şi aplicaţi
numele acesteia alături de datele corespunzătoare din calendar. După ce aţi terminat, spuneţi ce reprezintă
acestea, de ce le-aţi ales şi argumentaţi importanţa lor.

STUDIU DE CAZ
Comentaţi următorul caz:
La o reuniune internatională, un reputat profesor din Balcani a atras atenţia asupra modului
cum se perpetuează imagini stereotipe despre vecinii săi, începând cu cărţile de istorie şi de literatură.
Suntem, ca fiinţe umane, diferiţi în multe privinţe şi putem fi identificaţi în raport cu numeroase
criterii: sex, vârstă, caracteristici fizice, sexualitate (hetero, homo), personalitate, preocupări, nivel de
viaţă, credinţe dar şi prin cultura căreia îi aparţinem societate şi etnie.
Plecând de la diferenţele între concepţii, idei, valori şi comportamente, trebuie să ajungem pe un
teren al înţelegerii. În ciuda diferenţelor, este posibil să se ajungă la noi soluţii şi noi principii de
acţiune, bazate pe :egalitatea în demnitate şi drepturi pentru toţi.
Acestea sunt valabile atât pentru alte societăţi sau ţări dar şi pentru propriile noastre frontiere.
Suntem diferiţi de concetăţenii noştri care trăiesc împreuna cu noi, ale căror moduri de viaţă şi cultură
sunt diferite de ale noastre. Miza principală constă în a descoperi cum să trăim şi să acţionăm împreună,
(având aceste diferenţe), de manieră creativă.
Trăim in societăţi multiculturale. Diferenţele dintre indivizi nu sunt percepute totdeauna ca un atu şi
duc la suspiciune şi respingere.
Nu exploatăm suficient avantajul pe care îl dă o societate multiculturală, de diversitatea pe care o
dau unei societăţii cei »diferiţi ». În Europa şi în lume se ajunge uneori la violenţă şi conflicte armate.
Practic , în afara Islandei, toate ţările din Europa s-au construit prin integrarea altor culturi, ceea
ce este incurajator pentru problema pe care o abordăm acum.
De ce atunci se manifestă atâta intoleranţă ?

Încercaţi, cu ajutorul cunoştinţelor dobândite până la această vârstă, să clarificaţi câteva probleme
referitoare la societăţilor multiculturale, care nu sunt atât de departe de noi pe cât pot părea la prima
vedere.
Pentru aceasta, trebuie să luăm în considerare următoarele :
Folosirea termenilor « multicultural » şi « intercultural » necesită prudenţă şi cunoaştere. Folosiţi-i
fiind bine instruiţi.
Schimbările rapide din societăţile europene reprezintă motorul acestor lucruri dar şi una din
recăderile majore ale acestora. În acelaşi timp, ştim faptul că, în sânul culturilor dominante, anumiţi
indivizi nu se conformează normelor în vigoare şi sunt identificaţi astfel ca membri ai subculturilor.
Totuşi, aceşti oameni au drepturi şi cer respect şi recunostinţă. Răspunsurile la aceste cereri sunt diferite în

21
ţări diferite şi chiar în cadrul aceleiaşi ţări. Începând din anii ’60, câteva ţări au iniţiat programme
educative speciale destinate minorităţilor « tradiţionale » şi copiilor imigranţilor. După contextul politic şi
cultural, aceste sisteme educative erau chemate să aleagă dintr-o mare diversitate de obiective, printre
care :
-să garanteze că aceşti copii ai imigranţilor pot să se întoarcă în ţările de orgine şi să fie în măsură să
se integreze uşor în sistemele educative şi sociale specifice ţărilor de origine ;
-să insereze copiii in grupe culturale minoritare din societatea majoritară şi, procedând astfel, să-i
deposedeze de identitatea lor culturală-« poltica de asimilare ». Această filosofie rezumându-se, prin
extensie, prin proverbul »La Roma trebuie să trăieşti ca romanii » (la Roma trebuie să gândeşti, să simţi,
să crezi şi să acţionezi ca romanii ».
-să ajute copiii grupurilor culturale minoritare să se insereze în societatea majoritară, apărându-le, în
acelaşi timp, identitatea culturală-« politica de integrare ». « În societatea romană, trebuie să trăiţi ca
romanii » ; dar puteţi să vă păstraţi obiceiurile.
Rezultă diverse concepte şi abordări pedagogice, câteodată combinate.
Totuşi atare obiective nu corespund unei realităţi convenabile, aşa după cum e dorită ea de C.E.
Progresiv, percepţiile despre societatea multiculturală au evoluat. Această societate nu este nici
mozaic de culturi juxtapuse, fără efect unele asupra altora, nici un vas în care totul se reduce la cel mai
mic numitor comun. Educaţia interculturală propune procese care permit descoperirea relţtiilor
reciproce şi desfiinţarea barierelor. Ea prezintă legături strânse cu alte filosofii educative, ca educaţia
drepturilor omuluieducaţia antirasistă şi educatia pentru dezvoltare. E normal deci să găsiţi aici
elemente care reflectă experienţa dumneavoastrăîin alte domenii. Fţi i deci educatori multiculturali.
Folosirea termenului de « intercultural », unde, dând prefixuluil « inter »semnificaţia lui originară,
aceasta implică următoarele :
• Interacţiunea ;
• Schimbul ;
• Desfiinţarea barierelor ;
• Reciprocitatea ;
• Solidaritatea obiectivă.
Educaţia interculturală e un proces social.
Pentru ca o societate să devina realmente interculturală, fiecare grup socia l trebuie să poată
trăiîin condţtii de egalitate, oricare ar fi cultura sa, modul de viaţă sau originea. Aceasta implică a
reconsidera modul nostru de a interaţiona cu alte culturi care ni se par stranii prin raport cu a noastră,
darş si maniera noastră de a interacţiona cu minorităţi ca homosexualii sau handicapatii care se izbesc
de diverse forme de intoleranţă si discriminare. Trebuie combinate diferite foţe-sociale, economice,
politice-pentru a pune în practică o asemenea societate. Educţia interculturală este azi unul din
instrumentele la dispoziţia noastră pentru a ne ajuta să profităm de oportunităţile pe care le oferă
societăţile multiculturale.

Obiectivul global al educaţiei interulturale : a favoriza şi a fundamenta bazele relaţiei mutuale


dintre diferite societăţi, dar şi între grupurile majoritare şi minoritare
A atinge acest obiectiv înseamnă :
• a se asigura ca diversitatea să fie înrădăcinată în egalitate şi ca ea saă nu devină o justificare
pentru marginalizare ;
• a face un efort pentru a recunoaşte diversele identităţi culturale şi a promova respectul
pentru minorităţi ;
• a rezolva interesele conflictuale de o manieră pacifică.

22
Acest obiectiv global presupune că educaţia interculturală intervine la nivelul societăţii în ansamblu.
Nevoile majorităţii şi ale minorităţilor sunt diferite dar interdependente.
Pentru că în România minorităţile sunt, în general, cele tradiţionale, ne referim mai ales la ele, dar
trebuie să ne gândim şi la cetăţenii români proveniţi din imigranţi (o realitate mai nouă). Dar, fie că e
vorba de unii sau de alţii, nevoile minoritatilor, sunt, în primul rând, achiziţionarea aptitudinilor de
comunicare în limba comun înţeleasă. Nevoile majoritarilor sunt de a vedea dincolo de normele acceptate
şi de a repune în discuţie gândirea tradiţională, în special stereotipiile şi prejudecăţile.
Logic, nevoile diferite au obiective diferite. Privitor la grupurile sociale majoritare, acestea sunt :
-a favoriza înţelegerea realităţii unei lumi interdependente şi a încuraja o acţiune coerentă în cadrul
acestei realităţi ;
-a depăşi prejudecăţile şi stereotipiile etnice ;
-a căuta şi a pune în lumină punctele comune ;
-a genera atitudini şi moduri de comportare pozitive cu privire la indivizi aparţinând altor societăţi şi
culturi
-a pune în practică principiile de solidaritate şi curaj civic

Privitor la grupurile minoritare, ţintele educaţiei interculturale înglobează punctele de mai sus cât şi
deprinderea de trăi într-o societate dominantă, fără a-şi pierde identitatea culturală.

Tinerii sunt o resursă primordială pentru educaţia interculturală. Prioritatea în acest tip de educaţie se
orientează, cu prioritate, asupra sistemului de relaţii al copiilor/tinerilor. Pe plan european şi nu numai, se
justifică această prioritate prin faptul ca aceştia sunt într-o mare masură viitorii cetăţeni ai societăţilor
noastre interculturale. Pe de altă parte, ei constituie şi o reţea de comunicare importantă în direcţia
adulţilor, pot să-i ajute pe aceştia să ia cunostinţă despre necesitatea schimbărilor.

Educaţia interculturală cu tinerii/copiii vizează două obiective principale :


-să-i ajute să dobândească capacitatea de a recunoaşte inegalităţile, nedreptăţile, rasismul,
stereotipiile şi prejudecăţile ;
-să le ofere cunoştinţe şi să formeze atitudini ce îi vor ajuta să pună în discuţie şi să schimbe
mecanismele când vor fi confruntaţi cu acestea în societate.

23
PROBLEME REGIONALE – BALCANII

Cuvinte cheie
bună vecinatate
stereotipiri
prejudecăţi

IMAGINEA VECINULUI BALCANIC

EXERCIŢIU
Vizionaţi filmul. « O vara de neuitat" de Laurenţiu Pintilie

Împărţiţi în grupe de câte 4-5, notaţi ce imagine aveau personajele înainte despre lucrurile
puse în discuţie în film şi ce imagine au avut după aceasta.
• Sunt întotdeauna imaginile, ideile despre o persoană, popor, limbă, cultură,
prezentate în lucrările literare, în alte opere artistice, în cărţile de scoală juste ?
• Argumentaţi, aducând în discuţie şi alte exemple precum şi elemente din experienţa
personală.
• Formulaţi opinii despre modul în care gândesc şi se înţeleg oamenii obişnuiţi.

EXERCIŢIU
Formulaţi concluzii privind necesitatea de a repune în discuţie anumite imagini primite de-a gata de
la generaţiile mai vârstnice, din unele cărţi sau alte opere de artă.
-Credeţi că, după ce am cunoscut, cu adevărat, un individ de altă etnie sau cetăţenie, mai
funcţionează stereotipiile şi prejudecăţile ?
-Ce putem face noi, tinerii, pentru a trăi într-o Europă a păcii şi înţelegerii între popoare şi etnii?
- Ar fi putut fi evitate războaiele din lume şi mai ales din Europa, dacă decizia ar fi aparţinut
oamenilor obşnuiţi care s-ar fi cunoscut cu adevărat?

