Sunteți pe pagina 1din 120

Educa]ie pentru

cet\]enie democratic\

clasa a XI-a

Realizarea acestui material a fost coordonat` de Direc]ia General` pentru Activit`]i Extra[colare
din cadrul Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii. Mul]umim pentru colaborare urm`toarelor institu]ii:
UNICEF – România, Asocia]ia Na]ional` pentru Educa]ie din România, UNHCR – România, Funda]ia CODECS for Leadership,
Asocia]ia Român` pentru Oratorie, Dezbateri [i Retoric`, Asocia]ia ArtEd, Liga de Ap`rare a Drepturilor Omului,
Salva]i Copiii – România, ßcoala Interna]ional` Mark Twain, Confedera]ia Sindicatelor Democratice din România,
Agen]ia EUROTIN, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnocultural`, Funda]ia AMOBA.
Programul Na]ional de Educa]ie pentru Cet`]enie Democratic` este coordonat de: Ioan Leon Naro[i,
Rodica Diana Cherciu [i C`t`lina Chendea, având urm`torul colectiv de colaboratori:
Dumitru Dumitru; Paula Mihai; Amelia Baciu; Magdalina Ioachim; Maria Dragomirescu; Alin
P`unescu; Radu Chiv`rean; Radu Vasilescu; Dorel Efrim; Adrian B`ran; Daniela C`lug`ru; Mihai
Ungureanu; Adrian P`duraru; Ciprian Cobzariu; Delia Chiv`rean; Elena Dobrin; Ana Maria Pârvu;
Adela Marin; Simona Mazilu; Mariana Fotescu; Marian Banu; Mariana Bândea; Marian Sta[; Mihaela
Achim; Eugen Gherga; Darius Borovic; Kingo Bereczki; Dorina Chiri]escu; Angela Te[ileanu; Maria
Kovacs; Simona Velea; R`zvan Marin; Roxana Ciutacu; Constantin Sâmbeteanu; Victori]a Ionescu;
Marta Scridon.
Echipa de coordonare [i colaboratorii au elaborat ghidurile metodologice destinate profesorilor [i
materialele destinate elevilor (manuale [i CD) pentru clasele I – a II-a, a V-a, a IX-a, a XI-a [i pentru palatele [i
cluburile copiilor, fiind în preg`tire cele pentru clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, a X-a, a XII-a.

„ 2
CUPRINS
CAPITOLUL I
Imaginea de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 4 – 10
I.1. Imaginea de sine [i stima de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 5 – 7
I.2. Valorizarea personal` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 8 – 10

CAPITOLUL II
Preg`tirea pentru via]a de familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 11 – 16

CAPITOLUL III
Managementul schimb`rii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 17 – 29
III.1. Managementul conflictului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 18 – 23
III.1.1. Strategii de abordare a conflictului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 18 – 21
III.1.2. Medierea conflictelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 22 – 23
III.2. Norme sociale; cadru formal [i informal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 23 – 26
III.3. Conformism/nonconformism; Normalitate/devian]` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 27 – 29

CAPITOLUL IV
Cet`]enie, drepturi [i obliga]ii comunitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 30 – 40
IV.1. Drepturi cet`]ene[ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 31 – 33
IV.2. Cet`]eanul responsabil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 33 – 36
IV.3. Proiecte în beneficiul comunit`]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 37 – 40

CAPITOLUL V
Leadership – arta de a conduce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 41 – 52
V.1. Ce face un manager? Dar un lider? Defini]ii. Caracteristici. Etimologii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 42 – 45
V.2. „Contractul democratic” între lideri [i aderen]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 46 – 52
V.2.1. Arta de a conduce: un model . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 46 – 47
V.2.2. Lideri [i aderen]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 47 – 50
V.2.3. Profilul unui lider . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 50 – 52

CAPITOLUL VI
Incluziune [i excluziune social` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 53 – 61
VI.1. S`r`cia – excluziunea social` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 54 – 58
VI.2. Protec]ia social` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 59 – 60
VI.3. Aplica]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 61

CAPITOLUL VII
Parteneriat social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 62 – 93
VII.1. Parteneriat [i dialog social în cadrul societ`]ii democratice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 63 – 68
VII.2. Comunicarea în cadrul parteneriatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 69 – 75
VII.3. Partenerii sociali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 76 – 81
VII.4. Institu]ii pentru dialog social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 82 – 88
VII.5. Negocierea în cadrul parteneriatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 89 – 93

CAPITOLUL VIII
Comunitatea european`; cet`]enie european` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 94 – 118

RESURSE INFORMA¥IONALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 119 – 120


I. Imaginea de sine

„ 4
I. Imaginea de sine
I.1. Imaginea de sine [i stima de sine
„Arta de a tr`i este [i iscusin]a de a te [lefui mereu spre a crea din tine o oper` de art`, o
fiin]` autonom`, eliberat` de tirania instinctelor, de impulsuri egoiste [i pasionale”.
(Vasile Pavelcu, „Invita]ie la cunoa[terea de sine“, 1970, p. 130)

 Concepte-cheie
¾ imagine de sine
¾ stim` de sine
¾ autoprezentare
Exerci]ii
„Stabile[te conexiunile pozitive”
Pe tabl` sau pe un afi[ se scriu o serie de no]iuni legate de aceast` tem`: stim` de sine, e[ec,
succes, imagine de sine, percep]ie de sine, stim` de sine sc`zut`, stim` de sine ridicat`, încredere
în sine etc.
Un elev va ie[i la tabl` [i va uni printr-o linie dou` dintre no]iunile de pe tabl` (poster), apoi
va cere unui coleg s` stabileasc` printr-o fraz` leg`tura pozitiv` dintre acestea. Acesta la rândul lui
va uni alte dou` no]iuni [i va cere altui coleg stabilirea conexiunii [.a.m.d.

Realitatea a demonstrat c`, în procesul de adaptare [i autoafirmare a individului, imaginea de sine [i stima de sine
au un rol fundamental.
!!! Aminte[te-]i !!!
Imaginea de sine este reprezentarea pe care o are un individ în raport cu
propria persoan`. Ea se formeaz` în timp pe baza autocunoa[terii în contextul interac]iunii
cu ceilal]i, înglobând cuno[tin]e despre abilit`]ile proprii, despre valori, convingeri, tr`s`turile
de personalitate. Pentru a te ajuta s`-]i formezi o imagine de sine cât mai apoape de realitate
î]i propunem urm`torul exerci]iu:


«Cum m` v`d eu [i cum m` v`d al]ii»
Se constituie grupuri de câte 4 persoane. Fiecare prime[te 4 cartona[e pe care va reprezenta
printr-un simbol pe câte un membru al grupului, inclusiv pe sine. Pentru a-[i contura propria
imagine, to]i membrii grupului vor colecta cartona[ele cu simbolurile care-i reprezint` [i vor pune
întreb`ri colegilor în leg`tur` cu simbolurile respective. Fiecare va nota pe o foaie pe o coloan`
ceea ce a aflat nou despre sine [i ar dori s` men]in` sau s` dezvolte [i pe alt` coloan` ceea ce ar
dori s` schimbe. Va avea loc în cadrul grupului o discu]ie în care fiecare va men]iona ceea ce a aflat
nou despre sine de la colegi, ce i-a f`cut pl`cere c` a aflat [i ce nu i-a f`cut pl`cere, ce ar vrea s`
afle colegii despre sine.

Exist` persoane c`rora le este team` de respingere sau de umilire, de aceea nu doresc s` fie cunoscu]i de ceilal]i.
A[tept`rile noastre privind atitudinile celorlal]i fa]` de noi sunt în func]ie de ce credem despre imaginea pe care o au al]ii
despre noi. Diferen]ele între a[tept`ri [i ceea ce primim sau oferim pot duce la deform`ri ale imaginii de sine [i la sc`derea
stimei de sine.
Defini]ie
Stima de sine este componenta evaluativ` a eului care se refer` la „auto-evalu`rile
pozitive sau negative ale persoanei”.
Psihologie, Manual pentru Clasa a X-a,
Adrian Neculau, coordonator, Editura Polirom, Ia[i, 2000, p. 111.

Aplica]ie
Lucru în perechi:
– Descrie o situa]ie din trecutul t`u în care ai con[tientizat o diferen]` între imaginea de sine
[i imaginea celorlal]i despre tine, care a generat sc`derea stimei de sine.
– Cum î]i explici acea situa]ie?
– Ce crezi c` ai fi putut face pentru a nu trece prin situa]ia prezentat`?

Aceste autoevalu`ri sunt tr`ite ca satisfac]ii sau insatisfac]ii.


Acceptarea de sine este o cale spre împ`carea cu sine [i spre men]inerea stimei de sine adecvate.
Din analiza diverselor secven]e din via]a personal` sau a altora se poate constata c` impresia pe care o facem celorlal]i
poate facilita sau împiedica atingerea obiectivelor pe care ni le propunem. Fiecare dintre noi dispune într-o m`sur` mai mic`
sau mai mare (depinde de antrenament) de capacitatea de a influen]a impresiile celorlal]i [i poate aborda diverse stiluri de
autoprezentare, în func]ie [i de nivelul stimei de sine (ex. stil asertiv când stima de sine este de nivel înalt [i stabil [i stil
protector când stima de sine este de nivel sc`zut [i exist` teama evalu`rilor negative).
„ 6
Totul devine mai u[or dac` ne stabilim clar obiectivele, dac` [tim care sunt a[tept`rile celorlal]i în raport cu noi într-un
anumit context [i dac` realiz`m o evaluare corect` a capacit`]ilor proprii. În func]ie de acestea se pot stabili anumite strategii
de inducere a unei imagini dorite.
Defini]ie
Autoprezentarea este ansamblul de strategii folosite de o persoan` pentru a
influen]a impresia pe care [i-o fac ceilal]i despre ea.

Aplica]ie
I. Se stabilesc 3 grupe.
II. Fiecare grup` va descrie o situa]ie în care o persoan` trebuie s` promoveze o anumit`
imagine [i va stabili strategii de autoprezentare. (Ex. Un candidat bine preg`tit la un interviu pentru
ocuparea unui anumit post, un om de afaceri de prestigiu la o negociere, un asistent social etc.)
III. Cineva din grup va juca în fa]a grupului mare rolul persoanei care dore[te s` induc` o
anumit` imagine (în func]ie de situa]ie, se vor stabili roluri [i pentru al]i membri din grup).
IV. În etapa urm`toare cei care au construit situa]ia vor preciza care a fost strategia propus`.
To]i cei care particip` la activitate vor putea aduce complet`ri privind strategiile prin care se poate
construi asemenea imagine în realitate.

!!! Aten]ie !!! Conteaz` cuno[tin]ele pe care le avem în leg`tur` cu diverse roluri [i
status-uri.

Imaginea de sine, încrederea de sine (încredere în propriile capacit`]i de luare a deciziilor corecte, de a dep`[i
obstacolele, de a atinge obiectivele propuse) [i iubirea de sine (iubirea necondi]ionat` fa]` de propria persoan`) sunt
componente ale stimei de sine.
Atingerea performan]elor dorite de noi duce la formarea imaginii de sine pozitive [i la cre[terea nivelului stimei de sine.
Autoghidarea (standardele dup` care se orienteaz` fiecare persoan` în activitate) are un rol important în dinamica stimei
de sine.
Tem`
„Autoportretul”
Realizeaz`-]i portretul din elemente care î]i plac la propria persoan` [i care ai constatat c` le
plac [i celor din anturajul t`u.


I.2. Valorizarea personal\
„Nu exist` surs` mai mare de satisfac]ii decât aceea de a te sim]i opera propriei tale
personalit`]i [i sculptor al propriei tale fiin]e”.
Vasile Pavelcu, „Invita]ie la cunoa[terea de sine”, 1970, p. 130

 Concepte-cheie
¾ self-management
¾ autoafirmare
¾ încredere în sine

Ne putem automodela cum dorim dac` vom [ti clar ce dorim cu adev`rat [i vom ac]iona în sensul dorit.
Self-managementul sau managerierea de sine este un proces de automodelare con[tient`. Acesta presupune
cunoa[terea propriului poten]ial, dar [i folosirea eficient` a oportunit`]ilor pentru a-l pune în valoare la întreaga capacitate.
Fiecare individ este unic, el reprezentând o sintez` a mo[tenirii biologice, sociale, culturale [i genetice. El este dotat
cu un poten]ial de cre[tere [i dezvoltare în plan emo]ional, fizic, intelectual, spiritual [i social, dar evolu]ia fiec`ruia este [i în
func]ie de modul în care [tie s` ini]ieze schimb`ri legate de propria persoan` [i s` ac]ioneze în acest sens, [tie s` foloseasc`
propria experien]` de via]` sau experien]a altora în procesul de autoafirmare.
Via]a se prezint` ca o succesiune de e[ecuri [i succese a c`ror analiz` contribuie la cunoa[terea resurselor de care
dispunem [i pe care le putem utiliza în proiectele personale.

„ 8
Exerci]ii: Linia vie]ii
I. Traseaz` o linie (cum dore[ti, dreapt`, frânt` etc.) care s` reprezinte via]a ta de la na[tere
[i pân` la vârsta la care ai vrea s` ajungi.
Cu o culoare albastr` vei marca vârsta la care ai înregistrat e[ecurile care ]i-au influen]at într-o
m`sur` mare via]a, iar cu o culoare ro[ie succesele.
II. Noteaz` pe dou` coloane ce crezi c` a favorizat succesele tale [i ce te-a ajutat s` dep`[e[ti
e[ecurile (ex. defectele sau calit`]ile tale, ne[ansa sau [ansa, absen]a sau existen]a sprijinului
familiei, [colii, prietenilor, neîncrederea sau încrederea în for]ele proprii etc.).
III. Caut` un coleg în care ai încredere [i purta]i un dialog despre propria experien]` de via]`,
punând accent pe ceea ce a]i înv`]at din analiza e[ecurilor [i succeselor.

 Nu uita: Chiar dac` ai avut e[ecuri pân` în prezent, dac` te afli aici acum înseamn` c` ai g`sit
puterea [i resursele s` le dep`[e[ti, ceea ce trebuie s`-]i dea încredere în for]ele pe care le ai
pentru a dep`[i alte posibile obstacole.

Succesul dorit [i ob]inut ne determin` s` ne autoapreciem pozitiv, iar e[ecul valorizat ne arat` cât de puternici suntem.
Prin competi]ia cu al]ii [i cu sine, prin acumularea succeselor [i dep`[irea e[ecurilor, prin asumarea riscurilor [i acceptarea
provoc`rilor devenim mai puternici.
Pentru ca dorin]a de autoafirmare (satisfacerea trebuin]elor [i atingerea propriilor valori) care exist` în fiecare dintre noi
s` se împlineasc`, este bine s` nu ne l`s`m la voia întâmpl`rii. De multe ori admir`m persoane care au reu[it în via]` [i
argument`m c` [i-au atins ]elurile pentru c` au [tiut ce au vrut [i au f`cut totul pentru a se pune în valoare.
Self-managementul presupune cunoa[terea propriului poten]ial [i monitorizarea modului de dezvoltare [i punere în
valoare, înseamn` autoconducere, autocontrol în scopul autorealiz`rii. Fiecare trebuie s`-[i planifice viitorul plecând de la
resursele de care dispune [i de la posibilit`]ile lor de dezvoltare, f`când alegeri realiste bazate pe concordan]a dintre poten]ial
[i ofert`.
Elaborarea propriului proiect de via]` presupune existen]a abilit`]ilor de formulare a obiectivelor realiste, de
apreciere corect` a propriului poten]ial [i de identificare a oportunit`]ilor de autorealizare. Toate acestea sunt posibile prin
antrenament.


Exerci]ii: „Linia vie]ii“ – continuare
IV. Marcheaz` pe linia viitorului obiectivele importante pe care ai vrea s` le realizezi [i vârsta
la care ai vrea s` se întâmple.
V. Alege unul dintre obiectivele de pe linia vie]ii tale [i stabile[te ce pa[i ar trebui s` parcurgi
pentru a-l putea realiza.
VI. Reprezint` într-un desen imaginea de sine [i nivelul stimei de sine dup` atingerea acestui
obiectiv.
VII. Întocme[te o list` cu calit`]ile pe care le ai [i care te-ar putea ajuta s`-]i atingi obiectivul
ales.
VIII. Precizeaz` un aspect din experien]a ta de via]` care faciliteaz` drumul spre obiectivul
ales.
IX. Ce ar trebui s` întreprinzi acum ca s` po]i realiza obiectivul propus.
X. Men]ioneaz` persoane [i institu]ii care te-ar putea sprijini.
XI. Ce te-ar putea împiedica în atingerea obiectivului propus
XII. Discut` cu o persoan` de încredere temerile tale legate de obstacolele care pot bloca
îndeplinirea acestor obiective [i g`si]i împreun` solu]iile de dep`[ire.

De re]inut
– Nu este suficient doar s` faci proiecte, ci trebuie s` [i ac]ionezi
pentru realizarea lor.
– Depinde de tine s` te pui în valoare, de aceea este bine s` ac]ionezi
ca cei din jur s` vad` ceea ce este bun în tine.
– Oportunit`]i exist`, dar trebuie s` înve]i s` le folose[ti.

„ 10
II. Pregãtirea pentru viaþa
de familie

11 „
II. Preg\tirea pentru via]a
de familie
„Familia este pe cale de dispari]ie”, sunt de p`rere avoca]ii care se ocup` de valorile familiale, observând schimb`rile din
ultimele decenii – o atitudine mai liberal` [i mai deschis` fa]` de sexualitate, o rat` exploziv` a divor]urilor [i o c`utare
general` a fericirii personale în dauna vechilor concep]ii despre datoria fa]` de familie. „Trebuie s` recâ[tig`m sensul moral
al vie]ii de familie”, sus]in ei. Trebuie s` reinstal`m familia tradi]ional`, care era mult mai stabil` [i mai ordonat` decât încâlcitul
mod de rela]ii în care ne g`sim azi, fiecare dintre noi.
„Ba nu”, r`spund criticii. „V` închipui]i doar c` familia este pe cale de dispari]ie. De fapt, ea se diversific`. Ar trebui s` încu-
raj`m activ o varietate de forme de familie [i de via]` sexual`, în loc s` ne str`duim s` comprim`m pe toat` lumea în acelea[i tipare”.

Exerci]iu:
Argumenta]i una sau cealalt` dintre cele dou` afirma]ii din paragraful de mai sus.
Discuta]i rezultatele.

Adev`rul este undeva la mijloc: exist` un anumit tip de familie (cea tradi]ional`) care este pe cale de dispari]ie, ea fiind
înlocuit` în mod firesc cu forme alternative de familie. Schimb`rile prin care trece societatea au dus [i la transformarea
caracteristicilor familiei: familia tradi]ional`, cu so]ul unic aduc`tor de venituri [i so]ia casnic`, este înlocuit` treptat cu familia
modern`, în care ambii so]i lucreaz`, so]ia este interesat` de carier`, preocup`rile p`rin]ilor pentru carier` au dus la apari]ia
unor alternative în cre[terea [i educarea copiilor: institu]ii [i persoane specializate care provin din afara familiei de origine,
extinderea concubinajului (în care un cuplu locuie[te împreun`, având o rela]ie sexual` în afara c`s`toriei), a familiilor
„ 12
monoparentatale [i vitrege (familii cu copii proveni]i din c`s`torii diferite), cre[terea gradului de dependen]` afectiv` [i/sau
financiar` a unuia dintre so]i [i a copiilor etc.

Aplica]ie
C`s`toria [i familia sunt institu]ii care trec prin diverse
transform`ri, generate de evolu]ia societ`]ii. Care sunt,
dup` p`rerea voastr`, diferen]ele [i asem`n`rile dintre
familie [i c`s`torie? Poate exista familie f`r` c`s`torie? Dar
c`s`torie f`r` ca cei doi s` constituie realmente o familie?

Defini]ii
În sens sociologic, familia desemneaz` grupul de persoane unite prin c`s`torie, filia]ie sau
rudenie, ce se caracterizeaz` prin comunitate de via]`, de sentimente, interese [i aspira]ii.
În sens juridic, familia desemneaz` grupul de persoane între care exist` drepturi [i obliga]ii,
care î[i are originea în acte juridice precum c`s`toria, înfierea, rudenia sau în raporturi asimilate
rela]iilor de familie.

Între cele dou` defini]ii nu exist` suprapunere complet`. De exemplu, în cazul desfacerii c`s`toriei prin divor] rela]iile
dintre membrii familiei (morale, afective, economice, fiziologice), în fapt, în sens sociologic, înceteaz`, pentru c` nu mai exist`
comunitate de interese [i de via]`. Cu toate acestea, unele drepturi [i obliga]ii r`mân valabile, rela]iile de familie în sens juridic
continuând s` existe.
Aplica]ie
Studiu de caz
Mirela locuie[te împreun` cu R`zvan într-un apartament închiriat într-un ora[ mare din sudul
]`rii. Ei sunt împreun` de cinci ani [i sunt p`rin]ii unui b`ie]el de trei ani, Claudiu. Mirela este
student` în anul III [i lucreaz` part-time la o firm` de software, iar R`zvan este proasp`t absolvent,
angajat de câteva luni la un institut de cercetare. Copilul merge la o gr`dini]` cu program prelungit,
de unde este luat acas` de mam` la ora 17, în fiecare zi. Ocazional îi viziteaz` p`rin]ii lui R`zvan,
care î[i iubesc foarte tare nepotul.
¾ Dup` opinia voastr`, cei trei constituie o familie? Argumenta]i!
¾ Ce responsabilit`]i au Mirela [i R`zvan fa]` de copil [i unul fa]` de cel`lalt? Ce
responsabilit`]i ar fi avut dac` ar fi fost c`s`tori]i?

13 „
Fiecare dintre voi î[i va p`r`si mai devreme sau mai târziu familia de origine, fie pentru a tr`i o via]` independent`
individual`, fie pentru a întemeia o familie [i a pune bazele unei gospod`rii proprii. Trecerea la „via]a pe cont propriu“ este una
adeseori dificil`; ea presupune în primul rând asumarea responsabilit`]ii pentru propria bun`stare, ceea ce înseamn`
obligatoriu o surs` de venituri care s` acopere cel pu]in la un nivel minim nevoile individuale, precum [i pe cele ale membrilor
viitoarei familii. Acesta este numai aspectul financiar. Pe lâng` acesta, exist` o multitudine de responsabilit`]i morale [i sociale.

Exerci]iu:
Completa]i urm`torul tabel referitor la responsabilit`]ile pe care le-a]i avea \n
cadrul viitoarei voastre familii.

Responsabilit`]i Responsabilit`]i Responsabilit`]i


fa]` de p`rin]i fa]` de copii fa]` de so]/so]ie

A[a cum rezult` din exerci]iul anterior, responsabilit`]ile în cadrul familiei pe care
fiecare individ [i-o întemeiaz` se împart între so]ie/so] [i copii. În raport cu copilul
responsabilitatea este mai mare, deoarece acesta nu are capacitatea de a-[i asigura prin
for]e proprii cele necesare existen]ei. În aceste condi]ii, decizia de a avea un copil are
multiple implica]ii (schimb`ri în stilul de via]`, în bugetul financiar [i de timp etc.). De
aceea, aceast` decizie trebuie luat` doar în urma unei atente analize a transform`rilor pe
care ea le va produce, a analizei capacit`]ii celor doi viitori p`rin]i de a face fa]` acestor
transform`ri, astfel încât s` fie o decizie responsabil` [i asumat` de ambii parteneri.
Discu]iile nu trebuie s` se limiteze doar la cei doi care formeaz` cuplul, ci pot include
persoane cu „experien]` de p`rin]i”, persoane apropiate, capabile s`-i îndrume pe cei doi,
precum [i speciali[ti (psihologi [i mai ales medici din cadrul cabinetelor de planificare
familial`). O bun` planificare a modului în care va cre[te num`rul de membri ai familiei este
unul dintre cele mai importante elemente pentru asigurarea echilibrului familial.

„ 14
Exerci]ii
Completa]i în tabelul de mai jos avantajele [i
dezavantajele pe care le-ar implica apari]ia în via]a
voastr` a unui copil în momentul actual, peste cinci
ani, peste zece [i peste 20 de ani.

Vârsta Avantaje Dezavantaje

Moment actual

Peste cinci ani

Peste zece ani

Peste 20 de ani

Aplica]ie
Lucru \n perechi (fat` [i b`iat):
Imagina]i-v` c` sunte]i p`rin]ii unui copil de un an.
Alc`tui]i un buget real care s` cuprind` toate cheltuielile necesare unui trai decent al familiei
voastre.
Discuta]i cu alte echipe bugetele constituite.
Ce statut socio-profesional crede]i c` ar trebui s` ave]i pentru a acoperi suma rezultat` în
bugetul constituit?

Teme de reflec]ie:
¾ Schimb`rile tr`s`turilor familiei au fost determinate de factori precum dezvoltarea guvern`rii centralizate,
expansiunea ora[elor [i a metropolelor, industrializarea, emanciparea femeii, serviciul în cadrul unor organiza]ii din
afara sferei de influen]` a familiei. Aceste schimb`ri tind s` produc` o evolu]ie pe plan mondial c`tre sistemele
nucleare familiale, eliminând formele de familie l`rgit` [i alte tipuri de grupuri constituite pe rela]ii de rudenie.
¾ Majoritatea ]`rilor prezint` o diversitate de forme de familie.
¾ Via]a de familie este departe de a fi întotdeauna un tablou al fericirii [i armoniei. „Fa]a nev`zut`” a familiei const` \n
abuzul sexual [i violen]a domestic` ce o înso]esc adesea. Majoritatea abuzurilor sexuale pot fi imputate b`rba]ilor [i
par s` fie legate de unele tipuri de comportament violent de care unii b`rba]i se fac r`spunz`tori.
15 „
¾ C`s`toria a încetat s` mai fie (dac` a fost vreodat`) condi]ia obligatorie pentru o experien]` sexual` normal`; pentru
ambele sexe, ea nu mai constituie baza activit`]ii economice. Cu siguran]` c` varietatea formelor de rela]ii sexuale [i
sociale va înflori [i mai mult. C`s`toria [i familia r`mân institu]ii bine determinate, care trec prin fr`mânt`ri [i presiuni
majore.

