Sunteți pe pagina 1din 133

Educaþie pentru

cetãþenie democraticã
clasa a XII-a

Realizarea acestui material a fost coordonatã de Serviciul Programe ºi Activitãþi Educative


din cadrul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Mulþumim pentru colaborare urmãtoarelor instituþii:
UNICEF – România, Asociaþia Naþionalã pentru Educaþie din România, UNHCR – România, Fundaþia CODECS
pentru Leadership, Asociaþia Românã pentru Oratorie, Dezbateri ºi Retoricã, Asociaþia ArtEd, Liga de Apãrare a
Drepturilor Omului, Salvaþi Copiii – România, ªcoala Internaþionala Mark Twain, Confederaþia Sindicatelor
Democratice din România, Agenþia EUROTIN, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã, Fundaþia
AMOBA, Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Programul Naþional de Educaþie pentru Cetãþenie Democraticã este coordonat de Ioan Leon
Naroºi, Dumitru I. Dumitru, Rodica Diana Cherciu ºi Cãtãlina Chendea. Cele douã materiale desti-
nate elevilor ºi profesorilor diriginþi ai claselor a XII-a au fost realizate de:
Amelia Baciu
Cãtãlina Chendea
Magdalina Ioachim
Paula Mihai
Alin Pãunescu

Fiºele “Inserþia pe piaþa muncii a tinerilor absolvenþi”ºi “Relaþiile de muncã; legislaþia din dome-
niul muncii” au fost realizate de:
Ioan Georgescu (expert sindical)
Osman Gulbin (expert sindical)
Carmen Ionescu (expert sindical)
Magda Velciu (expert sindical)
Viorica Pãuº (coordonator)
Aura Sãvulescu (coordonator)

Graficã: Alexandru Andronic


Cãtãlina Chendea
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE
I. ªtiu, decid în cunoºtinþã de cauzã (“Verde împãrat, alb împãrat”).......................................pag.7
Fiºa 1: Descrierea aplicaþiei; cetãþenie: drepturi ºi responsabilitãþi; instituþii europene;
responsabilitatea votului.........................................................................................................pag.8
Fiºa 2: Fiºa alegãtorului.........................................................................................................pag.11
Fiºa 3: Alegerile democratice.................................................................................................pag.12
Fiºa 4: Despre campania electoralã........................................................................................pag.13
Fiºa 5: Mesajul în campania electoralã..................................................................................pag.17
Fiºa 6: Relaþiile candidaþilor cu presa....................................................................................pag.22
Fiºa7: Cum ne evaluãm reprezentanþii?.................................................................................pag.25
Fiºa 8: Dreptul la propria imagine.........................................................................................pag.26
Fiºa 9: Uniunea Europeanã; instituþii europene; Parlamentul European...............................pag.27
Fiºa 11: Probleme globale......................................................................................................pag.30

II. Sunt pregãtit pentru viaþa pe cont propriu (“Viaþa ca o pradã”)..........................................pag.38


Fiºa 1: Prezentarea aplicaþiei “Viaþa ca o pradã”; calendarul aplicaþiei................................pag.38
Fiºa 2: Comunicare, lucrul în echipã.....................................................................................pag.41
Fiºa 3: Bugetul - intrãri/ieºiri.................................................................................................pag.44
Fiºa 4: Inserþia pe piaþa muncii a tinerilor absolvenþi............................................................pag.46
Fiºa 6: Relaþiile de muncã; legislaþia din domeniul muncii...................................................pag.60
Fiºa 7: Activitãþi de identificare a caracteristicilor de personalitate Tipologia Holland........pag.69
Fiºa 8: Proiecþia personalitãþii prin imagine...........................................................................pag.79
Scenariul 1: Mihai P................................................................................................................pag.80
Scenariul 2: Ioana M...............................................................................................................pag.83
Scenariul 3: Radu D................................................................................................................pag.84
Scenariul 4: Alina M...............................................................................................................pag.92
Scenariul 5: Daniel R..............................................................................................................pag.95
Scenariul 6: Crisiti ºi Andrei S..............................................................................................pag.100
Scenariul 7: Marius B............................................................................................................pag.101
Scenariul 8: Alexandra M......................................................................................................pag.104
Scenariul 9: Mihaela C..........................................................................................................pag.108
Scenariul 10: Mircea V..........................................................................................................pag.110
Scenariul 11: Violeta N...........................................................................................................pag.113
Scenariul 12: Rãzvan P...........................................................................................................pag.115
Scenariul 13: Adina I.............................................................................................................pag.118
Scenariul 14: Paula C.............................................................................................................pag.120
Scenariul 15: Ana Maria B....................................................................................................pag.124
Test: Dezirabilitatea socialã.................................................................................................pag.128

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................pag.133
CUVÂNT ÎNAINTE

Care este locul vostru în societate ?


Priviþi în jur diversitatea tipurilor
umane: bogaþi ºi sãraci, frumoºi ºi mai puþin
frumoºi, ,,capacitãþi “ ºi sãraci cu duhul,
campioni ºi persoane cu dizabilitãþi. Într-un fel
sau altul, în ciuda disparitãþilor, pãmântul
continuã sã se învârteascã, fiecare îºi trãieºte
viaþa cu urcuºurile ºi coborºurile ei, cei mai
fericiþi nefiind totdeauna cei care par a fi cei
mai înzestraþi. Tu, aici prezent, n-ai avea vreun
rol de jucat ?
Cum, nu eºti o capacitate intelectualã?
Dacã ai ºti cât de mulþi oameni detestã ,,capetele
luminate”, aceºti supradotaþi care au un rãspuns la toate, înþeleg totul mai bine decât ceilalþi ºi aºteaptã
prima ocazie sã o arate!
Ah, nu eºti deosebit de amuzant? - Dar e genial! În sfârºit cineva care nu ne va chinui urechile cu
ultimele bancuri la modã pe care le-a auzit la radio. ªtii, simplitatea ºi firescul nu se întâlnesc pe toate
drumurile în zilele noastre.
Întâlnirile te fac sã nu te simþi bine? - Of ! În sfârºit, un timid care nu încearcã sã se ascundã.
Trebuie îþi spun cã am aceeaºi problemã, ºi cã sinceritatea ta m-a liniºtit mult.
Aº putea continua astfel mult timp. Þi-ai dat seama unde vreau sã ajung? Vreau sã-þi demonstrez
cã tu, cititorule, oricine ai fi, indiferent de lipsurile sau calitãþile pe care le ai, eºti o fiinþã de o valoare
inestimabilã ºi cã nu e bine sã te ascunzi sau sã încerci sã pari altul. Cum de ºtiu asta? Pur ºi simplu, pentru
cã eºti o fiinþã vie unicã, cu sensibilitatea ºi personalitatea ta unicã, cu visurile ºi ambiþiile, îndoielile
ºi necazurile personale. Aceastã unicitate care te caracterizeazã te face extrem de interesant.
E adevãrat cã unii oameni nu îþi vor gãsi profilul foarte atrãgãtor. Ei ºi? E dreptul lor, nu? Toate
gusturile fac parte din naturã, ºi ar fi greu sã placi tuturor. Eºti singur ºi nimãnui nu-i pasã de tine? Dacã
aºa stau lucrurile, îþi voi rãspunde cã:
1. Existã cel puþin o persoanã care ar trebui sã te gãseascã interesant: tu însuþi. Dacã nu faci efortul de
a învãþa sã te cunoºti mai bine, sã te accepþi ºi sã te iubeºti aºa cum eºti, dispoziþia ta sufleteascã
devalorizantã va fi pentru ceilalþi o invitaþie deschisã de a se îndepãrta ºi a te evita.
2. Cum poþi ºti dacã cuiva îi pasã de tine, dacã nu încetezi sã te ascunzi, sã eviþi reuniunile, iniþiativele
ºi situaþiile în care te poþi afla pe banca acuzaþilor? Dacã aºtepþi ca prietenii potenþiali sã facã apel la
serviciile unui medium pentru a te localiza, riºti sã aºtepþi mult ºi bine înainte de a-þi crea în jur cercul
de prieteni la care râvneºti.
Dovada cã nu e nevoie deloc sã stai în umbrã, sã fii de acord cu toatã lumea, sã-þi maschezi
propriile dorinþe, nervi, sentimente, pentru a trãi fericit în societate, este cã oamenii din preajmã, care se
simt în largul lor, nu au deloc aceste tendinþe.
E adevãrat cã, afirmându-te, poþi indispune sau irita un anumit numãr de persoane. Unde este
greºeala? Dacã e nevoie de o ajustare pentru a coabita, totdeauna e posibil sã se discute despre acest
lucru: oamenii deschiºi ºi siguri de sine sunt mai atrãgãtori decât timoraþii. În domeniul relaþiilor, a
întmpina un eºec sau un refuz usturãtor nu e o catastrofã. Ce ai câºtiga în plus nemanifestându-te?
Liniºtea? O liniºte aparentã! De fapt, ai câºtiga mai ales frustrare, amãrãciune ºi dezgust faþã de lipsa ta
de curaj.
Viaþa e o negociere între indivizi fundamental egali ºi, a-þi nega drepturile, este o atitudine
sinucigaºã, care nu e mulþumitoare nici pentru tine însuþi, nici pentru interlocutor.

AUTORII
A . „ ª t i u , d e c i d î n c u n o º t i n þ ã d e c a u z ã ” este un exerciþiu electoral.

F i º a 1 : D e s c r i e re a a p l i c a þ i e i ; c e t ã þ e n i e : d re p t u r i º i re s p o n s a b i l i t ã þ i ;
i n s t i t u þ i i e u ro p e n e ; re s p o n s a b i l i t a t e a v o t u l u i .