STUDIU DE CAZ
Imaginea vecinului balcanic, aşa cum se reflectă ea în psihologia colectivă, în operele artistice şi în
cărţile de şcoală.

24
ÎN CĂUTAREA DIVERSITĂŢII

Cuvinte cheie
amprente culturale
diversitate
multiculturalitate

Dimensiunea multiculturală a societăţilor se exprimă în diverse moduri şi sub forme diverse.


“Amprente“ ale altor culturi există peste tot, în asemenea fel, încât adesea nici nu le remarcăm.
Această activitate permite participanţilor să vadă semnele multiculturalismului şi să arunce o privire
şi asupra mediului social.

.........trăim într-o lume interdependentă, ţările noastre depind una de cealaltă.


.........în fiecare societate găsim indicii ale prezenţei altor culturi.
.........relaţiile dintre diferitele culturi şi recunoaşterea faptului că influenţa reciprocă este sursa îmbogăţirii
spirituale.
EXERCIŢIU
Împărţiţi în grupe de câte 6 membri, exploraţi mediul local (sat, cartier, oraş) în căutarea
amprentelor altor culturi.
Reflectaţi la diferite domenii în care să căutaţi “amprentele”:
♦ gastronomie-produse, mirodenii, feluri de mâncare;
♦ îmbrăcăminte şi modă ;
♦ muzică;
♦ media;
♦ limbă.
Prezentaţi concluziile cercetărilor şi de a face o scurtă sinteză a descoperirilor. Luaţi în considerare
şi următoarele întrebări:
-Ce înseamnă faptul că suntem înconjuraţi de “ amprente “ ale altor culturi şi ţări?
-Ce gândim despre faptul că cunoştinţele noastre despre alte culturi şi ţări se lărgesc , chiar dacă aceste
cunoştinţe rămân parţiale sau foarte superficiale?
-Cine ne aduce aceste cunoştinţe? Care le sunt limitele? Ar fi util să le lărgim? Cum am putea face
aceasta?
-Puteţi observa modele sau tendinţe privitoare la aceste “amprente “? Sunt ele mai multe în unele ţări
decât în altele ?De ce?

Pregătiţi o expoziţie pentru a ilustra “amprentele” descoperite.

25
SISTEME DE VALORI

Cuvinte cheie
adevăr
bine
frumos

LA ÎNCEPUT AU FOST VALORILE


„ Dumnezeu este un munte şi sunt o mulţime de drumuri şi cărări pe care acesta poate fi urcat” - proverb
arab-
De mai bine de un mileniu şi jumătate, umanitatea occidentală trăia în cadrul valoric al
umanismului clasic, îmbogăţit cu valori creştine. Ea vieţuia, mai mult sau mai puţin, mai intens sau mai
destins, în jurul valorilor propuse de greci şi preluate de romani, adică adevăr, bine şi frumos.
Primele valori propuse de greci şi preluate de romani au fost ADEVĂR, BINE ŞI FRUMOS
• aceste valori, erau privite de greci în indisolubilă interrelaţie, în fuziune ( kalokagathia).
Pentru a sugera acelaşi lucru, romanii au creat maxima MENS SANA IN CORPORE SANO
Acestora li s-a adăugat, puţin mai târziu, „SENTIMNTUL CREŞTIN AL SACRULUI”.

Cele trei mari revoluţii politice moderne: engleză, americană şi franceză au creat un nou cadru
valoric, prin completarea vechiului cadru valoric.
Noile valori apărute au fost „LEGALITATE”, prin revoluţii anglo-saxone şi cele trei valori
statutare, LIBERTATEA, EGALITATEA ŞI FRATERNITATEA / SOLIDARITATEA – deviza
revoluţiei franceze.
• Evenimentele revoluţiei franceze ( Teroarea din 1974 care a urmat Declaraţiei..) pot fi puse
pe seama nedesemnării explicite a LEGALITĂŢII ca valoare fundamentală.
Nu există libertate, egalitate sau solidaritate fără temei constituţional, fără garanţii legale.
LIBERTATEA înseamnă şi libertate de conştiinţă şi de credinţă.
Aceste opt valori fundamentale constituie cadrul valoric al modelului cultural european.
Produsul cultural, toate manifestările civilizaţionale sunt „europene”
• „european” ca termen nu mai are nimic geografic în el.
Exemplu:
1. Japonia aparţine spaţiului valoric european, occidental, pentru că a aderat în ultima sută
de ani ( nu fără convulsii) la sistemul de valori occidental.
2. Statele Unite – colonie europeană iniţial, apoi un fel de provincie a Europei a folosit
sisteme de valori occidental ) în ultimele decenii a reuşit să-şi depăşească, chiar pe criterii culturale,
genitorii )
Colectivul este împărţit în patru grupe. Fiecare grupă îşi notează două dintre
valorile fundamentale scrise pe tablă, în ordinea scrierii lor.
Fiecare
Într-o grupă
epocă analizează
pe care o putemdacă acestea
situa se încadrează
revoluţia în cadrul
lui Cromwell valoric al modelului
şi promulgarea „Declaraţiei
românesc contemporan.
drepturilor omului şi cetăţeanului, modernitatea şi-a început drumul pe care nu şi l-a
Reprezentantul
încheiat nici pânăfiecărei,
astăzi. grupe va susţine punctul de vedere al colegilor de grupă.
Vor urma dezbateri.
Concluziile vor fi scrise pe tablă în ordinea importanţei lor.
EXERCIŢIU

26
Răspundeţi la întrebarea
Prin ce anume se distinge epoca lui Cromwell de epocile care l-
au precedat?

APLICAŢIE

Împărţiţi în 4 grupe, notaţi-vă două dintre valorile fundamentale scrise pe


tablă în ordinea scrierii lor.

Analizaţi dacă acestea se pplasează în cadrul valoruc al modelului


romanesc contemporan. Susţineţi rezultatul discuţiilor din cadrul grupei.

APLICAŢIE

În grupe de 3-5 elevi, identificaţi conflicte de valori în cadrul


modelului cultural- valoric din România.
Luaţi în consideraţie
puralismul cultural din România
multiculturalismul ca o altă faţă a
universalismului european.

27
28
STILUL DE VIAŢĂ GLOBAL

Concepte cheie :
- globalizarea
- stil de viaţă
- comerţ global

„ Cu cât devin mai omogene stilurile noastre de viaţă , cu atât ne simţim mai legaţi de
valorile profunde - religie , artă , limbă şi literatură .
Pe măsură ce lumile noastre exterioare au mai multe similitudini , păstrăm cu tot mai multă
sfinţenie tradiţiile izvorâte din interior „

John Naisbitt
Patricia Aburdene

EXERCIŢIU :
Argumentaţi una sau cealaltă dintre afirmaţiile din paragraful de mai sus . Discutaţi rezultatele

Datorită dezvoltării economiei mondiale , apariţiei sistemului de comunicare global şi


„scurtării distanţelor” dintre diferite culturi ale lumii , schimburile dintre Europa , America de
Nord şi zona Pacificului au luat o amploare fără precedent în istorie . În centre urbane din
lumea a treia apar semnele unei culturi internaţionale ( chiar dacă incipiente ).
Tendinţa spre globalizarea stilului de viaţă se manifestă la cele mai profunde niveluri al
nevoilor umane : hrană , modă vestimentară distracţii şi comunicare . Această tendinţă , ne este
singura ; ea se află în tensiune cu cea a tradiţionalismului , numit de specialişti şi „ tradiţionalismul
cultural „.

EXERCIŢII :

În grupe de câte 3-5 elevi , alcătuiţi liste exemple privind


tendinţele de globalizare a stilului de viaţă .

hrană
mod
hrană
modă vestimentară
distracţii
comunicare

29
Răspundeţi la întrebarea :
„ Modificările intervenite în orizontul de viaţă antrenează modificări corespunzătoare în
orizontul cultural al comunităţilor şi orizontul cultural al indivizilor?

Comerţul mondial deplasarea cu mijloace tot mai rapide şi televiziunea au creat condiţii
favorabile unui stil de viaţă global . Comerţul a creat o piaţă unitară mondială , bazată pe
interdependenţa funcţională , la care sunt obligate să participe peste 160 de economii naţionale
. Dilema fiecăreia dintre ele este aceasta : ori falimentul , ori participarea la comerţul global.
„ Comerţul global „ nu înseamnă doar că este mondial , ci şi faptul că a cuprins toate
domeniile producţiei şi serviciilor , inclusiv cele care ţin de viaţa cotidiană : instrumente financiare
( acţiuni , bonuri de valoare , devize), îmbrăcăminte , alimente , aparatură audio –video , precum şi
bunuri simbolice . Călătoriile rapide , pe cale a aerului , au deschis procesul de accelerare şi
globalizare a dezvoltării .

APLICAŢIE

Împărţii în patru echipaje, denumite: Filmul, Muzica şi divertismentul , Publicistica,


televiziunea, identificaţi elemente ale globalizării în domeniul reprezentat de numele grupei..
Comentaţi şi dezbateţi concluziile trase.

TELEVIZIUNEA ŞI „ STILUL DE VIAŢĂ GLOBAL

Concept cheie
naţionalism cultural

1. Contribuţia televiziunii la răspândirea unui stil de viaţă global . bazat pe valorile


civilizaţiei occidentale , nu poate fi negat nici pentru Europa , în ciuda „ naţionalismelor culturale
„ ( a se vedea Franţa ) . Cu atât mai puţin - pentru ţările în curs de dezvoltare care au , printre
altele , si cea mai densă populaţie . În regiunea cu cel mai mare suport de programe televizate ,
America Latina , 60% din programe sunt importante , iar din acestea 80% provin din SUA.
În două ţari relativ sărace , care cuprind 40% din populaţia lumii ( China şi India ),
oamenii sunt bombardaţi zilnic cu imagini ale Occidentului dezvoltat . În India există 400 de
milioane de telespectatori potenţiali. În China există aproximativ 100 milioane de aparate TV , iar
audienţa estimată este de 600 milioane de telespectatori. În 1986 , în Beijing şi Şhanghai există un
televizor la două familii .
În Shanghai , în fiecare miercuri seara peste 70% din telespectatori urmăresc serialul
american HUNTER. Este cert că prin programele de divertisment (în special filmele seriale )
valorile occidentale sunt diseminate într-o masă de sute de milioane de oameni .

2. Potenţial , televiziunea globală există în Europa prin intermediul staţiilor multifuncţionale


europene de televiziune prin satelit ( EuroNews, EuroSport ,MTV etc.) Dar şi aceste staţii sunt
afectate de tendinţele spre naţionalism cultural , precum şi de barierele lingvistice .