Aplica]ie
Metoda de evaluare
Închipui]i-v` c` sunte]i la vârsta la care sunt mama/tat`l vostru în prezent. Descrie]i familia
voastr` la vârsta respectiv`, dac` exist` (statut profesional, social, propriet`]i, rela]ia cu so]ia/so]ul
[i familia acesteia/acestuia, num`rul de copii – dac` exist` –, rela]ia cu ace[tia, vacan]e, posibilit`]i
[i preferin]e în petrecerea timpului liber, hobby-uri etc.).
Comenta]i împreun` cu colegii cât de realiste sunt previziunile voastre.

„ 16
III. Managementul schimbãrii

17 „
III. Managementul schimb\rii
III.1. Managementul conflictului

III.1.1. Strategii de abordare a conflictului

Conflictul este o realitate a vie]ii cotidiene pe care fiecare dintre noi a întâlnit-o de una sau mai
multe ori [i care ne influen]eaz` în permanen]`. Într-un fel sau altul, cu to]ii suntem implica]i în
conflicte. Abordarea ordonat` [i sistematic` a acestora este o necesitate cu atât mai important` cu cât
nevoile [i temerile care ne conduc în situa]iile conflictuale nu sunt con[tientizate de to]i cei implica]i.
Oricine poate s` trateze situa]iile conflictuale astfel încât comportamentul „atacatorului” s` nu se
accentueze [i respectul fa]` de propria persoan` s` nu fie lezat.
Exerci]ii
Lucru în perechi: Cu ce conflicte v` confrunta]i voi în via]a de
zi cu zi, la [coal`, acas`, în cercul de prieteni sau în alte situa]ii?
Imagina]i modalit`]i de rezolvare a conflictelor identificate.

În domeniul explic`rii [i managerierii conflictului se vehiculeaz` teorii, idei [i principii diverse, mai mult sau mai pu]in
reale [i realiste. Exist` îns` o serie de idei pe care ar trebui s` le în]eleag` fiecare dintre noi pentru cre[terea capacit`]ii
personale de a face fa]` conflictelor care ne afecteaz`:
¾ Conflictul este o parte fireasc` a vie]ii de zi cu zi, inerent` în rela]iile interumane.
¾ Conflictul poate fi tratat pe c`i pozitive sau negative.
¾ Abordat printr-o gândire pozitiv`, conflictul poate avea rezultate creative, poate fi o for]` pozitiv` pentru cre[terea
personal` [i schimbarea social`.
¾ Abordat printr-o gândire negativ`, conflictul poate avea rezultate distructive atât din punct de vedere emo]ional,
spiritual, cât [i fizic.
¾ Conflictul poate deveni o surs` de maturizare [i înv`]are, ajut` la descoperirea propriilor valori [i credin]e, la s`n`tatea
mental` individual`.
¾ Capacit`]ile de management al conflictului pot fi înv`]ate; prin practic` putem îmbun`t`]i comunicarea, negocierea,
facilitarea, medierea conflictelor.
„ 18
¾ Modul în care definim o problem` determin` dac` [i cum o vom rezolva; cu cât definim mai clar problema, cu atât
mai u[or vom g`si o solu]ie).
¾ Într-un conflict, sentimentele sunt importante; câteodat` nu ajungem la motivele conflictului [i nu-l putem rezolva
pân` când nu lu`m în considerare sentimentele necon[tientizate.

Oameni diferi]i adopt` strategii diferite pentru rezolvarea conflictelor. Aceste strategii se înva]` de obicei în copil`rie
[i par s` func]ioneze automat; la un nivel „precon[tient” facem ceea ce pare natural în astfel de situa]ii, dar de fapt aplic`m o
strategie personal` înv`]at` [i, deoarece a fost înv`]at`, o putem oricând schimba înv`]ând metode noi [i mai eficiente de
rezolvare a unui conflict. Modul în care ac]ion`m într-un conflict este afectat de importan]a obiectivelor noastre personale [i
de cât de important` este considerat` rela]ia respectiv`. În func]ie de ace[ti doi factori, în principal, pot fi identificate mai multe
strategii de a ne descurca în cadrul unor conflicte.

Exerci]ii
Brainstorming: Identifica]i elemente ale unor strategii de abordare a conflictelor. Cum a]i
ac]iona voi dac` a]i participa, direct sau indirect, la un conflict?

Cinci strategii de baz` în abordarea conflictelor:

Renun]are
Aceasta implic` s` renun]a]i [i la obiective, [i la rela]ie [i, în concluzie, evita]i acea persoan` [i
problema. Ac]iona]i ca o broasc` ]estoas`, atunci când obiectivul nu este important, nu considera]i
necesar s` p`stra]i o rela]ie cu cealalt` persoan`.

For]are
Aceasta implic` faptul c` trebuie s` v` îndeplini]i obiectivele, oricât ar costa, cerându-i celeilalte
persoane s` v` lase s` v` urma]i calea, oricât de mult ar afecta rela]ia. Atunci când obiectivul este foarte
important [i rela]ia mai pu]in, ca de exemplu când vre]i s` cump`ra]i o ma[in` la mâna a doua, vre]i s`
ac]iona]i ca un rechin [i s` for]a]i. Nu for]a]i o persoan` pe care o ve]i reîntâlni curând.

19 „
Aplanare
Aceasta implic` renun]area la obiective pentru a men]ine rela]ia la cel mai ridicat nivel posibil.
Când obiectivul nu are mare importan]` pentru dumneavoastr`, iar rela]ia are o importan]` conside-
rabil`, este posibil s` prefera]i s` ac]iona]i ca un ursule] [i s` nivela]i asperit`]ile. Când un coleg ]ine
deosebit de mult la o chestiune de care vou` nu prea v` pas`, a nu ridica probleme este o idee bun`.
Când face]i acest lucru s` îl face]i cu umor. Din când în când, pentru a aplana un conflict este nevoie s` v` cere]i scuze.
Spunând „Îmi pare r`u” nu spune]i de fapt „Am gre[it”. Expresia „îmi pare r`u” informeaz` cealalt` persoan` c` v` pare r`u
de situa]ia creat`. Când considera]i c` interesele celeilalte persoane sunt mai puternice decât ale voastre, aplana]i conflictul [i
acorda]i prioritate celeilalte persoane.

Compromis
Aceasta înseamn` s` renun]a]i la o parte din obiectivele voastre [i s` sacrifica]i ceva din rela]ie
pentru a ajunge la o în]elegere. Când [i obiectivele, [i rela]ia sunt la fel de importante pentru voi, se
pare c` nici voi, nici cealalt` persoan` nu pute]i ob]ine ceea ce dori]i [i ar trebui s` negocia]i ca vulpe.
Când, de exemplu, exist` o cantitate limitat` de bani [i amândoi dori]i, ca angaja]i, o cre[tere semni-
ficativ` de salariu, a negocia pentru a se ajunge la un compromis pare cea mai bun` solu]ie pentru a rezolva conflictul.

Confruntare
Aceasta înseamn` s` ini]ia]i negocieri prin care [i voi, [i ceilal]i implica]i în conflict s` ajunge]i la
îndeplinirea obiectivelor [i s` p`stra]i [i rela]ia la cel mai înalt nivel posibil. Când oamenii realizeaz` c`
vor lucra sau vor fi împreun` în acela[i mediu pentru o perioad` mai mare de timp, î[i dau seama c` e
necesar s` se sus]in` reciproc [i s` coopereze în problemele curente. Este suficient` o în]elegere pentru
a satisface ambele p`r]i [i pentru a îndep`rta tensiunile [i sentimentele negative dintre voi [i cel`lalt. Când [i obiectivele, [i
rela]ia sunt extrem de importante pentru voi, ac]iona]i ca o bufni]`. Face]i fa]` conflictului. Negocia]i pentru a rezolva
problema. Gândi]i-v` la solu]ii care s` v` ofere [i vou` [i celuilalt ceea ce dori]i [i prin care s` p`stra]i o rela]ie amical`.

Fiecare strategie de conflict ocup` locul s`u. Nici unul nu poate fi un dinozaur specializat care [tie s` aplice perfect o
singur` metod` de a rezolva un conflict, pentru c` situa]iile din via]a cotidian` sunt extrem de diverse [i cer solu]ii diverse.
A[adar, cel mai bine este s` fim capabili s` alegem la momentul oportun strategia care se potrive[te cel mai bine situa]iei date.
Pentru a fi eficient în rezolvarea unui conflict trebuie s` ne diversific`m modul de a ac]iona, trebuie s` ne putem adapta
continuu.

„ 20
Exerci]ii
Se formeaz` cinci echipe. Fiecare va avea ca simbol un animal din cele de mai sus: broasca
]estoas`, rechinul, ursule]ul, vulpea [i bufni]a [i va trebui s` imagineze câte un conflict pentru
rezolvarea c`ruia va fi adoptat` strategia pe care o reprezint` simbolul s`u (broasca ]estoas` –
renun]are, rechinul – for]are, ursule]ul – aplanare etc.). Dup` stabilirea [i aplicarea strategiei, un
purt`tor de cuvânt va expune în fa]a celorlalte echipe situa]ia imaginat` [i solu]ionarea ei.

Propunere de activitate extra[colar`/modalitate de evaluare:


Conflictul are aspecte foarte variate, de la o simpl` discu]ie în contradictoriu între amici la
forme extrem de degenerate [i extinse, cum ar fi conflictele între state sau chiar r`zboaiele
mondiale. Evolu]ia acestor conflicte este una divers`, de la o solu]ionare rapid` f`r` urm`ri
importante la confrunt`ri armate care au durat perioade foarte lungi [i au avut repercusiuni grave
umane [i materiale.
Se vor constitui echipe care vor studia unul sau mai multe dintre subiectele urm`toare:
¾ evolu]ia unor conflicte reale de mari propor]ii, modul în care acestea au escaladat de la
divergen]e în politica intern` a statelor la conflicte mondiale; vor fi urm`rite strategiile
utilizate în rezolvarea conflictelor, dar elevii pot expune [i alte modalit`]i (argumentate) de
abordare a conflictelor respective;
¾ sursele apari]iei unor eventuale conflicte [i posibilitatea de solu]ionare a acestora;
¾ negocierile de pace care au urmat celor dou` r`zboaie mondiale; avantajele înving`torilor
[i evolu]ia învin[ilor;
¾ importan]a ONU în evitarea izbucnirii unor conflicte armate grave.

Se pot constitui portofolii, pot fi utilizate tehnicile de investiga]ie specifice jurnalisticii, studiul de caz [i lucrul în echip`. Studiul
trebuie s` pun` accentul mai pu]in pe aspectele strict istorice (care sunt, îns`, indispensabile) [i mai mult pe implica]iile sociale
determinate de anumite tehnici de abordare a conflictelor [i, mai ales, pe modalit`]i noi, mai eficiente, de rezolvare a acestora.

21 „
III.1.2. Medierea conflictelor
Exerci]ii
Brainstorming cu elevii clasei:
Uneori conflictele dintre p`r]i se pot rezolva mai bine atunci când intervine un mediator. Oare
ce trebuie s` fac` un mediator de conflicte, astfel ca acestea s` se rezolve mai u[or [i în avantajul
ambelor p`r]i?

Aplica]ie
Profesorul formeaz` grupe de câte 4 – 6 elevi, având sarcina de a c`uta
[i discuta exemple de conflicte care s-ar fi putut rezolva prin mediere.
Fiecare grup alege un conflict [i îl propune clasei, dintre toate elevii
clasei aleg unul.
Se identific` personajele implicate, profesorul noteaz` personajele pe
tabl`.
Un grup preg`te[te rolul unei p`r]i implicate direct, delegându-[i
reprezentantul. Alt grup preg`te[te rolul unei p`r]i implicate indirect,
delegându-[i reprezentantul. Grupul de mediatori prime[te regulile medierii,
delegându-[i reprezentantul. Se formeaz` un acvariu. Elevii care nu mai au roluri
formeaz` un cerc în jurul celorlal]i [i vor observa ce se întâmpl`.
P`r]ile în conflict apar în fa]a mediatorului. Începe procesul de mediere,
]inându-se cont de reguli. Elevilor li se înmâneaz` regulile, astfel ca ei s` poat`
judeca mai bine procesul. Elevii din acvariu observ`.
La finalul medierii, se discut` despre procesul de mediere. Profesorul
lanseaz` întreb`ri precum:
• A ie[it cineva în avantaj din procesul de mediere? De ce?
• Cum s-au comportat p`r]ile? Dar mediatorul?
• Cine trebuie s` câ[tige într-un proces de mediere? De ce?
• Ar trebui s` existe mediatori în [coli? Cine ar dori s` contribuie în acest
sens?

„ 22
ANEXå: fi[a de lucru, reguli pentru medierea conflictelor

1. S` nu judeci. Mediatorii sunt impar]iali, chiar dac` ei cred c` una din p`r]i are dreptate [i
una gre[e[te.
2. S` nu dai sfaturi. Uneori mediatorii se pot gândii la solu]ii ale conflictului, dar ei nu
trebuie s` le sugereze celor implica]i; e conflictul lor, l`sa]i-i s` [i-l rezolve singuri, a[a cum
doresc. Doar atunci se vor sim]i cu adev`rat responsabili.
3. S` fii în mod egal empatic. Un mediator empatic încearc` s` în]eleag` ce simt cei doi
implica]i în conflict, imaginându-se în locul fiec`ruia, în]elegând lucrurile din perspectiva
lui. Evita]i s` trece]i de partea cuiva, dar încerca]i s` în]elege]i cum vede fiecare lucrurile.
4. P`stra]i confiden]ialitatea. Oamenii se simt mai bine când vorbesc despre sentimentele
[i problemele lor, dac` [tiu c` mediatorii nu vor spune nim`nui despre conflictul lor.
5. Arat` c` î]i pas`. Mediatorii ]in cont de procesul de mediere [i de oameni. Ei fac tot
posibilul s`-i ajute pe ceilal]i s` se în]eleag` [i s`-[i rezolve conflictele. Dac` mediatorii
respect` procesul de mediere, ceilal]i vor avea încredere în proces pentru a-[i rezolva
problema. (dup` Daniel Saphiro, „Conflictul [i comunicarea“)

III.2. Norme sociale; cadru formal [i informal

Înc` de când devenim con[tien]i de propria noastr` f`ptur`, de corpul [i de mintea noastr`, realizam [i o serie de reguli
care ne coordoneaz` ac]iunile, comportamentul, modul de a gândi [i interpreta lucrurile (chiar dac` noi nu [tim atunci c` ele
sunt „reguli” propriu-zise). Treptat, prin procesul de socializare, la care contribuie întâi familia primar`, familia l`rgit`, apoi
prietenii, colegii, [coala, mass-media etc., aceste „reguli” sunt internalizate, ele încep s` fac` parte din via]a noastr` în mod
firesc, astfel încât devenim con[tien]i de ele doar atunci când ele contravin flagrant cu modul nostru de a ac]iona, de a gândi
sau atunci când noi sau al]ii din jurul nostru suntem sanc]iona]i pentru înc`lcarea lor, con[tient` sau nu.
Aceste „reguli” de care vorbim sunt de fapt norme sociale [i sesiz`m cu u[urin]` c` ele guverneaz` nu numai conduitele
individuale, ci [i pe cele colective.
Defini]ii
Norma: model, regul`, prescrip]ie care regleaz` comportamentul indivizilor, grupurilor,
organiza]iilor, colectivit`]ilor. Normele sunt de diferite tipuri: interdic]ii, recomand`ri [i
modele de a face un lucru (de exemplu norme tehnice).

23 „
Respectarea normelor a fost considerat` mai întâi ca o supunere fa]` de legi, cu referire la autoritatea social` care se
impune în norma juridic`. Cu toate acestea, putem constata c` noi interioriz`m nu numai norme calificate juridic, ci [i o serie
de norme dictate de „morala vremurilor”, de ceea ce „trebuie [i nu trebuie” s` faci la un moment dat, de ceea ce este „la mod`”
sau de ceea ce este impus de liderul grupului din care facem parte.
Exist` o serie de reguli care determin`, într-o m`sur` mai mare sau mai mic`, comportamentul nostru în diverse situa]ii
[i o serie de reguli de grup, respectate de to]i membrii tocmai pentru a asigura coeren]a [i unitatea grupului respectiv. Astfel,
în cadrul grupului exist` regulile de baz`, necesare pentru ca grupul s` constituie un sistem viabil, eficient din punct de vedere
al func]ionalit`]ii sale, reguli stabilite de comun acord (în cazul grupurilor democratice), ca un soi de statut al grupului, dar [i
o serie de reguli care se formeaz` treptat, în func]ie de preferin]ele membrilor, de rela]iile care se stabilesc între ei etc.
Ajungem astfel la un alt aspect al problematicii „normelor sociale”, formalul [i informalul. Dup` p`rerea voastr`, legile,
reglement`rile juridice intr` la capitolul „reguli formale”? Exist` [i „legi nescrise” care ne dicteaz` comportamentul?
Exerci]ii
STUDIU DE CAZ:
Cristina este una dintre elevele bune din clas`, generoas` [i sensibil`. Ea are câteva prietene
bune cu care merge împreun` la petreceri, discotec`, la film sau stau „ca fetele” la una dintre ele
acas` [i discut` ultimele nout`]i din via]a monden` a liceului. Prietenii [i p`rin]i le includ în
categoria „fete cumin]i, cu un viitor str`lucit în fa]`”.
Într-o sear` îns`, Cristina, sup`rat` pe o alt` fat` care i-a „suflat” un b`iat care îi pl`cea, se
aliaz` cu o trup` advers` [i se r`zbun` pe „tr`d`toare”, aplicându-i o mam` serioas` de b`taie.
Dup` ce vestea se afl`, Cristina nu numai c` nu regret`, dar este [i mândr` de fapta ei, [ocându-[i
colegii, p`rin]ii, dar mai ales prietenele, care credeau c` o cunosc mai bine ca oricine altcineva.
Care este pedeapsa formal` pe care a primit-o Cristina din partea conducerii [colii? Crede]i c`
ea ar trebui pedepsit` [i informal, de grupul din care face parte? Cum? Care dintre pedepse v-ar
afecta mai tare, dac` a]i fi în locul ei?

„ 24
Defini]ii
Formal = sistem de organizare bazat pe prescrierea oficial` a obiectivelor [i regulilor de
func]ionare, pe stabilirea precis` a sarcinilor, privilegiilor [i obliga]iilor. Termenul este
folosit pentru a desemna faptul c` exist` un sistem de reguli sau pentru a ar`ta c`
ac]iunile unui grup se conformeaz` unui asemenea sistem.

Informal = organizare bazat` pe rela]ii interpersonale, f`r` reglement`ri prescrise. Organizarea


informal` poate completa organizarea formal` (solu]ionarea unor probleme ignorate
de reglement`rile formale, „umanizarea” rela]iilor în cadrul marilor organiza]ii,
asigurarea solidarit`]ii de grup) sau poate s` o submineze (dezvoltarea unei re]ele
paralele de realizare a obiectivelor, dobândirea de privilegii nelegale, formarea de
raporturi clientelare). Studiile de sociologia organiza]iilor [i grupurilor arat` c`
organizarea informal` are de obicei efecte bivalente [i c` ea se manifest` în toate
tipurile de organiza]ii [i în toate contextele societale.

Fiecare membru din societate este supus simultan, a[a cum spuneam, unui set de reguli formale [i informale, de la
reglement`rile juridice pân` la îndatoririle pe care le are în gospod`ria proprie. În general, respectarea ambelor seturi de reguli
nu provoac` individului nici un fel de disconfort sau conflict, dar exist` [i situa]ii extreme, în care este obligat s` aleag`, pentru
c` norma formal` [i cea informal` se exclud reciproc.

Aplica]ie
Luigi este un tân`r care face parte dintr-o re]ea de trafic de droguri. În timpul unei opera]iuni
a poli]iei, el este arestat, împreun` cu al]i dealeri. În cadrul anchetei, poli]ia îi propune s` depun`
m`rturie împotriva unui [ef al bandei pentru a ob]ine o reducere a pedepsei. Luigi este supus unei
duble presiuni psihologice: denun]area sau p`strarea t`cerii. El trebuie s` ia o decizie. Care este
sursa presiunii de tip formal [i a celei de tip informal care se exercit` asupra lui Luigi?
Împ`r]i]i în dou` grupe, discuta]i posibilele consecin]e ale alegerii de c`tre Luigi a fiec`reia
dintre cele dou` variante.

25 „
Exerci]ii
În grupe de câte cinci elevi, alc`tui]i liste cu principalele tipuri de activit`]i la care clasa,
înso]it` sau nu de diriginte, particip`, în urm`toarele contexte:
a) la [coal`;
b) la aniversarea unuia dintre colegi;
c) în vizita la prim`rie;
d) în excursie.
Ce reguli de comportament trebuie s` respecta]i în fiecare situa]ie?
Ce tipuri de informa]ii primi]i în fiecare caz?
Ce rela]ii se stabilesc între colegi, precum [i între ace[tia [i celelalte persoane implicate în
activit`]i?

Aplica]ie
Lideri formali/informali
În echipe de câte cinci elevi descrie]i dou` situa]ii în care liderul formal [i cel informal au
propus activit`]i în care a fost antrenat` clasa.

Ce argumente au folosit cei doi pentru atragerea colegilor în realizarea activit`]ii?


Care dintre cei doi a convins mai u[or [i de ce?

Exerci]iu de evaluare
Lucrând \n echipe de patru persoane, întocmi]i un portofoliu care s` ilustreze evolu]ia unuia
dintre cei mai cunoscu]i [i aprecia]i lideri informali ai secolului nostru: Maica Tereza. În urma
analizei f`cute, crede]i c` se confirm` ipoteza: „O persoan` poate s` realizeze lucruri extraordinare
pentru societate f`r` s` fie \nvestit` neap`rat cu autoritate formal`?“

„ 26
III.3. Conformism/nonconformism; Normalitate/devian]\

O dat` dep`[it` vârsta pubert`]ii, pe seama adolescen]ei sunt puse o mul]ime de comportamente mai mult sau mai pu]in
dezirabile, a c`ror explica]ie este g`sit` tocmai în „nebunia” celor 16, 17, 18 sau 20 de ani. Subiect de studii, dar [i de filme,
nonconformismul este una dintre st`rile fire[ti ale adolescen]ilor [i tinerilor. Este perioada în care neg`m totul de dragul
neg`rii, suntem „rebeli f`r` cauz`” sau respingem ceea ce ne impun adul]ii doar pentru c` „ei gândesc învechit [i doar noi [tim
ceea ce este mai bine pentru noi în[ine”.

Defini]ii
Conformism = aderare, con[tient` sau nu, la valorile, normele, regulile grupului de provenien]`
sau de referin]`. Conformismul poate duce la alterarea ideilor [i sistemului propriu
de valori, când influen]a grupului este foarte puternic` (experien]ele lui S. Milgram
– importan]a supunerii în fa]a majorit`]ii, mai ales când aceasta pare a fi garantat`
de o autoritate [tiin]ific`).

Nonconformism = atitudine de rezisten]` a individului sau a grupului în raport cu anumite


prescrip]ii, norme, modele comportamentale. Individul sau grupul pot s` nu
adere la o anumit` mod` vestimentar`, la un anumit curent de idei, la anumite
„[abloane” ale comunic`rii, la anumite seturi de preferin]e [i gusturi estetice
care au atins un oarecare grad de difuziune în mas`. Spunem c` ei sunt
nonconformi[ti, în sensul c` se conduc nu dup` ceea ce li se impune din
afar`, ci dup` criterii, idei [i opinii proprii, manifestând o atitudine critic` fa]`
de „presiunile” externe.

Nonconformismul se manifest` prin elaborarea unor norme [i valori alternative, deci diferite, [i prin conformarea
comportamental` riguroas` fa]` de acestea, transformându-se astfel în conformism. În sine, nonconformismul nu poate fi
catalogat nici ca pozitiv, nici ca negativ. Conteaz` sensul lui valoric, el putând s` exprime o atitudine de opozi]ie [i respingere
fa]` de ceea ce este retrograd, învechit – [i atunci e pozitiv – sau fa]` de ceea ce este nou, progresist, înaintat – nonconformism
negativ.

Exerci]ii
Brainstorming:
Face]i o list` cu comportamentele pe care le considera]i deviante.

27 „
Defini]ii
Devian]a = orice act, conduit` sau manifestare care violeaz` normele scrise sau nescrise ale
societ`]ii sau ale unui grup social particular.

Devian]a cuprinde o gam` foarte larg` de acte sau conduite, de la cele excentrice sau bizare (de exemplu, adoptarea
unei ]inute insolite, a unui limbaj sau a unor gesturi nonconformiste), incompatibile cu „codurile” culturale ale grupului sau
societ`]ii, la cele a[a-zise imorale (indecen]a, obscenitatea, actele care sfideaz` morala public`), care nu sunt întotdeauna
sanc]ionate de lege, [i pân` la cele cu caracter antisocial (actele infrac]ionale sanc]ionate de normativul penal) sau asocial
(bolile psihice).
Devian]a ca [i concept sociologic se diferen]iaz` de anormalitate (no]iune psihopatologic`) ce caracterizeaz`
incapacitatea individului, acceptat` [i validat` din punct de vedere medical, de adaptare la exigen]ele vie]ii sociale [i de
exercitare adecvat` a rolurilor sociale.
Date fiind creativitatea [i plasticitatea deosebit` a conduitelor individuale, la fel ca [i diversitatea extrem` a normelor ori
regulilor sociale, se poate conchide c`:
¾ orice individ, într-o anumit` perioad` a vie]ii sale (copil`rie, maturitate, b`trâne]e), transgreseaz` norma de
conduit` devenind, prin urmare, „deviant”;
¾ nu orice act sau comportament care se abate de la reguli trebuie apreciat ca fiind deviant (inventatorii pot
utiliza mijloace neconven]ionale, adeseori ilicite sau ilegitime, dar mult mai eficace decât cele obi[nuite sau
institu]ionalizate);
¾ devian]a reprezint` o no]iune relativ`, echivoc`, în m`sura în care ceea ce este considerat deviant într-o
anumit` societate sau o anumit` perioad` istoric` este calificat normal într-o alt` societate sau perioad` istoric`.
În concluzie, devian]a nu este determinat` de cauze biologice (consitu]ionalitatea) sau psihice (psihismul individual), ci,
exclusiv, de contextul social în care este definit`, evaluat`, [i eventual sanc]ionat`. O ac]iune uman` nu este, inerent, prin ea
îns`[i deviant`, ci este calificat` ca atare de normele [i valorile grupului de referin]`, care impun, stabilesc standardele pentru
comportamentele „socialmente” acceptabile sau indezirabile.