„VERDE ÎMPÃRAT, ALB ÎMPÃRAT” - PREZENTARE

Unii dintre voi aveþi deja 18 ani. Ceilalþi veþi împlini aceastã vârstã fie pe parcursul anului curent,
fie pe parcursul anului viitor. Poate cã pentru unii dintre voi exerciþiul simulãrii alegerilor nu este nou.
Este un exerciþiu util, menit sã pregãteascã viitorul cetãþean cu drept de vot sã-þi exercite
responsabil acest drept. Nu ne propunem reluarea exerciþiilor din anii anteriori ci
utilizarea experienþei dobândite deja într-o formã ceva mai avansatã de aplicaþie. De data
aceasta vom avea parte de alegeri… prezidenþiale! Mai precis, electoratul (format din
colectivul clasei) va trebui sã aleagã între doi candidaþi la preºedinþie. Înainte însã
de exprimarea opþiunii fiecãruia dintre voi vor fi urmate pas cu pas toate etapele
procesului electoral. Totul se va desfãºura la nivelul clasei, fiecare dintre voi
având dreptul ºi obligaþia de a alege acel candidat care îi reprezintã cel mai
bine interesele; ºi pe cele ale clasei, desigur!
De ce aceastã aplicaþie? 18 ani nu este o vârstã la care multe persoane
se dau în vânt dupã politicã. Nici noi nu ne propunem sã vã pregãtim pentru o carierã rãsunãtoare
în viaþa politicã. Exerciþiul din acest semestru vrea sã fie un semnal de alarmã: fiecare dintre noi este
responsabil pentru el însuºi, iar aceastã responsabilitate constã în grija pe care o acordãm tuturor
aspectelor care determinã bunãstarea noastrã. Vrem sã recunoaºtem sau nu, mare parte din viaþa noastrã
e influenþatã puternic de politicile publice aplicate în þarã, fie ele sociale, economice sau de altã naturã.
Iar politica o fac politicienii, adicã cei pe care îi alegem noi. Prin deducþie simplã, având grijã ce selectãm
din oferta politicã, avem grijã de calitatea propriei noastre vieþi. Dacã nu am fost prea convingãtori, vã
propunem sã parcurgeþi alãturi de colegii voºtri aplicaþia „Verde Împãrat, Alb Împãrat”, sã vã implicaþi
activ ºi … mai vorbim!

VOTUL MEU CONTEAZÃ


“Cetãþenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani împliniþi, pânã
în ziua alegerilor, inclusiv”
Constituþia României, art. 34.
Alegerile reprezintã pentru un stat democratic principala modalitate de
exprimare directã, prin vot, a opþiunilor politice ale cetãþenilor. Votul este un
drept fundamental al cetãþeanului dar este, totodatã, o mare responsabilitate. Nimeni nu-i poate obliga pe
cetãþeni sã-ºi exprime votul, cu excepþia propriei lor conºtiinþe. Motivaþia alegãtorilor este foarte variatã.
Este însã important ca atunci când decid sã participe sau nu la vot, sã voteze un anumit candidat sau
partid, alegãtorii sã fie convinºi cã pericolul pe care îl prezintã neprezentarea sau apatia este ca funcþiile
politice sã fie ocupate, pe baza deciziei unui procent mic din populaþie, de oameni care nu deþin
competenþele necesare respectivei funcþii publice.
Configuraþia politicã ce rezultã în urma alegerilor are consecinþe importante pentru evoluþia
ulterioarã a societãþii, atât în plan intern cât ºi în plan extern.
Pe plan intern, este posibil ca unii cetãþeni sã fie nemulþumiþi de rezultatele votului ºi sã
considere cã noua conducere politicã nu le reprezintã interesele, ceea ce ar putea duce la tensiuni sociale
ºi politice sau la lipsã de implicare în viaþa comunitãþii.
În plan extern, rezultatul votului poate avea consecinþe pozitive sau negative asupra imaginii
þãrii. Rezultatul votului constituie un indicator relevant pentru evoluþia societãþii respective în perioada
urmãtoare. Nimeni nu impune ce ºi cum sã se voteze. Aceasta este decizia poporului. Dacã însã,
rezultatul opþiunii alegãtorilor pune în pericol democraþia, statele democratice pot manifesta rezerve faþã
de statul respectiv sau pot opta pentru anumite sancþiuni, în limitele principiilor democraþiei.

Cetãþenie: drepturi ºi responsabilitãþi

În lucrãrile de specialitate, cetãþenia desemneazã mai mult decât simpla apartenenþã recunoscutã
în paºapoarte sau alte acte de identitate. Cum apartenenþa la o societate politicã înseamnã nu doar
recunoaºterea sa oficialã ci ºi dreptul de a participa la viaþa civicã, cei mai mulþi dintre autorii care s-au
ocupat de aceastã chestiune folosesc o definiþie care integreazã trei termeni cheie: apartenenþa, loialitatea
ºi participarea. În spiritul acestei definiþii, cetãþenia înseamnã dreptul pe care o societate politicã îl
conferã membrilor ei de a participa la viaþa publicã.
Atributul principal al cetãþeniei este participarea la viaþa publicã. Fiecare cetãþean are dreptul sã
decidã ce rol sã-ºi asume în viaþa politicã ºi în ce mãsurã doreºte sã fie implicat în influenþarea ºi
adoptarea deciziilor publice. Pentru a contribui constructiv ºi eficient la soluþionarea politicilor publice,
a problemelor apãrute la nivelul comunitãþii locale, cetãþenii trebuie sã fie educaþi, capabili de a emite o
opinie ºi sã fie animaþi de un real sentiment de angajare.
Cunoaºterea drepturilor ºi responsabilitãþilor este un prim pas pentru a atinge acest ideal
democratic. Prin recunoaºterea drepturilor ºi îndatoririlor, cetãþenii devin executanþi ai voinþei statului ºi
adoptã o atitudine de supunere faþã de autoritate.
Orice societate democraticã are obligaþia de a crea
structurile constituþionale care sã garanteze apãrarea drepturilor
fundamentale ºi sã creeze cetãþenilor cadrul optim de exercitare
a drepturilor ºi responsabilitãþilor.
“Cetãþenii beneficiazã de drepturile ºi libertãþile
consacrate prin Constituþie ºi prin alte legi ºi au obligaþiile
prevãzute de acestea”. - Constituþia României, art. 5
Drepturile omului pot fi clasificate în:
· Drepturi pozitive: sunt drepturile economice, sociale ºi
culturale, a cãror exercitare presupune o intervenþie activã din
partea statului, cum ar fi, spre exemplu, politica socialã, dreptul
la securitate, bunãstare, dreptul la educaþie, la folosirea limbii maternã etc.;
· Drepturi negative: sunt drepturile civile ºi politice, a cãror exercitare presupune limitarea
intervenþiei statului ca, de exemplu: dreptul la viaþã, libertate, proprietate, liberã exprimare, libertatea
conºtiinþei, a asocierii, a participãrii la viaþa politicã etc.
Recunoaºterea, apãrarea ºi exercitarea drepturilor omului a generat multe probleme
controversate.
Existã frecvent situaþii în care drepturile unei persoane pot intra în conflict cu drepturile alteia.
De exemplu, dreptul la viaþa privatã ºi libertatea presei, dreptul la libera exprimare a opiniilor ºi dreptul
celuilalt de a fi ascultat etc.
Exercitarea drepturilor implicã ºi obligativitate, deciziile individuale sau de grup înseamnã ºi
asumarea responsabilitãþii. În acest sens se poate vorbi de o responsabilitate colectivã. Spre exemplu,
dreptul la vot presupune ºi responsabilitatea votului.
Din punct de vedere moral ne putem întreba dacã dreptul la vot este doar un drept sau ºi o datorie.
În viaþa cotidianã cetãþenii trebuie sã acþioneze pentru:
A se asigura cã drepturile lor sunt respectate de cãtre Guvern ºi ceilalþi membri ai societãþii;
A se asigura cã, promovându-ºi propriile drepturi nu încalcã drepturile altor cetãþeni.
Drepturile nu funcþioneazã izolat, nu sunt o proprietate a individului, ci existã numai în mãsura
în care sunt recunoscute de alþi cetãþeni ai societãþii ºi de cãtre guvernanþi. Spre exemplu, libertatea de
exprimare este în egalã mãsurã un drept ºi o responsabilitate. Acest drept asigurã:
Posibilitatea unei comunicãri reale, bazate pe dialog;
O mai bunã înþelegere a valorilor promovate de alþi membri ai societãþii;
Identificarea unor soluþii pentru problemele comune;
Premizele unei participãri reale la viaþa publicã;
Obþinerea de informaþii necesare în viaþa de zi cu zi.
Reprimarea libertãþii cuvântului, chiar ºi în cazurile de abuz, este o politicã nedemocraticã.
Cetãþenii unei societãþi democratice apãrã acest drept din convingerea cã, în cele din urmã, discuþia
publicã va aduce mai mult adevãr ºi acþiuni civice eficiente. Blocarea afirmaþiei pe care azi o consider
jignitoare poate fi mâine o ameninþare a libertãþii mele de exprimare.