30
EXERCIŢIU :
Răspundeţi la întrebarea :
Se va ajunge ,oare la o „ televiziune globală” ?

3. Dacă în urmă cu două secole , preţul redus al mărfurilor industriale era „tunul care
dărâmă toate zidurile chinezeşti „ (Marx), astăzi acest lucru este televiziunea ( mai precis, imaginea
televizată ) .
În Ocabamba , un sătuc cu 400 de locuitori din Peru , a existat televiziune (pe bază de baterii )
încă înainte de pătrunderea electricităţii ,a apei curente şi a poştei regulate . Tuaregii , cel mai mare
trib nomad din Sahara , şi-au amânat , pentru prima dată în istoria lor, migraţia anuală (în
1983), pentru a putea urmări ultimul episod din serialul Dallas .
În Iran , unde 90 % din populaţie este analfabetă , o mare aparte a populaţiei rurale trăieşte
în bordeie cu pământ pe jos , dar deţine televizor color .
Posibilitatea unei televiziuni globale ridică mai multe întrebări :
• Va aduce televiziunea globală la o programare în funcţie de un numitor comun ? Va
avea loc omogenizarea culturii ?
• Va ameninţa ea diferenţele specifice ţări?
• Va facilita tendinţa unor ţări puternice , cum ar fi SUA, de a-şi impune valorile în
lumea a treia sau chiar în late ţări dezvoltate?

31
„IMPERIALISMUL CULTURAL” - „NAŢIONALISMUL CULTURAL”

Concepte cheie
Imperialism
naţionalism

„Imperialismul cultural se infiltrează în orice ţară prin intermediul radioului şi


televiziunii, prin turişti şi corpurile armate ale păcii, aparţinând Naţiunilor Unite; el
pătrunde pe furiş în ţări străvechi şi chinuite de suferinţe, la fel ca şi cuceritorii de altă dată,
aparent binevoitori, ai teritoriilor tribului de indieni Sionk, fiind de fapt o ipostază a satanei,
aducând cu sine afacerişti şi drepturile femeii şi tot felul de valori relative, bazate pe
toleranţă.”
Georgie Ann Geyer – ziaristă

În multe ţări ale lumii, în special în statele islamice, modernitatea este asociată cu
Occidentul european şi considerată „statornică”. În numele islamului, tot ce e modern e
statornic şi tot ce e european este imperialist.

Un adevăr, în rândurile de mai sus, este că: televiziunea transmite valori de mare
profunzime, ca şi literatura – chiar dacă altfel. Din această perspectivă, ea nu trebuie pusă
în acelaşi plan ca moda vestimentară, cu Mc Donald’s sau cu blue-jeans.

EXERCIŢIU

Există şi în România fenomenul de imperialism cultural ?

„Chiar dacă stilurile de viaţă încep să semene, există indicii certe ale unui puternic
curent contrar: inerţia împotriva uniformizării, dorinţa de afirmare a unicităţii de cultură şi
limbă, respingerea influenţelor străine.”
Exemple:
În Singapore, unde învăţământul se desfăşoară de 20 ani în limba engleză, a început o campanie de
susţinere a dialectului mandarin şi de reînviere a interesului pentru „vechile valori”;
Galezii luptă pentru menţinerea limbii şi literaturii proprii;
În Catalonia, după 48 ani, limba catalană a fost reintrodusă ca limbă oficială (3 canale de radio
funcţionează non-top şi canale de televiziune emit mai multe ore de zi);
În Qebec este penalizată folosirea limbii engleze, sunt interzise indicatoarele stradale în această limbă
şi continuă lupta pentru desprinderea de Canada.
Un proces care constituie o sfidare pentru civilizaţia occidentală este renaşterea transnaţională a
Islamului, iniţiată de ayatolahul Khomeini în Iran. Fundamentalismul islamic (Shiismul), considerat tipic
pentru Iran şi Liban, a început să câştige teren în Egipt, Algeria, Indonezia şi Turcia. În aceste ţări, el
funcţionează ca reacţie la „invazia occidentală”.
Un laborator interesant pentru confruntarea dintre globalism şi localism este Turcia. În timp ce
guvernul solicita intrarea în Uniunea în europeană, studentele au început să-şi acopere capul cu vălul
islamic, care a fost interzis în instituţiile publice încă din anii 20, când a demarat procesul de laicizare a
statului în instituţiile publice încă din anii 20, când a demarat procesul de laicizare a statului, iniţial
de la Kemal Ataturk. În 15 ani, numărul elevilor din şcolile musulmane a crescut de şase ori.

32
Revenirea tinerei generaţii la tradiţie nu este specifică doar islamului din Turcia (în marea lor
majoritate, analfabeţi), şi nici doar Islamul în general. Tinerii japonezi de astăzi manifestă un mare
entuziasm pentru îmbrăcămintea, mâncărurile şi literatura tradiţionale; mulţi au început să scrie poeme
Haiku, la fel ca bunicii lor (dar nu şi ca părinţii lor).

APLICAŢIE

Reprezintă nevoi de identitate o predică în calea globalizării stilului de viaţă, a unificării genului
uman la nivelul vieţii cotidiene ?

„Suntem de acord că suntem spanioli, dar noi suntem altfel de spanioli decât ceilalţi. Noi suntem
spanioli fiind catalani. Dorim să rămânem spanioli, dar dorim şi să ne păstrăm limba, cultura noastră,
instituţiile politice tradiţionale; am dorit ca Spania să accepte faptul că suntem un popor diferit,”
Jordi Pujol –şeful primului guvern catalan,
format în 1980
APLICAŢIE

Dacă toate luptele pentru salvagardarea identităţii ar pleca de la o astfel de viziune, aceste lupte nu
ar mai pune în discuţie ideea de staţiune, ci ar ridica o altă problemă: redefinirea ideii de statalitate, în
consens cu noile condiţii ale epocii post –industriale.

33
34
UNIUNEA EUROPEANĂ, ORGANIZAŢIA ATLANTICULUI DE NORD

Concepte cheie
Organizaţii internaţionale
Structuri internaţionale

Organizaţiile comune de interes general în Europa, înfiinţate prin hotărârea politică a statelor
suverane, în scopul de a promova pacea, libertatea şi prosperitatea, sunt: NATO, C.E., U.E., OSCE. Sunt
organisme interconectate, formulă găsită în 1990, când ele devin o realitate semnificând aspiraţiile şi
preocupările comune ale lumii, la care sunt parte SUA şi Canada ( în noiembrie 1990, prin Carta de la
Paris statele membre ale CSCE de atunci precum şi SUA şi Canada au proclamat drepturile omului,
democraţia şi supremaţia legii, drept principii fundamentalwe ce trebuie respectate de toţi.

Consiliul Europei :

După marile conflagraţii mondiale, voinţa popoarelor din Europa a dus la rediscutarea unor vechi
principii care au avut drept rezultat crearea Consiliului Europei, constituind prima reuşită de statuare a
nobilelor principii:unitate, cooperare, înţelegere.
După ce, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, se organizase, prin NATO o Europă
atlantică sub egida SUA , a Planului Marshall şi a ODCE, de această dată se organizează o structură
europeană (1949).
Speranţele pentru crearea acestei structuri erau vechi:
-încă din 1848 Victor Hugo scria: “ Va veni o zi în care voi francezi, voi ruşi, voi italieni, voi englezi, voi
germani, voi naţiunile continentului, fără să văpierdeţi calităţile distincte şi glorioasa voastră
individualitate, veţi fonda împreună o uniune superioară şi veţi constitui împreună fraternitatea europeană
“;
-Congresul de la Haga, 1948;
-formula avansată de Winston Churchill, oct. 1942, cu economia comună a 10 naţiuni, vorbind despre”
Statele Unite ale Europei “;
La 5 mai 1949 Statutul C.E. a fost semnat şi se constituia Comitetul Miniştrilor şi Adunarea
Consultativă. Statutul a intrat în vigoare la 3 aug. 1949.
După 1989 C.E. a constituit prima structură de primire a ţărilor din Europa Centrală şi de Est iar rolul lui
se întăreşte dupăConferinţa de la Viena a şefilor de state şi de guverne, oct. 1993. Se accentua importanţa
pentru securitatea şi stabilitatea Europei a adeziunii progresive a statelor care aderăla valorile democraţiei
şi drepturilor omului. Se avansează conceptul de securitate democratică ce îşi găseşte expresia în Pactul
de Stabilitate.
Raţiunea de a fi a C.E. este cooperarea interguvernamentală, având drept ţel crearea unei legături
mai strânse îmtre statele membre şi bzată pe valori fundamentale comune.
Rolul instituţiilor interconectate: menţinerea cooperării şi integrarea paşnică a Europei.
Eforturile de promovare a stabilităţii politice şi economice, a securităţii în Europa sunt susţinute de
fiecare din organizaţiile amintite, europene şi atlantice, deşi ele diferă din punct de vedere al mandatelor,
componenţei şi metodelor de lucru. C.E. contribuie în această reţea, în mod propriu, fiind un model de
promovare a dialogului, cooperării practice şi juridice, al standardelor pe care le statuează. Amintim aici
sesiunile de comunicări şi formări ale persoanelor ce lucrează în domeniul promovării drepturilor omului,

35
ale copilului, ale elevului, la care au participat şi participă şi reprezentanţi ai României. Este şi cazul
acestei acţiuni a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, manualele şi ghidurile elaborate.

Uniunea Europeană
“ Uniunea Europeană are nevoie de România în aceeaşi măsură în care România are nevoie de Uniunea
Europeană “din declaraţia oficialilor de la Bruxelles la reuniunea Consiliului Uniunii Europene de la
Helsinki, 1999, când s-a luat decizia de a deschide negocierile de aderare, pentru 6 state, printre care şi
România
A devenit aproape un truism să spunem că noi românii suntem în Europa, în sens larg, încă de când există
ea. Pentru aceasta vă rugăm să vă amintiţi, de la orele de literatură, istorie, arte vizuale, muzică, acele
personalităţi şi opere ce ne reprezină pe plan mondial.

EXERCIŢIU
Porniţi de la o scurtă înşiruire a acestor opere, arătând de ce sunt ele apreciate în lume şi ce valori
spirituale promovează, de ce depăşesc ele cadrul naţional şi ne proiectează în universalitate.