„ 28
De re]inut
Problematica devian]ei este una înc` destul de controversat`. Opiniile în
aceast` materie sunt diverse [i adeseori polemice. Cel mai important lucru
care trebuie re]inut este îns` acela c` etichetarea unei persoane ca deviant`
nu trebuie f`cut` cu u[urin]`. Etichetarea lejer` a unui comportament
ca fiind deviant are repercursiuni de cele mai multe ori grave asupra
individului, [i nu numai.
Este recomandat s` trecem dincolo de prima impresie [i s` analiz`m nu
numai efectele unui comportament oarecare, dar [i motiva]iile care îl
determin`, precum [i situa]ia concret` în care se afl` persoana în cauz`.

Exerci]ii
Gândi]i-v` la exemple de comportamente care în anumite perioade istorice erau considerate
normale, iar în prezent sunt inacceptabile [i invers. Considera]i c` societatea a evoluat sau a
regresat din punctul de vedere al limitelor „permisivit`]ii sociale”?

29 „
IV. Cetãþenie, drepturi
ºi obligaþii comunitare

„ 30
IV. Cet\]enie, drepturi
[i obliga]ii comunitare
IV.1. Drepturi cet\]ene[ti

 Concepte-cheie
¾ Cet`]enie
¾ Cet`]ean
¾ Drepturi

În prezent, prin cet`]enie se în]elege calitatea unei persoane de a fi cet`]ean, adic` membru al unui stat. Cet`]enia
reprezint` calitatea juridic` de cet`]ean al unei ]`ri.
Exerci]ii
Lucrând în perechi, stabili]i cum poate deveni o persoan` cet`]ean român [i cum poate fi
dovedit` cet`]enia român`. Voi cum a]i devenit cet`]eni români? Un cet`]ean î[i poate pierde
cet`]enia român`? Dac` da, în ce condi]ii? Prezenta]i clasei punctul vostru de vedere. Coincide
acesta cu cel al celorlal]i colegi?

Cet`]enia român` se dobânde[te prin na[tere, prin eliberarea certificatului de na[tere.


Un cet`]ean beneficiaz` de drepturi [i are îndatoriri sau responsabilit`]i, în virtutea c`rora se stabilesc anumite raporturi
între stat [i cet`]ean.

 Capitolul II din Titlul II al Constitu]iei României precizeaz`:


Drepturile [i libert`]ile fundamentale ale cet`]enilor români

În fapt, drepturile [i responsabilit`]ile reprezint` dou` fa]ete ale aceleia[i monede: exercitându-[i drepturile, cet`]eanul
î[i exercit` de asemenea r`spunderea de a ap`ra [i extinde aceste drepturi pentru persoana sa [i pentru ceilal]i membri ai
comunit`]ii din care face parte. Specificul cet`]eniei democratice const` în aceea c` drepturile [i îndatoririle fundamentale se
aplic` în egal` m`sur` tuturor cet`]enilor, pe baza principiilor egalit`]ii în fa]a legii [i egalit`]ii [anselor.

31 „
Sunt considerate ca drepturi fundamentale ale unui cet`]ean:
„ Libertatea cuvântului [i libertatea de exprimare

„ Libertatea credin]ei [i a con[tiin]ei

„ Libertatea de întrunire

„ Dreptul la ap`rare egal` din partea legii

„ Dreptul la vot

Aplica]ie
Fiecare dintre voi va primi un cartona[ pe care se afl` înscris unul dintre drepturile
fundamentale ale cet`]eanului. V` ve]i grupa în cinci echipe, fiecare echip` fiind constituit` din cei
care au înscris pe cartona[ acela[i drept. Ve]i avea de îndeplinit urm`toarea sarcin` de lucru:
„ Construi]i o Fi[` de prezentare a dreptului respectiv: ce semnific`, ce presupune, ce sfer`

de activitate vizeaz`.
„ Identifica]i cel pu]in trei situa]ii din experien]a voastr` în care v-a]i exercitat sau ar fi trebuit

s` v` exercita]i acest drept. Ce a presupus exercitarea dreptului respectiv?


„ Identifica]i situa]ii de înc`lcare sau limitare a exercit`rii dreptului respectiv din experien]a

voastr` sau din informa]ii pe care le ave]i din diverse surse (p`rin]i, prieteni, colegi,
mass-media etc.).
Dup` ce a]i ajuns la consens în cadrul grupului, realiza]i un poster pe o foaie de flipchart –
\ntr-o manier` grafic` pe care o considera]i adecvat` dreptului prezentat – [i lipi]i posterul în clas`,
în locul stabilit de profesorul vostru. Ve]i realiza astfel o Galerie a Drepturilor fundamentale ale
cet`]eanului. Vizita]i galeria! Citi]i cu aten]ie ceea ce a prezentat fiecare grup. Dac` dori]i s` face]i
comentarii, s` adresa]i întreb`ri sau s` face]i aprecieri, scrie]i pe foaia respectiv` de flipchart.
Reîntoarce]i-v` fiecare la posterul pe care l-a]i realizat [i preg`ti]i-v`, în grup, s` r`spunde]i la
întreb`rile colegilor.

Principiul ap`r`rii drepturilor fundamentale ale omului reprezint` o caracteristic` fundamental` a democra]iei. Acest
principiu este înscris în:
„ Constitu]iile statelor

„ Carta Na]iunilor Unite – Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului

„ În]elegeri interna]ionale, precum Actul Final de la Helsinki (Conferin]a de Securitate [i Cooperare în Europa)

„ 32
În via]a de zi cu zi, ne întâlnim cu multe situa]ii în care unele drepturi sunt limitate sau chiar înc`lcate de al]i membri ai
comunit`]ii sau de c`tre autorit`]i. Spre exemplu:
„ Sunt situa]ii de îngr`dire a libert`]ii de exprimare (gândi]i-v` la situa]iile când nu vi s-a permis s` v` exprima]i

opinia în leg`tur` cu o problem` ap`rut` în grupul vostru sau cu adoptarea unei decizii, legat` de o activitate
comun`; sau gândi]i-v` la situa]ia în care unui ziarist nu i s-a permis s`-[i exprime opinia sau cineva nu a primit
dreptul de a-[i prezenta o replic`…).
„ În alte situa]ii, organe locale ale puterii limiteaz` libertatea de întrunire [i asociere (de exemplu, interzicerea

unui miting de protest pa[nic în leg`tur` cu o decizie politic`).


„ Dreptul la o judecat` grabnic` [i dreapt` este uneori îngr`dit prin prelungirea nejustificat` a perioadei de

deten]ie înainte de judecat` sau prin neacordarea unui suspect a prezum]iei de nevinov`]ie.
Aplica]ie
Identifica]i situa]ii de înc`lcare a drepturilor cet`]ene[ti – din experien]a proprie sau din
mass-media; specifica]i ce drept a fost înc`lcat, de c`tre cine [i în ce anume a constat nerespectarea.
Discuta]i cu colegii aceste situa]ii.

Atunci când oamenii constat` c` le-au fost înc`lcate drepturile pot:


„ s` se adreseze instan]elor judec`tore[ti din ]ar` pentru a-[i ap`ra drepturile.

„ s` se adreseze organiza]iilor neguvernamentale care ap`r` drepturile omului.

„ s` se adreseze instan]elor interna]ionale pentru ap`rarea drepturilor omului.

IV.2. Cet\]eanul responsabil

 Concepte-cheie
¾ Responsabilitate
¾ Participare

Într-o societate democratic`, exercitarea drepturile cet`]ene[ti constituie:


„ mijloace de limitare a puterii autorit`]ilor

„ un baraj în fa]a abuzurilor de putere ale unui guvern sau majorit`]ii politice date

„ o garan]ie a libert`]ii

33 „
Aceste drepturi nu func]ioneaz` îns` izolat; ele nu sunt o proprietate particular` a indivizilor, ci exist` numai în m`sura
în care sunt recunoscute de al]i cet`]eni ai societ`]ii. Din acest punct de vedere, exercitarea drepturilor presupune [i asumarea
responsabilit`]ilor.

 Capitolul III din Titlul III al Constitu]iei României precizeaz`:


Îndatoririle fundamentale ale cet`]enilor români.

Îndatoririle cet`]ene[ti sunt responsabilit`]i sau obliga]ii pe care le au cet`]enii fa]` de stat sau fa]` de
comunit`]ile din care fac parte.
Aplica]ie
Lucrând în perechi, completa]i Fi[a de mai jos cu referire la câteva dintre îndatoririle
cet`]enilor. Prezenta]i rezultatele colegilor.
Discuta]i apoi: Ce s-ar întâmpla dac` cet`]enii unei comunit`]i s-ar bucura numai de drepturi
(gândi]i-v` la situa]ia în care unele drepturi pot fi în conflict – spre exemplu exercitarea dreptului
meu la libera exprimare poate împiedica libera exprimare a unui coleg)?
Asumarea responsabilit`]ilor este perceput` uneori, la nivel individual, ca o constrângere? În ce
situa]ii? Ce reprezint` îndatoririle din punctul de vedere al func]ion`rii normale a unei societ`]i demo-
cratice? (pute]i considera ca reper exemplul unei comunit`]i specifice, cum este cea a clasei voastre).

Exemplu de situa]ii Consecin]a nerespect`rii


Îndatorirea Ce \nseamn` \n termeni \n care nu respect` (pentru individ [i pentru
de responsabilitate? \ndatorirea colectivitate)

Fidelitatea fa]` de ]ar`

Respectarea Constitu]iei
[i a legilor

Ap`rarea ]`rii

Contribu]ia financiar`
(taxe, impozite...)

Exercitarea drepturilor
[i libert`]ilor cet`]ene[ti

„ 34
Vorbind la modul general, asumarea responsabilit`]ilor cet`]ene[ti înseamn` participarea la procesele democratice
pentru a asigura func]ionarea acestora. Esen]a activit`]ii democratice este participarea voluntar` a cet`]enilor la via]a public`
a comunit`]ii din care fac parte.
Exerci]ii
Comenta]i textul:
„Democra]ia este un proces, un mod de a tr`i [i lucra împreun`. Ea este evolutiv`, nu static`.
Ea cere cooperare, compromis, toleran]` din partea tuturor cet`]enilor. Func]ionarea unei
democra]ii nu este u[or de realizat, ci greu. Libertatea înseamn` r`spundere, nu înseamn` a fi liber
de r`spundere”.
Diane Ravitch

În examinarea [i luarea deciziilor în leg`tur` cu o responsabilitate specific`, trebuie s` r`spundem la întrebarea: de ce


este important pentru cet`]eni s`-[i îndeplineasc` responsabilit`]ile?
Gândi]i-v` la o responsabilitate pe care o ave]i în grupul din care face]i parte. Apoi r`spunde]i la urm`toarele întreb`ri:
„ Care este responsabilitatea voastr`?

„ Fa]` de cine se exercit` responsabilitatea?

„ Care este sursa acestei responsabilit`]i?

„ Care sunt beneficiile ce ar putea ap`rea ca urmare a îndeplinirii responsabilit`]ii?

„ Ce s-ar întâmpla dac` nu v-a]i asuma responsabilitatea?

„ De ce este important` aceast` responsabilitate?

Compara]i r`spunsurile voastre cu cele ale colegilor.


Aplica]ie
Lucrând în perechi, scrie]i într-un tabel responsabilit`]ile pe care le ave]i acas`, la [coal` [i în
comunitatea din care face]i parte. Specifica]i care este sursa fiec`rei responsabilit`]i, fa]` de cine
trebuie exercitat` [i care sunt recompensele sau sanc]iunile asociate acesteia.

Una dintre sursele responsabilit`]ilor noastre este datoria civic`. În calitate de cet`]eni, oamenii au anumite
responsabilit`]i, cum ar fi spre exemplu:
„ Exercitarea dreptului de vot

„ Informarea cu privire la problemele comunit`]ii

„ Respectarea drepturilor celorlal]i cet`]eni

„ Participarea la solu]ionarea problemelor cu care se confrunt` comunitatea

„ Toleran]a [i acceptarea diversit`]ii

35 „
Aplica]ie
La nivelul clasei voastre urmeaz` s` alege]i liderul clasei care va avea responsabilitatea de a
v` reprezenta în Consiliul elevilor, la nivelul liceului. Mai mul]i colegi [i-au exprimat dorin]a de a
candida pentru aceast` func]ie. Câ[tig`torul va fi ales în urma votului vostru. Înaintea exercit`rii
votului, situa]ia se prezint` astfel:
„ Zece colege se gr`besc foarte tare pentru c` vor s` înve]e pentru tez`; ele nu [tiu cine a

candidat, nici care ar fi responsabilit`]ile pe care cel ales ar trebui s` [i le asume. Voteaz`
în grab`, f`r` s` [tie pe cine au votat;
„ Cinci colegi au rugat pe unul dintre prietenii lor s` voteze [i pentru ei întrucât erau foarte

ocupa]i cu preg`tirea unui proiect pentru a doua zi;


„ Cinci colegi au candidat pentru aceast` func]ie; fiecare va vota pentru sine;

„ Doi colegi absenteaz` pentru c` au alte probleme de rezolvat;

„ Trei colegi au analizat cu mult` responsabilitate fiecare candidatur` [i au acordat votul

candidatului care era în m`sur` s` reprezinte interesele clasei.


În urma num`r`rii voturilor s-a constatat c` a câ[tigat candidatul cel mai pu]in reprezentativ
pentru clas`.

Lucrând în grupuri mici, stabili]i:


„ Despre ce responsabilitate este vorba

„ Care este sursa acestei responsabilit`]i

„ Care sunt beneficiile ce ar putea ap`rea ca urmare a îndeplinirii responsabilit`]ii

„ Ce s-a întâmplat pentru c` nu a fost asumat` responsabilitatea de c`tre cea mai mare parte a elevilor

„ De ce este important` aceast` responsabilitate.

Extrapola]i situa]ia analizat`, la nivelul comunit`]ii locale [i na]ionale. Care ar fi consecin]ele pentru întreaga comunitate
în situa]ia în care cet`]enii [i-ar exercita doar dreptul la vot f`r` s`-[i asume responsabilitatea votului? Responsabilitatea minim`
ar fi ca cet`]enii s` se informeze asupra problemelor cu care este confruntat` societatea [i s` voteze, în mod responsabil.
Informarea cet`]enilor cu privire la problemele comunit`]ii constituie o premis` pentru participarea cet`]enilor la
solu]ionarea problemelor cu care se confrunt` comunitatea.

„ 36
IV.3. Proiecte `n beneficiul comunit\]ii
 Concepte-cheie
¾ Responsabilitate
¾ Participare

Participarea cet`]enilor la via]a comunit`]ii reprezint`, în egal` m`sur`, un drept [i o responsabilitate de mare
importan]` pentru comunitate.

Exerci]ii
Lucrând în perechi, identifica]i o situa]ie de participare la via]a comunit`]ii (spre exemplu, în
clasa voastr`).
¾ Identifica]i dreptul implicat de participarea voastr` la activitatea respectiv`, precum [i
responsabilitatea asociat` acestuia.
¾ Prezenta]i rezultatele colegilor.
¾ Dup` ce a]i analizat toate situa]iile, completa]i tabelul de mai jos.

PARTICIPARE CIVICå

Un drept .... O responsabilitate ....


„ .......................................... „ ..........................................
„ .......................................... „ ..........................................
„ .......................................... „ ..........................................
„ .......................................... „ ..........................................
„ .......................................... „ ..........................................
„ .......................................... „ ..........................................

37 „
Decizia de participare la via]a comunit`]ii apar]ine fiec`rui cet`]ean, este rezultatul unei op]iuni personale, bazat` pe:
„ Valori personale [i, uneori, de grup

„ Interese (economice, politice, culturale)

„ Credin]e, tradi]ii, obiceiuri

„ Educa]ie

Participarea la via]a comunit`]ii presupune formarea [i dezvoltarea unor deprinderi specifice:


„ de comunicare

„ de negociere

„ de acceptare a compromisului

„ de toleran]` fa]` de opiniile [i convingerile celorlal]i

„ de adoptare a deciziilor

„ de monitorizare

„ de influen]` a opiniilor publice

O modalitate eficient` de implicare în solu]ionarea problemelor publice este reprezentat` de Proiectele comunitare.
Realizarea unui asemenea proiect presupune parcurgerea urm`torilor pa[i:
„ Identificarea unor nevoi ale comunit`]ii ([colar`, local`), evaluarea acestora pe baza unor criterii (de exemplu,

urgen]a, cine ar beneficia de rezultatele a[teptate, resurse necesare, risc) [i adoptarea unei decizii în favoarea
acelei nevoi care trebuie satisf`cut` prin proiect.
„ Documentarea, pentru a ob]ine informa]ii în leg`tur` cu: elementele de noutate aduse de proiect, activit`]ile ce

urmeaz` s` fie derulate, posibili parteneri sociali, elemente de risc.


„ Constituirea echipei care va derula proiectul [i stabilirea de responsabilit`]i concrete pentru fiecare membru al

echipei.
„ Redactarea proiectului în termeni de finalit`]i a[teptate, obiective de realizat, resurse necesare – materiale,

financiare, umane – agenda de activit`]i, bugetul de timp necesar pentru fiecare activitate, responsabilit`]ile
fiec`rui membru al echipei, evaluarea proiectului.
„ Aprobarea proiectului de c`tre membrii echipei [i prezentarea acestuia tuturor factorilor interesa]i [i care vor fi

implica]i în derularea proiectului.


„ Derularea proiectului [i evaluarea periodic` a stadiului realiz`rii acestuia, conform agendei.

„ Evaluarea rezultatelor ob]inute în urma derul`rii proiectului, stabilirea m`surii în care au fost realizate obiectivele.

„ Realizarea unui raport privind proiectul realizat, rezultatele ob]inute, posibilit`]ile de extindere a activit`]ii.

„ 38
Aplica]ie
Citi]i cu aten]ie situa]ia prezentat` mai jos \n leg`tur` cu construc]ia de locuin]e
pentru b`trâni.

Case pentru b`trâni


Într-o sear` friguroas` de iarn`, Maria Cerchez, elev` la liceul „I.H. R`dulescu”
urm`rea o emisiune de [tiri. La un moment dat, a fost surprins` de o [tire ce privea
locuin]ele pentru b`trâni. Prezentatorul a spus: „Sunt pu]ine [anse ca b`trânii cu
venituri fixe [i mici s` ob]in` o locuin]`”. Primarul ora[ului a declarat reporterului
c` majoritatea cl`dirilor vechi [i ieftine din ora[ au fost renovate [i modernizate,
ceea ce a determinat o cre[tere important` a pre]ului apartamentelor. Primarul nu
dispunea de bani pentru a subven]iona construc]ia unor apartamente cu pre]uri
mici, pe care [i le-ar putea permite b`trânii”.
Dup` ce reportajul s-a încheiat, Maria a decis s` scrie o scrisoare ziarului [colii. A prezentat situa]ia b`trânilor,
sus]inând c` ceea ce se întâmpl` era o nedreptate, un act de injusti]ie fa]` de acele persoane care au muncit din greu toat`
via]a.
În continuare, Maria a propus colegilor s` încerce s`-i ajute pe b`trâni prin sensibilizarea comunit`]ii în leg`tur` cu
situa]ia respectiv`. Scrisoarea a fost publicat` pe prima pagin` a ziarului. Mul]i liceeni [i-au manifestat interesul [i dorin]a
de a participa la solu]ionarea problemei. Redac]ia ziarului a organizat o întâlnire a tuturor celor dornici s`-i ajute. S-au
prezentat peste 100 de elevi. În cadrul întâlnirii s-au constituit mai multe echipe:
1. Grupul celor care aveau responsabilitatea de a stabili câ]i b`trâni aveau nevoie de cas`;
2. Grupul celor responsabili cu promovarea proiectului. Ei au considerat c`, dac` este necesar` implicarea comunit`]ii
în asigurarea resurselor, aceasta trebuia s` cunoasc` problemele [i modul în care liceenii doreau s` ac]ioneze;
3. Comitetul responsabil cu strângerea fondurilor [i organizarea unor activit`]i în acest sens;
4. Comitetul care urma s` supravegheze modul de utilizare a fondurilor.
Fiecare grup [i-a început activitatea.
• Cu ajutorul membrilor comunit`]ii [i al exper]ilor de la prim`rii, grupul pentru strângerea datelor a stabilit c` era
vorba de aproximativ 300 de persoane.
• Grupul celor responsabili cu publicitatea [i-a f`cut [i el datoria. În toate ziarele locale au ap`rut articole în care se
solicita sprijin pentru b`trânii ora[ului. La cinematografe, expozi]ii, magazine au fost distribui]i flutura[i, în acela[i scop.
Rezultatele bune nu au întârziat: mai multe persoane au oferit sprijin.
39 „
• Pentru realizarea proiectului construc]iilor au fost contacta]i mai mul]i arhitec]i. O problem` dificil` a fost aceea a
constructorilor, dar [i aceasta a fost solu]ionat` în cele din urm`, ca urmare a hot`rârii constructorilor de a lucra o zi pe
s`pt`mân`, ca voluntari, pentru a-i ajuta pe cei mai pu]in experimenta]i care [i ei s-au oferit s` lucreze la construirea
locuin]elor.
• Un an mai târziu locuin]ele erau gata, iar Maria era ea îns`[i intervievat` la inaugurarea locuin]elor.

Lucra]i în grupuri mici (4-5 elevi) pentru a îndeplini urm`toarea sarcin` de lucru:

„ Evalua]i proiectul propus de Maria, folosind drept criterii:


 Urgen]a ………………………………………………...
 Beneficiarii proiectului ………………………………..
 Resurse necesare ………………………………………
 Riscuri anticipate ………………………………………
 Beneficii ……………………………………………….
 Costuri ………………………………………………….
„ Care considera]i c` au fost cele mai dificile etape în proiectarea [i derularea proiectului?
……………………………………………......................................................……………….
De ce? ………………………...................................…………………………………………
„ Care considera]i c` au fost:
 Punctele forte ale proiectului ……...................................……………………………
 Limitele (punctele slabe) ……….....................................…………………………….

Exerci]ii
Lucra]i în grupuri mici (4-5 elevi). Identifica]i o problem` în comunitatea voastr`, la
rezolvarea c`reia a]i dori s` contribui]i.
Ce problem` a]i identificat? Cum a]i asigura publicitatea necesar`?
În ce ar consta sprijinul vostru?
Prezenta]i colegilor concluziile voastre.

„ 40
V. Leadership – arta
de a conduce

41 „
V. Leadership – arta de a conduce
V.1. Ce face un manager? Dar un lider? Defini]ii. Caracteristici. Etimologii

Ce înseamn` management? Dar leadership? Probabil c` termenii manager-management sunt mult mai frecvent utiliza]i
decât lider [i, cu siguran]`, mai frecvent decât leadership. Poate c` exemplul cel mai relevant în acest sens este dat de oferta
impresionant` de studii de management, la diverse facult`]i de profil. Cum r`mâne îns` cu… leadershipul, sau arta de a
conduce? Se poate înv`]a? Exist` ofert` de studii superioare de leadership1? Po]i ob]ine o licen]` în acest domeniu? În fond, ce
face un manager? Dar un lider?
Exerci]ii
Fi[` de lucru: Gândi]i-v` câteva minute la activit`]ile care, în opinia voastr`, caracterizeaz`
un manager [i, respectiv, un lider. Scrie]i în cele dou` coloane activit`]ile identificate!

CE CREZI TU Cå FACE UN MANAGER? DAR UN LIDER?

• ............................................................................................  .............................................................................................
• ............................................................................................  .............................................................................................
• ............................................................................................  .............................................................................................
• ............................................................................................  .............................................................................................

Exist` foarte multe modele de management [i leadership, dezvoltate începând din a doua jum`tate a secolului al XIX-lea.
Dintre acestea, î]i propunem un model foarte simplu [i, în acela[i timp, deosebit de puternic în esen]a sa, fundamentat pe
dualitatea competen]elor exercitate de o persoan` aflat` în rol (postur`) de manager [i, respectiv, de lider. Modelul a fost
propus de profesorul american John P. Kotter2 (Harvard Business School), iar dualitatea management/leadership este descris`
de gestionarea a dou` contexte distincte: complexitatea, respectiv schimbarea. Conform acestui model, o persoan` joac` rol
1
Un exemplu relevant este Jepson School of Leadership Studies, creat` \n 1993 \n cadrul University of Richmond (SUA), care
ofer` inclusiv un program de masterat executiv \n studii de leadership (http://oncampus.richmond.edu/academics/leadership/)
2
John P. Kotter – „Leading Change“, Harvard Business School Press, 1996 (cartea dezvolt` modelul publicat pentru prima dat`
\n articolul „Why Transformation Efforts Fail“, Harvard Business Review, March-April 1995, p. 61)

„ 42
de manager atunci când activitatea sa are ca reper caracteristic gestiunea complexit`]ii, [i, respectiv, rol de lider atunci când
efortul s`u se concentreaz` pe promovarea [i punerea în practic` a schimb`rii.

 De re]inut

MANAGEMENT Q COMPLEXITATE LEADERSHIP Q SCHIMBARE

Modelul „management – leadership, ca manifestare a dualit`]ii complexitate-schimbare“ a devenit foarte popular în


lumea academic` de profil. Profesorul olandez Manfred Kets de Vries, titularul disciplinei de Leadership Development la
celebra [coal` interna]ional` de business INSEAD3, detaliaz` urm`toarele dou` liste de caracteristici comportamentale
specifice rolurilor de manager [i, respectiv, de lider4:

MANAGEMENT = GESTIONAREA COMPLEXITå¥II LEADERSHIP = GESTIONAREA SCHIMBåRII

ÎN TIMP CE MANAGERUL... LIDERUL...


• Se concentreaz` pe prezent  Se concentreaz` pe viitor
• Prefer` stabilitatea  Este interesat de schimbare
• „Vede“ pe termen scurt (0 – 3 ani)  „Vede“ pe termen lung (5 – 10 ani)
• Este preocupat de reguli, norme, proceduri  Este absorbit de viziuni
• Este preocupat de întrebarea CUM?  Este preocupat de întrebarea DE CE?
• Prefer` complexitatea  Prefer` simplitatea
• Tinde s` controleze subordona]ii  Tinde s` împuterniceasc` subordona]ii
• Se bazeaz` preponderent pe logic`  Se bazeaz` preponderent pe intui]ie

Etimologii. A]i v`zut din prezentarea de pân` acum cu ce se ocup` managementul [i, respectiv, leadershipul (arta de a
conduce). Pentru culoarea anecdoticii – dar [i pentru a ilustra evolu]ia extraordinar` a conceptelor de-a lungul timpului, de
la sensul lor de origine –, iat` [i etimologiile cuvintelor manager [i, respectiv, lider.