Cetãþenie europeanã

Prin politica sa, Uniunea Europeanã are în vedere crearea unei zone europene de libertate,
securitate ºi justiþie în care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent
de naþionalitate. În acelaºi timp, se desfãºoarã un amplu
proces de implementare a unor standarde comune în ceea ce
priveºte controlul la frontierele externe ale Uniunii ºi politicile
de vize, azil ºi imigraþie.
Cetãþenii europeni beneficiazã de dreptul
fundamental de a se deplasa ºi de a se stabili unde doresc. Carta
Uniunii Europene cuprinde importante elemente de supra-
naþionalitate, în special în legãturã cu cetãþenia europeanã
ºi consecinþele sale. Astfel, se recunoaºte dreptul de vot
oricãrui cetãþean al Uniunii ºi dreptul de a fi ales în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, în
oricare stat membru al Uniunii în aceleaºi condiþii ca ºi rezidenþii acelui stat. În acelaºi timp, toþi cetãþenii
Uniunii Europene au dreptul sã circule liber în spaþiul european, sã aibã acces la documente ºi sã se
adreseze Mediatorului european pentru exercitarea dreptului de petiþionare.
Fiºa 2: Fiºa alegãtorului
Candidatul pe care l-aº vota ar trebui:
- sã aibã urmãtoarele calitãþi - sã nu aibã urmãtoarele defecte
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
............................................................................ .................................................................................
.......... .....
Fiºa 3: Alegerile democratice
„Alegerile re p rezintã pentru un stat democratic principala modalitate de exprimare directã ,
prin vot, a opþiunilor politice ale cetãþenilor” (Chiriþescu, 2003, p. 69).
În majoritatea statelor democratice, nimeni nu te poate obliga sã-þi exerciþi dreptul la vot. Existã
însã ºi excepþii, state cum sunt Belgia, Grecia etc. unde absenteismul la vot se pedepseºte cu amendã
contravenþionalã. Chiar dacã nu suntem obligaþi prin lege, votul este responsabilitatea noastrã. De multe
ori, se spune cã avem conducãtorii pe care îi meritãm. Absenteismul semnificativ din România are ca
motivaþie principalã lipsa de încredere în clasa politicã din România. Populaþia este dezamãgitã de
evoluþia societãþii româneºti în ultimii 14 ani. În ciuda ofertei electorale bogate, nici o formaþiune politicã
nu suscitã suficientã încredere electoratului pentru ca acesta sã-i acorde votul. În toate þãrile democratice
tinerii între 18 ºi 21 de ani au cea mai redusã ratã de participare la vot, în ciuda faptului cã perioada de
activitate a aleºilor, urmãtorii patru ani, sunt foarte importanþi pentru evoluþia lor.
Într-o democraþie totul graviteazã în jurul alegerilor democratice. În funcþie de energia ºi de
resursele noastre, putem participa direct la viaþa democraticã asumându-ne responsabilitatea ºi riscurile
de a candida la funcþii publice sau de a ne implica în campania electoralã a candidaþilor noºtri.
Funcþiile pentru care se organizeazã alegeri democratice pot
fi diferite ºi se situeazã la diferite niveluri ale vieþii democratice:
La nivelul statului:
- Preºedintele þãrii;
- Deputaþi ºi senatori în Parlament.
La nivelul organizaþiilor politice, pe plan naþional, judeþean sau
local:
- Preºedintele unui partid;
- Funcþii în cadrul unui partid: vicepreºedinþi, secretari, responsabili cu organizarea,
directori de campanie electoralã, trezorieri, etc.
La nivelul administraþiei locale sau judeþene:
- Consilieri locali sau judeþeni;
- Preºedintele sau vicepreºedintele consiliului local sau judeþean;
- Primari sau viceprimari.
La nivelul societãþii civile:
- Preºedintele, vicepreºedintele unor fundaþii sau asociaþii;
- Preºedintele ºi membrii conducerii unui sindicat;
- Preºedintele ºi membrii consiliului elevilor, etc.
F i º a 4 : D e s p re c a m p a n i a e l e c t o r a l ã
Ce sunt campaniile electorale? O formã instituitã
democratic, prin care partide ºi oameni încearcã sã ajungã la
putere, sã câºtige încrederea electoratului, sã arate cã
programele lor sunt mai bune ºi, în final, sã câºtige valori mai
multe. Sunt câteva caracteristici ale campaniilor electorale care
trebuie sã ne atragã atenþia:
Prin natura lor, campaniile produc mai multi învinºi
decât învingãtori, ceea ce poate antrena o disputa „la baioneta”,
disperatã, care nu mai þine cont de reguli, de un minimum de
civilizaþie.
Campaniile au ºi ele regulile lor. Este esenþial ca partidele ºi candidaþii sã cunoascã ºi sã
stãpâneascã mecanismele unei campanii electorale; în felul acesta, se asigurã un fel de „egalitate a
ºanselor”, care sa permitã celor mai buni sã câºtige. Fãrã stãpânirea acestor mecanisme sau în condiþiile
unei stãpâniri inegale, poate câºtiga demagogia, fariseismul etc.
La capãtul unei campanii electorale se afla puterea, puterea atât de mult râvnita de cãtre partide ºi
candidaþi. Dar, pentru cã dupã aceasta nu înseamnã din cauza aceasta, o
campanie poate face mult, dar niciodatã nu face totul. O campanie poate
adãuga, poate construi dacã ceea ce existã, ca realizare, ca prestigiu, ca
imagine, permite acest lucru. Dar, o campanie nu va putea transforma
niciodatã un candidat fãrã credit ºi prestigiu într-unul competitiv. Tocmai
pentru cã la capãtul cursei electorale se aflã puterea, campaniile aduc la
suprafaþa ceea ce este mai bun ºi ceea ce este mai rãu în oameni. Ele pot
fi prilej de derulare a unor proiecte, a unor strategii elaborate dupã ani de
experienþa, cum pot fi ºi o formã de a vinde iluzii, o modalitate de a
transforma spaþiul public într-o scenã a invectivei, a acuzei, a scenariilor
murdare.
În sfârºit, competiþia politicã este o formã de înfruntare durã.
Conteazã ºi comportamentul propriu-zis al candidaþilor, capacitatea lor de a rezista, de a convinge, de a se
stãpâni, de a da replici tãioase, de a da tot atâtea lovituri câte primesc. Viaþa politica nu este doar ceea ce
se vede: priviri, recepþii, zâmbete… Omului politic i se cere o tãrie speciala, o capacitate de stãpânire
aparte. Adesea, alegãtorul voteazã ºi omul, iar campania trebuie sã evidenþieze ºi calitãþile individuale ale
candidaþilor.

8 ªtiaþi cã…
Marketingul politic a apãrut în acest secol ºi, conform scolii americane, îºi are
punctul de plecare în anul 1936, în timpul campaniei lui Franklin Delano Roosevelt?
Atunci s-a organizat prima campanie electoralã modernã, bazatã pe un plan de
obiective ºi pe o nouã relaþie cu presa. Tot în America au luat fiinþã sondajele, în 1933,
datorita lui George Horace Gallup.

Înainte de a începe o campanie electoralã, este foarte important sã ºtiþi clar care sunt
OBIECTIVELE ºi cum le veþi îndeplini. Trebuie sã aveþi, aºadar, o STRATEGIE, mai precis un ansamblu
de acþiuni coordonate, al cãror scop este acela de a asigura victoria în alegeri. Este uimitor câte campanii
au eºuat pentru cã cei implicaþi nu s-au gândit, mai întâi, sã-ºi facã un “plan de acþiune”. Sunt câteva
întrebãri la care trebuie sã avem rãspunsuri de la bun început:
Ce vrem sã obþinem?
În cât timp?
Cu ce mijloace?
Cu ce eforturi?
Care sunt resursele?
Care sunt obstacolele?
Apoi, concentraþi-vã pe urmãtoarele aspecte:
Cui ne adresãm?
Ce ar trebui sã le spunem?
Cum transmitem mesajul?

Publicul þintã – A ºti cu cine staþi de vorbã

Este limpede ca nici o idee politicã nu poate fi pe placul întregii


populaþii ºi nici un candidat nu se bucurã de popularitate unanimã. Nu vã
fixaþi drept public þintã electoratul care are deja preferinþe politice, care
„merge” cu alte partide sau cu alþi candidaþi! Alegãtorii þintã vor fi, mai cu
seamã, cetãþenii care nu s-au hotãrât, cei care au un interes scãzut pentru
politicã, cei care nu ºi-au format încã o opinie, cei care oscileazã sau au
slabe simpatii pentru un partid sau altul. Se impune, însã, o segmentare a pieþei electorale pentru a
identifica grupurile þintã, adicã acele grupe de alegãtori omogeni din diferite puncte de vedere (demografic,
social, economic etc.) ºi la care doriþi sã ajungã mesajul. De ce avem nevoie de o astfel de segmentare?
Exista ºanse foarte mari ca oamenii care trãiesc sau muncesc în comun sã voteze cu aceiaºi candidaþi!
Dupã identificarea grupurilor þintã ºi a problemelor principale care le preocupã, aflaþi cât mai multe
despre nevoile, dorinþele, interesele lor. Contactaþi liderii de opinie, discutaþi cu membrii grupurilor þinta ºi
implicaþi-i în campanie. Nu uitaþi cã a convinge un lider de opinie poate însemna influenþarea grupului
din care face parte!
Detalii de organizare
Campania electorala este o provocare dificila din punct de vedere
organizatoric. Astãzi, managementul campaniilor electorale trebuie sã þinã
cont de tipul scrutinului ºi de obiectivele specifice fiecãruia dintre acestea.

Nu uitaþi!
Desfãºurarea unei campanii electorale eficiente, care sã conducã la
atingerea obiectivelor stabilite, presupune o bunã pregãtire, organizare ºi
un control permanent pe tot parcursul desfãºurãrii ei.
Campania este proiectatã, în general, de conducerea partidului sau,
dacã este vorba despre un candidat independent, de echipa sa de campanie. Aceºtia vor stabili zona
geograficã sau categoria socialã vizatã, precum ºi temele de campanie.
Stabiliþi nivelul superior managerial al echipei de campanie (directorii de departamente)!
Inventariaþi resursele disponibile! Acestea sunt:
Financiare (donaþii, sponsorizãri, alte sume alocate); Materiale (sediu de campanie,
mobilier, steaguri, bannere, afiºe, hârtie, consumabile, maºini);
Tehnice (calculatoare, imprimante, faxuri, telefoane, copiatoare, camere de luat vederi,
instalaþii de sonorizare etc);
Umane (membri, simpatizanþi, personal angajat).
Analizaþi proiectul de campanie ºi testaþi-l!
Nu treceþi la executarea proiectului de campanie înainte de a efectua o analizã atentã! Testaþi
mesajul, afiºul, clipul electoral prin organizarea unor focus-grupuri ºi interviuri individuale!

Echipa de campanie

Colaborarea dintre managerul (directorul) de campanie ºi echipa propriu-zisã este una dintre
cheile de succes ale campaniei. Candidatul NU trebuie sã se implice în detaliile de campanie ºi niciodatã
nu se va implica în dispute sau neînþelegeri!
Talentul unui bun manager de campanie consta în realizarea unei cât mai bune colaborãri cu
membrii echipei.
Departamente de lucru:
departament de coordonare (managerul ºi consilierii);
departament de creare a imaginii (proiecteazã ºi lanseazã
mesaje, concepe ºi realizeazã afiºe, emisiuni televizate, ziare,
scrisori electorale);
departamentul de studiu al concurenþei (monitorizeazã
campaniile contracandidaþilor, semnaleazã eventualele atacuri,
identificã punctele slabe ale concurenþei);
departament de relaþii cu presa (menþine contacte permanente
cu ziariºtii, obþine spaþiul redacþional pentru prezentarea partidului/candidatului, cultivã relaþii mai mult
sau mai puþin formale cu jurnaliºtii pentru a asigura o imagine bunã în ziare);
departament de finanþe (colecteazã ºi gestioneazã toate resursele financiare);
departament de operare în teren.
Atenþie!
· Lucraþi cu o echipã eficientã, nu cu un grup de palavragii! Puneþi-vã de acord asupra unei acþiuni
ºi daþi-i drumul!
· Stabiliþi obiective clare, alocaþi resursele ºi responsabilitãþile ºi monitorizaþi progresele înregistrate.
· Întâlniþi-vã regulat, dar numai atât cât este necesar pentru a acþiona!
Fiºa 5: Mesajul în campania electoralã
Mesajul

Mesajul este punctul central al strategiei electorale, este


termenul care se afla în spatele fiecare campanii câºtigãtoare.
Daca vreþi sa câºtigaþi o cursa, asiguraþi-vã cã aveþi un mesaj
potrivit, pentru momentul potrivit. Un mesaj nepotrivit este mai
rãu decât a nu avea deloc mesaj!
Mesajul este rãspunsul la întrebarea „De ce alergi în cursã?”.
Este, deci, raþiunea pentru care un candidat sau un partid se aflã
în competiþie ºi argumentul cel mai convingãtor care-i face pe alegatori sã voteze un candidat în dauna
altuia. Mesajul determinã o alegere. Alegãtorul face o opþiune
într-o competiþie anume ºi într-un moment anume.