La 10 dec.1948 Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,


prin care statele membre se angajau să asigure respectarea universală şi efectivă a drepturilor omului şi a
libertăţilor sale fundamentale.
C.E., creat în 1949, a propus spre semnare, Convenţia europeană a drepturilor omului, expresie a
aspiraţiei la unitatea continentului şi al “ideii europene”, un pas semnificativ către “promovarea idealurilor
şi principiilor ce alcătuiesc patrimoniul comun” al popoarelor europene. Unificarea Europei are ca sprijin
o veche tradiţie intelectuală şi de morală creştină. La 9 mai 1950 robert Schuman, ministrul francez de
externe creează Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului-denumită mai apoi declaraţia Schuman.
E considerată drept fundamentul construcţiei europene iar numele lui Schuman este azi numele unei
vestite universităţi din Strasbourg unde e şi sediul C.E. precum şi al Institutului Internaţional pentru
Drepturile Omului.
Principii fondatoare ale viitoarei U.E. , aşa cum sunt ele prezentate de R. Schuman:
1. asigurarea păcii politice şi a reconstrucţiei economice;
2. acţiuni comune ale Franţei şi Germaniei. Reconcilierea istorică;
3. asigurarea cooperării între naţiunile europene;
4. convergenţa intereselor popoarelor europene.

EXERCIŢIU

1.În funcţie de informaţiile primite şi de bibliografie, redactaţi un scurt eseu despre


schimbările din Europa şi din lume după 1989, având o dublă perspectivă: a
organismelor şi instituţiilor amintite şi a noastră, ca români.
2. Comentaţi vizionarismul lui Victor Hugo, din citatul de mai sus.

36
PROGRAME EUROPENE IMPLEMENTATE IN ROMANIA

Parteneriatul Uniunea Europeană - România

România este una dintre puţinele ţări foste comuniste care a avut legături economice cu Uniunea
Europeană încă dinainte de 1989. După 1990, parteneriatul UE - România s-a dezvoltat permanent,
reflectând progresele României în procesul de democratizare a societăţii şi de construire a unei economii
de piaţă funcţionale.
România a semnat Acordul European în 1993, devenind astfel stat asociat al Uniunii Europene. In
iunie 1995, România şi-a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce i-a conferit
statutul de stat candidat. Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999 a hotărât deschiderea
negocierilor de aderare dintre România şi Uniune. Deschiderea oficială a acestor negocieri a avut loc în
februarie 2000.

Asistenţa Uniunii Europene pentru România

În calitate de stat candidat, România beneficiază anual din partea Uniunii Europene de o asistenţă
financiară substanţială, care sprijină eforturile sale în pregătirea pentru aderare.

Concepte cheie: rentabilizare, competitivitate, dezvoltarea rurală,


conservare, protecţia mediului, turism rural,
silvoturism, ecoturism, infrastructură rurală

Asistenţa UE este acordată în principal prin intermediul a trei instrumente financiare: Phare, Ispa
şi Sapard. În afară de acestea, mai multe programe comunitare sunt deschise participării României.

Phare (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy - Polonia Ungaria Ajutor pentru
Reconstrucţia Economiei) are trei obiective principale:
1. consolidarea administraţiei publice şi a instituţiilor din statele candidate pentru ca acestea să
poată funcţiona eficient în cadrul Uniunii (dezvoltare instituţională);
2. sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere a activităţilor industriale şi a
infrastructurii la standardele UE (investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare);
3. promovarea coeziunii economice şi sociale (investiţii în sectoare cheie pentru dezvoltarea
regională).

Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrumentul pentru Politici
Structurale de Pre-Aderare) finanţează în perioada 2000-2006 proiecte de infrastructură în domeniul
transporturilor şi al protecţiei mediului.

37
Obiectivele Ispa sunt:
• sprijinirea ţărilor beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii
Europene;
• extinderea şi conectarea reţelelor de transport ale statelor beneficiare la cele transeuropene;
• familiarizarea ţărilor beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate Fondurilor Structurale şi de
Coeziune ale Uniunii Europene.

Sapard (Special Pre-Accession Programme for Agriculture şi Rural Development


– Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală)

Sapard este programul UE care sprijină România în pregătirea pentru aderare în domeniul
agriculturii şi al dezvoltării rurale.

Obiectivele programului sunt:


♦ rezolvareaproblemelor specifice ale zonelor rurale,
♦ îmbunătăţirea procesului de producţie, prelucrare şicomercializare a produselor agricole şi
aducerea acestor activităţi cât mai aproape de standardele UE,
♦ sprijinirea României în implementarea legislaţiei UE în acest domeniu.

În perioada 2000-2006, în cadrul programului Sapard se finanţează 11 măsuri (România primind


aproximativ 150 milioane € din bugetul Uniunii Europene la care se adaugă 50 milioane € pe an din
bugetul national) :

Axa 1: Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate:


1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole;
1.2 Îmbunătăţirea standardelor privind calitatea şi controlul produselor de origine animală şi
vegetală şi a standardelor privind securitatea alimentelor şi protecţia consumatorului.

Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură:


2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
2.2 Managementul resurselor de apă.

Axa 3: Dezvoltarea economiei rurale:


3.1 Investiţii în exploataţii agricole;
3.2 Înfiinţarea de grupuri ale producătorilor agricoli;
3.3 Metode de producţie agricolă care au în vedere protejarea mediului şi conservarea mediului
natural;
3.4 Diversificarea activităţilor economice;
3.5 Măsuri forestiere.

38
Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane:
4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale;
4.2 Asistenţă tehnică, inclusiv studii care să contribuie la pregătirea şi monitorizarea programului,
precum şi la campania de informare şi publicitate.

În 2004, sunt lansate apeluri pentru propuneri pentru trei măsuri (din totalul de 11):
• Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole şi piscicole (1.1)
• Investiţii în exploataţii agricole (3.1)
• Diversificarea activităţilor economice (3.4)

1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole

Obiectivele generale ale acestei măsuri sunt rentabilizarea prelucrării şi comercializării produselor
agricole şi piscicole, creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate a produselor pe piaţă şi crearea de
locuri de muncă.
Această măsură va contribui la păstrarea locurilor de muncă existente, crearea altora noi şi la creşterea
veniturilor din acest sector.
Această măsură va fi însoţită de privatizarea şi reducerea ponderii sectorului public în agricultură.

Măsura se concentrează pe proiecte de investiţii destinate:


• îmbunătăţirii şi optimizării procesului de prelucrare şi comercializare a produselor agricole şi
piscicole;
• creării sau modernizării reţelelor locale de colectare, a capacităţilor
de recepţie, depozitare, condiţionare, sortare şi ambalare a produselor agricole şi piscicole.
Investiţiile vizează următoarele sectoare: lapte şi produse lactate; carne, produse din carne şi ouă; cereale;
seminţe oleaginoase; viţă de vie; soiuri superioare de vin; legume, fructe şi cartofi; produse din peşte,
acvacultură şi cultura stridiilor; zahăr şi plante textile.

3.1 Investiţii în exploataţii agricole

Această măsură finanţează investiţii în exploataţii agricole private de creştere a plantelor şi a


animalelor. Obiectivele acestei măsuri sunt următoarele: modernizarea tehnologiilor de producţie,
diversificarea producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor agricole româneşti, asigurarea îmbunătăţirii
raselor, a respectării condiţiilor de igienă şi de întreţinere a animalelor, reducerea pierderilor de
producţie şi creşterea eficienţei exploataţiilor agricole, diversificarea activităţilor agricole pentru o mai
bună utilizare a forţei de muncă din acest sector, asigurarea valorificării potenţialului agricol al fiecărei
zone, facilitarea transferului exploataţiilor agricole către tinerii producători agricoli, protejarea,
conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător natural, refacerea şi conservarea calităţii solului,
stimularea concurenţei.

39
Activităţi eligibile în cadrul acestei măsuri sunt:

Sectorul plantelor (culturi de teren, horticultură, viticultură,


pomicultură, sere):
• achiziţionarea de utilaje moderne: tractoare, combine, maşini,
instalaţii şi echipamente agricole;
• reabilitarea plantaţiilor pomicole sau viticole, inclusiv procurarea de
material săditor şi înlocuirea varietăţilor de Vinis vinifera;
• investiţii în ferme vegetale prin modernizarea şi extinderea clădirilor
şi a utilităţilor (alimentare cu apă, energie electrică, energie termică,
evacuarea deşeurilor, canalizare, etc.);
• modernizarea şi construirea de sere noi, realizate din structuri
metalice uşoare, cu centrale termice proprii şi instalaţii de irigat,
inclusiv asigurarea utilităţilor.

Sectorul creşterii animalelor (ferme de vaci de lapte/bivoliţe, creştere


şi îngrăşare de taurine, ferme de oi/capre, de porci, de păsări, îngrăşătorii de berbecuţi, etc:
• achiziţionare de animale cu înalt potenţial genetic;
• investiţii în tractoare, utilaje, maşini şi instalaţii pentru derularea
activităţilor din fermele de creştere a animalelor;
• modernizare şi construire de ferme de creştere a animalelor şipăsărilor, dotarea cu utilităţile
necesare.

3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice

Această măsură sprijină crearea de locuri de muncă, păstrarea celor existente şi generarea de venituri

alternative prin diversificarea activităţilor rurale legate de agricultură şi silvicultură.

Obiectivele specifice sunt următoarele: sprijinirea activităţilor agricole din mediul rural prin
intermediul unor servicii specifice, finanţarea de activităţi specifice turismului rural, silvoturismului şi a
celui ecologic, menţinerea şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale şi artizanale, creşterea
veniturilor alternative şi a oportunităţilor de angajare pentru tineri şi femei din spaţiul rural, dezvoltarea
acvaculturii, dezvoltarea apiculturii, a sericiculturii, a cultivării ciupercilor, a prelucrării fructelor de
pădure şi plantelor medicinale şi aromate, a creşterii melcilor şi broaştelor, sprijinirea proiectelor iniţiate
de tineri şi femei în toate domeniile de mai sus.

40
Activităţi eligibile sunt:
•dezvoltarea serviciilor agricole;
• turism în spaţiul rural;
• acvacultură;
• creşterea şi prelucrarea broaştelor şi a melcilor;
• meşteşuguri tradiţionale (prelucrarea lemnului, a pielii, a stufului şi răchitei, olărit, broderie,
tricotaje, instrumente muzicale etc.);
• sericicultură;
• apicultură;
• prelucrarea fructelor de pădure şi de arbuşti, a plantelor medicinale şi aromatice, a melcilor şi a
broaştelor.

APLICATIE:
- Sunteţi un investitor ce doriţi să demaraţi o afacere în mediul rural. Schiţaţi un plan de
afaceri pentru solicitarea unei finanţări SAPARD

BIBLIOGRAFIE :
- www.infoeuropa.ro
- www.sapard.ro
- www.phare.ro
- www.ispa.ro

41
PROGRAMELE COMUNITARE- PROGRAMUL TINERET/YOUTH

România participă la o serie de programe comunitare, precum Programul Cadru 6 (pentru


cercetare şi dezvoltare), Leonardo da Vinci, Socrates şi Tineret/Youth (în domeniul educaţiei şi pregătirii
profesionale), Egalitatea de gen, Combaterea Excluderii Sociale şi Combaterea discriminării (în sectorul
social) etc.