3
INSEAD (The Global Learning Network, www.insead.edu) – ßcoal` de business global`, fondat` în 1957 în Fran]a, la
Fontainebleau (cu numele ini]ial European Institute for Business Administration). Ulterior, [coala [i-a extins aria de acoperire din Europa
în Asia, devenind cunoscut` sub numele de INSEAD – la fel cum Universitatea Harvard este cunoscut`, pur [i simplu, sub numele legendar
de… Harvard!
4
Manfred Kets de Vries – „The Leadership Mistique – A User’s Manual for the Human Enterprise”, Financial Times • Prentice
Hall, Pearson Education Ltd., 2001

43 „
MANAGER LIDER

Cuvântul manager î[i are r`d`cina cea mai profund` în R`d`cina etimologic` anglo-saxon` a cuvintelor lead (a
latinescul manus, care înseamn` mân`. De aici, sensul se conduce), leader [i leadership este cuvântul laed, care
ramific` etimologic spre cuvântul italian maneggiare [i, înseamn` cale sau drum. Verbul laeden înseamn` a
respectiv, cel francez manège – cu semnifica]ia punctual` de c`l`tori. Prin urmare, la origine liderul este cel care arat`
antrenare [i dresaj al cailor în [colile de echita]ie (De Vries, calea celor împreun` cu care c`l`tore[te, mergând în
lucr. cit., p. 252) fruntea lor (De Vries, lucr. cit., p. 2)

Cu un fin sim] al umorului, dar [i cu mult` exactitate, profesorul De Vries face observa]ia c` dresajul cailor „poate s` nu
reprezinte acum activitatea cea mai glorioas`“ – îns` cu siguran]` c`, la vremea când for]a frumoaselor patrupede era
determinant` pentru dezvoltarea economic` a societ`]ii sau pentru câ[tigarea r`zboaielor, rolul managerilor (cu sensul
etimologic ini]ial) trebuie s` fi fost deosebit de important. În acela[i timp, originea etimologic` a cuvântului lider (anume,
aceea de c`l`uz` ar`tând semenilor s`i Calea de urmat) sugereaz` un comportament uman de natur` vizionar`, cu impact pe
termen lung, în compara]ie cu cea a expertului având doar responsabilitatea de a… înv`]a caii s` evolueze corect în manej,
îndeletnicire foarte onorabil`, de altfel, la întâlnirea fericit` dintre art` [i meserie.

O defini]ie a succesului. Criterii subiective [i criterii obiective


Lumea afacerilor se conduce dup` reguli foarte stricte – dure de multe ori: e[ti
sau nu e[ti între primii trei protagoni[ti din bran[`; câ[tigi sau pierzi cot` de pia]`;
generezi profit sau pierdere pentru companie [i, implicit, pentru ac]ionari; satisfaci
sau nu preferin]ele clien]ilor. La rândul s`u, domeniul militar cultiv`, prin natura sa,
mentalitatea de înving`tor bazat` pe obiective precise: dominarea adversarului;
cucerirea teritoriului inamic; succesul opera]iilor de lupt`, cu pierderi cât mai
reduse.
Deloc întâmpl`tor, prin urmare, în afaceri, ca [i în domeniul militar, rolul
liderilor este esen]ial pentru reu[ita oric`rei ac]iuni. De aici, [i explica]ia faptului c`
majoritatea covâr[itoare a literaturii de specialitate în arta de a conduce provine
preponderent pe aceste dou` filiere. În acela[i timp, organiza]iile publice contribuie
la dezvoltarea în m`sur` crescând` a bunelor practici de management [i leadership,
sporind valoarea public` a activit`]ilor desf`[urate [i oferind spre studiu modele
relevante.
Desigur c` [i din gre[eli po]i înv`]a – trebuie s` înve]i, m`car pentru a nu le
repeta pe cele pe care le-ai comis deja! Dar statutul oric`rui lider este legat
„ 44
nemijlocit de succesul s`u. A[adar, avem o problem`: cum definim succesul? [i, mai ales, cum m`sur`m succesul? Iat` o list`
de zece criterii – atât obiective, cât [i subiective – folosite pentru identificarea celor mai de succes 50 de lideri din America, al
c`ror domeniu de activitate sunt afacerile5. Dac` ai avut cumva dubii, nu te nelini[ti: Bill Gates, celebrul conduc`tor al com-
paniei Microsoft, este printre ei! Alte nume calificate în cei cincizeci sunt: John Chambers (Cisco Systems – tehnologia infor-
ma]iei); Elizabeth Dole (American Red Cross); Michael Eisner (Walt Disney); Bill Mariott (Marriott International); Alex Trotman
(Ford Motor Company); Al Zeien (Gillette).

Pentru a se num`ra printre cei cincizeci de lideri, a trebuit ca persoanele analizate s` fac` dovada îndeplinirii, în cea mai
mare m`sur`, a tuturor celor zece criterii de mai jos.

A fi lider: zece criterii


1. S` produc` rezultate financiare remarcabile, pe termen lung
2. S` demonstreze capacitate de viziune [i ac]iune strategic`
3. S` probeze abilit`]i de dep`[ire a provoc`rilor profesionale
4. S`-[i dezvolte excelente abilit`]i de lucru în organiza]ii [i cu oamenii
5. S` probeze conving`tor t`ria de caracter
6. S` demonstreze spirit antreprenorial, de ini]iativ`
7. S` aib` un impact demonstrabil în afaceri, industrie sau societate
8. S` fi creat o istorie de succes a inov`rii
9. S` men]in` în mod exemplar focalizarea afacerii pe nevoile clientului
10. S` demonstreze preocupare real` [i constant` pentru diversitate [i responsabilitate social`

Exerci]ii
1. Clasa se împarte în patru grupuri de lucru.
2. Sarcina fiec`rui grup este de a identifica lideri de succes din patru domenii
(politic, militar, afaceri, organiza]ii nonguvernamentale) – fiecare grup un dome-
niu – [i de a-i caracteriza succint conform celor zece criterii.

Not`: Forma celor zece criterii poate fi modificat` în func]ie de specificul domeniului ales, p`strând esen]a factorului de
succes m`surat prin respectivul criteriu (ex.: 1. S` produc` rezultate specifice remarcabile, pe termen lung, în loc de rezultate
financiare etc.).

5
Thomas J. Neff, James M. Citrin – „Lessons from the Top – The 50 Most Successful Business Leaders in America, and
What You Can Learn From Them”, Currency Doubleday Publishers, 1999, 2001, p. 12.
45 „
V.2. „Contractul Democratic“ `ntre LIDERI [i ADEREN}I

„To]i liderii pe care i-am cunoscut [tiau patru lucruri simple:

1. Singura defini]ie a unui lider este: persoana care are aderen]i.


Unii oameni sunt gânditori, al]ii – profe]i. Ambele roluri sunt deosebit de necesare.
Dar, f`r` aderen]i, nu exist` lideri.

2. Un lider eficient nu este cel care este iubit sau admirat – este cel care face ceea ce trebuie f`cut.
Popularitatea nu înseamn` leadership. Rezultatele – da.

3. Liderii sunt extrem de vizibili. De aceea, ei au statut de exemple.

4. Leadership nu înseamn` func]ii, privilegii, titluri sau bani.


Leadership înseamn` responsabilitate“.
(Peter Drucker6)

V.2.1. Arta de a Conduce: un model

A conduce înseamn` a inspira [i a influen]a, deopotriv`, generând cât mai mult` energie pozitiv`. Atunci când suntem
înconjura]i de energie pozitiv`, e bine, pur [i simplu – ne place, [i munca noastr` d` rezultate spectaculoase. Pentru ca acest
lucru s` se întâmple, este important ca ac]iunile noastre s` fie armonioase (adic` s` se deruleze f`r` „[ocuri“, „ghionturi“ sau
„zdruncin`turi“ resim]ite nepl`cut [i de noi, [i de cei din jur) [i pragmatice (adic` s` produc` rezultate concrete, m`surabile,
vizibile în intervalele de timp planificate). Combinând dou` figuri de stil binecunoscute, complementare, armonie interioar`
[i pragmatism înseamn` ca un lider s` fie „cu capul în nori [i cu picioarele pe p`mânt“, zborul înalt al visului având nevoie
mereu de proba de foc a valid`rii practice, pentru a putea produce impact benefic în lumea noastr` atât de real`!

Armonia [i pragmatismul sus]in trei componente esen]iale ale artei de a conduce, ce revin ca responsabilitate liderului:
viziunea; aderen]ii; resursele. Viziunea comunic` imaginea intens` a ]elului de atins – Destina]ia (]inta), dar [i Calea de
parcurs pân` la atingerea obiectivului propus. Aderen]ii sunt cei se al`tur` liderului, înso]indu-l pe Cale, înv`]ând [i, în acela[i
timp, generând înv`]are ei în[i[i. Resursele reprezint` tezaurul de cunoa[tere, influen]` [i conexiuni necesar punerii în apli-
care a viziunii, cu sprijinul nemijlocit al aderen]ilor.

6
Peter Drucker – „The Leader of the Future”, Jossey-Bass, 1997 (www.cgu.edu/faculty/druckerp.html)
„ 46
Arta de a Conduce – un model: viziune; aderen]i; resurse

V.2.2. LIDERI [i ADEREN}I: „Contractul Democratic“ 7


Exerci]ii
Cum ar trebui s` fie un lider pe care s` îl urmezi, cu convingere [i bucurie? Ce calit`]i ai dori
s` aib`? Ce a[tept`ri ai avea de la un asemenea lider? Gânde[te-te [i scrie cuvintele în spa]iul de
lucru de mai jos:

CALITå¥ILE LIDERULUI
AßTEPTåRILE TALE FA¥å DE LIDER
PE CARE L-AI URMA TU

• .......................................................................  ........................................................................
• .......................................................................  ........................................................................
• .......................................................................  ........................................................................
• .......................................................................  ........................................................................

7
Adaptare dup`: Robert Goffee, Gareth Jones – „Followership – It’s personal, too”, Harvard Business Review,
December 2001, p. 148
47 „
S` re]inem, ca lec]ie principal`, c` un lider f`r` aderen]i nu înseamn` nimic. Jocul de unul singur, în special la scar`
strategic`, este practic imposibil. Prin urmare, m`iestria unui lider adev`rat const` în a [ti s` adune în jurul s`u aderen]i,
oameni de valoare care s` contribuie al`turi de el la împlinirea gândului, a viziunii.
Rela]ia dintre cei care conduc (lideri) [i cei care sunt condu[i (aderen]i) nu este deloc simpl`, liniar`. Natura special` a
rela]iei „contractuale“ dintre lideri [i aderen]i se cl`de[te pe faptul c`, într-un joc democratic, aderen]ii nu pot fi obliga]i s`-l
urmeze pe lider – op]iunea lor este liber-consim]it`, dar condi]ionat`. Literatura de specialitate demonstreaz` natura
preponderent emo]ional` a rela]iei dintre lideri [i aderen]i. Mai precis, oamenii caut`, admir` [i respect` – cu alte cuvinte, sunt
dispu[i s` urmeze de bun`-voie – acei lideri care, prin comportament [i rezultate, le produc trei reac]ii (r`spunsuri)
emo]ionale:
• Mai întâi, recunoa[terea valorii contribu]iei aderen]ilor la reu[ita proiectului (sentimentul semnifica]iei, al
însemn`t`]ii), ca r`spuns la profunda nevoie uman` de recunoa[tere public` a efortului depus. Munca ta conteaz`,
contribu]ia ta este important` pentru noi to]i! – un astfel de mesaj transmis cu bucurie [i bun`-credin]` dinspre lider
spre aderen]i este r`spl`tit cel mai adesea cu loialitate, respect [i dorin]a de a r`spunde [i mai bine solicit`rilor
formulate;
• În al doilea rând, apartenen]a la realizarea unui ]el nobil, înalt, împ`rt`[it de mai mul]i (sentimentul de
comunitate). În acest caz, apare natural disponibilitatea aderen]ilor de a rela]iona pur [i simplu ca fiin]e umane, iar
persoana capabil` s` genereze o asemenea stare deosebit` în rândul celor care îl înconjoar` merit` pe deplin statutul
câ[tigat, de lider;
• În al treilea rând, fervoarea de a fi p`rta[i la faptul c` „se întâmpl` ceva“ – interesant, nemaiv`zut, nemaiîntâlnit!
Oamenii au nevoie de provoc`ri profesionale deosebite c`rora s` le fac` fa]` punându-[i în valoare calit`]ile
cunoscute sau descoperindu-[i altele neb`nuite, dovedindu-[i astfel c` via]a lor nu se irose[te f`r` rost. Cu cât
obstacolele par aproape imposibil de dep`[it, cu atât bucuria succesului este mai intens` – [i cum îndeob[te „istoria
nu se face la cafenea“ (dup` vorba în]eleapt` a lui Petre ¥u]ea), liderul [i aderen]ii angaja]i în acest joc fascinant
consolideaz` o rela]ie uman` profund`, durabil`, ce le înnobileaz` existen]a.
A[adar, a urma un lider implic` angajamentul aderen]ilor: liber-consim]it, dar condi]ionat emo]ional. Pentru a-[i asigura
participarea celor de lâng` el, liderul are obliga]ia respect`rii „contractului democratic“, oferindu-le semnifica]ie [i comunitate
prin proiecte captivante, capabile s` aprind` imagina]ia, stimulând astfel ac]iunea [i r`spunsul emo]ional pozitiv.

Exerci]iu de viziune:
Varianta 1:
Vrei s` devii pre[edintele Consiliului Elevilor de la tine din [coal`. Construie[te-]i o platform` prin care
s`-]i atragi cei mai mul]i aderen]i. ¥ine cont de faptul c` mul]i dintre colegii t`i sunt ini]ial neinteresa]i.
Trebuie \ntâi s`-i convingi s` se informeze, s` fie interesa]i [i apoi s` te voteze.

„ 48
Varianta 2:
„Eu vreau s` fiu pre[edintele ]`rii!”
Imagineaz`-]i c` vrei s` devii… Pre[edinte! Ce viziune despre cum va ar`ta România condus` de tine propui
celor pe care vrei s`-i convingi s`-]i acorde votul, pentru a câ[tiga?

ANEXå:
În plus, pentru viziunea, misiunea [i valorile asociate unui proiect concret, suger`m exemplul Centrului de Leadership
Civic „Liderii Mileniului Trei“. Temele privind arta de a conduce, prezente în programul t`u de educa]ie pentru cet`]enie
democratic`, î[i au originea în Programul educa]ional „LIDERII MILENIULUI TREI“®, oferit elevilor de liceu din România
începând din februarie 2002, cu acordul Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii, de Funda]ia CODECS pentru Leadership8 în
parteneriat cu British Council9, cu sprijinul Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii [i Irlandei de Nord.
Exerci]ii
Scrie un eseu de 300 de cuvinte (aprox. 1,5 pagini) despre o personalitate a lumii
contemporane din domeniul politic, militar, economico-social, care, în opinia ta, are
statut de lider, conform no]iunilor [i criteriilor prezentate în cele dou` teme despre arta
de a conduce.

De re]inut
• Arta de a conduce presupune trei componente esen]iale, ce revin ca responsabilitate
liderului: viziunea; aderen]ii; resursele
• Viziunea comunic` imaginea intens` a ]elului de atins
• Aderen]ii sunt cei care se al`tur` liderului, înso]indu-l pe Cale
• Resursele reprezint` tezaurul de cunoa[tere, influen]` [i conexiuni necesar punerii în
aplicare a viziunii, cu sprijinul nemijlocit al aderen]ilor
• Între lider [i aderen]i se stabile[te un „contract democratic“: aderen]ii se al`tur` de bun`
voie liderului, dac` acesta este capabil s` le ofere semnifica]ie [i comunitate prin proiecte
captivante, capabile s` aprind` imagina]ia, stimulându-le astfel ac]iunea [i r`spunsul
emo]ional pozitiv
• Lider nu e[ti pur [i simplu – lider devii, probându-]i calit`]ile de-a lungul întregii cariere
profesionale, prin rezultate cu impact benefic pe termen lung asupra semenilor t`i
8
www.codecs.ro/Asocia]i/Funda]ia…; E-mail: leadership@codecs.ro
9
www.britishcouncil.ro
49 „
Fii propriul t`u lider! Nu a[tepta s` ]i se inventeze viitorul – f`-o chiar tu!
Cl`de[te-]i via]a personal` [i cariera profesional` în acord cu cele mai
înalte aspira]ii de care e[ti în stare! Urmeaz`-]i Calea [i vei învinge!

V.2.3. Profilul unui lider


Puterea este asemenea vinului – consumat` în exces, îmbat`. Liderii acumuleaz` putere, iar a supravie]ui „be]iei puterii“,
ca [i „be]iei vitezei“ la volan, nu este deloc u[or. O vorb` de duh binecunoscut` spune: „Puterea corupe. Puterea absolut`
corupe absolut“. O analogie plastic` ar putea fi [i cea a mu[c`turii veninoase a [arpelui, comparat` cu efectul curativ al
aceluia[i fluid. Asemenea veninului, supradoza de putere poate sfâr[i prin „a omorî“. În acela[i timp, administrat` cu
în]elepciune [i deta[are, otrava devine leac – vindec` [i, deseori, chiar fortific`.

A prezenta profilul unui lider care s` se bucure de aprecierea unanim`, „incontestabil`“ a semenilor s`i este, prin natura
sa, o întreprindere provocatoare. Motivele principale pentru care am ales profilul de fa]` sunt trei:
• impactul istoric al activit`]ii sale asupra ]`rii de obâr[ie;
• prestigiul interna]ional uria[, dobândit prin proba incontestabil` a staturii sale morale [i a t`riei de caracter;
• faptul c` personajul ales a „supravie]uit“ propriei celebrit`]i: a v`zut visul cu ochii min]ii; a împlinit acest vis, trecând
cu deta[are prin toate încerc`rile ce i-au stat pe Cale timp de decenii; a fost recunoscut [i celebrat de întreaga lume,
conferindu-i-se Premiul Nobel pentru Pace; a ie[it din joc la momentul cel mai potrivit, cu aceea[i deta[are [i elegan]`
proprie marilor figuri ale istoriei, l`sând frâiele puterii în mâinile succesorilor ale[i democratic.

„ 50
Numele s`u: Nelson Mandela. Visul împlinit: eliberarea poporului sud-african de Apartheid. M`rturia scris` l`sat`
semenilor: volumul autobiografic „Long Walk to Freedom“10.

Nelson Mandela: repere biografice


1918 – n`scut în Eastern Cape, Africa de Sud
1943 – devine membru al Congresului Na]ional African
1952 – studii juridice, firm` de profil în Johannesburg
1956 – acuzat de înalt` tr`dare; acuza]iile sunt retrase
1960 – Congresul Na]ional African este scos în afara legii
1964 – condamnat la închisoare pe via]`
1990 – eliberat din închisoare
1993 – laureat al Premiului Nobel pentru Pace
1994 – ales pre[edinte, în urma primelor alegeri multi-
rasiale din istoria Africii de Sud Apartheid: regim de dominare [i oprimare a
1997 – renun]` la pre[edin]ia Congresului Na]ional majorit`]ii de culoare de c`tre
African minoritatea alb` pe criteriul dis-
1998 – Doctor \n Drept onorific (titlu conferit extraor- crimin`rii rasiale, instituit în Africa
dinar) – Harvard University de Sud începând din 1948 [i abolit
1999 – î[i încheie mandatul preziden]ial, transferând în 1993, cu contribu]ia decisiv` a
atributele puterii c`tre succesorul s`u, Thabo fostului pre[edinte Frederik de
Mbeki Klerk [i a lui Nelson Mandela11
din 1999 – implicat activ în dezvoltarea democra]iei [i a
societ`]ii civile din Africa de Sud; impresio-
nant` prezen]` civic` interna]ional`

Exerci]ii
1. Clasa se împarte în patru grupe.
2. Întreprinde]i un studiu care s` eviden]ieze evolu]iile profesionale ale lui Ion ¥iriac (dou`
grupe), respectiv Mircea Lucescu (dou` grupe) de la începuturile carierelor acestora pân`
în prezent. Argumenta]i ipoteza „de la lider sportiv la lider în afaceri“. Identifica]i tr`s`turi
ale comportamentului celor doi din care pute]i înv`]a.

10
Nelson Mandela – „Long Walk to Freedom”, Back Bay Books, Little, Brown and Company, 1995
11
Pentru o istorie a Apartheidului în Africa de Sud: www-cs-students.stanford.edu/~cale/cs201/apartheid.hist.html; surse internet
despre via]a [i activitatea lui Nelson Mandela: http://news.bbc.co.uk/2/hi/africa/1454208.stm; http://news.bbc.co.uk/2/hi/africa/133400.stm)

51 „
De re]inut
• Rolurile de manager [i de lider sunt duale: orice persoan` poate deveni atât
manager, atunci când activitatea sa are ca reper caracteristic gestiunea complexit`]ii, cât [i
lider, atunci când efortul s`u se concentreaz` pe promovarea [i punerea în practic` a
schimb`rii (modelul Kotter).
• Competen]ele manageriale [i cele privind arta de a conduce sunt, în bun` m`sur`,
distincte; exercitarea lor presupune atât acumulare de cuno[tin]e specifice (prin înv`]are), dar
[i foarte mult` experien]` practic`.
• O persoan` care ocup` o pozi]ie (func]ie) cu autoritate formal` nu este, în mod
automat, lider; calitatea de lider se dobânde[te prin capacitatea de a deveni promotor al
schimb`rii, iar acest proces poate fi orchestrat nu numai din pozi]ii de autoritate formal`, dar
[i construind coali]ii ale schimb`rii foarte eficiente din pozi]ii de autoritate informal`.
• Un lider inspir` [i convinge prin intensitatea viziunii [i prin for]a exemplului personal de
a pune în practic` viziunea sa asupra schimb`rii.

„ 52
VI. Incluziune
ºi excluziune socialã

53 „
VI. Incluziune [i excluziune social\
VI.1. S\r\cia – excluziunea social\

Înc` de pe vremea când nu existau moneda sau alte forme de m`surare a valorii m`rfurilor [i de înlesnire a schimbului,
oamenii s-au împ`r]it în „boga]i“ [i „s`raci“; cele dou` atribute caracterizau fie individul, fie grupul din care face parte, fie
societatea în ansamblu. De[i criteriile sau viziunea general` s-au schimbat mult de-a lungul istoriei, cele dou` concepte au
r`mas perfect valabile, c`p`tând îns`, treptat, conota]ii complexe [i dificil de definit.
Exerci]ii
Reda]i printr-un desen imaginea „omului bogat“ [i imaginea „omului s`rac“.
Expune]i desenele într-un loc vizibil din clas`.
Identifica]i elementele comune din desenele expuse [i realiza]i un comentariu în
leg`tur` cu acestea.
Dup` expunerea desenelor, identifica]i elementele comune, construi]i o imagine general` a
s`r`ciei, respectiv bog`]iei, [i corela]i-o cu informa]iile efective din cadrul orei, accentuând
asem`n`rile dintre aceast` imagine [i defini]ia corect` a s`r`ciei, dar [i percep]iile eronate (dac`
acestea exist`).

„ 54
Defini]ie
S`r`cia = situa]ie caracterizat` de lipsa (insuficien]a) mijloacelor materiale

S`r`cia poate afecta persoane, familii, colectivit`]i, grupuri sociale sau, a[a cum spuneam, societ`]i în ansamblul lor.
Vorbim în acest caz de s`r`cie individual`, respectiv s`r`cie colectiv` sau generalizat`. În ultima sa form`, s`r`cia poate
îmbr`ca forme agravante, cum sunt subnutri]ia, foametea. Aceast` situa]ie poate fi creat` de catastrofe naturale, de r`zboaie,
de politici eronate. S`r`cia din cadrul societ`]ilor dezvoltate este de tipul celei individuale sau a[a-numitelor pungi de
s`r`cie, care afecteaz` o parte mai mare sau mai mic` din popula]ie.

DETERMINARE. SåRåCIE RELATIVå/ABSOLUTå


S`r`cia individual` este cea care îl afecteaz` pe individ în cea mai mare m`sur`. Cum se determin` aceasta? Sociologii [i
statisticienii economi[ti au utilizat o multitudine de metode de m`surare, îns` cea mai cunoscut` [i uzitat` este, în ciuda
imperfec]iunilor care i se atribuie, cea a nivelului de trai. Acesta determin` dou` tipuri de s`r`cie: cea absolut`, când nu
este acoperit nivelul de subzisten]` fizic` (hran`, îmbr`c`minte, combustibil [i energie, igien`, chirie), [i cea relativ`,
determinat` de nivelul minim de trai, care, pe lâng` produsele [i serviciile subzisten]ei fizice, are în vedere [i anumite cerin]e
de ordin social [i cultural. Dac` primul nivel este orientativ pentru asisten]a public` a persoanelor inactive (b`trâni, copii,
persoane cu deficien]e etc.), cel de-a doilea poate ajuta la determinarea cuantumului indemniza]iei minime de [omaj, al
salariului minim [i al venitului neimpozabil.

PERCEPEREA SåRåCIEI
Definirea [i perceperea s`r`ciei pot îmbr`ca forme foarte variate, de la o societate la alta, tocmai pentru c` ele sunt
construite în func]ie de standardele social-culturale ale societ`]ii [i de complexul de nevoi specifice vie]ii în contextul
social-economic dat. Exist` persoane care dep`[esc cu mult nivelul minim de trai, dar se consider` s`race, deoarece aspira]iile
lor dep`[esc standardele stabilite. De asemenea, exist` [i oameni ale c`ror venituri se încadreaz` la nivelul nimin de trai, dar
nu se consider` s`race, pentru c` „se mul]umesc cu pu]in”. Percep]ia asupra st`rii de s`r`cie este a[adar nu numai în func]ie
de societate, dar [i de individ.
Cum îi percep ceilal]i pe cei încadra]i în categoria „s`raci”? Atitudinea popula]iei fa]` de s`r`cie a înregistrat o evolu]ie
de la condamnare (s`racii sunt ei în[i[i singurii vinova]i de soarta lor pentru c` sunt lene[i [i iresponsabili) la acte caritabile
individuale sau programe publice guvernamentale ori neguvernamentale, prin care s-a declarat un adev`rat r`zboi împotriva
s`r`ciei.

55 „
Exerci]ii
Se constituie patru grupuri de lucru. Fiecare grup va identifica nevoile culturale [i sociale ale
unui tân`r de 17 ani din: 1975; 1989; 2003; 2010 [i le va expune clasei. Se vor comenta modific`rile
în timp ale nevoilor identificate.