Reþineþi!
Mesajul trebuie sã sintetizeze motivele pentru care
electoratul ar trebui sã vã voteze.
Un mesaj bun este cel care exprimã nevoile,
interesele, preocupãrile unui numãr cât mai mare de
oameni; un mesaj bun este un mesaj care prefigureazã o
soluþie, o rezolvare. Scopul campaniei electorale este ca
mesajul sã ajungã la destinatari. De aceea, campania trebuie sã
aibã coeziune, toate materialele campaniei ºi acþiunile sã aibã o
temã constanta.

Atenþie!
Mesajul – oricât de inteligent, abil si subtil ar fi el
construit - nu trebuie sa reflecte altceva decât realitatea politica
a celui care-l emite. Nu poþi, de dragul unei ipotetice
performante în alegeri, sa introduci în discursul unui candidat de dreapta mesaje de stânga doar fiindcã
aºteptãrile populaþiei o cer. Esenþial pentru succesul unui mesaj este credibilitatea acestuia. Schimbãrile
de luãri de poziþie sau trecerea dintr-un orizont ideologic în altul nu aduc voturi, ci - din contra - scad
credibilitatea respectivei entitãþi politice-persoana sau partid.
Sloganul reprezintã esenþa unui mesaj electoral.
Pentru a fi eficient, sloganul trebuie sã îndeplineascã anumite condiþii:
1. Sã fie scurt - între ºase ºi opt silabe;
2. Sã fie sonor (Ni-l vom aminti cu uºurinþã dacã ne rãsunã în minte);
3. Sã fie original (Sã iasã din comun pentru a ne face plãcere sã-l memorãm);
4. Sã fie credibil;
5. Sã fie complet (Dacã nu este complet, fiþi siguri cã mulþi adversari se vor grãbi sã-l
întregeascã!);
Candidatul CDR la Primãria Capitalei în 2000, Calin Cãtãlin Chiriþã, a folosit sloganul “De ce
se mutã atât de mulþi oameni în sectorul 5?”. A fost o încercare nereuºitã de a sugera cã sectorul 5 a
fost bine administrat de Chiritã în timpul mandatului sãu de primar de sector. Candidatul PDSR, Dan
Marian Vanghelie, s-a grãbit sã-l completeze:”Oamenii se mutã în sectorul 5 pentru cã pleacã Chiriþã”.
6. Sã fie în pas cu timpul (Cuvântul potrivit la momentul potrivit);
7. Sã fie durabil (Sã corespundã unor împrejurãri diferite ).
Candidatul PD la alegerile pentru primar general al capitalei, Traian Basescu, a avut ca mesaj
central al campaniei din 2000 un mesaj percutant, regãsit în fiecare element al campaniei sale :”Vin la
Primãrie!”

Atenþie!
Folosiþi acelaºi mesaj pentru a da coerenþã întregului grup de materiale - pliante, afiºe,
comunicate de presã, temã pentru întâlnirile publice! Nu uitaþi sã adaptaþi mesajul pentru a sublinia
elementele specifice pe care doriþi sã le transmiteþi alegatorilor din grupul þintã!

Mijloace de comunicare

Chiar dacã strategia este minuþios pregãtitã, nu


subestimaþi mijloacele prin care transmiteþi mesajele! Aveþi la
îndemânã o serie de mijloace, însã mesajul trebuie adaptat la
fiecare dintre acestea:
Întâlniri publice:
Planificaþi ºi organizaþi cu grijã fiecare întâlnire, fie cã
este una comunitarã, vizitã sau întâlnire de lucru!
Aveþi grijã sã ºtiþi de fiecare datã cui vã adresaþi ºi care este mesajul principal!
La astfel de întâlniri, participanþii aºteaptã un discurs din partea candidatului. Dialogul, însã,
este binevenit, deoarece oamenii trebuie sã se întâlneascã cu candidatul, iar acesta sã-ºi manifeste interesul
pentru alegãtori.
Întâlniri pe stradã: Este important ca mesajul sã ajungã în
stradã pentru cã:
sunteþi vizibili;
se genereazã entuziasm în jurul campaniei.
Aveþi mare nevoie de acest entuziasm! este o ocazie pentru a
vã reprezenta partidul drept prietenos ºi deschis.
Nu e neapãratã nevoie sã aveþi un mesaj politic atunci când
ieºiþi în stradã. Puteþi sta de vorbã cu oamenii despre lucruri
obiºnuite. Oamenii vor sã discute despre problemele lor, dar vor
sã se ºi distreze. Nu vã feriþi sã faceþi cumpãrãturi alãturi de ei
sau sã vã plimbaþi prin parc! Într-o fabricã de confecþii, unde
personalul este format din femei, candidaþii oferã, de regulã, flori; la sate, în campania din 2000, au fost
gãleþi sau pâine.
Mijloacele neconvenþionale au câteodatã un impact extraordinar asupra publicului.
Ziua în care Ion Iliescu a luat masa la McDonalds este un exemplu care demonstreazã cã oamenii
vor sã se simtã pe picior de egalitate cu aleºii lor.
Standuri pe stradã: Standurile amplasate în zone aglomerate sunt foarte eficiente atunci
când candidatul doreºte sã întâlneascã alegatorii. Ele menþin partidul ºi candidatul în atenþia publicului,
aducându-i în stradã, lângã alegãtor.
Pliante: Scurte ºi penetrante, concentrate asupra unui singur subiect, pliantele sunt
indispensabile în campanie. Ideal ar fi ca ele sã fie orientate cãtre un grup þintã.
Afiºe
Un afiº simplu, cu un mesaj scurt este poate cel mai eficient. Afiºul trebuie sã seducã ochiul.
Chiar dacã nu comunicã prea multe lucruri, afiºul este spaþiul în care omul politic poate sã
se arate publicului într-un mod original.
Mesajul transmis de PNL prin afiºul reprezentând o clepsidrã, completat cu sloganul: “Nu mai
pierde Timpul! Mai e o singurã soluþie… ultima!” anuleazã eficienþa doritã, cãci se creeazã o confuzie: un
partid care a fost la guvernare ºi care recunoaºte cã a greºit (printr-un alt afiº, “Curajul de a ne
recunoaºte greºelile”) nu poate spune despre sine cã e singura ºi ultima soluþie. Pe de altã parte, sloganul
pare o ameninþare ºi nu se poate conta pe o receptare pozitivã.
Spoturi publicitare: Spoturile publicitare au avantajul cã ajung la un numãr important de
oameni care nu ar cunoaºte mesajul unui om politic dacã nu ar fi interesaþi de el. Dezavantajul este cã
publicul îl va privi cu reþinere, cãci mesajul este subiectiv. Un spot cu impact este însa cel care reuºeºte sã
se diferenþieze de celelalte printr-o puternicã încãrcãturã de imagine. A identifica imaginile din spot cu
candidatul este secretul unui spot eficient.
Spoturile cele mai reuºite pentru Traian Basescu la alegerile pentru primar general al capitalei din
2000 identificau imaginea candidatului cu un personaj puternic, care speria funcþionarii leneºi, trecea prin
zid sau îl trimitea pe contracandidatul sãu, doctorul Oprescu, înapoi la spital. Nu existã nici un fel de
asemãnare cu alte spoturi, identificarea cu imaginea lui Bãsescu a fost evidentã.
Scrisori directe
Campania de scrisori directe se foloseºte cu mult succes în
perioada electoralã. Scrisorile personale adresate alegatorilor individuali
ºi transmise prin voluntari pot transmite mesajul dorit mai bine decât orice
alt mijloc de comunicare.
Odatã identificate persoanele vizate (pot fi alegatorii care au
împlinit 18 ani sau locatarii unui bloc, de exemplu), concepeþi mesajul
specific.
Este important ca fiecare scrisoare sã arate diferit (este jenant ca
doi membri ai unei familii sã primeascã aceeaºi scrisoare), dar tema
principalã a campaniei trebuie sã se regãseascã în fiecare. Încercaþi sã
concepeþi o scrisoare scurtã ºi simplã. Spuneþi concis ºi convingãtor ce
aveþi de spus!
Repetaþi mesajul cheie!

Discursul - Ce spuneþi, cum spuneþi?

Nu existã o reþetã care poate fi aplicatã în orice împrejurare. Un om politic trebuie sã-ºi adapteze
discursul în funcþie de publicul þintã, de eveniment, de împrejurare. Gesturile teatrale pot avea efecte
pozitive în cazul reuniunilor publice, dar ºi efecte contrare în faþa
camerelor de filmat. La radio, auditorul este atras mai mult forþa
argumentelor.

8 ªtiaþi cã…
…un studiu american a arãtat cã Abraham Lincoln n-ar fi
devenit preºedinte dacã ar fi candidat în era televiziunii din cauzã
cã era urât?
Sunt, însã, câteva reguli simple pentru un discurs eficient.
Un discurs scurt (5-7 minute) are impact mai mare decât unul lung ºi va câºtiga simpatia publicului.
Pregãtiþi-vã ºi inima, nu doar mintea, înainte de a începe discursul! Alegeþi sã fiþi plãcuþi ºi veseli.
Încercaþi sã daþi toatã atenþia trebuinþelor celor care vã ascultã!
Nu deviaþi discuþia pe alte teme! Mesajul trebuie sã ajungã la destinaþie pe drumul cel mai scurt.
Concepeþi discursul ca o prezentare: început, cuprins, încheiere. O glumã destinde atmosfera,
poveºtile personale permit publicului sã vã identifice, iar exemplele practice vã ajutã cel mai bine sã vã
susþineþi argumentaþia.
Vorbiþi rar ºi calm!
Tãcerea vã poate ajuta dacã ºtiþi când sã o folosiþi (dupã o glumã, când schimbaþi temele, când
adresaþi o întrebare retoricã).
Nu citiþi discursul!
Repetaþi mesajele cheie în cele trei pãrþi ale discursului!

Imaginea - Aici începe sau se terminã totul!