Programul Cadru 6 (PC6) este principalul instrument al Uniunii Europene de promovare şi


finanţare a cercetării în Europa.
Obiectivul său principal este de a contribui la crearea unei „Zone Europene de Cercetare” (ERA), prin
promovarea unei mai bune cooperări şi coordonări între factorii relevanţi la toate nivelurile. În acelaşi
timp, cercetarea are rolul de a consolida competitivitatea economiei europene, contribuind la
rezolvarea unor probleme sociale majore şi la formularea şi implementarea altor politici ale Uniunii
(cum ar fi protecţia consumatorilor, mediu, politica agricolă comună, energie, transport, sănătate, etc.)
PC6 are două părţi distincte:
1. Programul Cadru 6 pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi experimentale;
2. Programul Cadru Euratom destinat activităţilor de cercetare şi instruire în sectorul
nuclear.
Alături de programele Socrates (educaţie) şi Youth, Leonardo da Vinci (LdV) are în vedere crearea
unei zone europene de cooperare în domeniul educaţiei şi instruirii.
Programul promovează proiectele transnaţionale în domeniul formării profesionale. Proiectele trebuie
să se bazeze pe cooperarea între diferiţii factori implicaţi în acest domeniu (organisme de instruire,
şcoli profesionale, universităţi, firme, camere de comerţ etc.).
Obiectivele finale sunt de a mări gradul de mobilitate (a celor care parcurg o perioadă de instruire,
a profesorilor şi a mentorilor), de a sprijini activitatea de inovare şi de a îmbunătăţi calitatea instruirii.

Programul Leonardo da Vinci are trei obiective principale:


• dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor, în special ale tinerilor, în procesul de
formare profesională şi instruire la toate nivelurile;
• îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la instruire permanentă şi pe tot parcursul vieţii, în vederea
dezvoltării capacităţii de adaptare;
• promovarea contribuţiei formării profesionale la activitatea de inovare, în vederea creşterii
competitivităţii şi a spiritului antreprenorial. Un accent deosebit se pune pe cooperarea între instituţiile de
formare profesională şi firme (mai ales IMM-uri).
Programul Socrates are următoarele obiective:
• consolidarea sistemului educaţional la toate nivelurile şi facilitarea accesului la
resursele educaţionale în Europa;
• sprijinirea cooperării şi mobilităţii prin educaţie;
• promovarea învăţării limbilor europene;

42
• promovarea egalităţii şanselor în toate sectoarele educaţionale;
• încurajarea activităţii de inovare în educaţie.
Socrates ia în considerare toate tipurile de educaţie, formală şi informală, la toate nivelurile, de la
creşă la universitate şi educaţia adulţilor, care devine din ce în ce mai importantă.

Programul Tineret/Youth
Concepte cheie: descentralizare, mobilitate, iniţiativă, învăţare interculturală,
solidaritate, includere

Programul comunitar TINERET (YOUTH) este programul Uniunii Europene de mobilitate şi


educaţie neconvenţională pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 25 ani.
Acesta promovează mobilitatea, iniţiativa, cooperarea interculturală în domeniul educaţiei şi
solidaritatea tinerilor din Europa.
Implementarea Programului TINERET este descentralizată, scopul fiind de a acţiona cât mai
aproape posibil de beneficiari şi de a adapta la diversitatea sistemelor naţionale şi a situaţiilor din
domeniul tineretului
Programul comunitar TINERET are ca scop contribuţia la realizarea unei “cunoaşteri a
Europei” şi crearea unei arene europene pentru cooperare în elaborarea politicii de tineret, bazată pe
educaţie non-formală. Acesta încurajează conceptul de educaţie permanentă şi dezvoltare de
aptitudini şi capacităţi care promovează cetăţenia activă.
Programul luptă să obţină şi menţină un echilibru între dezvoltarea personală şi activitatea
colectivă în toate sectoarele societăţii

Obiective generale
Programul comunitar TINERET /YOUTH urmăreşte:
♦ Facilitarea integrării tinerilor în societate şi încurajarea spiritului lor de iniţiative
♦ Ajutarea tinerilor de a obţine cunoştinţe, aptitudini şi capacităţi şi recunoaşterea valorii
unei asemenea experienţe
♦ Permiterea tinerilor de a se exprima liber sensului lor de solidaritate în Europa şi în toată
lumea, ca şi sprijinirea luptei împotriva rasismului şi xenofobiei
♦ Promovarea unei mai bune înţelegeri a diversităţii culturii europene comune şi a
moştenirii comune ca şi valorile noastre comune de bază
♦ Ajutarea eliminării tuturor formelor de discriminare şi promovare a calităţii la toate
nivelurile societăţii
♦ Introducerea unui element european în proiectele ce vor avea impact pozitiv asupra muncii
de tineret la nivel local.
♦ Includerea tinerilor cu şanse reduse.

43
Structura globală a Programului TINERET promovează intersectări şi integrări de diferite acţiuni.
Această abordare integrată facilitează o mai bună sinergie între Acţiuni, astfel că exemplele de bună
practică elaborate într-o acţiune să poată fi transferate altora.

Programul comunitar TINERET sprijina

Mobilitatea tinerilor
- mobilitate de grup (schimburi de tineret), mobilitate individuala pentru tineri cu varsta intre 18 – 25
ani (stagii de voluntariat)
Proiectele de initiativa
- in folosul comunitatilor locale (initiativele de grup)
- sprijinind dezvoltarea individuala a tinerilor (investitii in viitor)
Cursurile/stagiile/actiunile de formare si informare
- in sprijinul lucratorilor in domeniul tineretului
- in sprijinul direct al tinerilor
- in folosul autoritatilor locale si/sau nationale interesate in/de activitatea de tineret
Actiunile transversale cu alte programe comunitare
- in folosul lucratorilor in domeniul tineretului
- in folosul autoritatilor locale si/sau nationale interesate in/de activitatea de tineret

Activităţile principale sprijinite de PROGRAMUL TINERET sunt împărţite în cinci acţiuni.

44
ACŢIUNEA 1. TINERET PENTRU EUROPA

Concepte cheie: schimb de tineret, mobilitate, grup gazdă,


grup de trimitere, schimb de idei şi experienţă

Acţiunea 1 favorizează mobilitatea tinerilor, contribuind la descoperirea asemănărilor şi


deosebirilor între diferite culturi, combate prejudecăţile şi stereotipurile.

Ce este un schimb de tineret ?

Un schimb de tineret este rezultatul unui parteneriat între grupuri de tineri, din două sau mai multe ţări ;
tinerii se pot întâlni pentru a realiza schimburi de idei, de experienţă, pentru a învăţa în acelaşi timp,
fiecare, despre cultura şi ţara partenerilor, stabilind astfel un prim contact, colectiv, cu realitatea
europeană.

Un schimb de tineret poate aborda diferite teme de interes pentru tineri :


♦ anti-rasism
♦ lupta împotriva abuzului de droguri
♦ arta şi cultura
♦ mediul
♦ tehnologia informaţiei
♦ patrimoniul local etc.

Metode de lucru folosite pot fi:


♦ munca in grup
♦ vizite de lucru
♦ jocuri de rol
♦ activitati practice
♦ jocuri de simulare
♦ activitati sportive etc

Fiecare schimb implică un grup gazdă şi unul/mai multe grupuri de trimitere.


Primul pas în realizarea unui schimb este alcătuirea unui grup care va discuta teme proiectului şi
va decide modul de abordare a acestuia. Al doilea pas este găsirea partenerului(lor) pentru realizarea
proiectului

45
EXERCIŢIU
Sunteţi un grup de cinci tineri care doriţi să iniţiaţi un schim de tineret cu un partener din
Uniunea Europenă. Realizaţi o scurtă descriere a unui proiect pe care doriţi să-l realizaţi în cadrul
schimbului, în conformitate cu obiectivele şi metodele de lucru specifice programului Tineret.

ACŢIUNEA 2 – SERVICIUL EUROPEAN DE VOLUNTARIAT (SEV)

Concepte cheie: mobilitate, dezvoltarea comunitară, dezvoltare/implicare personală, schim de


experienţă
Actiunea 2 sprijina mobilitatea individuală a tinerilor prin stagii de voluntariat, implicandu-i
direct in activitati utile societatii.
Astfel Serviciul European de Voluntariat este o oportunitate oferita tinerilor intre 18 si 25 de
ani de a lucra in folosul comunitatii locale dintr-o alta tara decat tara de origine, in diferite domenii de
activitate, cum ar fi social, cultural, mediu, patrimoniu, sport si recreere.

Principiile fundamentale ale SEV :


• Sa ofere tinerilor posibilitatea dezvoltarii si valorificarii abilitatilor personale si o
experienta noua de cunoastere interculturala
• Sa sustina dezvoltarea comunitatilor locale
• Sa incurajeze initierea de noi parteneriate si schimbul de experienta

EXERCIŢIU:
Avînd în vedere că SEV propagă şi implică la nivelul tinerilor mobilitatea, experienţa
personală şi interculturalitatea, arătaţi din punctul de vedere al provenientelor sociale care sunt
grupurile de tineri care beneficiază în mod direct în urma efectuării unui stagiu de voluntariat.

În SEV exista trei parteneri:


♦voluntarul
♦organizatia de trimitere/sending
♦organizatia gazda/hosting

EXERCIŢIU:
Formaţi trei grupuri de lucru de cîte 5 elevi, în care simulaţi proiecte de trimitere de
voluntari, proiecte de găzduire de voluntari . Simulaţi căutarea de parteneri şi găsirea de voluntari
conform criteriilor relevate de conceptele cheie.

46
Proiectele urmează o anumita tematică, in funcţie de aceasta pe domenii de activitate, fiind
posibilă structurarea proiectelor, găsirea de parteneri şi de voluntari şi depunerea aplicaţiei ca instrument
folosit completându-se o cerere de finanţare.
Există mai multe teme conexe care dau posibilitatea derulării de stagii de voluntariat în sensul
dezvoltării comunitare, accentul cazând mai ales pe dezvoltarea personală.
Temele abordate pot fi:
♦ anti-rasism
♦ lupta împotriva abuzului de droguri
♦ arta şi cultura
♦ mediul
♦ tehnologia informaţiei
♦ patrimoniul local etc.
♦ Media/publicitate
♦ Excludere socială
♦ Şanse egale

EXERCITIU :
Imaginaţi scrierea unui proiect de voluntariat pentru societatea românească. Alegeţi o tem şi justificaţi
importanţa acesteia pentru desfăşurarea stagiului având în vedere şi impactul dezvoltării personale a
voluntarului.