Aplica]ie
În cadrul acelora[i grupuri de lucru: dou` grupuri vor calcula nivelul de subzisten]` (sub
forma co[ului lunar pentru un individ adult, activ) [i dou` grupuri vor calcula nivelul minim de trai.
La final vor fi comparate rezultatele, atât între ele, cât [i cu cele stabilite de Institutul Na]ional de
Statistic`.
Pentru a sprijini rezolvarea sarcinii, cere]i profesorului informa]ii referitoare la necesarul de
calorii [i con]inutul caloric al principalelor tipuri de alimente.

Metod` de evaluare
Tem` pentru acas`: Identifica]i cinci cauze care pot duce la s`r`cirea unei persoane sau a
unui grup/colectivitate [i propune]i solu]ii pentru dep`[irea acestora.

Not`: Se va folosi fi[a de lucru „S`r`cia: cauze [i solu]ii”:

Nr. Cauze Solu]ii

1.

2.

3.

4.

5.

„ 56
EXCLUZIUNEA SOCIALå. CAPCANA SåRåCIEI
Una dintre gre[elile frecvente referitoare la definirea s`r`ciei este
reducerea la „lipsa veniturilor”. Ea este de fapt mult mai mult decât atât
[i relativ altceva. Lipsa veniturilor este o cauz` a s`r`ciei, un
declan[ator, nu o defini]ie. Sub o anumit` limit` a acestora se poate
instaura s`r`cia. Aceasta este îns` o stare uman` [i social`. Ea
genereaz` de obicei un mod de via]` specific, caracterizat nu numai de
lips`, dar [i de o serie de strategii de via]` [i de atitudini care sunt ele
însele factori de perpetuare a s`r`ciei. S`r`cia este a[adar un complex
social-cultural-psihologic, fiind poate mai reprezentativ termenul de
excluziune social` pentru o mai bun` definire a modului de via]`
s`rac. S`racul nu este persoan` momentan lipsit` de resurse (câ]i dintre voi sau p`rin]ii vo[tri nu au trecut prin perioade mai
pu]in îmbel[ugate câteodat`?), ci aceea care este cronic lipsit` de resurse, neavând capacitatea de a remedia situa]ia.
Ajungem astfel la ceea ce se cheam` „capcana s`r`ciei”: o dat` c`zut în s`r`cie, o serie de mecanisme de men]inere a acesteia
se declan[eaz`: veniturile sc`zute duc la sc`derea aspira]iilor (te mul]ume[ti cu mai pu]in), demoralizare (nu mai ai for]` s`
cau]i ceva mai bun), dependen]` de ajutorul social, obiceiuri de consum anormale, ineficiente, degradarea capacit`]ilor de
ob]inere a resurselor, apari]ia, în unele cazuri, a practicilor ilegale de profit.
Dimpotriv`, efortul de utilizare la maximum a resurselor disponibile genereaz` un ciclu de autoînt`rire, de ie[ire din
s`r`cie: utilizarea resurselor => cre[terea standardului de via]` => cre[terea capacit`]ilor => cre[terea oportunit`]ilor =>
cre[terea aspira]iilor => cre[terea mobiliz`rii.
Dac` vom considera s`r`cia din aceast` perspectiv` mai larg`, în calitatea ei de stare social-cultural` [i psihologic`, ar
trebui s` distingem între situa]ia de nevoie, de lips` mai mult sau mai pu]in temporar`, [i situa]ia de s`r`cie, care
reprezint` o situa]ie de nevoie oarecum permanentizat`, asociat` cu caracteristici sociale [i psihologice specifice.
Diferen]a dintre s`r`cia cronic` [i s`r`cia temporar` este important` [i pentru stabilirea unor politici sociale. A
sprijini pe cei afla]i în nevoie temporar` presupune cu totul altceva decât a sprijini pe cei s`raci cronici, pentru c` în acest din
urm` caz trebuie eliminate nu doar cauzele problemei, ci [i „patologiile” [i efectele degradante ale st`rii de s`r`cie.

57 „
Aplica]ie
Dezbatere: patru elevi vor reprezenta s`racii cronici [i patru vor fi consilierii acestora; prima
grup` va prezenta argumente de sus]inere a ideii c` nu sunt cababili de a dep`[i starea de s`r`cie
cronic`, iar consilierii vor combate argumentele lor [i vor propune solu]ii.

SåRåCIA ßI DREPTURILE OMULUI


Declara]ia de la Viena [i Programul de Ac]iune adoptat la Conferin]a Mondial` a Drepturilor Omului de la Viena (iunie
1993) arat`: „R`spândirea s`r`ciei extreme împiedic` respectarea efectiv` a drepturilor omului... în special a celor economice,
sociale [i culturale”.
Este important s` în]elegem c` lipsa unei educa]ii, a unei îngrijiri sanitare adecvate, a ad`postului, a egalit`]ii, acestea
fiind câteva consecin]e ale s`r`ciei, împiedic` accesul la drepturile civile [i politice, ceea ce face imposibil` aplicarea
drepturilor economice, sociale [i culturale. În 1995, la summitul de la Copenhaga, 185 de state s-au angajat s` ia m`suri drastice
pentru eradicarea s`r`ciei, adoptându-se un plan concret de ac]iuni [i obiective. Pân` în septembrie 2001 doar o parte din
obiective au fost atinse, ceea ce demonstreaz` dificultatea demersului de a lupta împotriva s`r`ciei. Acest demers trebuie s`
înceap` cu r`d`cinile s`r`ciei, nu s` încerce s` elimine nevoile imediate al popula]iei, iar acest lucru presupune un efort politic
deosebit, atât din partea statului în sine, cât [i din partea organismelor interna]ionale. Combaterea s`r`ciei are, a[adar, o
puternic` dimensiune politic`.

Exerci]ii
Da]i exemple de drepturi de care un om s`rac nu se poate bucura. Comenta]i!

„ 58
VI.2. Protec]ia social\

Defini]ie
Protec]ia social` = ansamblul de politici, m`suri, institu]ii, organisme care asigur` sprijinul
persoanelor [i grupurilor aflate în dificultate [i care nu pot realiza prin efort
propriu condi]ii normale, minime de via]`.

Prin sistemul de protec]ie social` se caut` posibilit`]i de redistribuire a resurselor materiale [i umane ale colectivit`]ii
c`tre acele persoane [i grupuri aflate în dificultate în vederea elimin`rii decalajelor mari dintre acestea [i popula]ia majoritar`.
Protec]ia social` nu are ca scop crearea unei st`ri de dependen]` a celor afla]i în nevoie la un moment dat, ci
reintegrarea lor în via]a normal`, prin stimularea for]elor active, a capacit`]ii lor de face fa]` problemelor, a mobiliz`rii
eforturilor proprii. În sens general, protec]ia social` reprezint` un set de m`suri orientat spre asigurarea unui anumit nivel de
bun`stare [i securitate social` pentru întreaga popula]ie [i în special pentru anumite grupuri sociale.
Incapacitatea pie]ei libere de a asigura resurse economice corespunz`toare pentru întreaga popula]ie a f`cut necesar ca
în toate ]`rile dezvoltate s` apar` un sistem de protec]ie social` care s` asigure sprijinul [i ocrotirea indivizilor în situa]iile în
care ei nu mai sunt capabili (temporar sau definitiv) s` ob]in` prin eforturi proprii resursele necesare unui trai decent, normal.
Aceste situa]ii se refer` la b`trâne]e, boal`, accident, handicap, [omaj, moartea membrilor activi ai familiei etc.

Protec]ia social` poate fi plasat` la trei niveluri:


a. la nivelul întregii colectivit`]i (ex. Protejarea veniturilor popula]iei de infla]ie, asigurarea unui nivel minim de consum,
protejarea popula]iei în caz de calamit`]i naturale, protec]ia fa]` de criminalitate, violen]`, conflicte rasiale, îmboln`viri
în mas`, protec]ia la locul de munc`, protec]ia împotriva corup]iei, drogurilor, abuzurilor etc.);
b. la nivelul diferitelor categorii (copii, b`trâni, familii cu mul]i membri, [omeri etc.);
c. la nivel personal (rezolvarea unor probleme legate de starea individului la un moment dat);

MODALITå¥I DE SPRIJIN
În România exist` o multitudine de programe de protec]ie social`, atât sub form` de transferuri b`ne[ti (pensii, ajutoare,
indemniza]ii), cât [i servicii (m`suri active de combatere a [omajului, cantine sociale, c`mine spital pentru copii, c`mine
pentru b`trâni etc.). Programele de protec]ie social` sub form` de transferuri b`ne[ti pot fi grupate în trei categorii:
a. sistemul asigur`rilor sociale – fondurile asigur`rilor sociale se ob]in prin contribu]ii sistematice ale popula]iei
active, care se întorc apoi la cei care au contribuit, dar acum sunt în nevoie, în func]ie de contribu]ia lor, sub form`
de pensii, ajutor de [omaj, ajutor de boal`, îngrijire medical` etc. În cazul asigur`rilor sociale, presta]ia este în
func]ie de contribu]ie. Se includ aici: pensiile, ajutoarele acordate în cazul incapacit`]ii temporare de munc`,
59 „
ajutoarele pentru prevenirea îmboln`virii, ajutoarele acordate salaria]ilor pentru decese, indemniza]iile de maternitate
[i pentru cre[terea unui copil bolnav, concediul pl`tit pentru cre[terea copilului pân` la doi ani, ajutorul de [omaj,
aloca]ia de sprijin pentru [omerii de lung` durat`, pl`]ile compensatorii.
b. aloca]iile familiale universale – aloca]ii acordate familiilor cu copii: aloca]ia de stat pentru copii, aloca]ia
suplimentar` pentru familiile cu mai mul]i copii, indemniza]ia de na[tere.
c. sistemul asisten]ei sociale – aloca]ii b`ne[ti acordate persoanelor aflate în nevoie ca
urmare a lipsei cronice a mijloacelor de subzisten]` sau a pierderii de venit în urma unei
situa]ii de urgen]`. În acest caz, presta]ia se face în func]ie de nevoie, nu de vreo
contribu]ie personal` anterioar`, bazându-se pe principiul solidarit`]ii. În cadrul
acestui sistem de asisten]` social` cei în nevoie sunt ajuta]i s` aib` un mod de via]` decent,
s` se integreze social, s`-[i recupereze capacitatea de func]ionare normal` în urma unui
ajutor financiar, material, social. Ajutorul are aici în vedere o perioad` limitat` de timp.
Asisten]a social` cuprinde: ajutorul social pentru persoanele cu venituri mici (un program
de tipul venitului minim garantat), între]inere pentru plasament familial [i încredin]are, ajutoare de urgen]`, aloca]ii
pentru procurarea de proteze, aloca]ii pentru energia termic`, ajutoare speciale pentru persoane cu handicap,
ajutorul pentru so]iile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu.

Aplica]ie
Studiu de caz pe exemple de reform` în sistemul de protec]ie social` din România: venitul
minim garantat, ajutorul de [omaj universal, indemniza]ia universal` pentru concediul de
maternitate. Argumente pro [i contra.

„ 60
VI.3. Aplica]ie la I [i II

Se constituie grupuri de 2, 3, 4 elevi. Fiecare grup va forma o familie în care se combin`


diverse posibilit`]i socio-demografice: biparental` cu unu sau doi copii, monoparental` cu unu sau
doi copii, cu venituri mari, medii sau mici, cu membri [omeri, pensionari sau f`r` venituri etc.
Fiecare grup va trebui s` alc`tuiasc` un co[ lunar în func]ie de venituri, s` identifice surse
suplimentare de venituri, s` identifice ajutoarele de care au dreptul s` beneficieze, s` imagineze
scenarii despre evolu]ia familiei în perioade de criz` etc. Se analizeaz` modificarea nivelului
aspira]iilor în func]ie de venituri, de progresul social [i economic, de mediul în care familia
locuie[te etc. Fiecare grup trebuie s` aib` un scenariu bine stabilit [i fiecare membru al grupului
trebuie s` fac` parte din familie.

Propunere de activitate extra[colar`


Trei etape:
1. Elevii se vor împ`r]i pe grupuri de lucru [i vor identifica la nivelul localit`]ii principalele
institu]ii care pot acorda sprijin urm`toarelor categorii de persoane: [omeri, b`trâni cu venituri mici,
copii afla]i în dificultate, persoane cu dizabilit`]i. Ei vor alc`tui portofolii care vor con]ine: elemente
legislative, datele de contact [i serviciile oferite de institu]iile identificate, demersuri necesare pentru
ob]inerea ajutorului social; con]inutul dosarului social.
2. Fiecare grup de lucru va rezolva un caz real din localitate.
3. Elevii vor prezenta întregii clase rezultatele activit`]ii.

61 „
VII. Parteneriat social

„ 62
VII. Parteneriat social
VII.1. Parteneriat [i dialog social
`n cadrul societ\]ii democratice

CONCEPTE-CHEIE
 Parteneriat
 Dialog social

Organizarea [i func]ionarea unei societ`]i democratice se sprijin` pe valori [i principii fundamentale. Dintre acestea,
pluralismul implic` diversitatea ideilor, punctelor de vedere, modalit`]ilor de asociere, de ac]iune etc. Cu ce consecin]e, oare,
pentru func]ionarea societ`]ii?
Func]ionarea unei societ`]i democratice fundamentat` pe pluralism presupune dialog social, realizarea unor
parteneriate, ceea ce implic` toleran]`, acceptarea diversit`]ii sub diferite forme, dar [i deschidere [i comunicare.

Activitate pe perechi

Analiza]i din perspectiva unui posibil parteneriat rela]ia:

Comunitate

P`rin]i ßcoal`

Preciza]i:
a) obiectivele acestui parteneriat
b) trei avantaje ale partenerului
c) trei factori care pot frâna func]ionarea parteneriatului

63 „
Parteneriatul reprezint` un mod de interrela]ionare a diferitelor compo-
nente ale sistemului social cu scopul armoniz`rii intereselor (divergente sau
Ce reprezint\
convergente) ale acestora.
parteneriatul? Parteneriatul social presupune coordonarea unor parteneri sociali
posibili pentru realizarea unor obiective comune prin intermediul unor ac]iuni;
parteneriatul presupune implicarea partenerilor sociali (guvernul, patronatele, sindicatele) în:
 Încheierea unor acorduri sociale [i aplicarea acestora
 Realizarea unor programe de dezvoltare la diferite niveluri
Parteneriate se pot realiza în [coal`, în cadrul comunit`]ii locale, dar [i între:
• [coal` – familie
• [coal` – comunitatea local`
• sindicate – patronat
• sindicate – guvern
• ONG-uri – institu]ii guvernamentale

Realizarea efectiv` a parteneriatului presupune aspecte diferite:


 Aspecte obiective care pot frâna sau, dimpotriv`, care pot stimula parteneriatul social.
 Aspecte care ]in de modul de abordare a parteneriatului social [i a rela]iilor de parteneriat de c`tre cei care se
implic` în realizarea acestora, a[a cum sunt:
• Con[tientizarea existen]ei unor interese comune sau care trebuie armonizate
• Angajarea în realizarea obiectivelor propuse
• Competen]` profesional` în domeniul de activitate
• Deschiderea c`tre comunicare interpersonal` [i dialog real
• Disponibilitate în realizarea în fapt a parteneriatului
• Ameliorarea metodelor de lucru
• Exersarea lucrului în echip`.
Absen]a acestor aspecte legate de abordarea parteneriatului poate duce la realizarea defectuoas` a rela]iilor de
parteneriat sau poate compromite ideea de parteneriat.

Activitate pe grupe

Completa]i Fi[a de lucru 1 – „Vreau s` reu[easc` parteneriatul în


care sunt implicat!”

„ 64
Dialogul social reprezint` un schimb de opinii, o dezbatere între
Ce reprezint\
reprezentan]ii a dou` sau mai multe p`r]i, în vederea încheierii unui acord, unei
dialogul social? în]elegeri, a stabilirii unui parteneriat.

Succesul în cadrul dialogului


social depinde de mul]i factori.
Principalii factori pot fi
identifica]i cu ajutorul
schemei de mai jos.

Calit`]ile persoanei implicate \n


dialogul social
„ Cuno[terea poten]ialului

Caracteristicile personal, a punctelor tari,


situa]iei a punctelor slabe
sau structurii „ Calitatea rela]iilor

de dialog social interpersonale promovate:


SUCCESUL ÎN – echilibrul emo]ional
DIALOGUL SOCIAL – tactul
– disponibilitatea
fa]` de dialog
„ Abilit`]ile de comunicare [i

negociere
„ Deschiderea spre schimbare:

– creativitate
– anticiparea schimb`rilor
spiritului de ini]iativ`

65 „
Semnifica]ia dialogului social [i a parteneriatului poate fi pus` în eviden]`
Importan]a prin mai multe aspecte legate de necesitatea acestora:
dialogului social
[i a parteneriatului

 existen]a unor interese, obiective comune pentru diferi]i parteneri sociali


 complexitatea unor obiective, proiecte, programe care necesit` coordonarea mai multor parteneri sociali
 rela]ionarea cu mediul (fizic, social, organiza]ional) a oric`rei organiza]ii [i interven]ia în mediu
 asigurarea coeren]ei unor procese realizate la diferite niveluri
 implicarea în via]a comunit`]ii [i participarea la îmbun`t`]irea vie]ii oamenilor în comunitatea din care fac parte
(prin intermediul sindicatelor, altor asocia]ii, a organiza]iilor care se ocup` de protec]ia mediului, de interesele
consumatorilor etc.).

APLICA}II

1. Ce consecin]e crede]i c` ar avea pentru o societate inexisten]a dialogului social?

2. Analiza]i o situa]ie conflictual` la nivelul unei întreprinderi, prezentat` de mass-media. Pornind de la aceast` situa]ie,
lucra]i în grupe constituite din patru elevi [i identifica]i tr`s`turile unui lider sindical, necesare pentru a purta un dialog efi-
cient cu reprezentan]ii conducerii întreprinderii. La sfâr[itul activit`]ii pe grupe, un elev de la fiecare grup va scrie pe tabl`
tr`s`turile identificate.
Discuta]i:
a) Care sunt tr`s`turile pentru care au optat cei mai mul]i elevi?
b) Cum explica]i acest lucru?

3. Comenta]i textul:
„Nici un pericol nu este mai mare pentru libertatea omului decât dogma monopolului unui grup, unei ideologii, unui
sistem“.
Ralf Dahrendrof

4. Da]i un exemplu de parteneriat în care poate fi implicat` [coala voastr`. R`spunde]i apoi la cerin]ele prezentate.

„ 66
A. Exemplu de parteneriat
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________

B. Preciza]i obiectivul parteneriatului.


_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________

C. Men]iona]i trei avantaje pentru [coal`, rezultate din parteneriatul stabilit.


a. __________________________________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________________________________
c. __________________________________________________________________________________________

D. Men]iona]i trei avantaje de care beneficiaz` ceilal]i parteneri sociali posibili din parteneriatul cu [coala voastr`.
a. __________________________________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________________________________
c. __________________________________________________________________________________________

E. Nota]i trei efecte negative pentru [coal` în absen]a stabilirii parteneriatului respectiv.
a. __________________________________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________________________________
c. __________________________________________________________________________________________

F. Nota]i trei efecte negative pentru partenerii sociali posibili în absen]a stabilirii parteneriatului cu [coala voastr`.
a. __________________________________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________________________________
c. __________________________________________________________________________________________

EXTINDERE

Invita]i la una din orele voastre un reprezentant al [colii (al conducerii [colii, organiza]iei de sindicat din [coal`, un
p`rinte, un agent economic cu care colaboreaz` [coala) care v` poate împ`rt`[i din experien]a pe care o are în stabilirea unor
parteneriate. Identifica]i forme diferite de parteneriat [i rolul acestora.
67 „
Fi[a de lucru 1
„Vreau s` reu[easc` parteneriatul \n care sunt implicat!“
Instruc]iuni: Imagina]i-v` c` sunte]i solicitat s` participa]i la o întâlnire care s` pun` bazele unui proiect
de colaborare cu parteneri diferi]i, din afara [colii, pe o tem` care v` intereseaz` în mod deosebit (atât per-
sonal, cât [i din perspectiva [colii pe care o reprezenta]i). Discu]iile care se poart` arat` c` unii participan]i
st`pânesc problematica, al]ii nu par s` o cunoasc`; despre unul din participan]i nu v` pute]i forma nici o
p`rere deoarece nu particip` la discu]ii. Finalitatea întâlnirii de lucru este reprezentat` de schi]area proiec-
tului în vederea colabor`rii propriu-zise.
Pornind de la situa]ia prezentat`, r`spunde]i la urm`toarele cerin]e:

1. Cum reac]iona]i la propunerea de colaborare?


_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________

2. Preciza]i trei argumente în sprijinul pozi]iei adoptate.


a. _____________________________________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________________________________
c. _____________________________________________________________________________________________

3. Cu cine a]i dori s` colabora]i în proiect, pornind de la discu]iile la care a]i participat?
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________

4. Preciza]i criteriul care a stat la baza alegerii posibililor parteneri.


_____________________________________________________________________________________________________

5. Cum crede]i c` trebuie abordat un parteneriat pentru ca acesta s` reu[easc`?


_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________

„ 68
VII.2. Comunicarea `n cadrul parteneriatului

CONCEPTE-CHEIE
 Comunicare
 Comunicare eficient`

Func]ionarea unui parteneriat presupune stabilirea [i men]inerea unei rela]ii între parteneri, ceea ce implic` interac]iunea
dintre ace[tia într-o form` care s` fie satisf`c`toare pentru fiecare. Eficien]a func]ion`rii parteneriatului ]ine, între alte aspecte,
de modul de realizare a comunic`rii, indiferent de forma concret` în care se realizeaz`. Realizat` în forma comunic`rii
interpersonale sau de grup, o discu]ie între parteneri presupune rela]ii directe, o întâlnire fa]`-în-fa]` între un num`r mic de
persoane care schimb` informa]ii, î[i exprim` puncte de vedere, iau decizii cu referire la anumite probleme. Reu[ita sau
nereu[ita comunic`rii influen]eaz` deciziile luate. Semnifica]ia deosebit` a comunic`rii presupune, astfel, analiza acesteia,
precum [i a rolului avut în cadrul parteneriatului social.

Comunicarea este un proces care cuprinde transmiterea [i recep]ionarea


Ce este comunicarea? unui mesaj prin utilizarea unor semne, semnale, simboluri.

Analiza]i urm`toarele semnifica]ii


ale conceptului „comunicare“

 Comunicare: „În[tiin]are, [tire, veste, raport, rela]ie, leg`tur`“.


DEX

 Comunicare: „Mod fundamental de interac]iune psiho-social`


a persoanelor, realizat` prin limbaj articulat sau prin coduri, în
vederea transmiterii unei informa]ii, a ob]inerii stabilit`]ii sau a
unor modific`ri de comportament individual sau de grup“.
Dic]ionar enciclopedic, vol. I

69 „
Verbal
Emi]`tor Receptor
Canal Mesaj
(Receptor) (Emi]`tor)
Nonverbal

Feed-back

Elementele procesului de comunicare sunt:


„ Participan]ii la comunicare, cu rol de:

– emi]`tor (persoana care trimite mesajul)


– receptor (persoana care prime[te mesajul)
Participan]ii î[i pot schimba rolul.
„ Mesajul reprezint` con]inutul comunic`rii: idei, sentimente etc. transpuse în semne, simboluri, respectiv în

limbajul unui cod.


Codificat de receptor (transpus în limbajul unui cod), mesajul trebuie decodat de receptor.
Semnele, semnalele, simbolurile pot fi:
– verbale (cuvintele)
– non-verbale; acestea includ:
{ expresia fe]ei

{ gesturi

{ pozi]ia corpului

{ distan]a, orientarea fa]` de interlocutor

{ aspecte nonverbale ale vorbirii


„ Canalul de transmitere a mesajului (vocal, auditiv, vizual, tactil)

„ R`spunsul receptorului (feed-back) la mesajul primit de la emi]`tor.

Pentru reu[ita comunic`rii, compatibilitatea codurilor este o condi]ie fundamental`; doar în aceast` situa]ie semnifica]ia
acordat` mesajului de participan]ii la comunicare poate fi aceea[i.

„ 70
Forme de comunicare Parteneriatul presupune, în primul rând, rela]ii directe; pe baza acestora,
folosite `n cadrul comunicarea poate fi:
– interpersonal`
parteneriatului
– de grup
Comunicarea interpersonal` se poate realiza între dou` sau mai multe persoane aflate în situa]ie de proximitate spa]ial`.
Comunicarea de grup se realizeaz` în colectivit`]i în care persoanele î[i desf`[oar` via]a profesional` [i social`.
Parteneriatul este un cadru în care persoanele:
• interac]ioneaz`
• î[i comunic` p`reri, informa]ii
• î[i verific` opiniile, op]iunile
• formuleaz` [i accept` critici
• iau decizii
• încheie acorduri
• î[i coordoneaz` ac]iunile individuale.

Contextul comunic\rii Un dialog social poate avea loc în diferite contexte din punct de vedere:

„ Fizic (locul, mediul în care se desf`[oar`); comunicarea poate fi influen]at` prin:


– ambian]`
– culoare
– lumin`
„ Social [i psihologic:
– statutul social al persoanelor
– modul de distribuire a rela]iilor de comunicare
– frecven]a angaj`rii persoanelor în comunicare
„ Cultural; acest aspect vizeaz` diferen]e între persoanele implicate în comunicare sub aspectul:
– valorilor împ`rt`[ite
– mentalit`]ilor
– experien]elor anterioare
„ Temporal, al momentului realiz`rii comunic`rii.

71 „
Activitate pe perechi

Completa]i Fi[a de lucru 1 – „În ce context purt`m


dialogul social?“

Comunicarea poate fi afectat` de diferite obstacole, în sens figurat de


„Bariere“
„bariere“, legate de caracteristicile participan]ilor la un dialog social, ale
`n comunicare mediului în care se realizeaz` sau ale procesului de comunicare, astfel:

„ Caracteristici individuale ale participan]ilor:


– interese, aspira]ii
– personalit`]ile participan]ilor
„ Caracteristici socio-culturale ale participan]ilor, legate de:
– ocupa]ie
– experien]ele anterioare
– modele culturale
– status-uri sociale
– operarea cu stereotipuri
– gradul de credibilitate
– limbaj:
– efecte de polisemie, sinonimie, omonimie
– confuzii între denota]ia [i conota]ia unui cuvânt
„ Factori de mediu: zgomot, temperatur`, luminozitate etc.
„ Particularit`]i ale comunic`rii:
– durata comunic`rii
– volumul [i densitatea mesajului
– canalul de comunicare

Ac]iunea acestor posibile bariere în comunicare, în mod separat sau cumulativ, influen]eaz` negativ un dialog social sub
diferite aspecte:
– receptarea adecvat` a unui mesaj
– în]elegerea reciproc` a partenerilor de dialog
– încheierea unor acorduri
Realizarea parteneriatului [i func]ionarea real` a acestuia presupun diminuarea sau înl`turarea barierelor în comunicare.