Facem cercetãri, construim strategii, dar nu trebuie sã uitam


niciodatã cã oamenii politici ºi partidele politice reprezintã percepþii,
impresii, imagini ale unor valori, atitudini, comportamente. De fapt, în
campaniile electorale se construieºte o imagine a unor oameni. Imaginea se
judecã în termeni de popularitate, notorietate, contradicþie, claritate,
confuzie. Imaginea care se clãdeºte în campania electorala trebuie sã
rãspundã nevoilor, dorinþelor, aºteptãrilor oamenilor. Dar, nu uitaþi cã
imaginea poate fi formatã anterior, iar un om politic sau o idee genialã pot
eºua dacã imaginea este nefavorabilã.
Fiþi atenþi la strategia promovatã ºi percepþiile schimbãtoare ale
publicului, la influenþa mass media ºi, nu în ultimul rând, la compatibilitatea
omului politic cu propria personalitate.
F i º a 6 : R e l a þ i i l e c a n d i d a þ i l o r c u p re s a
Relaþiile cu presa

Consideratã „un rãu necesar”, „o presã favorabilã conteazã totuºi mai mult decât o tonã de
materiale promoþionale”, apreciazã unii specialiºti. Prin presã se creeazã imaginea. Legãturile candidaþilor
cu jurnaliºtii trebuie sã fie permanente, fiind o mare greºealã ca ele sã fie stabilite doar pe perioada
campaniei electorale. E drept cã în campania electoralã relaþiile cu presa devin privilegiate, dar se ºtie cã
cine nu are legãturi bune cu presa nu are ºanse
pe câmpul de bãtãlie. Relaþia cu presa în
timpul campaniei electorale presupune:
trimiterea de comunicate de presã;
întâlniri cu reporteri sau editori, în
urma cãrora aceºtia sã foloseascã unele
informaþii sau idei în diverse articole;
organizarea de conferinþe de presã;
planificarea de evenimente la care presa
este invitatã sã participe.
Jurnaliºtii au nevoie de ºtiri, iar dumneavoastrã trebuie sã daþi
aceste ºtiri! Este deci vital sã vã dezvoltaþi un aºa-numit simþ al
ºtirii: sã ºtiþi care dintre informaþiile pe care le deliberaþi pot deveni
o ºtire bunã.

Nisipurile miºcãtoare ale mass media

Chiar daca uneori se exagereazã, toþi oamenii, dar


oamenii politici în special, sunt convinºi cã politica trece prin
mass media, cu deosebire prin televiziune. Astãzi, se
cunoaºte faptul cã segmentul media folosit imprimã trãsãturi
specifice comunicãrii, uneori accentuând forþa mesajului,
alteori scãzându-i din intensitate sau chiar transformându-l în
obstacol. Dincolo de abilitãþile oratorice ale unui candidat,
extrem de importante, nu trebuie sã trataþi cu superficialitate
fenomenul mediatic.
Campania electoralã din 1988 din SUA, având drept candidaþi pe Geoge Bush ºi Michael Dukakis,
a intrat în istorie drept cea mai murdarã campanie electorala a tuturor timpurilor. Ea a devenit un exemplu
clasic al felului în care consilierii politici folosesc mass media pentru a schimba percepþia publicului ºi a
crea o imagine pozitivã nouã în mai puþin de trei luni. Când ºi-a anunþat candidatura, în iulie, Dukakis
conducea în sondajele de opinie. Bush a reuºit sã rãstoarne situaþia în favoarea sa ºi sã câºtige alegerile
datoritã unei serii de spoturi numitã “Willie Horton”. Willie Horton era un negru condamnat pe viaþã
pentru viol ºi crimã, în 1974. Cu toate acestea, a beneficiat de un program pentru deþinuþi, de permisii la
sfârºit de sãptãmânã, timp în care a violat din nou o femeie albã. Deºi programul a fost propus de un
predecesor republican al lui Dukakis, vina pentru incident a cãzut asupra lui Dukakis.

Atenþie!
Mass media creeazã o imagine! Prin selecþia ºtirilor ºi prezentarea lor într-o anumitã ordine,
contribuie la crearea ºi impunerea unei realitãþi
Interesul mare acordat de media unor probleme minore contribuie la sensibilizarea publicului.
Afacerea Watergate a devenit eveniment atunci când presa a “încadrat”
incidentul iniþial (interpretat ca miºcare partizanã în timpul alegerilor
prezidenþialele din 1972) în contextul corupþiei generalizate la nivelul
întregului sistem politic. Limbajul s-a schimbat, “incidentul” a devenit
“tragedie”, au fost aduse în prim-plan simboluri cu rezonanþã puternicã
(“încrederea în guvernãmânt”), au apãrut personalitãþi care au luat poziþie,
iar audienþa a fost uriaºã. Nixon a fost nevoit sã-ºi încheie cariera
prezidenþialã încredinþat de puterea televiziunii.
Media reprezintã, deci, nisipurile miºcãtoare.
Mai ales în timpul campaniilor electorale, interesul
alegãtorilor pentru media creºte, ca urmare creºte ºi
intensitatea discuþiilor interpersonale.
Omul politic nu rãmâne pasiv la problemele devenite, prin
intermediul media, importante pentru alegãtor. De regulã,
dacã nu are prioritãþi ºi strategii, va reacþiona, intrând
astfel într-un joc extrem de periculos.
Televiziunea, cel mai important mijloc de
comunicare în masã, furnizeazã informaþii care sunt
dezbãtute apoi de cãtre public sau analiºti. De multe ori,
informaþia nu este prezentatã neutru ºi contribuie la
formarea opiniei publice. În drumul cãtre indivizi, media întâlnesc mai întâi grupurile, alcãtuite în jurul
unor interese ºi valori, conduse de lideri recunoscuþi. Liderii de opinie preiau informaþia, o prelucreazã ºi
o transmit grupului. Urmeazã apoi ºi prelucrarea în interiorul grupului.
În multe situaþii, efectul mesajelor transmise populaþiei este mult mai puternic dacã sunt folosiþi ca
intermediari liderii de opinie, care beneficiazã de încredere ºi credibilitate. Gândiþi-vã numai cã, la sate,
opinia preotului sau învãþãtorului influenþeazã, de cele mai multe ori, opinia sãtenilor.
F i º a 7 : C u m n e e v a l u ã m re p re z e n t a n þ i i ?
Votul este un drept ºi o responsabilitate. Exercitarea responsabilã a acestui drept presupune o
continuã evaluare a celui care doreºti sã te reprezinte. Orice evaluare eficientã se bazeazã pe un set de
criterii; prin urmare îþi propunem o posibilã listã de criterii pe care le poþi utiliza:
· Integritatea moralã;
· Capacitatea de identificare ºi soluþionare a nevoilor concrete ale oamenilor;
· Respectul pentru lege ºi pentru drepturile cetãþeanului;
· Competenþa profesionalã;
· Curaj ºi tenacitate;
· Diplomaþie;
· Implicare responsabilã în viaþa comunitãþii;
· Patriotism;
· Demnitate;
· Comportament civilizat.
Putem utiliza acest set de criterii de-a lungul întregii campanii electorale ºi este cel care ne ajutã
sã decidem care este persoana cãreia îi vom acorda votul în momentul alegerilor. Fãrã a ignora
importanþa pe care ceilalþi îl joacã în luarea deciziilor de orice naturã, este important sã reþinem cã
exercitarea votului este un proces individual ºi cã persoana care decidem sã ne reprezinte trebuie sã
corespundã aºteptãrilor noastre. Astfel, este foarte important sã identific calitãþile necesare celui care
vreau sã mã reprezinte ºi sã votez acel candidat care m-a convins cã este imaginea cât mai fidelã a
acestora. Chiar dacã cel pe care îl alegem nu va întruni sufragiul majoritãþii, noi vom fi mulþumiþi de noi
înºine pentru cã l-am ales pe “cel mai bun”.

Aplicaþie 1:
Alegeþi dintre criteriile enunþate mai sus pe cele mai potrivite pentru a evalua candidaþii
la urmãtoarele funþii în stat: Preºedinte; Senator sau Deputat; Primar; Consilier în
Consiliul local. În grupe de câte 5 elevi, alegeþi-vã una din aceste funcþii ºi adãugaþi sau
eliminaþi criterii din listã. Argumentaþi opþiunile.
Aplicaþie 2:
În ºcoalã se desfãºoarã alegerile pentru Consiliul Consultativ al elevilor. În funcþie de ce
criterii acordaþi încrederea candidaþilor? În grupe de câte 5 elevi alcãtuiþi liste cu criterii.
Prezentaþi-le colegilor ºi alcãtuiþi apoi o listã comunã.
Fiºa 8: Dreptul la propria imagine; dreptul la replicã; inter-
sectarea celor douã drepturi; fenomenul paparazzi.

Aplicaþie
L u c r â n d î n g r u p e d e c â t e p a t r u e l e v i , i d e n t i f i c a þ i e x e m p l e d i n v i a þ a ro m â n e a s c ã p r i v i n d
c o n f l i c t u l d i n t re d re p t u l l a l i b e r a e x p r i m a re º i d re p t u l l a i n t i m i t a t e a p e r s o a n e i .
R e a l i z a þ i u n j o c d e ro l p e n t r u u n u l d i n c a z u r i l e e v i d e n þ i a t e .
Fiºa 10: Uniunea Europeanã; instituþii europene; Parlamentul European:
rol, principii de funcþionare, comisii componente. Cum se adoptã o rezoluþie.
Instituþiile europene
Instituþiile Uniunii Europene, atribuþiile ºi modul lor de funcþionare sunt rezultatul unui arbitraj între
pãstrarea suveranitãþii naþionale ºi înfãptuirea politicilor comune definite prin Tratatele Fondatoare ºi Actul
Unic European.

Consiliul European
Consiliul European este numele dat întâlnirilor la nivel înalt
al ºefilor statelor membre ale Uniunii care au loc, începând cu 1975,
de douã ori pe an. Tratatul de la Maastricht a oficializat rolul
Consiliului European, acela de a defini direcþiile generale de acþiune
politicã. La întâlnire participã ºefii de stat ºi de guvern din þãrile
membre, asistaþi de miniºtrii de externe ºi de preºedintele Comisiei
Europene. Preºedintele în exerciþiu al Consiliului European
informeazã Parlamentul European în legãturã cu rezultatele
întâlnirii.

Consiliul de Miniºtri
Din consiliu fac parte miniºtrii statelor membre rãspunzãtori
de un anumit domeniu, în funcþie de problematica aflatã pe agenda discuþiilor. Fiecare þarã are un singur
reprezentant. Consiliul este principalul organ de luare a deciziilor. El coordoneazã politicile economice
generale în UE ºi defineºte operaþiunile de management general ale Comisiei.
Fiecare stat membru deþine Preºedinþia pentru o perioadã de ºase luni. Reprezentanþii statului care deþine
Preºedinþia devin pentru ºase luni reprezentanþii Uniunii în relaþiile cu celelalte instituþii ale Uniunii ºi cu
þãrile ne-membre. De asemenea, þara care deþine Preºedinþia organizeazã agenda Uniunii pentru ºase luni,
ordoneazã prioritãþile ºi stabileºte viteza politicilor comunitare.
Ministrul în exerciþiu pentru cele ºase luni, ministrul care a deþinut preºedinþia înainte ºi cel care urmeazã
sã deþinã preºedinþia, alcãtuiesc Troika UE. Cei trei miniºtri acþioneazã ca o echipã în negocierile pe care
le poartã.
Comisia Europeanã
Este organul executiv al Uniunii Europene, care are însã ºi atribuþii în privinþa iniþierii în legislaþia
comunitarã. Este alcãtuitã din 20 de comisari, numiþi de
guvernele statelor membre, având însã obligaþia de a trata
problemele mai degrabã dintr-o perspectivã comunitarã decât
din perspectiva statelor pe care le reprezintã. Prin Tratatul de la
Maastricht s-a stabilit cã durata mandatului unui comisar sã fie
de cinci ani. Atribuþiile Comisiei sunt:
1. Sã vegheze asupra respectãrii legislaþiei comunitare (rol
de “gardian” al legislaþiei UE);
2. Sã iniþieze legislaþia comunitarã (rol de iniþiator
legislativ);
3. Sã întreprindã mãsurile care se impun în domeniile specificate în tratate, precum ºi în cele în care
Consiliul îi conferã responsabilitate (rol de manager);
4. Sã acþioneze ca mediator atunci când apar dispute între statele membre sau între UE ºi alte þãri sau
organizaþii internaþionale (rol de mediator).