ACTIUNEA 3 – INITIATIVE ALE TINERILOR

Concepte-cheie: iniţiativă, creativitate, participare activă, spirit antreprenorial

Prin Acţiunea 3, programul TINERET sprijină iniţiativa, creativitatea si participarea activa a


tinerilor.
Aceasta acţiune oferă tinerilor şansa de a-si materializa propriile idei in iniţiative; astfel, ei se pot
implica direct si activ in planificarea si realizarea proiectelor in sprijinul comunităţii locale.

EXERCIŢIU:
Este necesară această acţiune ca suport asigurat tinerilor? Influenţează activismul civic?

Exista trei tipuri de proiecte


Initiative de grup
Proiecte in retea
Investitii pentru viitor

47
INITIATIVE DE GRUP

O initiativa de grup este un proiect elaborat, pus in practica si condus de catre un grup de tineri cu
varsta cuprinsa intre 15 si 25 ani.

PROIECTE IN RETEA

Dupa finalizarea unui proiect de initiative de grup, grupul poate continua proiectul cu parteneri
din alte tari participante in program (minimum un partener dintr-o tara membra a Uniunii
Europene).Proiectul se poate derula in orice tara participanta la program.

Investitii pentru Viitor

Investitiile pentru Viitor se adreseaza tinerilor care au incheiat un proiect in cadrul Serviciului
European de Voluntariat (SEV) si au domiciliul stabil intr-una din tarile programului.
Scopul Investitiilor pentru Viitor este de a da tinerilor voluntari posibilitatea de a impartasi,
comunitatii locale si altor tineri, experienta acumulata in timpul unui SEV.
Aceasta actiune permite sustinerea proiectelor de dezvoltare profesionala si personala a
voluntarilor.

Criteriile generale ale unui proiect de Iniţiative sunt

• Un proiect trebuie sa fie creat, realizat si condus de un grup de minimum 4 tineri.


• Durata unui proiect pote fi cuprinsa intre 3 luni si 1 an.
• Proiectul trebuie sa se desfasoare in cadrul comunitatii locale si trebuie sa raspunda nevoilor si
intereselor comunitatii.
• Proiectul trebuie sa ajute tinerii in dobandirea si dezvoltarea unor aptitudini sociale, personale si
profesionale.
• Proiectul trebuie sa prezinte potential pentru crearea unei retele si stabilirea de parteneriate cu
alte grupuri similare in Europa.

Acţiunea 3 – Iniţiative de grup are trei priorităţi:

Prioritatea 1: Proiecte create si conduse de tineri cu posibilitati reduse in beneficiul comunitatii locale
unde proiectul are loc.

Prioritatea 2: Proiecte derulate de tineri in folosul tinerilor cu posibilitati reduse

48
Prioritatea 3: Initiativele grupurilor de tineri de ale caror rezultate vor beneficia in special membrii
grupului care conduce proiectul.

Acţiunea 3 – Investiţii de viitor are două priorităţi:

Prioritatea 1: Proiecte in beneficiul altor tineri sau al comunitatii locale.

Prioritatea 2: Proiecte pentru dezvoltare personala.

APLICAŢIE:
• Simulaţi trimiterea spre finanţare a unui proiect care să răspundă nevoilor şi intereselor
comunităţii locale conform obiectivelor Programului.

• Pornind de la exerciţiu anterior simulaţi iniţierea unui proiect în reţea cu un partener din
ţările membre ale Uniunii Europene.

ACŢIUNEA 4 – ACTIUNI COMUNE

Actiunile Comune au drept scop promovarea unei “Europe a cunoaşterii” prin intermediul unor
teme care, prin natura lor, nu pot fi limitate la un singur domeniu. Programele Comunităţii Europene în
domeniul educaţiei (SOCRATES), al pregătirii profesionale (LEONARDO DA VINCI) şi al educaţiei non-
formale a tineretului (TINERET) sunt instrumente complementare, menite să creeze condiţii de nivel
european pentru ca cei interesaţi, indiferent de vârstă, să poată învăţa, acumula experienţă şi cunoştinţe si
dobândi aptitudini care le sunt necesare pentru a trăi, munci şi participa activ în societate.

Acţiunile Comune sunt incluse în toate cele trei programe şi sprijină iniţiative care merg dincolo
de domeniul acoperit de fiecare dintre programe.

ACŢIUNEA 5 – MĂSURI DE SPRIJIN

Măsurile de sprijin îşi propun să ajute pe toţi cei care sînt implicaţi în activităţile de tineret sau
interesaţi de problemele tinerilor să conceapă şi să deruleze proiecte în cadrul Programului TINERET

49
În cadrul Acţiunii 5 pot fi finanţate proiecte care au ca scop:

• să susţină dezvoltarea celor trei acţiuni principale - Tineret pentru Europa, Serviciul European de
Voluntariat şi Iniţiative de Tineret
• să contribuie atât la realizarea obiectivelor Programului TINERET, cât şi la afirmarea şi dezvoltarea
unei politici europene în domeniul tineretului

În cadrul Acţiunii 5 sînt 9 activităţi:

1. Job shadowing (Formare prin experienţă practică) – Lucrători/lideri de tineret pot realiza
schimburi de experienţă cu structuri similare din ţările participante la program pentru a-şi dezvolta
capacitatea de organizare a proiectelor transnaţionale.

2. Vizita de fezabilitate – permite partenerilor să se întâlnească pentru a discuta despre o idee


comună de proiect şi pentru pregătirea cererii de finanţare.

3. Seminarii de căutare de parteneri – oferă sprijin pentru structurile asociative de tineret în


vederea găsirii de parteneri pentru proiecte sau a îmbunătăţirii experienţei în ceea ce priveşte
acţiunile Programului TINERET.

4. Vizite de studiu – are ca scop stabilirea de relaţii între lucrători în domeniul tineretului, în vederea
iniţierii în viitor a unor proiecte în cadrul Programului TINERET.

5. Seminarii – activităţi care permit abordarea tematicii legate de obiectivele Programului TINERET
şi ale activităţii în domeniul tineretului în general.

6. Stagii de formare – activităţi menite să dezvolte aptitudini manageriale de proiect, interculturale


şi de comunicare, capacitate de a lucra cu tinerii aflaţi în situaţii de risc sau de a realiza proiecte
care necesită cunoaşterea de tehnici media moderne.

7. Informare pentru tineret – activităţi de producere de materiale şi găsire de noi căi de comunicare
pentru difuzarea informaţiilor referitoare la obiectivele şi priorităţile programului TINERET.

8. Parteneriate transnaţionale şi reţele de tineret – activităţi de realizarea a noi reţele de tineret în


cadrul Programului TINERET

9. Sprijin pentru calitate şi inovare – aceasta activitate are ca obiectiv includerea tinerilor cu şanse
reduse în Programul TINERET, prin proiecte organizate la la nivel naţional, regional sau local.

50
COOPERAREA CU ŢĂRILE TERŢE

Aspecte generale
Programul TINERET oferă diferite posibilităţi pentru cooperarea cu ţările terţe. Proiectele
din cadrul Acţiunilor 1, 2 şi 5 trebuie sa implice sau să se deruleze in ţări terţe. Actiunile 3 si 4 nu
sunt eligibile pentru finanţare în cooperarea cu ţări terţe.
Ţările din diferite părţi ale lumii (ţări terţe) care pot participa în Acţiunile 1, 2 şi 5 ale
Programului TINERET sînt împărţite in regiuni prioritare: Regiunea prioritară 1 (Estul Europei si
Caucaz şi statele din Sud Estul Europei SEE) şi regiunea prioritatră 2 (America Latină).
• Orice proiect cu ţările terţe trebuie să implice una sau mai multe ţări membre ale Uniunii
Europene, în funcţie de tipul acţiunii.
• Proiectul trebuie să implice ţări terţe numai din aceeaşi regiune.
• Numărul ţărilor în pre-aderare sau al ţărilor EFTA/EEA implicate în proiect nu trebuie să
depăşească numărul ţărilor membre.
• Activităţile pot avea loc în oricare dintre ţările implicate în proiect.

Ţările în pre-aderare pot realiza proiecte numai cu ţările terţe învecinate în funcţie de regiunile
prioritare.

România poate participa în proiecte multilaterale cu ţările terţe din Estul Europei si Caucaz
(Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova, Rusia, Ukraina) sau SEE (Albania, Bosnia şi
Herzegovina, Croatia, Fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei – FYROM, Serbia şi Muntenegru)
şi nu împreună cu tarile din America Latină sau ţările partenere mediteraneene.Cipru şi Malta sînt
considerate în acelaşi timp ca fiind ţări in curs de aderare precum şi ţări mediteraneene partnere. În
consecinţă, acestea pot participa ca ţări terţe în proiecte care implica tari membre UE sau alte tari
mediteraneene, insa nu pot participa la proiecte împreună cu alte ţări terţe.