„ 72
Activitate pe grupe

Completa]i Fi[a de lucru 2 – „Cum înl`tur`m barierele într-un


dialog social?“

Rolul comunic`rii în cadrul parteneriatului social este legat de:


• Asigurarea unui sistem de rela]ii [i a unui flux de informa]ii între parteneri
• Asigurarea dialogului permanent între parteneri
• Stabilirea unor rela]ii de colaborare între parteneri
• Coordonarea activit`]ilor acestora.

APLICA}II

1. Participa]i la o activitate a Consiliului Elevilor. Finalitatea acesteia este definitivarea regulamentului de ordine
interioar`, sec]iunea pentru elevi. Cu privire la dialogul realizat în acest scop, caracteriza]i:
a) contextul în care se poate desf`[ura
b) posibile „bariere“ în comunicare
c) c`i de eliminare a „barierelor“
2. Analiza]i urm`toarele caracteristici ale unui comunicator eficient:
– onestitatea
– preocuparea pentru succesul comunic`rii
– cunoa[terea subiectului discutat
– organizarea ideilor prezentate
– utilizarea adecvat` a limbajului verbal [i nonverbal
– ascultarea activ` [i atent` a celorlal]i participan]i la discu]ie
Cerin]e:
a) Ilustra]i fiecare caracteristic` printr-un exemplu
b) R`spunde]i la întrebarea: „Sunt un comunicator eficient?“ Autoevalua]i-v` caracteristicile men]ionate pe o scal`
de la 1 la 5
3. Explica]i rolul comunic`rii într-un parteneriat.
Argumenta]i c` func]ionarea parteneriatului nu este posibil` în absen]a comunic`rii.

73 „
EXTINDERE
Invita]i la una din orele voastre un reprezentant al unei organiza]ii nonguvernamentale sau un lider sindical care s` v`
prezinte:
a) contextul în care au participat la dialoguri sociale. Discuta]i cum au frânat procesul de comunicare unele
aspecte legate de context
b) rolul comunic`rii în derularea unor proiecte sau parteneriate

Fi[a de lucru 1
„În ce context purt`m dialogul social?“
Instruc]iuni: Completa]i tabelul de mai jos, identificând contextul adecvat unui dialog purtat de un lider
sindical cu membrii organiza]iei [i avantajele contextului pentru care a]i optat.

Specificul contextului Avantajele contextului pentru


Contextul
pentru dialog realizarea dialogului
Fizic

Social, psihologic

Cultural

Temporal

„ 74
Fi[a de lucru 2
„Cum \nl`tur`m barierele \ntr-un dialog social?“
Instruc]iuni: Imagina]i-v` urm`toarea situa]ie: Între reprezentan]i ai unei organiza]ii nonguvernamentale,
ai unei întreprinderi [i ai sindicatului din întreprindere se poart` un dialog pentru ini]ierea unui proiect de pro-
tec]ie a mediului afectat de poluarea provocat` de activitatea întreprinderii. Pornind de la situa]ia prezentat`,
r`spunde]i la urm`toarele cerin]e:

1. Identifica]i 3 posibile „bariere” în dialogul purtat.

2. Preciza]i 3 consecin]e ale manifest`rii „barierelor” în dialog.

3. Identifica]i modalit`]i de eliminare a „barierelor” în dialogul dintre cele 3 p`r]i.

75 „
VII.3. Partenerii sociali

CONCEPTE-CHEIE
 Guvern
 Sindicat
 Patronat

Realizarea dialogului social în cadrul unei societ`]i democratice presupune implicarea partenerilor sociali, precum [i
asumarea de c`tre ace[tia a rolurilor pe care le au în cadrul societ`]ii. Se desprinde astfel întrebarea „Care sunt partenerii
sociali?“
Partenerii sociali care particip` la dialogul social sunt: guvernul, patronatele, sindicatele.

Ca parte în dialogul social, principalele caracteristici [i roluri ale


GUVERNUL guvernului pot fi urm`rite cu ajutorul tabelului urm`tor:

Puterea exercitat`  Este autoritatea public` a puterii executive


Organizare [i func]ionare  se realizeaz` în conformitate cu prevederile:
• Constitu]iei României
• Legii nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea [i func]ionarea
Guvernului României [i a ministerelor
 au la baz` Programul de Guvernare, acceptat de Parlament
Responsabilitate  asigur` realizarea politicii interne [i externe a ]`rii
 exercit` conducerea general` a administra]iei publice
Structura  primul-ministru
 mini[tri
 al]i membri stabili]i prin lege organic`
Func]ii  func]ia de strategie, prin care se asigur` elaborarea strategiei de
punere în aplicare a programului de guvernare
 func]ia de reglementare, prin care asigur` elaborarea cadrului
normativ [i institu]ional
 func]ia de administrare a propriet`]ii statului
 func]ia de reprezentare, prin care asigur`, \n numele statului român,
reprezentarea pe plan intern [i extern
 func]ia de autoritate de stat

„ 76
Roluri \n cadrul dialogului social  promoveaz` actele normative care reglementeaz` dialogul social,
organizarea [i func]ionarea partenerilor sociali
 consult` partenerii sociali cu privire la diferite probleme
 dezbate împreun` cu partenerii sociali m`surile care pot fi întreprinse
pentru realizarea obiectivelor economice [i sociale

Comenta]i textul

„În îndeplinirea atribu]iilor sale, Guvernul coopereaz` cu


organismele sociale interesate“.
Constitu]ia României, Art. 101 (3)

Principalele caracteristici [i roluri ale patronatelor pot fi urm`rite cu


PATRONATELE ajutorul tabelului urm`tor:

Specificul patronatelor  sunt organiza]ii ale patronilor


 sunt constituite ca persoane juridice, f`r` scop patrimonial
Organizare [i func]ionare  se realizeaz` în conformitate cu:
• Legea nr. 356/2001 – Legea patronatelor
• Legea nr. 130/1996 (republicat`)
Responsabilitate  reprezint` interesele comunit`]ii private de afaceri

77 „
Confedera]ii patronale reprezentative  CONPIROM
 Consiliul Na]ional al Întreprinderilor Private Mici [i Mijlocii
 Consiliul Na]ional al Patronilor din România
 Confedera]ia Na]ional` a Patronatului Român
 Confedera]ia patronal` UGIR 1903
 Uniunea General` a Industria[ilor din România
 Patronatul Na]ional Român
 Uniunea Na]ional` a Patronatului Român
Roluri \n cadrul dialogului social  negociaz`, încheie [i execut` contractul colectiv de munc`
 particip` în cadrul structurilor de dialog social, a institu]iilor tripartite
pentru:
• informare, consultare reciproc`
• adoptarea unor m`suri
• c`utarea unor solu]ii pentru diferite probleme

Principalele caracteristici [i roluri ale sindicatelor pot fi urm`rite cu


SINDICATELE ajutorul tabelului urm`tor:

Specificul sindicatelor  sunt organiza]ii constituite pentru ap`rarea [i promovarea intereselor


membrilor de sindicat, pe diferite planuri:
• profesional
• economic
• social
• cultural, sportiv
Organizare [i func]ionare  se realizeaz` în conformitate cu:
• Legea nr. 54/2003 cu privire la sindicate
• Legea nr. 130/1996 (republicat`)
Responsabilitate  ap`r` [i promoveaz` drepturile [i interesele membrilor de sindicat
Confedera]ii sindicale reprezentative  Confedera]ia Sindicatelor Democratice din România
 Confedera]ia Sindical` „Cartel Alfa“
 Blocul Na]ional Sindical
 CNSLR – „Fr`]ia“
 Confedera]ia Sindical` „Meridian”

„ 78
Roluri \n cadrul dialogului social  negociaz`, încheie [i execut` contractul colectiv de munc`
 particip` în cadrul structurilor de dialog social, a institu]iilor tripartite
pentru:
• informare, consultare reciproc`
• adoptarea unor m`suri
• c`utarea unor solu]ii pentru diferite probleme

Activitate pe grupe

Completa]i Fi[a de lucru – „Un dialog între partenerii sociali“.

APLICA}II

1. Imagina]i-v` c` îndeplini]i succesiv urm`toarele roluri sociale: angajator, angajat.


Cerin]e:
a) Identifica]i 3 avantaje [i 3 riscuri asumate ca angajator
Avantaje Riscuri

b) Identifica]i 3 avantaje [i 3 dezavantaje pe care le ave]i ca angajat

Avantaje Dezavantaje

79 „
2. Men]iona]i 3 aspecte esen]iale pentru asumarea corect` a rolurilor de c`tre partenerii sociali participan]i la un dialog
social
a. __________________________________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________________________________
c. __________________________________________________________________________________________

EXTINDERE

Invita]i la una din orele voastre un lider sindical [i/sau un reprezentant al patronatelor cu care s` purta]i o discu]ie
referitoare la raporturile dintre sindicate [i patronate.

NOTå – Se pot pune în discu]ie:


• raporturile dintre sindicate [i angajatori conform Legii nr. 53/2003 (Noul Cod al Muncii)
• declan[area [i solu]ionarea conflictelor de munc` (conform Legii nr. 168/1999)
• aspecte legate de Contractul Colectiv de Munc` (conform Legii nr. 130/1996 – republicat`)
• protec]ia muncii (conform Legii nr. 90/1996)

„ 80
Fi[a de lucru 1
„Un dialog între partenerii sociali“
Instruc]iuni: Imagina]i-v` un dialog social între reprezentan]i ai Guvernului, sindicatelor [i patronatelor;
tema dialogului: „Posibilit`]i de creare de noi locuri de munc`“.

Cerin]e:

1. Men]iona]i 3 posibile interese comune ale partenerilor implica]i în dialog


_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________

2. Identifica]i câte un aspect specific pe care l-ar sus]ine partenerii sociali participan]i la dialog, potrivit rolului lor:
a. Reprezentan]ii Guvernului _________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b. Reprezentan]ii Patronatelor ________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
c. Reprezentan]ii Sindicatelor ________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________

3. Care ar fi implica]iile realiz`rii dialogului social în absen]a particip`rii sindicatelor?


_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________

81 „
VII.4. Institu]ii pentru dialog social

CONCEPTE-CHEIE
 Institu]ie tripartit`
 Institu]ie bipartit`

Dialogul social între parteneri se realizeaz` în diferite domenii: ocuparea for]ei de munc`, formarea profesional`,
asigur`rile sociale [i de s`n`tate, solu]ionarea conflictelor de munc`. Func]ionarea dialogului social la diferite niveluri
(na]ional, sectorial [i teritorial) se realizeaz` într-un cadru normativ [i institu]ional creat în acest scop. În acest sens, pot fi
men]ionate institu]iile tripartite [i institu]iile bipartite.

Institu]iile tripartite (sistemul institu]ional tripartit) presupun participarea


INSTITU}IILE guvernului, patronatelor [i sindicatelor; partenerii:
TRIPARTITE  particip` la:
– dezbateri, negocieri pe diferite probleme
– elaborarea [i/sau aplicarea unor politici sociale
 pot avea rol:
– consultativ
– decizional

Institu]ia tripartit` principal` care func]ioneaz` la nivel na]ional este Consiliul Economic [i Social (CES).
Caracterizarea Consiliului Economic [i Social poate fi urm`rit` cu ajutorul tabelului urm`tor:

Organizare [i func]ionare  se realizeaz` în conformitate cu prevederile Legii nr. 109/1997


Misiune  asigur` climatul de pace social`
Structur`
 27 de membri:
– 9 membri din partea guvernului
– 9 membri din partea organiza]iilor patronale reprezentative
– 9 membri din partea organiza]iilor sindicale reprezentative

„ 82
Activitate  presupune dezbateri, negocieri, consult`ri referitoare la:
– proiecte de acte normative ini]iate de guvern [i parlament
– probleme economice [i sociale
– m`suri, programe ini]iate de guvern
– aplicarea unor acorduri interna]ionale
 se concretizeaz` în:
– avize consultative la proiectele de acte normative
– propuneri, recomand`ri, analize
– formarea unor puncte de vedere

În România func]ioneaz`, de asemenea, numeroase alte institu]ii tripartite. O parte dintre acestea sunt prezentate în
Anex`.

Activitate pe perechi

Citi]i Anexa care prezint` alte institu]ii tripartite de dialog social


din România.

Institu]iile bipartite:
INSTITU}II BIPARTITE  presupun participarea sindicatelor [i patronatelor

 asigur` cadrul de realizare a dialogului social la nivel:

• na]ional
• de ramur`
• de unitate

83 „
Institu]ii bipartite pot fi urm`rite cu ajutorul urm`torului tabel:

Comisiile paritare pentru  sunt organizate la nivel na]ional, de ramur` [i de unitate


Contractele Colective de Munc`  rezolv` probleme legate de aplicarea contractelor colective de munc`
Comisiile paritare din cadrul  func]ioneaz` pe baza HG nr. 1086/2001
Administra]iei publice  rolul acestora: stimularea particip`rii [i consult`rii la nivelul
func]ionarilor publici
Comitetele de s`n`tate [i securitate \n munc`  func]ioneaz` potrivit Ordinului Ministerului Muncii [i Solidarit`]ii
la nivelul unit`]ilor Sociale nr. 187/1998
 asigur` implicarea salaria]ilor la elaborarea [i aplicarea m`surilor
referitoare la protec]ia muncii
Comisia na]ional` de dialog social  func]ioneaz` potrivit Ordinului nr. 124/1999 în cadrul Secretariatului
de Stat pentru Persoanele cu Handicap
 rezolv` probleme specifice persoanelor cu nevoi speciale
Comitetul pentru NATO  are rol de a sus]ine Guvernul în ac]iunile pe care le întreprinde pentru
aderarea României la NATO
Se remarc` existen]a unor institu]ii [i mecanisme care asigur` cadrul legal de informare [i consultare a salaria]ilor în
probleme care îi privesc direct. Este cazul:
• Comisiilor paritare pentru contractele colective de munc`
• Comitetelor de s`n`tate [i securitate în munc` la nivelul unit`]ilor

Contractele colective de munc`:


 sunt reglementate de Legea nr. 130/1996 (republicat`)

 reprezint` conven]ii încheiate între patron/organiza]ie patronal` [i salaria]i (reprezenta]i prin sindicate) cu privire la:

– condi]iile de munc`
– salarizare
– dreptul [i obliga]iile p`r]ilor, rezultate din raporturile de munc`
 se pot încheia la diferite niveluri, astfel:

• la nivel na]ional, contractul:


– are prevederi minimale
– cuprinde clauze care produc efecte pentru to]i salaria]ii încadra]i în unit`]ile din ]ar`
• la nivel de ramur`, contractul cuprinde clauze care produc efecte pentru salaria]ii încadra]i în unit`]ile din
ramura respectiv`
• la nivelul unui grup de unit`]i, contractul cuprinde clauze care produc efecte pentru salaria]ii grupului
respectiv de unit`]i
• la nivel de unitate, contractul produce efecte pentru salaria]ii unit`]ii.
„ 84
Activitate pe grupe

Completa]i Fi[a de lucru – „Cum percepem activitatea institu]iilor


pentru dialog social?“

Existen]a cadrului legislativ [i institu]ional este nu doar o realitate, dar [i o premis` pentru realizarea dialogului social.
Func]ionarea efectiv` a dialogului social presupune îns` numeroase aspecte care trebuie îmbun`t`]ite, a[a cum sunt:
 dezvoltarea dialogului social bipartit

 îmbinarea dialogului social cu dialogul civic; este esen]ial`, în acest sens, constituirea societ`]ii civile în partener de

dialog, al`turi de sindicat [i de patronate.

APLICA}II

1. Imagina]i-v` c` reprezenta]i o organiza]ie sindical`, la negocierea contractului de munc` la nivel de ramur`.


Cerin]e:
a) Men]iona]i dou` prevederi pe care le considera]i indispensabile din perspectiva salaria]ilor ale c`ror interese
profesionale [i economico-sociale le ap`ra]i.
b) Men]iona]i dou` prevederi propuse de patronate pe care trebuie s` le accepta]i deoarece reprezint` obliga]ii
ale salaria]ilor care deriv` din raporturile de munc`.

2. Construi]i 3 argumente pentru a eviden]ia semnifica]ia contractului de munc` pentru un angajat.


a) ____________________________________________________________________________________________
b) ____________________________________________________________________________________________
c) ____________________________________________________________________________________________

3. Preciza]i, cu referire la institu]iile de dialog social:


a) trei puncte tari ale acestora
a.1 ________________________________________________________________________________________
a.2 ________________________________________________________________________________________
a.3 ________________________________________________________________________________________

85 „
b) trei posibile puncte slabe ale acestora
b.1 ________________________________________________________________________________________
b.2 ________________________________________________________________________________________
b.3 ________________________________________________________________________________________

EXTINDERE

Invita]i la una din orele voastre un reprezentant al unei organiza]ii de sindicat pentru a v` împ`rt`[i din experien]a
particip`rii la dialogul social în cadrul unor structuri bipartite sau tripartite.

Anex` – Alte institu]ii tripartite

Comisii de dialog social


 func]ioneaz` potrivit HG nr. 314/2001
de la nivelul ministerelor
 realizeaz` dezbateri, consult`ri privind:
• ini]iativele economico-sociale luate de ministere
• m`surile de restructurare a regiilor autonome
• m`surile de reconversie a for]ei de munc`

Comisii de dialog social  func]ioneaz` potrivit HG nr. 314/2001


de la nivelul prefecturilor  rezolv` probleme identificate la nivel local
Agen]ia Na]ional` pentru Ocuparea  func]ioneaz` potrivit Legii nr. 145/1998
For]ei de Munc`  responsabilit`]i:
• gestioneaz` fondul de [omaj
• aplic` m`suri pentru:
– ocuparea for]ei de munc`
– asigurarea protec]iei sociale
Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tate  func]ioneaz` potrivit Legii nr. 145/1998
 responsabilit`]i:
• administreaz` fondul de asigur`ri sociale de s`n`tate
• stabile[te [i aplic` politica [i strategia în domeniul asigur`rilor
sociale de s`n`tate

„ 86
Casa Na]ional` de pensii  func]ioneaz` potrivit Legii nr. 19/2000
[i alte drepturi de asigur`ri sociale  atribu]ii:
• gestioneaz` sistemul public de pensii
• administreaz` alte drepturi de asigur`ri sociale (indemniza]ii,
ajutoare)
Consiliul pentru atestare  func]ioneaz` potrivit HG nr. 779/1999
[i standarde ocupa]ionale  atribu]ii:
• stabile[te standardele ocupa]ionale
• acrediteaz` institu]iile care au drept de elaborare a standardelor
• stabile[te modalit`]ile de certificare
• stabile[te metodologia de evaluare a competen]elor profesionale
pe baza standardelor ocupa]ionale
• acrediteaz` institu]iile care pot realiza evaluarea
Consiliul na]ional de formare profesional`  func]ioneaz` în conformitate cu Legea nr. 132/1999
a adul]ilor  atribu]ii:
• promoveaz` politici [i strategii de formare profesional`
• coordoneaz` [i acrediteaz` furnizorii de formare profesional`
Consiliul na]ional de promovare  func]ioneaz` conform Legii nr. 76/2002
a ocup`rii for]ei de munc`  atribu]ii: face propuneri cu privire la:
• ocuparea for]ei de munc`
• combaterea [omajului

87 „
Fi[a de lucru 1
„Cum percepem activitatea institu]iilor pentru dialog social?“
Instruc]iuni: Pornind de la informa]iile dobândite în lec]ie r`spunde]i la urm`toarele cerin]e:

1. Cum aprecia]i cadrul legislativ [i institu]ional existent pentru func]ionarea dialogului între guvern – patronate – sindicat?
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________

2. Men]iona]i 3 avantaje ale existen]ei institu]iilor pentru dialog social.


_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________

3. Cum percepe]i func]ionarea institu]iilor pentru dialog social?


a. ____________________________________________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________________________________________

4. Care crede]i c` este aspectul prioritar de îmbun`t`]ire a dialogului social în perspectiva integr`rii României în Uniunea
European`?
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________

„ 88
VII.5. Negocierea `n cadrul parteneriatului

CONCEPTE-CHEIE
 Negociere

Negocierea face parte din via]a noastr` fie c` noi ne d`m seama de acest lucru sau nu. Astfel, negociem atunci când
cump`r`m un lucru, când lu`m o decizie, când încerc`m s` rezolv`m un conflict. De asemenea, se negociaz` încheierea unui
contract sau a unui acord între dou` sau mai multe p`r]i interesate. Negocierea este prezent` în toate aceste situa]ii chiar dac`
se desf`[oar` la niveluri diferite. În orice situa]ie îns`, modul de desf`[urare a negocierii (care poate deveni o adev`rat` „art`“
a negocierii) influen]eaz` rezultatul ob]inut.

În literatura de specialitate pot fi identificate:


„ diferite cuvinte folosite pentru negociere, a[a cum sunt: tocmeal`,
Ce reprezint\
târguial`, tranzac]ie
negocierea?
„ diferite aspecte ale negocierii:

• interac]iunea dintre dou` sau mai multe p`r]i pentru ob]inerea


unui acord
• procesul prin care ob]inem ce dorim de la persoane care
controleaz` ceea ce dorim, sau care, la rândul lor, doresc ceva
de la noi.

Asigurarea succesului unei negocieri presupune:


Etapele • abordarea acesteia în cuno[tin]` de cauz`
negocierii • ob]inerea unei solu]ii optime pentru toate p`r]ile implicate
(orientarea spre avantajul reciproc).

Principalele etape ale negocierii sunt:


„ Preg`tirea pentru negociere

„ Negocierea propriu-zis`

„ Aplicarea acordului stabilit

89 „
Preg`tirea pentru negociere poate fi urm`rit`:
„ Pentru sine:

• stabilirea obiectivelor negocierii


• identificarea priorit`]ilor, a limitelor negocierii
• evaluarea punctelor tari, a punctelor slabe
„ Pentru partener:

• identificarea obiectivelor acestuia


• evaluarea intereselor, argumentelor posibile ale acestuia
• evaluarea punctelor tari [i a punctelor slabe.

Negocierea propriu-zis` presupune întâlnirea p`r]ilor, formularea [i discutarea propunerilor. Propunerea este alc`tuit` din:
– condi]ie (ce dorim de la partener)
– ofert` (ce propunem partenerului).
Acordul presupune stabilirea unei solu]ii acceptabile pentru ambele p`r]i.
Pentru stabilirea acordului, partenerii pot folosi:
– explica]ii
– promisiuni
– amenin]`ri
– critici
– umorul
Aplicarea acordului încheiat implic` punerea în practic` a acestuia, respectând fazele de implementare stabilite prin
negociere.

Simulare

Realiza]i simularea unei negocieri între 4 reprezentan]i ai


conducerii unei întreprinderi [i 4 reprezentan]i ai organiza]iei de
sindicat din întreprindere.
Tema negocierii: nivelul salariilor [i/sau condi]iile de munc`.

„ 90
Rolul negociatorului Negociatorul poate contribui major la reu[ita negocierii, prin:

 preg`tirea acesteia
 modul de participare la negocierea propriu-zis`, exprimat în:
„ valorificarea unor tr`s`turi de personalitate, a[a cum sunt:

– calm, autocontrol, r`bdare


– spirit de observa]ie
– flexibilitate
– consecven]`
– credibilitate
– creativitate
„ abordarea negocierii, astfel:

– precizarea pozi]iei
– respectarea punctului de vedere formulat de partener
– manifestarea unui comportament deschis c`tre cooperare
– crearea unui climat destins, favorabil dialogului
 aplicarea consecvent` a acordului încheiat, respectând:
– termenele
– etapele
– responsabilit`]ile stabilite prin negociere.

Activitate pe grupe

Identifica]i cauzele posibile ale e[ecului unei negocieri între


sindicate [i patronat cu referire la nivelul salariilor.

91 „
E[ecul unei negocieri poate fi analizat, între altele, din perspectiva
Gre[eli tipice
gre[elilor pe care le poate face negociatorul. Câteva dintre gre[elile care
`n negociere
intervin într-o negociere pot fi prezentate astfel:
 Preg`tirea necorespunz`toare pentru negociere:

– nu se [tie clar ce se dore[te pentru negociere


– nu este luat în seam` partenerul de negociere
 Formularea deficitar` a obiectivelor (nerealiste, prea generale)

 Ignorarea principiului ofer`-prime[te

 Lipsa de aten]ie, de interes în dialog

 Manifestarea unor comportamente agresive, de intimidare

 Ner`bdarea, irascibilitatea

 Crearea unui climat de neîncredere

 Amân`ri, tergivers`ri.

Parteneriatul [i func]ionarea acestuia pe baza unui acord nu pot fi


Parteneriat concepute în absen]a negocierii.
[i negociere
Rolul negocierii pentru func]ionarea parteneriatului poate fi eviden]iat
prin urm`toarele aspecte facilitate de negociere:
• confruntarea obiectivelor sus]inute de parteneri
• identificarea unor obiective comune pentru parteneri, baz` pentru:
– realizarea în]elegerii între ace[tia
– stabilirea unui acord reciproc avantajos
• coordonarea ac]iunilor stabilite prin negociere.

„ 92
APLICA}II

1. Analiza]i urm`toarele caracteristici care apar]in unui bun negociator:


– urm`re[te cu consecven]` obiectivele stabilite
– este receptiv la obiectivele partenerilor s`i
– se conduce dup` principiul avantajului reciproc
– manifest` disponibilitate în analiza conflictelor
– d` dovad` de r`bdare
– are un comportament adecvat situa]iei
– are spirit de observa]ie.
Autoevalua]i-v` caracteristicile men]ionate pe o scal` de la 1 la 5. La ce constat`ri ajunge]i?

2. Men]iona]i 5 aspecte care pot frâna o negociere [i împiedica realizarea unui acord între doi parteneri sociali
(guvern-sindicate):
a. __________________________________________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________________________________________
c. __________________________________________________________________________________________________
d. __________________________________________________________________________________________________
e. __________________________________________________________________________________________________

3. Imagina]i-v` c` sunte]i implicat într-o negociere.


Men]iona]i:
a) trei aspecte pe care le-a]i aprecia la partenerul vostru de negociere
b) trei aspecte pe care a]i dori ca partenerul vostru s` le aprecieze la voi.