Parlamentul European
Parlamentul European reprezintã, în viziunea Tratatului de la Roma, din 1957, “popoarele statelor
reunite în cadrul Uniunii Europene”. Aproximativ 375 de milioane de cetãþeni din cele 15 þãri ale Europei
iau parte în prezent, prin intermediul celor 626 de parlamentari, la procesul de integrare europeanã. Cel mai
mare numãr de europarlamentari îl are Germania (99), urmatã de Franþa, Italia ºi Marea Britanie (87), iar
cei mai puþini, Luxemburgul (6). Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc în iunie
1979.
Legitimat prin vot universal direct ºi ales pentru un mandat de 5 ani, Parlamentul European ºi-a
sporit continuu influenþa ºi puterea prin intermediul unei serii de tratate. Acestea, în mod special Tratatul
de la Maastricht din 1992 ºi Tratatul de la Amsterdam din 1997, au condus la transformarea Parlamentului
European dintr-un organism pur consultativ într-un parlament cu puteri legislative similare celor exercitate
de parlamentele naþionale.
Cum funcþioneazã Parlamentul European:
Parlamentul European este singura instituþie Comunitarã ale cãrei ºedinþe ºi deliberãri sunt publice.
Dezbaterile, avizele ºi rezoluþiile acestuia sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Preºedintele reprezintã Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial ºi în relaþiile internaþionale,
prezideazã sesiunile plenare ale Parlamentului precum ºi întâlnirile Biroului ºi ale Conferinþei
Preºedinþilor.
Pat Cox este în prezent Preºedintele Parlamentului European
Biroul este organul de reglementare în ale cãrui atribuþii intrã
bugetul Parlamentului ºi problemele administrative, organizatorice
ºi de personal.
Conferinþa Preºedinþilor reuneºte Preºedintele Parlamentului ºi
preºedinþii grupãrilor politice ºi este organul politic al
Parlamentului. Conferinþa Preºedinþilor stabileºte ordinea de zi a
ºedinþelor plenare, fixeazã calendarul activitãþilor desfãºurate de
organismele parlamentare ºi stabileºte competenþele comisiilor ºi delegaþiilor parlamentare, precum ºi
numãrul membrilor acestora.
Parlamentul European are drept de veto asupra Comisiei. Dacã o moþiune de cenzurã este adoptatã
cu o majoritate de 2/3, întreaga Comisie trebuie sã demisioneze ºi sã fie înlocuitã. Parlamentul poate adresa
Comisiei ºi Consiliului interpelãri în scris sau întrebãri directe în ºedinþele plenare. Ca organ consultativ,
Parlamentul este investit cu dreptul de a fi consultat asupra propunerilor politice majore pentru Uniunea
Europeanã. Este consultat, de asemenea, într-una sau ambele faze ale procesului de luare a deciziilor.
Consiliul poate consulta Parlamentul dupã ce a primit o propunere de
la comisie. Comisia însãºi poate sã consulte Parlamentul în procesul
de elaborare a propunerii.
În cadrul Parlamentului European, partidele politice se
afiliazã la grupuri politice parlamentare structurate pe scheletul unor
formule politice supranaþionale, dupã cum urmeazã: democrat-
creºtinii, social-democraþii, ecologiºtii, comuniºtii, alte grupuri
(Uniunea pentru Europa Naþiunilor, Europa Democraþiei ºi
Diferenþelor ºi independenþii).

În Parlamentul European funcþioneazã 17 comisii permanente:


BUDG: Bugete;
CONT: Control bugetar;
LIBE: Drepturi ºi libertãþi cetãþeneºti, justiþie ºi afaceri interne;
ECON: Economie ºi politici monetare;
JURI: Justiþie ºi piaþa internã;
ITRE: Industrie, comerþ exterior, cercetare ºi energie;
EMPL: Angajare ºi protecþie socialã;
ENVI: Mediu, sãnãtate publicã ºi politica consumatorului;
AGRI: Agriculturã ºi dezvoltare ruralã;
PECH: Pescuit;
RETT: Politici regionale, transport ºi turism;
CULT: Culturã, tineret, educaþie, media ºi sport;
AFCO: Constituþie;
FEMM: Drepturile femeii ºi ºanse egale;
PETI: Petiþii.

Aplicaþie:
În echipe de câte cinci elevi alegeþi o temã de dezbatere ºi, alcãtuind o “comisie
parlamentarã”, formulaþi o rezoluþie. Prezentaþi în ora urmãtoare rezoluþiile în
“Parlament” – întreaga clasã.

Curtea Europeanã de Justiþie


A fost înfiinþatã prin Tratatul de la Roma cu scopul de a se pronunþa asupra interpelãrii acþiunilor
instituþiilor comunitare ºi, acolo unde este posibil, asupra statutului organismelor create de Consiliu. Curtea
de Justiþie îºi are sediul ºi centrul administrativ la Luxemburg. Este alcãtuitã din 13 judecãtori asistaþi de
6 avocaþi generali. Durata mandatului unui judecãtor este de 6 ani.
Curtea delibereazã în sesiuni plenare, completul de judecatã fiind alcãtuit dintr-un numãr impar de
judecãtori. Cvorumul este de 7. Dacã un caz este supus atenþiei Curþii de un stat membru sau de o instituþie,
Curtea se va întruni în sesiune plenarã. Deciziile Curþii sunt obligatorii atât pentru instanþele naþionale, cât
ºi pentru cetãþenii Comunitãþii, ele având putere de lege. Deciziile Curþii pot sã nu þinã seama de legislaþia
naþionalã sau sã anuleze hotãrârile instanþelor naþionale.
Curtea poate fi sesizatã de Comisie, de Consiliul de Miniºtri, de orice stat membru, de instanþele
naþionale ale statelor membre sau de cetãþeni. Deciziile se iau în majoritate de voturi. În situaþia în care se
ajunge la egalitate, votul celui mai tânãr judecãtor nu este luat în considerare.
F i º a 11 : P r o b l e m e g l o b a l e .
Secolul al XX-lea se remarcã prin dinamica extraordinarã a dezvoltãrii civilizaþiei, în comparaþie
cu întreaga evoluþie anterioarã a istoriei omenirii. În acest secol a avut loc o „accelerare a istoriei“ – ºi
acesta este rezultatul amplificãrii descoperirilor ºtiinþifice ºi al creaþiei tehnice ºi tehnologice, care au
schimbat în mod revoluþionar ritmul ºi condiþiile de viaþã ale oamenilor.

Globalizarea

Procesul globalizãrii stimuleazã dezvoltarea rapidã, circuitele economice ºi financiare, propagã


valorile universale ºi apropie societãþile între ele, oferind oportunitãþi multiplicate pentru beneficii
economice ºi sociale pentru toate þãrile lumii. Pe de alta parte, în absenþa unor politici adecvate, procesul
globalizãrii poate conduce ºi la unele efecte negative, adevãrate provocãri la adresa statelor lumii noi,
precum încãlzirea globalã, poluarea, afectarea biodiversitãþii ºi deºertificarea,
inechitatea distribuþiei beneficiilor globalizãrii între þãrile bogate ºi cele
sãrace ºi adâncirea decalajelor, ºtergerea specificitãþilor culturale,
proliferarea armelor de distrugere în masã, criminalitatea
transfrontalierã sau terorismul.
Acceptând existenþa acestor aspecte, comunitatea
internaþionalã a recunoscut ca una din problemele majore ale
perioadei actuale gãsirea cãilor prin care efectele pozitive ale
globalizãrii sã fie maximizate ºi sã se rãsfrângã asupra tuturor þãrilor ºi
popoarelor, în timp ce efectele negative potenþiale sã fie eliminate
sau reduse la minim. Numai în asemenea condiþii, idealul general
acceptat al dezvoltãrii durabile poate fi atins, astfel încât tuturor locuitorilor
planetei sã le fie asigurat în mod echitabil dreptul la bunãstare, libertate ºi pace.
Recunoaºterea oficialã a acestor preocupãri, precum ºi a voinþei tuturor þãrilor de a îºi concerta
eforturile în acest sens reprezintã substanþa Declaraþiei Mileniului, adoptatã cu ocazia Summit-ul
Mileniului, care a avut loc în septembrie 2000, la sediul ONU din New York. Prin acest document, statele
membre ºi-au reafirmat angajamentul de a acþiona pentru asigurarea dezvoltãrii durabile ºi eradicãrii
sãrãciei la nivel global, a pãcii, securitãþii ºi dezarmãrii, a protecþiei mediului, a bunei guvernãri,
democraþiei ºi respectãrii drepturilor omului,a îmbunãtãþirii ºi eficientizãrii mecanismelor internaþionale
prin întãrirea ONU.
Dezvoltarea economicã ºi ºtiinþã

Dezvoltarea economicã a acestui secol s-a bazat în mare mãsurã pe extinderea utilizãrii energiei
combustibililor fosiþi. Dacã în 1900 se foloseau zilnic, la scarã planetarã, câteva mii de barili de petrol, în
1997 acest consum a ajuns la 72 milioane de barili pe zi. Totodatã, creºterea economicã a însemnat o
creºtere spectaculoasã a diferitelor materiale (consumul de metale a crescut de la 20 milioane tone pe an,
la început de secol, la 1200 milioane de tone;
consumul de hârtie a cunoscut numai în a doua
jumãtate a secolului, din 1950 pânã în 1996, o
creºtere de ºase ori, atingând 281 milioane de
tone. Producþia de mase plastice, necunoscute
în 1990, a ajuns la 131 milioane tone în 1995.).
Ceea ce este remarcabil este cã astãzi au intrat
în circuitul economic toate cele 92 elemente
menþionate în tabelul periodic al lui
Mendeleev, existente în naturã, faþã de numai
20 utilizate în 1900.
Prin intermediul ºtiinþei ºi al
tehnologiei oamenii au pãtruns în intimitatea
structurilor materiei, descãtuºând energia
atomului ºi descifrând tainele celulei vii, ca ºi în universul îndepãrtat pe care îl scruteazã cu mijloace tot
mai sofisticate de investigare. Dezvoltarea mijloacelor de transport moderne ºi a telecomunicaþiilor a redus
distanþele ºi a facilitat mobilitatea umanã ºi difuzarea rapidã a informaþiilor ºi cunoºtinþelor. Secolul al XX-
lea a marcat progrese spectaculoase în domeniul protecþiei sãnãtãþii – al combaterii unor epidemii ºi boli
infecþioase, prin apariþia antibioticelor ºi imunizarea copiilor prin vaccinuri.
În acelaºi timp, însã, studiile subliniazã cã toate aceste progrese sunt generatoare de probleme noi,
civilizaþia umanã intrând în conflict cu mediul ambiant, cu suportul natural al existenþei societãþii umane
ºi al vieþii pe planetã, atât prin epuizarea resurselor naturale de energie, de materii prime ºi de hranã, cât ºi
prin deteriorarea calitãþii factorilor de mediu – apã, aer, sol.
Sãrãcie ºi probleme sociale