BIBLIOGRAFIE:

www.ansitromania.ro
http://europa.eu.int/comm/youth
www.leonardo.ro
www.socrates.ro
www.euro-info.ccir.ro

51
52
EUROPA CA PUTERE MONDIALĂ
Cuvinte cheie
modelul democratic greco-roman
creştinism
În întreaga perioadă modernă , Europa a fost adevăratul centru al lumii . Ea a reprezentat
continentul care s-a aflat permanent la cârma procesului de dezvoltare , care a lansat principalele
curente ,a inaugurat modelul democratic de conducere , a inventat parlamentarismul , a fost la
originea mai tuturor achiziţiilor importante ale ultimelor secole . Veacul al douăzecilea a fost
martorul unui proces de decădere a Europei de la poziţia de lider mondial , de continent pe care
se aflau principalele puteri ale lumii, de adevărat centru al unor im perii coloniale ce depăşeau
cu mult întinderea şi graniţele sale . Şi până în acest secol puterile europene se înfruntaseră
între ele . Numai că niciodată până acum pe alte continente nu fiinţau puteri în stare să se
apropie de puterile Europei , fără a mai vorbi de posibilitatea de a le concura . În secolul XX s-a
schimbat tocmai acest context : Europa nu mai deţinea poziţia de adevăratul şi sigurul centru al
politicii mondiale. „ Primul război mondial , de fapt , ultimul război european , purtat de puteri
europene de însemnare mondială „ a slăbit considerabil forţa continentului a doua configuraţie
mondială a „ desăvârşit sinuciderea istorică a Europei . În perioada războiului rece care a urmat ,
Europa a constituit miza centrală … Din subiect al întrecerii globale , Europa a devenit acum
obiectul acesteia „ .
Divizarea Europei a fost simbolizată de divizarea uneia dintre cele mai puternice ţări ale
continentului - Germania . Această ţară simboliza oarecum sfârşirea continentului . În partea de
vest a ţării staţionau trupe americane , în timp ce în zona estică - trupe sovietice.
Sfârşitul divizării Germaniei reprezintă „ cea mai însemnată schimbare , geopolitică produsă
de sfârşitul războiului rece”.
Prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice , a unui imperiu construit cu metodă timp de 300 ani ,a
reprezentat un eveniment geopolitic mult mai bogat în semnificaţii. Europa este vorba despre
sfârşitul unei ere de divizare , despre inaugurarea unei noi perioade geopolitice , a unui proces
de autoafirmare , de căutare febrilă a unei noi căi de dezvoltare.
APLICAŢIE
Grupaţi în trei echipe, fiecare echipă va avea ca temă „Studiul cazului Europa”
Cazul Europa va fi analizat pe trei direcţii :
1. EUROPA - adevăratul centru al lumii în perioada modernă
a) Europa a lansat principalele curente :
Enumeraţi şi analizaţi două dintre aceştia
b) Europa a inaugurat modelul democratic de conducere
Argumentaţi şi descrieţi
2. SECOLUL XX – martorul procesului de decădere a Europei
a) ultimul război european - primul război
<mondial > a slăbit considerabil forţa Europei
Argumentaţi , analizaţi , descrieţi
3.ÎNCHEIEREA RĂZBOIULUI RECE – eveniment semnificativ pentru Europa
Prăbuşirea URSS – sfârşitul unei ore de divizare pentru Europa
Argumentaţi , analizaţi , descrieţi.

Expunerea concluziilor fiecărei echipe se realizează cu metode alese de fiecare echipă


(flipchat , colaje expuse pe pereţii clasei etc. ).

53
54
EDUCATIA PENTRU DEZVOLTARE

Concepte cheie
Probleme globale
Globalizare
Identitate naţională

Despre problemele globale am discutat şi în clasa aIX-a, am parcurs o serie de informaţii esenţiale
privitoare la acestea, aţi aflat despre documente şi instituţii care se ocupă de problemele globale.
Calea către dezvoltare implică înţelegerea următoarelor probleme care constituie teme pentru activităţile
noastre:
-relaţiile Nord-Sud şi dezechilibrul care le caracterizează;
-interdependenţa între popoarele şi ţările din Nord şi din Sud;
-modelele de dezvoltare şi consecinţele lor;
-relaţiile economice ca factor dedezvoltare a rasismului şi xenofobiei;
-solidaritatea, egalitatea, istoria lumii.

Centrul Nord-Sud ce funcţionează pe sub egida Consiliul Europei, a luat naştere la Lisabona . Astfel, din
1998 relaţiile C.E. cu restul lumii s-au întărit datorită campaniei publice europene privind interdependenţa
şi solidaritatea N-S.Este un organism ale cărui principale obiective sunt de a disemina în marele public
legăturile Europei cu ţările din Sud, de a pregăti cetăţenii pentru acceptarea relaţiilor N-S, să fortifice
aceste relaţii, în spiritul nobilelor principii ale drepturilor umane; să constituie baza lansării iniţiativelor de
cooperare pentru dezvoltarea durabilă , să facă educaţie pentru interdependenţă şi
solidaritate mondială, să întărească cooperarea dintre ONG-urile din S şi N, să iniţieze dialoguri între N şi
S.
Centrul are un sistem de reguli proprii şi se fundamentează pe cogestiunea parlamentarilor, guvernelor,
ONG-urilor, puterilor locale şi regionale. Se ocupă de elaborarea de programe, în special educative
referitoare la probleme precum: interdependenţa mondială combaterea sărăciei, cetăţenia mondială,
alimentaţia, dezvoltarea solidarităţii, dezvoltarea identităţii şi diversităţii culturale, etc. De asemenea,
caută soluţii problemelor cu care se confruntă societăţile (minorităţi,protecţia mediului, clonarea umană,
SIDA, drogurile, crima, etc.).

APLICAŢIE
1.Se împart participanţii în 4 echipe; ei pot juca singuri dacă grupul e mic
2. Repartizaţi discurile colorate între grupe; puneţi-le într-o şapcă şi cereţi unei persoane din fiecare grup
să extragă câte un disc, pentru ca respectiva culoare atribuită fiecărei echipe să fie atribuită la întâmplare.
3. Împărţiţi macaroanele. Daţi echipei galbene 7 macaroane şi celorlalte 3 echipe câte 21 de macaroane
fiecăreia (această distribuire, corespunde, în mare, repartizării resurselor între ţările din N şi din S).
4. Cereţi unuia dintre membrii fiecărei echipe să arunce un zar pentru a determina echipa care va începe să
joace.
5.Citiţi regulile jocului.
6.Verificaţi ca fiecare săştie ce trebuie să facă, apoi începeţi jocul

55
Regulile jocului:
Explicaţie: există jocuri în care regulile nu sunt aceleaşi pentru toţi; e şi cazul acestui joc: avantajele şi
dezavantajele pe drumul dezvoltării nu sunt aceleaşi pentru toate echipele. Aceasta ar putea părea nedrept
dar, în acest fel, reproducem realitatea cât mai fidel posibil. Hazardul determină cine joacă şi cu ce
culoare. În relitate aceasta nu e datorată hazardului ci factorilor istorici, geografici, economici sau
culturali care decid obstacolele şi posibilităţile fiecărei ţări şi popor pe drumul dezvoltării.
1.Acest joc se joacă întocmai ca un joc de socitate obişnuit, pe o tablă de joc.
2. Cereţi echipelor să arunce un zar fiecare, la rândul lor, apoi să avanseze pe grilă atâtea casete cât arată
numărul de pe zar.
3. Dacă nimeriţi într-o căsuţăde acţiune, luaţi carta de acţiune corespondentă şi urmaţi instrucţiunile care
figurează acolo.
4. Explicaţi că instrucţiunile scrise cu caractere normale sunt pentru echipa galbenă, iar instrucţiunile scrie
cu caractere italice sunt pentru celelalte echipe/culori.
5.Prima dată când o echipă nimereşte într-o căsuţă de acţiune, cereţi-i să citească instrucţiunile ce
figurează pe cartă. Ajunse pe aceeaşi casetă, celelate echipe nu vor citi decât instrucţiunile pe care le
primesc.
6.Spuneţi echipelor că trebuie să urmeze instrucţiunile date şi să se deplaseze şi/sau să plătescă cum le este
cerut.
7. Dacă o echipă nu mai are macaroane petru că ea le-a cheltuit pe toate, ea trebuie să se împrumute la
echipa cea mai bogată şi să înapoieze împrumutul cât mai repede posibil.
8.Regulile jocului nu pot fi modificatefară acordul celorlalte echipe sau, cel puţin o instrucţiune precisă
puna din cărţile de acţiune.

CĂRŢI DE ACŢIUNE

CASETA 3: “COLONIZATORII ŞI COLONIZAŢII”


În trecut (şi poate şi astăzi, dar altfel), ţara voastră a
colonizat alte ţări ceea ce i-a permis să-şi procure
bogăţii şi materii prime. În consecinţă, avansaţi cu o
căsuţă şi luaţi câte o macaroană de la fiecare echipă

În trecut (şi poate şi astăzi, dar altfel), ţara voastră a


fost colonizată de altele care v-au luat bogăţiile şi
materiile prime. În consecinţă, ţara voastră mai are
mult drum de parcurs pâna la obiectivul dezvoltării, şi
trebuie să daţi o macaroană echipei galbene.

CASETA 7: “SĂNĂTATEA ŞI DEZVOLTAREA”


Aţi atins un stadiu de dezvoltare care vă permite să
beneficiaţi de un bun nivel în materie de prestaţii
sanitare, de o mortalitate infantilă scăzută, de epidemii
puţine,medie de viaţă bună, etc.. În consecinţă, trebuie
să avansaţi cu o căsuţă.

56
Nivelul vostru de prestaţii sanitare e scăzut, chiar nul.
Holera, SIDA şi alte bolica şi o mare mortalitate
infantilă şi o slabă speranţă de viaţă, înglobează cea
mai mare parte a populaţiei voastre, reprezentând tot
atâtea obstacole care vă ţin departe de obiectivul
dezvoltării. Vă retrageţi cu două casete.

CASETA 10: “EXPLOZIE DEMOGRAFICĂ”


Aţi reuşit să controlaţi rata natalităţii iar nivelul
creşterii populaţiei este stabil..Beneficiaţi de un nivel
ridicat de viaţă . În consecinţă, trebuie să avansaţi cu
două căsuţe.

Rata creşterii populaţiei este ridicată, în tip ce


creşterea economică e slabă. E din ce în ce mai greu
să satisfaceţi nevoile fundamentale ale populaţiei. Vă
retrageţi două căsuţe,îndepărtându-vă de obiectivul
de dezvoltare.

CASETA 12: “RĂZBOI ŞI VIOLENŢĂ”


Posedaţi o puternică industri de armament. Vânzările
crescute de arme către alte ţări contribuie la bogăţia
ţării. Celelalte echipe trebuie să vă des trei
macaroane iar voi avansaţi cu o căsuţă.

Tensiunile sociale interne, violarea drepturilor omului


şi represiunea care merge mână în mână cu această
situaţie conduc adesea la revolte, războaie civile,
conflicte cu ţările vecine, etc. În consecinţă, un număr
important de persoane şi-au căutat refugiul în alte
ţări. Din cauza acestei situaţii de insecuritate, trebuie
să întreţineţi o armată numeroasăşi să finanţaţi un
important buget militar. Daţi două macaroane echipe
galbene şi staţi două ture.

CASETA 16: “REVOLUŢIA URBANĂ”


Marile dumneavoastră oraşe au devenir centre
industriale şi financiare de primă importanţă. Relizaţi
mari profituri graţie speculaţiilor imobiliare şi
financiare. Avansaţi trei căsuţe.

Sărăcirea localităţilor rurale a constrâns numeroşi


fermieri să plecela oraşe, fenomen ce a condus la
crearea marilor zone mizere în suburbii, de unde
dificultăţi crescute Datorită lipsei de oportunităţi în

57
materie de slujbe, vă pierdeţi cei mai buni muncitori şi
oameni de ştiinţă care emigrează către ţările în care
condiţiile de muncă,remunerare şi de viaţă sunt mai
bunei. Vă retrageţi cu două casete.