EXTINDERE
Invita]i la una din orele voastre un lider sindical sau un reprezentant al unei organiza]ii nonguvernamentale cu care s`
discuta]i, cu referire la o situa]ie concret` de negociere, rolul negocierii în func]ionarea unui parteneriat.

93 „
VIII. Cetåãenie europeanã

„ 94
VIII. Cet\]enie european\
Cum devenim cet\]eni europeni?
Tratatul asupra Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht), intrat \n
Concepte-cheie vigoare de la 1 noiembrie 1993, a extins mult sfera de construc]ie european`,
Cet`]enie european` de la zona economic` la uniunea politic`. Tratatul direc]ioneaz`, pe lâng`
Libera circula]ie a persoanelor uniunea monetar`, noile politici comune: cet`]enia european`, politica
extern` [i ideea de securitate comun`.
„Ceea ce avem de f`cut este s` construim o Obiectivul major al Uniunii este s` construiasc` o Europ` prosper` care
uniune a min]ilor [i a sufletelor, bazat` pe s` respecte libertatea [i identitatea tuturor popoarelor care o alc`tuiesc.
sentimentul de destin comun con[tiin]a Europa va putea s`-[i controleze destinul [i s` joace un rol important \n lume
cet`]eniei comune europene“. unind aceste popoare.
Romano Prodi,
pre[edintele Comisiei Europene

„Fiecare membru al Consiliului Europei


trebuie s` recunoasc` principiul
preeminen]ei dreptului [i principiul \n România s-a angajat ireversibil pe calea integr`rii Europene prin
virtutea c`ruia orice persoan` plasat` sub \ncheierea Acordului de asociere la Uniunea European` (Acordul
jurisdic]ia sa trebuie s` se bucure de European).
drepturile omului [i de libert`]ile
fundamentale”.
Articolul 3 al Statutului Consiliului Europei

Lista capitolelor \n care este \mp`r]it


acquis-ul comunitar; \n vederea
negocierilor cu statele care ader` la
Uniunea European`:
• Libera circula]ie a serviciilor
• Libera circula]ie a persoanelor
• Libera circula]ie a capitalului
• Dreptul societ`]ilor comerciale
• Politica \n domeniul concuren]ei

95 „
• Agricultura
• Pescuitul Aflat` \n faza de preg`tire intensificat` pentru aderare, România
• Politica \n domeniul transporturilor particip` activ la procesul de examen analitic al acquis-ului comunitar, al
• Impozitare c`rui obiectiv \l constituie armonizarea legisla]iei interne cu normele
• Uniune economic` [i monetar` comunitare. În 2000 au \nceput efectiv negocierile de aderare, pe capitole, a
• Statistica României la Uniunea European`.
• Politici sociale [i ocupare a for]ei de Capitolul referitor la libera circula]ie a persoanelor a \nceput s` fie
munc` negociat \n 2002, la Bruxelles, \n cadrul primei conferin]e de aderare.
• Energia Libera circula]ie a persoanelor \n cadrul Comunit`]ii Europene a fost
• Educa]ie \n formare profesional` [i definit` \n Actul Unic European (1987) drept una dintre cele patru libert`]i
tineret fundamentale ale Pie]ei Interne. Acest nou statut a dus la accelerarea proce-
• Telecomunica]ii [i tehnologia sului de extindere a dreptului de liber` circula]ie asupra unor noi categorii
informa]iilor de persoane (studen]i, persoane care nu depun activit`]i economice, dar au
• Cultura [i politica \n domeniul resurse suficiente de trai).
audiovizualului
• Politica regional` [i coordonarea instru-
mentelor structurale
• Protec]ia mediului \nconjur`tor
• Justi]ie [i afaceri interne
• Uniune vamal`
• Rela]ii externe
• Politica extern` [i de securitate extern`
• Controlul financiar
• Dispozi]ii financiare
• Institu]ii
• Diverse

„ 96
„Orice cet`]ean sau orice cet`]ean` a
Uniunii Europene are dreptul de a se Suntem liberi s` c`l`torim sau s` devenim reziden]i \n Uniunea
deplasa [i de a-[i stabili re[edin]e \n mod European`?
liber pe teritoriul statelor membre“.
Cet`]enie european`
„Libertatea de circula]ie [i de [edere poate
s` fie acordat`, \n conformitate cu Tratatul Prin politica sa, Uniunea European` are \n vedere crearea unei zone
institu]ional Comunitatea European`, europene de libertate, securitate [i justi]ie \n care nu mai este nevoie de
cet`]enilor unor ]`ri, ]`rile care controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent de na]ionalitate. În
domiciliaz` legal pe teritoriul unui stat acela[i timp, se desf`[oar` un amplu proces de implementare a unor
membru”. standarde comune \n ceea ce prive[te controlul la frontierele externe ale
Uniunii [i politicile de vize, azil [i imigra]ie.
Cet`]enii europeni beneficiaz` de dreptul fundamental de a se deplasa
Baza legal` a liberei circula]ii a
[i de a se stabili unde doresc. Dar, pentru a fi cu adev`rat \n avantajul tuturor,
persoanelor este constituit` de:
libertatea de circula]ie a persoanelor trebuie \nso]it` de un nivel cores-
• Articolul 14 (7A) din Tratatul de la
punz`tor de securitate [i justi]ie.
Roma, ce stabile[te pia]a intern`, acesta
Carta cuprinde [i importante elemente de supra-na]ionalitate, \n special
incluzând libera circula]ie a
\n leg`tur` cu cet`]enia european` [i consecin]ele sale. Astfel, se recunoa[te
persoanelor;
dreptul de vot oric`rui cet`]ean al Uniunii [i dreptul de a fi ales \n cadrul
• Articolul 18 (8A) din tratatul de la
alegerilor pentru Parlamentul European, \n oricare stat membru al Uniunii \n
Roma, ce stabile[te dreptul cet`]enilor
acelea[i condi]ii ca [i reziden]ii acelui stat. În acela[i timp, to]i cet`]enii
Uniunii de a circula [i de a rezida liber
Uniunii Europene au dreptul s` circule liber \n spa]iul european, s` aib`
pe teritoriul statelor membre;
acces la documente [i s` se adreseze Mediatorului European pentru
• Articolul 61 (73I) din Tratatul de la
exercitarea dreptului de peti]ionare.
Roma [i urm`toarele, cuprinse sub Titlu
IV (IIIA) „Vize, azil, imigra]ie [i alte Conceptul ini]ial de liber` circula]ie a persoanelor s-a extins treptat
politici legate de libera circula]ie a pentru a cuprinde [i aspecte legate de no]iunea de cet`]ean al Uniunii,
persoanelor“; indiferent de orice dimensiune economic` sau de diferen]e legate de
• Articolul 45 din Carta Uniunii Europene na]ionalitate. Acest lucru se inten]ioneaz` a se aplica [i cet`]enilor ter]elor
privind drepturile fundamentale. ]`ri, pentru ca, ulterior elimin`rii controalelor la frontierele interne, s` nu
mai fie nevoie s` se verifice na]ionalitatea.
Implementarea Conven]iei Schengen are ca scop eliminarea con-
troalelor la frontierele interne pentru toate persoanele, incluzând bine\n]eles
m`suri de \nt`rire a controalelor la frontierele externe. Aceste m`suri implic`
o politic` de vize comun`, posibilitatea proces`rii cererilor de azil, cooperare
judiciar` [i poli]ieneasc`, precum [i un schimb eficient de informa]ii. La
frontierele externe ale spa]iului Schengen, cet`]enii UE trebuie doar s`
97 „
Politica `n domeniul vizelor
• Acordul Schengen semnat la 14 iunie prezinte un document de identificare valid, iar cet`]enii ter]elor ]`ri cuprinse
1985. \n lista comun` a ]`rilor ai c`ror cet`]eni au nevoie de viz` de intrare, trebuie
• Conven]ia de implementare Schengen doar s` posede o viz` unic` valabil` \n \ntregul spa]iu Schengen.
(semnat` la 19 iunie 1990 [i intrat` \n For]ele de poli]ie coopereaz` \n depistarea [i prevenirea criminalit`]ii [i au
vigoare la 26 martie 1995). drept de urm`rire a criminalilor fugari [i a trafican]ilor de droguri pe teritoriul
• Directiva Consiliului 2001/40 CE regle- unui stat \nvecinat din spa]iul Schengen. Sistemul de Informa]ii Schengen (SIS)
menteaz` cadrul legal privind este o m`sur` tehnic` compensatorie esen]ial`. Acest sistem furnizeaz` informa-
recunoa[terea reciproc` a deciziilor de ]ii referitoare la intrarea cet`]enilor ter]elor ]`ri [i accesul la SIS este restric]ionat
\ndep`rtare a reziden]ilor statelor ter]e. \n principal la poli]ie [i la autorit`]ile responsabile cu controlul de frontiere.
Astfel, dac` un stat membru UE ia Pentru a crea un spa]iu comunitar sigur [i pentru a combate migra]ia
decizia de \ndep`rtare a unui cet`]ean ilegal` este nevoie de realizarea unei solidarit`]i \ntre state. În acest sens se
de pe teritoriul s`u, decizia este valabil` dezvolt` programul EUROPOL privind cooperarea \ntre administra]iile
pe \ntreg spa]iul ]`rilor membre. vamale ale statelor membre sau \ntre serviciile de poli]ie [i programul
GROTIUS, de cooperare \n domeniul justi]iar.
Concluzie
România a f`cut progrese semnificative \n
domeniile:
‰ politica vizelor

‰ controlul frontierelor [i imigra]ia

‰ probleme legate de azil

‰ recunoa[terea reciproc` a calific`rilor

profesionale
‰ circula]ia for]ei de munc`

‰ coordonarea sistemelor de asisten]`

social`

Libera circula]ie a persoanelor este unul dintre obiectivele


fundamentale prev`zute \n dispozi]iile Tratatului de la Roma ce trebuie
\ndeplinit \n vederea realiz`rii pie]ei comune. Esen]a acestei libert`]i const`
\n eliminarea discrimin`rilor \ntre cet`]enii statului membru pe teritoriul
c`ruia se afl` ace[tia sau \[i desf`[oar` activitatea [i cet`]enii celorlalte state
membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste discrimin`ri se
pot referi la condi]iile de intrare, deplasare, munc`, angajare sau
remunera]ie. Prin asigurarea unui asemenea regim nediscriminatoriu se
realizeaz` libera circula]ie a persoanelor \n spa]iul comunitar.
„ 98
Statele candidate trebuie s` integreze \n dreptul lor intern, s` negocieze
acolo unde nu pot accepta direct sau f`r` o perioad` de gra]ie, s` transpun`
[i s` armonizeze legisla]ia na]ional` cu acquis-ul comunitar \nainte de
aderare la Uniune. Adoptarea acquis-ului comunitar presupune atât
armonizarea legisla]iei, cât [i construc]ia institu]ional` menit` s` asigure
implementarea acesteia.

Cuvinte-cheie
Cet`]enie european` /libera circula]ie a persoanelor
Acquis comunitar
Politica de vize
Acordul Schengen
Migran]i, politica migra]iei
Conven]ia european`
Armonizarea (standardelor) legislativ`
Permis de reziden]`
Politica de cooperare
Baza de date
Drept de azil
Refugiat imigra]ie
Coeziune economic` [i social`
Cet`]ean al Comunit`]ii
Permis de reziden]`
Drept de stabilire
Libertatea de a furniza servicii
Asisten]` comunitar`
Norme comunitare
Drept comunitar
Carta drepturilor fundamentale
Dreptul de peti]ionare
¥`ri ter]e
Drept de liber` circula]ie
Criminalitate
SIS – Sistem de Informa]ii Schengen

99 „
Drepturile omului, o voca]ie esen]ial\ a Consiliului Europei

Consiliul Europei, prima organiza]ie politic` european`, a luat na[tere


Concepte-cheie la Londra, \n mai 1949, la patru ani dup` crearea Organiza]iei Na]iunilor
Drepturile omului Unite.
Consiliul Europei Organiza]ie veritabil pan-european`, Consiliul Europei num`ra \n anul
Curtea European` 1999 41 de state membre, \ntre care [i România, r`mânând deschis pentru
noi membri, cu condi]ia ca ace[tia s` fie state democratice.
Protec]ia [i promovarea drepturilor Statutul Consiliului Europei este fundamentat pe respectarea
omului sunt o caracteristic` a fiec`rei drepturilor omului [i a preeminen]ei dreptului. Este vorba de protejarea [i
ac]iuni a Consiliului Europei, al c`rei promovarea continu` a demnit`]ii [i libert`]ii individului \n cadrul statului de
sediu se afl` la Strasbourg [i care drept, care trebuie permanent consolidat. Statutul prevede c` \nc`lc`rile
elaboreaz` politici comune ca r`spuns grave ale drepturile omului pe care le comit statele membre ale organiza]iei
la problemele societ`]ii ce apar \n statele constituie motive de suspendare sau excludere.
membre.

Prin activitatea sa \n domeniul drepturilor „ protejarea drepturilor civile [i politice;


omului [i cu ajutorul conven]iilor [i „ protejarea drepturilor sociale [i economice prin mecanismul Cartei
celorlalte instrumente legislative, Consiliul sociale europene;
Europei urm`re[te: „ protejarea persoanelor private de libertate prin intermediul vizitelor
efectuate de Comitetul European pentru prevenirea torturii [i
pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;
„ protejarea drepturilor minorit`]ilor na]ionale prin intermediul
conven]iei-cadru pentru protec]ia minorit`]ilor na]ionale;
„ promovarea egalit`]ii \ntre b`rba]i [i femei;
„ combaterea rasismului; xenofobiei; antisemitismului [i intoleran]ei
(Comisia European` \mpotriva rasismului [i intoleran]ei);
„ consolidarea libert`]ii de exprimare [i de informare prin mijloace de
comunicare \n mas` [i libera circula]ie a ideilor [i informa]iilor dincolo
de frontiere.

„ 100
Drepturi garantate „ dreptul la via]` (art. 2)
Prin Conven]ia European` a drepturilor „ dreptul la libertate [i la siguran]a persoanei (art. 5)
omului s-a stabilit un sistem interna]ional „ dreptul la un proces echitabil \n materie civil` [i penal` (art. 6)
permanent de protec]ie care s` permit` „ dreptul la respectarea vie]ii private [i familiale a domiciliului [i
transpunerea efectiv` \n practic` a coresponden]ei (art. 12)
drepturilor omului. În baza acestei „ egalitatea \n drepturi [i responsabilit`]i a so]ilor pe durata c`s`toriei [i
Conven]ii statele p`r]i garanteaz` cu prilejul desfacerii acesteia (art. 5 al Protocolului nr. 7)
drepturile fundamentale, civile [i politice, „ dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv la libertatea presei (art. 10)
caracteristice statului de drept, nu doar „ dreptul la libertatea de \ntrunire [i de asociere (art. 11)
propriilor cet`]eni, ci [i tuturor „ dreptul la respectarea bunurilor sale (art. 1 al Protocolului nr. 1)
persoanelor aflate sub jurisdic]ia lor. „ dreptul la educa]ie (art. 2 al Protocolului adi]ional)
Statele [i persoanele fizice pot sesiza „ drepturi la alegeri libere (art. 3 al Protocolului adi]ional).
Curtea, organ instituit prin Conven]ie, „ dreptul la libertatea de circula]ie [i dreptul de alegere a re[edin]ei (art.
dac` se consider` victimele unei \nc`lc`ri 2 al Protocolului nr. 4)
de c`tre statele contractante a drepturilor
garantate de Conven]ie.

Interdic]ii „ tortura [i pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante (art. 3)


„ sclavia, servitutea [i munca for]at` sau obligatorie (art. 4)
„ discriminarea \n exercitarea drepturilor [i libert`]ilor garantate de
Conven]ie (art. 14)
„ expulzarea sau refuzarea de c`tre un stat a intr`rii propriilor cet`]eni [i
expulzarea colectiv` a str`inilor (art. 3 [i 4 ale Protocolului nr. 4)

Mecanismul de protec]ie Conven]ia este un instrument juridic \nso]it de un organ de control:


Curtea European` a Drepturilor Omului. Curtea nu poate s` ac]ioneze din
propria ini]iativ`, ci doar la cererea unei persoane (sau grup de persoane sau
chiar organiza]ii neguvernamentale), cerere individual`, sau a statelor p`r]i
la Conven]ie, cerere interstatal`.
Curtea verific` dac`, \n circumstan]ele cazului respectiv, exist` sau
nu o \nc`lcare a dispozi]iilor Conven]iei. Statele membre au obliga]ia s` se
conformeze deciziilor sale. Jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor
Omului, prin continuitatea [i coeren]a sa, are un efect preventiv, convingând
autorit`]ile na]ionale, plasate \n fa]a perspectivei unor sanc]iuni
interna]ionale, s` nu ac]ioneze contrar dispozi]iilor Conven]iei.
101 „
Aceast` activitate v` \nva]` faptul c` adesea drepturile se bazeaz` pe
Aplica]ie
nevoi. Împ`r]i]i clasa \n grupuri de cinci sau [ase elevi [i citi]i urm`torul
¥ar` imaginar`
scenariu:

Individual, alc`tui]i o list` cu trei drepturi pe care le considera]i


Scenariu
esen]iale pentru locuitorii acestei ]`ri.
„Imagina]i-v` c` a]i descoperit un nou
Discuta]i despre drepturile alese \n cadrul grupului [i stabili]i 10
]inut, unde nimeni nu a mai locuit [i unde
drepturi pe care grupul le consider` foarte importante. Hot`râ]i-v` asupra
nu sunt legi sau reguli. Membrii grupului
unui nume pentru aceast` ]ar` [i scrie]i-l pe un afi[ \n fruntea listei lor de
vostru vor coloniza aceast` regiune. Nu
drepturi fundamentale.
[ti]i ce statut ve]i avea \n noua ]ar`“.
Fiecare grup trebuie s` \[i prezinte lista \n fa]a tuturor colegilor.
Dup` ce a]i terminat de prezentat, trebuie s` identifica]i drepturile care
Not`: Aceste activit`]i au fost preluate din coincid sau care intr` \n contradic]ie.
publica]ia „Conven]ia European` a ‰ Poate fi cenzurat` lista clasei?
Drepturilor Omului“ – ghid pentru ‰ Pot fi grupate anumite drepturi?
profesori, editat` \n ianuarie 2001 de ‰ Cât de aproape de realitate este aceast` list`?
Kehler Druck, Germania.
Alte \ntreb`ri:
• În ce m`sur` s-au schimbat p`rerile voastre despre cele mai
importante drepturi, pe parcursul activit`]ii?
• Sunt alte drepturi pe care dori]i s` le ad`uga]i acum \n lista
voastr`?
• Sunt drepturile omului universale?
• Ce a]i \nv`]at \n urma activit`]ii?

Aplica]ie Fiec`rui drept \i corespunde o responsabilitate. Lucra]i pe grupe [i


\ntocmi]i o list` de responsabilit`]i care corespund drepturilor din listele lor.
De exemplu, dreptul la via]` corespunde responsabilit`]ii noastre de a
respecta via]a altora.
Compara]i lista Conven]iei Europene privind Drepturile Omului
(CEDO) cu lista clasei.
Materialele necesare: copii ale CEDO, foarfeci, bolduri sau band`
adeziv`, plicuri, afi[e mari, lipici, instrumente pentru scris [i pentru desen.

„ 102
Importan]a drepturilor omului • Elevii aleg individual [ase dintre drepturile din CEDO pe care le
Este o activitate ce prive[te con]inutul consider` cele mai importante.
CEDO, subliniind indivizibilitatea • Drepturile care au r`mas vor fi introduse \ntr-un plic [i vor fi folosite
drepturilor din conven]ie [i diferitele mai târziu.
p`reri asupra importan]ei lor. • Apoi, elevii vor ordona cele [ase drepturi \n func]ie de importan]a pe
care o au pentru ei.
• Folosind bolduri, ei vor fixa aceste drepturi pe un afi[, \n ordinea
importan]ei acordate.
• Participan]ii se grupeaz` câte doi sau câte patru [i \[i prezint` fiecare
afi[ele \n cadrul grupului [i motivele ordon`rii \n acel mod.
• Participan]ii pot reveni asupra ordon`rii lor \n urma discu]iilor; pot
modifica ordinea, pot introduce drepturi \n plic sau pot s` nu
schimbe nimic.
• Reuni]i, elevii pot crea un poster sau pot alege o alt` form` pentru a
ilustra viziunea lor asupra drepturilor omului. Plicurile ce con]in
drepturile care nu au fost folosite pot s` ofere [i ele indicii relevante
asupra temei.

Carta social\ Drepturi garantate


a drepturilor omului • condi]ii de munc`
Carta [i Protocolul adi]ional din 1988 • nediscriminarea \n munc`
garanteaz` o serie de drepturi • interzicerea muncii for]ate
fundamentale, dintre care un num`r • dreptul sindical, dreptul de negociere colectiv`
minim trebuie sa fie acceptat de c`tre state • dreptul la condi]ii de munc` [i la o salarizare echitabile, inclusiv
la data ratific`rii. dreptul femeilor [i b`rba]ilor la salarizare egal` pentru munc` de
valoare egal`
• integrarea persoanelor cu handicap \n lumea muncii
• dreptul la orientare [i formare profesional`
• interzicerea muncii copiilor \nainte de \mplinirea vârstei de 15 ani [i
protec]ie special` \ntre 15 [i 18 ani
• protec]ia maternit`]ii
• egalitatea de tratament pentru lucr`torii imigran]i

103 „
Coeziune social`
• dreptul la s`n`tate, la securitate social`, la asisten]` social` [i
medical`, precum [i de a beneficia de servicii sociale.
• dreptul copiilor [i adolescen]ilor la protec]ia \mpotriva pericolelor
fizice [i morale: \n particular interzicerea muncii copiilor \n vârst` de
pân` la 15 ani.
• dreptul familiilor [i al membrilor acestora la o protec]ie juridic`,
social` [i economic`.
• dreptul lucr`torilor imigran]i [i al familiilor acestora la protec]ie [i
asisten]`.
• dreptul persoanelor vârstnice la protec]ie.

Controlul aplic\rii Cartei Mecanismul de control se bazeaz` pe rapoartele cu privire la aplicarea


dispozi]iilor Cartei pe care guvernele le \nainteaz` Consiliului European
pentru Drepturi Sociale. Protocolul adi]ional, intrat \n vigoare \n iulie 1998,
completeaz` mecanismul de examinare a rapoartelor na]ionale cu un sistem
de reclama]ii colective ce permite anumitor sindicate, organiza]ii ale
patronilor [i organiza]ii neguvernamentale s` prezinte Comitetului European
pentru Drepturi Sociale reclama]ii referitoare la nerespectarea dispozi]iilor
Cartei.

Foto: Copii romi

„ 104
Conven]ia-cadru Dup` pr`bu[irea regimurilor comuniste, tensiunile etnice s-au
pentru protec]ia intensificat pe continentul european, adesea de o manier` violent` [i uneori
minorit\]ilor na]ionale chiar sub forma unor conflicte armate, \n special \n fosta Iugoslavie.
• nediscriminarea Protec]ia minorit`]ilor na]ionale este esen]ial` pentru stabilitatea,
• promovarea unei egalit`]i depline [i securitatea democratic` [i pacea pe continent. Pornind de la aceast`
efective \ntre minorit`]ile na]ionale [i constatare, obiectivul general al Conven]iei-cadru este s` asigure
majoritare persoanelor apar]inând minorit`]ilor o egalitate deplin` [i efectiv`, precum [i
• promovarea condi]iilor adecvate pentru condi]iile care s` le permit` s` \[i exprime, conserve [i dezvolte propria
conservarea [i dezvoltarea culturii identitate \n contextul respect`rii preeminen]ei dreptului, integrit`]ii
minorit`]ilor na]ionale, precum [i teritoriale [i suveranit`]ii na]ionale.
pentru p`strarea propriei religii, a Conven]ia-cadru impune obliga]ii minorit`]ilor na]ionale \n scopul
propriei limbi [i a propriilor tradi]ii men]inerii coeziunii sociale, \n special interzicerea secesiunii f`r`
• libertatea de \ntrunire, de asociere, de asentimentul statului. Statul poate lua, de asemenea, m`suri \n favoarea unei
exprimare, de gândire, a con[tiin]ei [i a politici guvernamentale de integrare.
religiei Monitorizarea respect`rii angajamentelor asumate \n baza Con-
• accesul la mijloacele de comunicare ven]iei-cadru este asigurat` de Comitetul de Mini[tri.
\n mas` pentru recep]ie [i difuzarea
programelor
• libertatea \nv`]`mântului
• rela]ii [i cooperare transfrontalier`
• participare la via]a economic`, cultural`
[i social`, precum [i la afacerile publice

Egalitatea \ntre femei [i b`rba]i Ac]iunea Consiliului Europei în favoarea egalit`]ii între femei [i b`rba]i
• protec]ia femeilor [i fetelor \mpotriva face parte integrant` din misiunea sa de promovare a democra]iei pluraliste,
violen]ei a preeminen]ei dreptului [i a drepturilor persoanei umane.
• combaterea traficului cu fiin]e umane \n
scopul exploat`rii sexuale
• integrarea problematicii egalit`]ii \ntre
toate politicile [i \n toate programele
• ac]iuni pozitive \n materie de egalitate

105 „
Profesorul va \mpar]i tabla \n trei coloane dup` modelul de mai jos iar
Aplica]ie
voi ve]i completa tabelul, pe caiete.