Nu se mai pot separa eforturile de a construi o economie durabilã de cele


necesare pentru satisfacerea nevoilor celor sãraci. Dupã unele estimãri, circa 840
milioane de oameni, în lume, sunt subnutriþi, 1,8 miliarde nu au acces la apã potabilã,
1,6 miliarde sunt analfabeþi ºi 2 miliarde nu au acces la electricitate.
Eforturile pentru a restaura relaþii stabile între economie ºi sistemele ei de
suport natural depind de coeziunea socialã din societate. La nivel internaþional,
aceastã coeziune este influenþatã de distribuirea bogãþiei. Revista „Forbes“ estima cã
225 cele mai bogate familii din lume dispun de o avere însumatã de peste 1 trilion
dolari, ceea ce este egal cu venitul anual al celei mai sãrace jumãtãþi a populaþiei
globului. Iar averea celor mai bogaþi trei indivizi depãºeºte veniturile anuale însumate ale celor mai sãrace
48 de þãri. Este clar cã într-o lume cu resurse limitate este inacceptabilã lãrgirea discrepanþei dintre bogaþii
ºi sãracii lumii.

Demografia

În acest secol, populaþia Globului a crescut de patru ori (de la 1,6


miliarde în 1900 la 6 miliarde în 1999), iar economia mondialã (Produsul
Global Mondial) – de 17 ori (de la 2,3 trilioane dolari în 1900 la 39 trilioane
dolari în 1998). Cea mai mare creºtere a fost înregistratã în a doua jumãtate
a secolului, lucru reflectat ºi în creºterea comerþului mondial, de la 380
miliarde dolari în 1950, la 5860 miliarde dolari în 1997. Secolul al XX-lea
este deci secolul creºterii economice.

Dezvoltare durabilã

Secolul viitor va fi un secol ambiental (al echilibrului ecologic). Convertirea economiei secolului
al XX-lea într-una durabilã din punct de vedere ambiental constituie cea mai mare oportunitate
investiþionalã din istorie.
O economie este durabilã din punct de vedere ambiental doar dacã satisface principiile durabilitãþii,
decurgând din ºtiinþa ecologiei. Aceasta înseamnã ca pescuitul sã nu depãºeascã producþia durabilã de
peºte, pomparea apei din acvifere sã nu depãºeascã capacitatea de refacere a acviferelor, eroziunea solului
sã nu depãºeascã rata naturalã de formare a noilor soluri, tãierea pãdurilor sã nu depãºeascã ritmul de
plantare ºi refacere a pãdurii, emisiile de carbon sã nu depãºeascã capacitatea naturii de fixare a dioxidului
de carbon atmosferic. O economie durabilã nu distruge speciile de plante ºi animale mai rapid decât cresc
altele noi.
Modelul industrial occidental de dezvoltare, care a dominat în ultimele douã secole, a ridicat fãrã
precedent standardul de viaþã al unei cincimi a umanitãþii. Dar aceastã economie bazatã pe combustibili
fosili, inclusiv pe automobilul cu combustie internã, nu este viabilã pentru lume ºi nici pentru Vest – pe
termen lung, pentru cã ea distruge sistemele sale de
suport natural. O dezvoltare economicã durabilã din
punct de vedere ambiental (al resurselor naturale)
trebuie sã se bazeze pe noi principii care sã aibã în
vedere nu epuizarea resurselor existente, ci extinderea
utilizãrii resurselor regenerabile de energie ºi
reutilizarea ºi reciclarea materialelor.
A construi o economie durabilã din punct de
vedere ambiental (în armonie cu natura) presupune
depãºirea viziunilor tradiþionale despre progres. Nu
înseamnã progres dacã vom asigura în secolul ce vine
câte un computer în fiecare casã, dar vom distruge jumãtate din speciile de plante ºi animale ºi, de
asemenea, nu înseamnã progres dacã se va quadrupla dimensiunea economiei globale, dar mulþi dintre
semenii noºtri vor fi mai flãmânzi decât strãmoºii noºtri care trãiau din vânat.
Un prim pas în redefinirea progresului este sã recunoaºtem cã generaþia noastrã este prima a cãrei
misiune este de a asigura habitabilitatea planetei pentru generaþiile viitoare.

Protecþia mediului

Accelerarea dezvoltãrii contemporane a amplificat


presiunea asupra lumii naturale de care rãmânem dependenþi, chiar
ºi în epoca informaticii. Noi forme ale dezechilibrelor ambientale –
slãbirea stratului de ozon stratosferic ºi încãlzirea atmosferei – au
început sã altereze ecosistemele naturale. Suprasolicitarea
resurselor naturale a ajuns la limite periculoase pentru secolul
urmãtor, mai ales în ce priveºte efectele asupra resurselor de apã
potabilã, pãdurilor, pãºunilor, solului fertil, pescuitului oceanic,
diversitãþii biologice ºi atmosferei globale
Una din consecinþele acestei dezvoltãri industriale din acest
secol este fenomenul de serã, ca urmare a creºterii cantitãþii de dioxid
de carbon din atmosferã, datoritã utilizãrii pe scarã amplã a
combustibililor fosili (cãrbune, petrol, gaz natural) ºi reducerii
suprafeþelor împãdurite, care acopereau 70% din suprafaþa solului
planetar la începutul secolului trecut, iar acum mai reprezintã doar cca.
27%, pãdurea, vegetaþia în general, fiind un consumator de dioxid de
carbon ºi producãtor de oxigen. Ca urmare, a avut loc, pe parcursul
acestui secol, un proces de încãlzire a atmosferei – creºterea
temperaturii medii a planetei cu circa 1 grad Celsius – ceea ce
provoacã efecte de mare amplitudine: extinderea fenomenului de
secetã, pe de o parte, amplificarea dimensiunii uraganelor ºi a inundaþiilor, pe de altã parte, mari incendii
de pãduri în zona tropicalã (ceea ce nu erau de conceput în trecut) – în Indonezia ºi Amazonia –, dar ºi în
zone reci – Canada, Rusia.
Anul 1998 a fost considerat ca anul „cel mai cald din istorie“ ºi care a înregistrat fenomene naturale
catastrofale, fãrã precedent: inundaþiile din China, uraganele de o forþã nemaiîntâlnitã în Statele Unite ºi în
America Centralã. Suma pierderilor provocate de fenomenele naturale catastrofale în anul 1998, dupã
estimãrile aflate în posesia Worldwatch Institute, depãºeºte totalul pierderilor similare produse în 10 ani
anteriori.

Pacea ºi securitatea internaþionalã

Secolul al XX-lea a fost cel mai violent, prin dimensiunea


conflictelor militare ºi a efectelor lor distrugãtoare ºi nimicitoare. Dacã
facem abstracþie de toate celelalte conflicte locale sau generale ºi ne referim
doar la cele douã conflagraþii mondiale, care au marcat acest secol, numãrul
victimelor, al decedaþilor în cele douã rãzboaie depãºeºte suma tuturor
pierderilor umane din toate confruntãrile militare care au avut loc de-a lungul
întregii istorii a omenirii.
Dupã 1990, problemele legate de pacea ºi securitatea internaþionalã au suferit ample transformãri
faþã de perioada rãzboiului rece, fãcând necesare noi abordãri ºi noi soluþii, care reclamã întãrirea
mecanismelor instituþionale internaþionale ºi a capacitãþilor comunitãþii internaþionale de a raspunde rapid
ºi eficient ameninþãrilor. Concepte rar utilizate în trecut sunt astãzi tot mai circulate, precum operaþiunile
de prevenire a conflictelor, pacificare ºi menþinere a pãcii, de reabilitare post-conflict ºi construire a pãcii.

Lupta împotriva terorismului

Problema terorismului, care pânã nu demult era


tratatã în general punctual, de la caz la caz, a devenit o temã
cu adevãrat globalã dupã evenimentele din 11 septembrie
2001. În deceniile trecute, grupãrile teroriste erau de regulã
concentrate local, aveau obiective clar definite ºi, de cele mai
multe ori, beneficiau de sprijinul financiar ºi logistic al unor
state. Prin contrast, terorismul de azi este caracterizat prin
extensia organizaþiilor teroriste la nivel global, graþie
mijloacelor moderne de comunicaþie ºi mobilitãþii resurselor
financiare, prin obiective mai difuze ºi prin creºterea
importanþei sprijinului din partea unor persoane private, de
multe ori greu de identificat. Pentru succesul în lupta
împotriva terorismului, statele lumii trebuie sã lucreze împreunã pentru armonizarea percepþiilor
înþelesului noþiunii de terorism ºi pentru identificarea corectã ºi contracararea factorilor favorizanti ai
terorismului.

Neproliferarea armelor de distrugere în masã

Achiziþia ºi deþinerea de arme de distrugere în masã – fie ele nucleare, biologice


ori chimice – de cãtre entitãþi teroriste reprezintã astãzi una dintre cele mai importante
ameninþãri ºi provocãri la adresa securitãþii comunitãþii internaþionale. Se
menþine, de asemenea, riscul ca, unele state sã foloseascã sau sa ameninþe cu
folosirea armelor de distrugere în masã, în scopuri de santaj sau intimidare.