CASETA 18: “BĂRBAŢII,FEMEILE ŞI FOAMEA”


Ameliorările în materie de producţie şi conservare a
alimentelor vă pun la adăpost de griji. Cu toate că
coloranţii şi conservanţii utilizaţi în producţia
alimentară vă sunt încă necunoscuţi, nu vă lipseşte
hrana. Puteţi să avansaţi o căsuţă dar fiindcă trebuie
să faceţi faţă problemelor de surplus de produse, din
care multe trebuie distruse, pentru a nu ruina piaţa,
rămâneţi în aceeaşi căsuţă.

Seceta, deşertizarea, exploatarea abuzivă a solului,


proasta folosire a tehnicilor moderne în agricultură şi
faptulcă trebuie să vindeţi partea cea mai importantă
din producţia voastră pentru a plăti datoriile ţării
agravează penuria alimentară şi foameteai. Trebuie
să staţi un tur.

CASETA 21: “ECONOMIA SUBTERANĂ ŞI


ŞOMAJUL ASCUNS”
Automatizarea şi restructurarea industriei cresc
şomajul. Trebuie să alocaţi resurse pentru a
subvenţiona şomajul. De aceea trebuie să vă retrageţi
cu o căsuţă, dar fiincă beneficiile voasre comerciale
sunt bune, rămâneţi în aceeaşi căsuţă.

Absenţa, îmbătrânirea sau distrugerea potenţialului


vostru industrial şi criza producţiei agricole conduc la
creşterea şomajului şi la o economie subterană.
Retrageţi-vă cu două căsuţe.

CASETA 24: “EDUCAŢIA PENTRU


DEZVOLTARE”
O mare parte a populaţiei are acces la educaţia
licealăşi superioară, ceea ce favorizează dezvoltarea.
Profitaţi de asemenea şi de locurile oferite de licee
elevilor străini care vă aduc destui bani. Ei vin la voi
din cauza lipsei de oportunităţi din ţările lor şi adesea
nu mai pleacă înapoi, aducându-şi aportul în economia
voastră. Avansaţi o căsuţă şi cereţi câte o
macaroană fiecărei echipe.

58
Din cauza analfabetismului şi a lipsei de educaţie
liceală şi superioară a unei largi majorităţi a
populaţiei, vă retrageţi cu două casete.

CASETA 27: “O GAURĂ ÎN ATMOSFRĂ”


Industria voastră aduce daune mediului. De exemplu,
: extracţia de materii prime, poluarea creată prin
tratarea şi depozitarea deşeurilor. În concluzie, sratul
de ozon se diminuează şi asistăm la schimbări
climatice şi la alte catastrofe, consecinţă a dezvoltării.
Voi doriţi să vă protejaţi mediul şi estimaţi că totuşi
costurile de extracţie a materiilor prime sunt prea
ridicate sau că procesul este prea poluant. Decideţi
deci să vă transferaţi industriile cle mai dăunătoare în
ţările cele mai sărace ale căror resurse natuarale le
exploataţi. Avansaţi două căsuţe.

Suferiţi catastrofe naturale care rzultă din


distrugerea mediului. Secetele devin din ce în ce mai
frecvente ş i lungi. Industriile poluante sunt implantate
în ţările voastre şi resursele naturale sunt exportate
către alte ţări. Vă retrageţi cu două căsuţe din
procesul de dezvoltare.

CASETA 30: “REVOLUŢIA TEHNOLOGICĂ”


Revoluţia tehnologică vă oferă noi posibişllităţoi de
dezvoltare. Între altele, piaţa de exportare de noi
tehnologii este foarte rentabilă. Celelalte echipe
trebuie să vădea douămacaroane iar voi avansaţi cu o
căsuţă.
. Avansaţi două căsuţe.

Revoluţia tehnologică vă depăşeşte. Vă retrageţi cu


trei căsuţe, în afară dacă nu doriţi să cumpăraţi
câteva noi tehnologii de la echipa galbenă: vă vor
costa trei macaroane pentru fiecare nouă tehnologie.

CASETA 34: “SFÂRŞITUL UNEI IDEOLOGII”


Felicitări, piaţa liberă a triumfat peste toate celelalte
ideologii. E sfârşitul Istoriei. Nu mai există nici un
obstacol către dezvoltarea dv.completă. Celelalte
echipe trebuie să vădea douămacaroane iar voi
avansaţi cu o căsuţă. Avansaţi două căsuţe.

59
Nu aveţi alternativă. Piaţa liberă îşi impune regulile
şi legile sale.Excluziunea socială şi marginalizarea
conduc la expansiunea fundamentalismului şi a
mişcărilorradicale. Agitaţia socială este reprimată.
Pentru căaceasta sperie pe investitorii străini, staţi un
tur.

CASETA 37: “LA FINAL, E ÎNTOTDEAUNA


F.M.I.”
F.M.I. susţine politica voastră economică şi pe cea de
investiţii şi de cumpărare a intreprinderilor şi
serviciilor publice în ţările sărace, ca o contribuţie la
“dezvoltarea” lor. Aceste măsuri vă aduc beneficii şi
profituri substanţiale. Fiecare din celelalte echipe
vădau câte două macaroane, ca rambursare a
investiţiilor voastre. Avansaţi cu două căsuţe.

F.M.I. vă impune o politică economiă de ajustare


structurală În consecinţă, trebuie să văvindeţi
intreprinderile şi serviciile publice. Şomajul creşte şi
largi pături ale populaţiei se găsesc sub pragul
sărăciei Trebuie să plătiţi douămacaroane echipe
galbene ca datorie externă. Retrageţi-vă cu un
douăcăsuţe.

CASETA 40: “AJUTORUL


INTERNAŢIONALPENTRU DEZVOLTARE.”
Trebuie să împărţiţi echitabil cele 1% din macaroanele
voastre între celelalte echipe ( dacă trebuie să tăiaţi
anumite macaroane, faceţi-o!). Vă alăturaţi
organismelor de ajutor internaţional pentru dezvoltare
spre a discuta situaţia globală şi avansaţi cu o căsuţă.

Primiţi câteva macaroane de la echipa galbenă ca


împrumut pentru profitul dezvoltării voastre. În
acelaşi timp, trebuie să acceptaţi să cheltuiţi
împrumutul pentru” bunuri şi
echipamente”cumpărate. Puteţi vansa cu o căsuţă
dar,fiindcă trebuie să returnaţi echipei galbene două
macaroane în contuldatoriei reeşalonate, rămâneţi pe
loc. Şi nu uitaţi să plătiţi datoria de duouă macaroane.

60
CASETA 42: “O CULTURĂ GLOBALĂ DE
COMUNICAŢIE.”
Revoluţia în materie de comunicaţii şi dezvoltare a
industriei audiovizualului permite valorilor voastre
culturale să se răspândească în toată lumea. În acelaşi
timp, acţiunile voastre la bursă cresc de o maniră
astronomică. Avansaţi cu două căsuţe şi primiţi câte
o macaroană de la fiecare echipă în schimbul
produselor voastre culturale şi a serviciilor de
informare.

Revoluţia culturală înseamnă că valorile şi cultura


occidentală se răspânesc în lumea întreagă. Inevitabil,
se va pierde câte ceva din identitatea fiecăruia.
Rămâneţi pe loc.

CASETA 44: “NOI MIGRAŢII, NOI SEGREGĂRI.”


Imigraţia în creştere apopulaţiilor sărace din ţările
Sudului în căutare de condiţii mai bune de viaţă, vă
constrâng să alocaţi resurse suplementare pentru
imigranţii care sosesc în ţara voastră Dacă doriţi să
avansaţi cu o căsuţă, trebuie să daţi câte o
macaroană fiecărei echipe, ca “ajutor”.

Emigraţia crescută în direcţia ţărilor bogate din Nord


se traduce print-un “exod de creiere”, adic[
persoanele cele mai competente ;i mai titrate.
Retrageţi-vă cu trei căsuţe.

CASETA 46: “DESPĂDURIREA ŞI EPUIZAREA


FINANŢELOR”
Nivelul vostru de consum ridicat vă obligă să
exploataţi noi resurse în alte regiuni ale planetei.
Aceasta duce la dispariţia marilor păduri, dar şi specii
de plante şi animale. Dacă jucaţi în interesul tuturor
echipelor, şi nu numai în al vostru, trebuie să vă
retrageţi cu o căsuţă, să împărţiţi banii cu
ceilalţi,să vă corectaţi greşelile din trecut şi să
schimbaţi regulile jocului. Dar pentru că o asemenea
atitudine nu e ,în general, luată într-o lume în
competiţie, şi pentru că mai aveţi destul timp în faţă şi
ocazii, avansaţi cu o căsuţă.

61
Resursele voastre naturale sunt exploatate şi nu
obţineţi nici un beneficiu pentru dezvoltare.
Deşertificarea creşte, clima se schimbă, foametea se
agravează. Faceţi tot ce puteţi pentru a vă proteja
mediul dar, pe plan internaţional, politica dv. În
materie este criticată. Retrageţi-vă cu o căsuţă şi daţi
o macaroană echipei galbene.

CASETA 49: “O NOUĂ ORDINE...AL CĂREI ŞEF


SUNTEŢI”
Puteţi acum să schimbaţi regulile jocului, după cum
vă place, ca să văatingeţi obiectivul cât mai repede
posibil. Dacă un jucător sau o echipă protestează sau
vrea să se interpună în această nouă ordine,el/ea va
trebui să vă dea toate macaroanele. Avansaţi cu două
căsuţe.

Sunteţi tentat să vă adaptaţila această nouă ordine şi


nu încercaţi să rezistaţi. Cu puţină şansă, această
nouă ordine nu vă va ţine prea mult timp daparte de
obiectivul vostru de dezvoltare.
Ca măsură de precauţie, staţi un tur.

CASETA 52: “MOARTEA”


Riscul unei grave recesiuni economice este o
ameninţare serioasă la modelul vostru de dezvoltare.
Dacă nu vreţi să reîncepeţi jocul de la zero, singurul
lucru de făcut este să stoarceţi ultima picătură de
lacelelalte echipe şi să luaţi două macaroane de la
fiecare în contul datoriei lor. Şi, pentru ca nimeni
să nu spună că aveţi toate avantajele, vă retrageţi
cu o căsuţă.

Căderea preţurilormateriilor prime şi creşterea ratei


dobânzilor datoriei externe provoacă o grvă recesiune
economică. Vă întoarceţi cu 10 ani în urmă sau, în
contextul acestui joc, luaţi de la capăt drumul către
dezvoltare.

Această activitate a fost adaptată după “En busca del desarrollo”-Centre Europeen de la Jeunesse.

62
BIBLIOGRAFIE

63