Discuta]i cu profesorul despre traficul


de fiin]e umane, consemnând \n prima Ce [tiu? Ce vreau s` [tiu? Ce am aflat?
rubric` elementele relevante [i ideile
principale.
Dezvolta]i aceste idei. Neclarit`]ile [i
alte informa]ii solicitate vor fi consemnate
• Cum a fost racolat` victima?
\n a doua coloan`.
• Care sunt caracteristicile recrutorului?
Analiza]i unul din cazurile de pe caseta
• Care sunt caracteristicile victimei?
video (sau se poate folosi suportul
• Ce s-a \ntâmplat dup` recrutare? De ce s-a \ntâmplat?
dactilografiat).
• Care au fost motivele care au determinat-o pe victim` s` accepte oferta
Discuta]i cu profesorul cazul, [i
recrutorului?
r`spunde]i la \ntreb`ri, precum:
• Ce crezi c` a sim]it persoana respectiv` pe tot parcursul dramei?
• Ce ai fi sim]it tu \ntr-o asemenea situa]ie?
Materiale: caseta video realizat` de • Unde a gre[it victima?
Organiza]ia Interna]ional` pentru Migra]ie, • Cum ai fi procedat tu?
suportul de curs elaborat de OIM, articole
din ziare.
Termeni-cheie: trafic de fiin]e umane,
recrutor, victim`, vulnerabilitate. Dup` \ncheierea discu]iilor, completa]i, individual, pe caiete, coloana a
treia.
Not`: Aceast` activitate a fost preluat` Împar]i]i-v` clasa \n grupe de câte 4 – 5 [i compara]i informa]iile din
din suportul de curs elaborat cu sprijinul coloana a treia; identifica]i asem`n`rile [i deosebirile.
OIM pentru seminarul de metodic` Dac` au r`mas elemente neclarificate, cere]i profesorului informa]ii
pentru profesori „Participarea [colii la suplimentare.
prevenirea [i combaterea traficului de
fiin]e umane“.

„ 106
Cuvinte-cheie/capitol
Drepturile omului
Consiliul Europei
Conven]ii
Minorit`]i
Rasism
Xenofobie
Antisemitism
Libertate de exprimare
Curtea European`
Coeziune social`
Comitetul European pentru Drepturi Sociale
Minorit`]i na]ionale
Trafic de fiin]e umane
Violen]a

Foto: Tineri din România, participan]i la Spring Day in Europe

107 „
Activit\]i extra[colare Cea mai important` educa]ie privind drepturile omului este ac]iunea,
indiferent de amploarea ei. Este important s`-]i stabile[ti un scop realizabil,
pentru c`, dac` oamenii \[i propun prea mult, ei pot e[ua [i \n felul acesta se
Sugestii pentru proiectele individuale descurajeaz` [i renun]`.
[i colective privind drepturile omului

Activit\]i Iat` o list` cu proiecte privind drepturile omului, inspirate din


experien]a tinerilor din toat` Europa ce a ap`rut \n „Stand up NOW for
human rights”:
Not`: Aceste activit`]i au fost preluate din • s` devii voluntar \ntr-o comunitate sau \ntr-o organiza]ie ce ap`r`
publica]ia „Conven]ia European` a drepturile omului;
Drepturilor Omului” – ghid pentru • s` participi la evenimente publice ce trateaz` problema drepturilor
profesori, editat` \n ianuarie 2001 de omului, prin strângere de fonduri, trezind con[tiin]a de sine, ar`tând
Kehler Druck, Germania. solidaritate celor asupri]i [i participând la ac]iuni cu politicienii;
• s` faci parte dintr-o forma]ie ce cânt` la astfel de evenimente;
• s` participi sau chiar s` organizezi demonstra]ii publice;
• s` scrii articole despre acest subiect [i s` le trimi]i la o revist`;
• s` demarezi un proiect pentru tinerii cu dizabilit`]i;
• s` realizezi lucr`ri artistice pentru expozi]ii;
• s` \mp`rt`[e[ti [i celorlal]i din cuno[tin]ele tale privind drepturile
omului;
• s` \mp`rt`[e[ti din experien]a ta [i celorlal]i;
• s` asi[ti la seminarii [i conferin]e pentru deprinderea de noi compe-
ten]e, dar [i pentru a \ntâlni noi oameni;
• s` scrii scrisori politicienilor;
• s` realizezi postere;
• s` acorzi interviuri presei;
• s` realizezi, s` organizezi [i s` participi la programele radio locale;
• s` stabile[ti leg`turi \n comunitate vizitându-i [i ajutându-i pe cei
b`trâni;
• s` \nfiin]ezi un grup care s` lucreze cu tinerii cu deficien]e de
\nv`]are;
• s` realizezi un proiect video pentru publicitate;
• s` participi la evenimentele [i expozi]iile regionale [i na]ionale;
• s` organizezi conferin]e [i alegeri pentru organiza]iile de tineret;
„ 108
• s` te exprimi \n public;
• s` sus]ii reprezenta]ii ale[i \n organiza]iile de tineret.

Zile interna]ionale legate de drepturile omului


8 Martie: Ziua Interna]ional` a Femeii
21 Martie: Ziua Interna]ional` a Ac]iunii \mpotriva Discrimin`rilor
Rasiale \n memoria masacrului de la Sharpeville, Africa de
Sud, 1960
5 Mai: Ziua Europei, aniversarea fond`rii Consiliului Europei
28 Mai: Ziua Nu-M`-Uita, aniversarea fond`rii Organiza]iei Amnesty
International
4 Iunie: Ziua Interna]ional` a Copiilor Victime
3 Septembrie: Aniversarea semn`rii Conven]iei privind eliminarea
tuturor formelor de discriminare \mpotriva femeilor
24 Octombrie: Ziua Na]iunilor Unite
4 Noiembrie: Aniversarea semn`rii Conven]iei Europene a Drep-
turilor Omului
9 Noiembrie: Ziua Interna]ional` \mpotriva Fascismului [i Antise-
mitismului
10 Decembrie: Ziua Drepturilor Omului, aniversarea proclam`rii
Declara]iei Universale a Drepturilor Omului

Activitate extra[colar\ Lucrând pe grupe, realiza]i un proiect de cercetare privind oamenii,


evenimentele [i mi[c`rile care au contribuit la dezvoltarea drepturilor omului
\n România.
Drepturile omului \n România Rezultatele pot fi folosite \ntr-o mare varietate de c`i:
• Fiecare grup` \[i prezint` proiectul \n fa]a clasei.
• Elevii pot scrie eseuri bazate pe un aspect din proiectul realizat.
• Organizarea unui portofoliu cu tema „Drepturile omului \n ]ara
noastr`”, destinat unui punct de informare din [coal`.

109 „
Op]ional Multe organiza]ii neguvernamentale (ONG-uri) sunt active \n toat`
Europa [i \n toat` lumea pentru a promova, dezvolta [i proteja drepturile
Organiza]ii care ap`r` [i promoveaz` omului. Afla]i ce ONG-uri sunt active \n România \n acest domeniu.
drepturile omului • Care sunt scopurile lor?
• Ce activit`]i desf`[oar` ele?
• Ce organiza]ii locale activeaz` \n problematica drepturilor omului?
• Invita]i un reprezentant al unei astfel de organiza]ii s` v` vorbeasc`
despre activitatea acesteia.

Lucrând pe grupe, r`spunde]i la urm`toarele \ntreb`ri:


Angajamentele interna]ionale • Când va deveni România membr` a Uniunii Europene?
ale drepturilor omului • Care sunt motivele ader`rii?
• Când a semnat România Declara]ia Interna]ional` a Drepturilor
Omului?
• Ce alte documente importante ale drepturilor omului a mai semnat
România?
• Care este diferen]a principal` \ntre Declara]ia Universal` [i CEDO?
• Ce alte angajamente interna]ionale ale drepturilor omului a mai
acceptat România?

Aplica]ie Evaluea]i climatul privind drepturile omului \n [coala voastr`, folosind


Drepturile omului [i clasa/[coala ta criteriile ce decurg din Conven]ia European` privind Drepturile Omului.
Discu]iile ce vor urma se vor \ndrepta c`tre identificarea problemelor [i
Activit`]i:
dezvoltarea unui plan de ac]iune pentru rezolvarea acestora. Solicita]i
Întreb`rile de mai jos sunt scrise având \n vedere Conven]ia profesorului s` v` ajute \n ob]inerea cooper`rii din partea personalului [colii.
European` privind Drepturile Omului [i protocoalele ei
(articolele relevante sunt incluse \n paranteze). Unele dintre
aceste afirma]ii sunt legate mai direct de CEDO decât altele.
Toate aceste \ntreb`ri sunt legate de dreptul fundamental la
educa]ie ce se g`se[te \n art. 26 din Declara]ia Universal` a
Drepturilor Omului, care afirm`:
„Fiecare are dreptul la educa]ie (…) Educa]ia va fi
\ndreptat` c`tre dezvoltarea personalit`]ii [i c`tre \nt`rirea
respectului pentru drepturile omului [i libert`]ile fundamentale”.

„ 110
• Elevii trebuie s` evalueze climatul din Lua]i „temperatura“ respect`rii drepturilor omului \n [coala voastr`!
[coala lor privind respectarea drep- Citi]i fiecare afirma]ie [i observa]i dac` se potrive[te comunit`]ii din
turilor omului (s` \i ia „temperatura“ prin [coala voastr`; nota]i observa]iile voastre lâng` fiecare afirma]ie (]ine]i cont
completarea unui chestionar). de to]i cei din [coala voastr`: elevi, profesori, personalul [colii). La sfâr[it,
• Conform scalei de la 1 la 4 desenat` pe determina]i scorul ob]inut adunând punctajul de la \ntreb`ri; ob]ine]i astfel
tabl` r`spunde]i la urm`torul chestionar. scorul evalu`rii [colii voastre.

SCALA DE EVALUARE
1 – Nu/niciodat`; 2 – rareori; 3 – deseori; 4 – da/\ntotdeauna

Chestionar 1. ßcoala mea este un loc unde elevii sunt \n siguran]`. (Art. 2&3).

2. Elevii din [coala mea nu sunt discrimina]i din cauza modului \n care
aleg s` tr`iasc`, cum ar fi modul de a se \mbr`ca, anturajul lor sau faptul c`
nu particip` la activit`]i extra[colare. (Art. 14, Protocol 12).

3. ßcoala mea ofer` \n mod egal acces, resurse [i activit`]i pentru to]i
indivizii. (Art. 14, Protocol 12).

4. Elevii din [coala mea se opun activit`]ilor, materialelor sau remarcelor


discriminatorii sau \njositoare \n [coal`. (Art. 2, 9, Art. 14; Potocol 12).

5. Când apar conflicte, \ncerc`m s` le rezolv`m prin metode


non-violente [i prin colaborare. ( Art. 2, 3).

6. În leg`tur` cu disciplina (incluzând eliminarea sau exmatricularea),


toate persoanele au parte de un tratament impar]ial [i just \n privin]a deter-
min`rii vinov`]iei [i a pedepsei. (Art. 6).

7. Persoana acuzat` c` a f`cut r`u este considerat` nevinovat` pân` la


dovedirea vinov`]iei. (Art. 6).

8. Spa]iul meu personal [i ceea ce de]in sunt respectate. (Art. 8, Art. 1


Protocol 1).
111 „
9. Comunitatea din [coala mea accept` elevi, profesori [i personal din
diferite medii [i culturi. (Art. 1, 9, 10, 14, Protocol 12).

10. Membrii comunit`]ii din [coal` au [ansa s` participe (individual [i


prin asocia]ii) la luarea deciziilor, \n mod democratic, privind regulile [i
politica [colii. (Art. 11, Art. 3 Protocol 1).

11. Membrii comunit`]ii din [coal` au timp suficient pentru odihn` \n


timpul zilei sau lucreaz` un num`r rezonabil de ore \n condi]ii bune de
munc`. (Art. 4).

12. Îmi iau responsabilitatea ca \n [coal` s` asigur faptul c` alte


persoane nu fac discrimin`ri [i c` au un comportament ce promoveaz`
siguran]a [i bun`starea comunit`]ii din [coal`. (Art. 1&29).

„TEMPERATURA“ TOTALå POSIBILå = 48 Grade

• Discuta]i rezultatele chestionarului, iar, • În care domenii [coala voastr` promoveaz` principiile drepturilor
pentru urm`toarele \ntreb`ri, trece]i de omului?
la analiz` [i evaluare la dezvoltarea • În care domenii sunt probleme privind drepturile omului? Care v`
unui plan de ac]iune. intereseaz` \n mod particular?
• Voi sau colegii vo[tri a]i contribuit \n vreun fel la construirea [i per-
petuarea climatului existent? (Ex.: printr-un anumit comportament;
ignorând abuzuri [i incidente)
• E[antionul care a r`spuns chestionarului a fost reprezentativ pentru
[coala voastr`? Te-ai a[tepta ca de la un alt grup de elevi s` prime[ti
rezultate diferite?
• Ce m`suri trebuie luate pentru \mbun`t`]irea climatului privind
drepturile omului \n [coala voastr`? Ce m`suri pute]i lua pentru a
crea un mediu unde valorile legate de drepturile omului s` fie
promovate?

„ 112
Ce institu]ii realizeaz\ politicile Uniunii Europene?

Consiliul European Este numele dat \ntâlnirilor la nivel \nalt ale [efilor statelor membre ale
Uniunii care au loc, \ncepând cu 1975, de dou` ori pe an. La \ntâlniri
particip` [efii de stat [i de guvern din ]`rile membre, asista]i de mini[trii de
externe [i de pre[edintele Comisiilor Europene.
Consiliul European direc]ioneaz` [i dinamizeaz` \ntreaga activitate a
Uniunii, adoptând orient`ri politice comune.

Consiliul de Mini[tri Din consiliu fac parte mini[trii statelor membre r`spunz`tori de un
anumit domeniu. Fiecare ]ar` are un singur reprezentant, astfel \ncât la
\ntâlnirile Consiliului particip` \ntotdeauna 15 persoane. Consiliul Uniunii
Europene este principalul organ de luare a deciziilor. O dat` adoptate,
reglement`rile sunt obligatorii pentru toate statele membre [i devin parte a
legisla]iilor na]ionale.

Cine de]ine Pre[edin]ia Fiecare stat membru de]ine Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri pentru o
Consiliului de Mini[tri? perioad` de [ase luni, prin rota]ie. Ministrul statului respectiv conduce
[edin]ele consiliului. De asemenea, ]ara care de]ine Pre[edin]ia organizeaz`
agenda Uniunii pentru cele [ase luni, ordoneaz` priorit`]ile [i stabile[te
viteza politicilor comunitare.

Foto: Parlamentul European

Care este institu]ia executiv\ Comisia European` sau Comisia Uniunii Europene este organul
a Uniunii Europene? executiv al Uniunii Europene, care are \nse[i atribu]ii \n privin]a ini]ierii
\n legisla]ia comunitar`. Este alc`tuit` din 20 de comisari care, asemeni
mini[trilor unui guvern, sunt responsabili de un anumit portofoliu politic.
113 „
Ce rol are comisia? • s` vegheze asupra respect`rii legisla]iei comunitare;
• s` ini]ieze legisla]ia comunitar`;
• s` \ntreprind` m`surile care se impun \n domeniile specificate \n
tratate;
• s` ac]ioneze ca mediatori atunci când apar dispute \ntre statele
membre sau \ntre UE [i alte ]`ri sau organiza]ii interna]ionale.

Care este forumul democratic Parlamentul European, alc`tuit din 626 de membri ale[i prin vot direct
prin excelen]\ al Uniunii? universal, din 5 \n 5 ani, de câtre cei aproximativ 370 de milioane de cet`]eni
ai statelor membre, are drept de veto asupra comisiei.
Membrii Parlamentului European sunt grupa]i \n func]ie de partidele
politice c`rora le apar]in, [i nu \n func]ie de na]ionalitate: democrat-cre[tinii,
social-democra]ii, liberal-democra]ii, ecologi[tii, comuni[tii, alte grupuri
(Uniunea pentru Europa Na]iunilor, Europa Democra]iei [i Diferen]elor), iar
Actul Unic European stabile[te necesitatea aprob`rii de c`tre Parlament a
tuturor acordurilor interna]ionale de cooperare sau de asociere, precum [i a
noilor acorduri de aderare.

Ce organism se pronun]\ Comunitatea este constituit` pe baz` de tratate obligatorii, care o


asupra interpret\rii ac]iunii deosebesc de alte organisme interna]ionale.
institu]iilor comunitare? Tratatele stipuleaz` c` legea Uniunii prevaleaz` \n fa]a legii na]ionale.
Curtea de Justi]ie din Luxemburg este Curtea Suprem` a Uniunii Europene.
Curtea de Justi]ie poate decide dac` un stat membru nu a respectat inte-
gral o anumit` obliga]ie statuat` prin tratate. Este alc`tuit` din 13 judec`tori,
ale[i pe 6 ani, asista]i de 6 avoca]i generali.

Ce institu]ii sunt implicate Curtea de Conturi European`, cu sediul \n Luxemburg, verific` din
`n problemele financiare punct de vedere financiar legalitatea [i corectitudinea \ntregii activit`]i,
ale Uniunii? urm`rind buna gestionare a resurselor financiare.
Banca European` de Investi]ii, cu sediul \n Luxemburg, are rolul de a
sprijini dezvoltarea echilibrat`, integrarea economic` [i cre[terea coeziunii
sociale \n interiorul Uniunii.
Uniunea economic` [i monetar` prevede constituirea unui sistem
european de b`nci centrale [i a B`ncii Centrale Europene, cu rolul de a emite
[i a administra euro, moneda unic`. Moneda euro a fost introdus` de la
„ 114
1 ianuarie 1999, ca moned` de cont, [i, din 2002, bancnotele na]ionale ale
diferitelor state au fost \nlocuite cu euro.

Care sunt simbolurile Bancnota european` euro.


Uniunii Europene? Sigla monedei euro este inspirat` de litera epsilon a alfabetului grec [i
de prima liter` a cuvântului Europa. Cele dou` linii paralele simbolizeaz`
stabilitatea euro.

Foto: Euro – bancnota european\

Aplica]ie Alc`tui]i un dosar privind moneda unic` european`, cuprinzând:


1) valoarea bancnotelor [i a monedelor metalice;
2) ratele de schimb ale actualelor monede na]ionale [i ale euro.

Drapelul Europei.
Europa are drapelul s`u, adoptat \n 1955 de Consiliul Europei. El
cuprinde 12 stele aurii pe fond albastru. Dispuse asemenea orelor pe
cadranul unui ceas, cele 12 stele reprezint` popoarele Europei [i
simbolizeaz` perfec]iunea [i \mplinirea aspira]iilor umanit`]ii. Din anul 1986,
drapelul albastru cu 12 state a devenit oficial [i drapelul Uniunii Europene.
Fiecare ]ar` \[i p`streaz` propriul drapel.

Foto: Drapelul Europei

115 „
Programele comunitare – oportunit`]i pentru educa]ie, formare
Comisia European`, \n baza Tratatului de profesional` [i tineret
la Maastricht, a lansat trei mari programe
comunitare: „Socrates” (educa]ie), • Noul program „Socrates” (1 ianuarie 2000 – 31 decembrie 2006)
„Leonardo da Vinci” (formare profesio- contribuie la promovarea unei Europe a cunoa[terii prin realizarea unui
nal`) [i „Tineret pentru Europa”. spa]iu european de cooperare \n domeniul educa]iei [i form`rii,
\ncurajând \nv`]area pe tot parcursul vie]ii, bazat` pe educa]ia formal`
[i non-formal`. El sprijin` dezvoltarea de cuno[tin]e, aptitudini [i
competen]e care s` favorizeze exersarea unui comportament civic activ
[i cre[terea capacit`]ii de inser]ie profesional`.
Pentru \ndeplinirea obiectivelor propuse,
Programul „Socrates” este structurat pe • Programul „Leonardo da Vinci” este un program de ac]iune comunitar`
urm`toarele ac]iuni: \n domeniul form`rii profesionale care are ca obiectiv principal
cre[terea calit`]ii, a caracterului inovator [i a dimensiunii europene a
sistemelor [i practicilor de formare profesional` prin intermediul
„Comenius” \nv`]`mânt preuniversitar; cooper`rii transna]ionale.
aceast` ac]iune vizeaz` \mbun`t`]irea
calit`]ii \nv`]`mântului preuniversitar [i • Programul PHARE este un program de asisten]` tehnic` [i financiar`
dezvoltarea dimensiunii europene \n pentru cele 12 ]`ri candidate (Bulgaria, R. Ceh`, Cipru, Estonia, Letonia,
educa]ie, \n special prin recuperarea Lituania, Polonia, România, Slovacia, Ungaria), \n vederea preg`tirii
cooper`rii transna]ionale dintre [coli [i acestora pentru aderarea la Uniunea European`. Începând cu anul
prin dezvoltarea profesional` a persona- 2000, PHARE a devenit, al`turi de programele ISPA [i SAPARD, unul
lului implicat direct \n acest sector de dintre cele 3 instrumente de preaderare.
\nv`]`mânt.
„Erasmus” \nv`]`mânt superior; Adoptarea acquis-ului comunitar \nseamn` c` ]`rile candidate vor
„Grundtvig” educa]ia adul]ilor [i alte trasee trebui s`-[i adapteze infrastructura [i \ntreprinderile pentru a atinge
educa]ionale; standardele Uniunii Europene, ceea ce va necesita o investi]ie considerabil`.
„Minerva” \nv`]`mânt deschis [i la distan]`, Sprijinul investi]ional reprezint` aproximativ 70% din bugetul PHARE \n ]`rile
tehnologii informa]ionale [i de comunicare candidate.
\n domeniul educa]iei.

„ 116
Aplica]ie
Structura unui proiect educa]ional
Cum se elaboreaz` un proiect?

A. Tema Titlul proiectului

B. Ini]iatorul proiectului • Denumirea institu]iei/organiza]iei;


• Tip de organiza]ie: institu]ie educa]ional`, ONG, institu]ie guver-
namental` etc.;
• Num`r de membri voluntari care lucreaz` \n proiect;
• Experien]a (num`r de ani) \n domeniul educa]ional/al proiectului;
• Adres`, telefon, fax, e-mail;
• Partener 1 idem;
• Partener 2 idem;
• Al]i parteneri.

C. Analiza de nevoi Se vor identifica nevoile c`rora le va r`spunde proiectul, iar \n cazul
partenerilor se va pune accent pe nevoile comune.

D. Scop [i obiective În concordan]` cu nevoile identificate se vor formula obiectivele [i,


prin generalizarea acestora, scopul proiectului.

E. Rezultate a[teptate Se descriu rezultatele a[teptate \n urma derul`rii proiectului, ca


impact asupra persoanelor, organiza]iei, comunit`]ii, [i eventualele pro-
duse finale.

F. Organizarea proiectului 1. Desemnarea echipei proiectului (\n cazul unui parteneriat, exist` o
echip` interpartenerial` format` din coordonatori de proiect din toate
institu]iile implicate [i câte o echip` de proiect din fiecare institu]ie).
2. Alc`tuirea programului de activit`]i (\n concordan]` cu obiectivele
a[teptate).
3. Identificarea resurselor care pot fi puse la dispozi]ia proiectului:
‰ umane (echipa de proiect);
‰ materiale (echipamente);
‰ financiare (se identific` toate resursele posibile de
finan]are [i se alc`tuie[te bugetul proiectului);
‰ de informa]ie.
4. Resursele trebuie s` fie \n concordan]` cu obiectivele [i cu pro-
gramul de activit`]i.
117 „
G. Implementarea proiectului Derularea propriu-zis` a activit`]ilor conform calendarului din
programul de activit`]i.

H. Evaluarea Se vor pune \n practic` mecanisme (agreate de c`tre to]i partenerii)


de monitorizare a derul`rii proiectului [i de evaluare a acestuia (la
\nceput, pe parcurs, la final), inclusiv autoevaluare.

I. Diseminarea Rezultatele proiectului [i experien]a pozitiv` trebuie s` fie cunos-


cute la nivelul fiec`rei institu]ii [i \n institu]ii similare, folosind diferite
mijloace de comunicare; \n general, se cere un plan de diseminare a
experien]ei.

J. Finalizarea proiectului La \ncheierea proiectului trebuie s` existe un moment special


pentru s`rb`torirea reu[itei [i conturarea unor noi oportunit`]i.

Activitate În echipe de câte 6 – 7 membri, elabora]i un proiect conform


modelului prezentat, pornind de la nevoile educa]ionale identificate la
nivelul [colii voastre.

Foto: Sediul Parlamentului European

„ 118
RESURSE INFORMAÞIONALE – INTERNET
A. RESURSE INFORMA¥IONALE

1. Consiliul Europei
http://www.coe.int

2. Uniunea European`
http://www.europa.eu.int

3. UNESCO
http://www.unesco.org

4. UNICEF
http://www.unicef.org

5. ONU
http://www.un.org

6. UNHCR
http://www.unhcr.ch

7. Globalizare:
http://www.un.org/Pubs/CyberSchoolBus/special/globo/glotrend/index.htm

8. S`r`cie:
http://www.undp.org/hdro/

9. Solidaritate:
http://www.iisd.ca/linkages/vol10/1044000e.html

10. Dezvoltare durabil`:


http://www.cnie.org/stateof.htm and to http://www.grida.no/

11. Viitor durabil:


http://www.schoolnet.ca/vp-pv/learning/e/index.html
119 „
B. PROGRAME EDUCATIVE EXTRAßCOLARE DESTINATE ELEVILOR

a. http:// www.tourismconcern.org.uk/main_page.htm
– abordeaz` problematica turismului global;
– turismul ca metod` de dezvoltare;
– publica]ii [colare în domeniul geografiei, englezei [i educa]iei civice.

b. http://www.totap.org.uk
– promoveaz` folclorul [i informa]iile despre flor`.

c. http://www.scienceacross.org/
– destinat elevilor între 12 [i 17 ani;
– stimuleaz` schimbul de experien]`, idei în domeniul educa]iei ecologice [i [tiin]elor sociale.

d. http://www.montageplus.co.uk
– stimuleaz` proiectele de curriculum interactive abordând o larg` varietate de obiecte de studiu;
– ofer` instruire [i proiecte de dezvoltare profesorilor;
– destinat profesorilor [i elevilor.

e. http://www.happylink.org
– abordeaz` problematica educa]iei globale;
– stabilirea [i dezvoltarea rela]iilor între copii, prin dep`[irea barierelor na]ionale.

f. http://www.globaldimension.org.uk
– ofer` resurse informa]ionale profesorilor [i cadrul stimulativ de diseminare a practicilor lor.

g. http://www.futureharvest.org
– destinat proiectelor [tiin]ifice de cercetare [i ac]iunilor caritabile din zonele rurale preconizate a sus]ine
comunit`]ile.

h. http://www.childrensforest.com
– „Cre[te-]i propriul t`u copac virtual!”
– dezvolt` sfer` informa]ional` destinat` elevilor.

i. http://www.ltl.org.uk/
– ofer` resurse practice pentru amenajarea spa]iilor din jurul [colii.

j. http://www.life-link.org – Life-Link Friendship Schools (Sweden & International).

k. www.thisisajourney.net
– destinat elevilor pentru a discuta viitorul P`mântului [i al popula]iei lui.
„ 120