Concluzii

Prin adoptarea Declaraþiei Mileniului, statele membre ONU au stabilit o


serie de þinte clar definite în domeniul dezvoltãrii durabile, „obiectivele
mileniului”, pe care s-au angajat sã le atingã în orizontul anului 2015. Printre acestea se numãrã
înjumãtãþirea numãrului celor care trãiesc în sãrãcie extremã ºi a celor afectaþi de foamete, asigurarea
accesului universal, pentru copiii de ambele sexe, la învãþãmântul primar, reducerea mortalitãþii infantile,
reducerea rãspândirii epidemiilor, în special a malariei ºi SIDA ºi crearea unui parteneriat global pentru
dezvoltare, orientat spre asistenþã, comerþ internaþional ºi reducerea poverii datoriei externe.
A construi o economie globalã durabilã presupune un efort cooperativ global. Nici o þarã nu-ºi
poate stabiliza climatul acþionând singurã. Nici o þarã nu poate singurã sã asigure protecþia diversitãþii vieþii
pe planetã. Nici o þarã nu poate singurã sã protejeze pescuitul oceanic. Aceste obiective pot fi asigurate
numai printr-o cooperare globalã care recunoaºte interdependenþa dintre þãri. Câtã vreme nevoile naþiunilor
sãrace pentru hranã, sãnãtate, surse de energie ºi alte surse vitale nu sunt satisfãcute, naþiunile mai bogate
cu greu pot aºtepta contribuþia primelor la soluþionarea problemelor globale pe termen lung, cum ar fi
schimbãrile de climat. Obiectivul trebuie sã fie inversarea tendinþelor din ultimele decenii de creºtere a
inegalitãþilor internaþionale ºi reducerea programelor de ajutor.

Aplicaþie:
Pornind de la temele abordate mai sus sau de altele similare, descrie-þi pe scurt,
într-o producþie literarã (eseu, nuvelã, scenariu, poezie etc.), o problemã care afecteazã
în prezent un numãr mare de oameni ºi soluþia/soluþiile de rezolvare a acestei
probleme. Sunt acceptate idei cât mai originale dar de preferinþã realiste.
F i º a 1 : P r e z e n t a r e a a p l i c a þ i e i “ Vi a þ a c a o p r a d ã ” ; c a l e n d a r u l a p l i c a þ i e i

Cea de-a doua aplicaþie a clasei a XII-a, „Sunt pregãtit pentru viaþa pe cont propriu?” ( “Viaþa ca o
pradã”) are ca scop conºtientizarea voastrã asupra oportunitãþilor dar ºi dificultãþilor pe care le veþi avea
de întâmpinat în viaþa de dupã liceu. Suportul informativ a fost astfel realizat încât sã constituie o
recapitulare a cunoºtinþelor acumulate de-a lungul întregului program de Educaþie pentru cetãþenie
democraticã.
„scenarii” fiecare scenariu reprezintã situaþia unui tânãr de 18 – 19 ani,
Aveþi la dispoziþie 15 „scenarii”;
proaspãt absolvent de liceu/ºcoalã de artã ºi meserii; „scenariul” cuprinde referinþe la caracteristicile socio-
economice ale familiei din care provine tânãrul, la ºcoala absolvitã, la planurile de viitor ale acestuia, la
posibilitãþile financiare etc.; clasa va fi împãrþitã în grupuri (numãrul de membri îl stabiliþi împreunã cu
profesorul coordonator), fiecare grup având sarcina de a alege un personaj din cele 15 ºi de a alcãtui
bugetul ºi programul zilnic al acestui personaj pentru o lunã în viaþa sa „pe cont propriu” (de exemplu
octombrie – prima lunã din anul universitar). Cele douã sarcini de îndeplinit vor fi împãrþite, urmând ca
fiecare membru al fiecãrei echipe sã contribuie la îndeplinirea acestora. Urmãrind caracteristicile din
„scenariu”, fiecare echipã va prezenta în orele din finalul aplicaþiei bugetul întocmit ºi un posibil program
zilnic, nu foarte amãnunþit, al personajului ales. Este foarte important sã vã lãmuriþi de la început cât mai
bine modul în care va decurge aplicaþia, sã înþelegeþi ceea ce aveþi de fãcut, sã cereþi toate informaþiile
necesare ºi sã vã rezolvaþi împreunã cu colegii ºi profesorul coordonator toate nelãmuririle, astfel încât, în
momentul în care va demara efectiv întocmirea bugetului ºi a programului zilnic pentru personajul ales,
sã intraþi în pielea personajului ºi întreaga echipã sã gândeascã unitar, pentru o veridicitate cât mai ridicatã
a produsului rezultat.
Am încercat sã acoperim cât mai multe variante de iniþiere a „vieþii pe cont propriu” pentru tinerii
absolvenþi, pentru a acoperi aspecte cât mai variate legate de desprinderea de cãminul pãrintesc ºi
înfruntarea noilor provocãri. „Bulinele” ataºate fiecãrui „scenariu” au douã roluri: de a vã ajuta în
îndeplinirea sarcinilor legate de aplicaþie (dar sã vã fie utile ºi mai târziu, când veþi parcurge în realitate
una dintre situaþiile descrise) ºi de recapitula informaþii primite pe parcursul întregului program de
Educaþie pentru cetãþenie democraticã.
Cum se va desfãºura efectiv aplicaþia? Pentru uºurarea muncii voastre dar ºi pentru a ne face cât mai
bine înþeleºi, vom prezenta calendarul aplicaþiei.
Calendarul aplicaþiei:
Ora I: Profesorul vã pretintã aplicaþia. Se constituie echipele; fiecare echipã va studia „scenariile”
prezente în ghid. O parte din orã va fi dedicatã discuþiei despre lucrul în echipã ºi unei scurte aplicaþii
specifice (vezi Fiºa 1).
Temã pânã ora de sãptãmâna viitoare: alegerea unui personaj/scenariu. Se va urmãri selectarea unui
numãr cât mai mare de „scenarii” astfel încât sã fie discutate situaþii cât mai variate.

Orele II - III:
- Se prezintã alegerile fãcute ºi motivaþia. Fiecare grupã, printr-un purtãtor de cuvânt, va prezenta
„scenariul” pe care l-a ales, de ce ºi cum au fost împãrþite sarcinile în cadrul grupului.
- Se discutã fiºa cu bugetul (intrãri, ieºiri); se discutã fiºa referitoare la sursele de venit.

Orele IV - V: Se prezintã fiºele completate de fiecare grupã; se discutã modul în care au fost
completate fiºele.
Temã: Pregãtirea rubricii „Ieºiri”: fiecare membru din fiecare echipã, în funcþie de sarcina asumatã, va
identifica principalele servicii ºi bunuri de care va avea nevoie personajul jucat în perioada stabilitã. Lista
de produse ºi servicii din Fiºa 3 nu este fixã - ea poate fi supusã oricãrei îmbunãtãþiri. Fiecare membru din
fiecare echipã îºi va asuma rolul de a completa în „Caietul personajului” (De exemplu, „Caietul lui Mihai
P.”) cheltuielile fãcute pentru achiziþionarea acelor serviciu sau bunuri de care el este responsabil. Caietul
lui Mihai P. va cuprinde toate cheltuielile pe care Mihai le va face în perioada în care se desfãºoarã
aplicaþia; este important ca membrii echipei sã noteze cheltuielile în ziua în care acestea au fost fãcute sau
în ziua urmãtoare, altfel evidenþa ar putea sã-ºi piardã rigurozitatea. De exemplu, Sorin din echipa care a
ales „Scenariul” 1 este responsabil ca Mihai P. sã beneficieze de aportul necesar de calorii zilnice; altfel
spus, el se va ocupa sã noteze în caiet cheltuielile alocate hranei lui Mihai. Desigur, numai în acord cu
ceilalþi membrii ai echipei, astfel încât sã rezulte un buget echilibrat.

Ora VI: Elaborarea ºi discutarea proiectului de buget, rubrica „Ieºiri”: tipuri de cheltuieli,
strategii de încadrare în venituri (planificarea banilor pe sãptãmâni, pe categorii de cheltuieli, utilizarea la
maxim a ofertelor la diverse produse existente pe piaþã, economisirea banilor etc.), proiectarea pe o
perioadã mai mare de timp a câºtigurilor etc. În acelaºi timp fiecare echipã va schiþa ºi un program zilnic
al personajului din scenariul ales. .

Aplicaþie: Dezvoltare personalã – Proiecþia personalitãþii prin imagine.

Temã pentru patru sãptãmâni (sãptãmânile VII – X): întocmirea bugetului ºi programului
zilnic pe o perioadã de o lunã, conform scenariului ales de fiecare echipã; îndeplinirea acestei sarcini
constituie de fapt scopul aplicaþiei ºi va fi discutatã în lecþiile finale. În timpul acestor patru sãptãmâni nu
veþi mai discuta cu profesorul (decât în cazuri excepþionale) modul în care completaþi caietul personajului,
pentru a da o mai mare veridicitate aplicaþiei. De aceea e important sã aveþi toate sarcinile clar stabilite
înainte de aceste patru sãptãmâni.

Orele XI – XII: Sunt orele dedicate analizei bugetelor ºi programelor realizate de fiecare echipã
din clasã. Purtãtorul de cuvânt, se va recomanda la fiind personajul din „scenariul” ales de echipa sa; el va
vorbi la persoana I singular, ca ºi cum ar fi în realitate personajul ales ºi va povesti, în intervalul de timp
stabilit de comun acord între voi ºi profesorul coordonator, cum a decurs viaþa lui în luna anterioarã.
Prezentarea bugetelor ºi a programelor zilnice întocmite de fiecare echipã. Discuþii. Concluzii.
F I ª A 2 : C o m u n i c a re - l u c r u l î n e c h i p ã

Motto:

”Puterea unei echipe stã în oamenii care o formeazã ºi care


lucreazã împreuna. Ei au capacitatea de a face faþã unor situaþii
dificile (ca de exemplu scãderea eficienþei) dacã li se oferã
suficient timp, încurajare ºi libertatea de a lucra asupra soluþiilor.
Dezvoltarea echipei în cel mai bun sens înseamnã a crea
oamenilor oportunitatea de a se întâlni pentru a împãrtãºi ideile,
experienþele, plângerile ºi pentru a lucra împreuna la rezolvarea
problemelor lor ºi la atingerea scopurilor comune.
W. Dyer “Team Building: Issues and Alternatives “
Fazele procesului de formare ºi organizare a echipei:

FAZA 1: FORMAREA ECHIPEI


Nerãbdare, anumite aºteptãri ºi optimism
Mândria de a fi fost ales;
Sentimentul iniþial al solidaritãþii cu echipa;
Neîncredere, teamã ºi nesiguranþã în ceea ce priveºte
sarcinile de îndeplinit;
Încercarea de a defini activitãþile;
Încercarea de a defini un comportament acceptabil;
Decizii care se referã la datele care vor fi colectate;
Nerãbdare în cursul discuþiilor de clarificare;
Discuþii privind problemele nerelevante;
Dificultate în identificarea problemelor relevante;
Plângeri legate de organizare ºi barierele care ne împiedicã sã abordãm diverse probleme.

FAZA 2: FURTUNA (CEARTA)


Fiecare membru crede cã numai el identificã corect problema ºi metodele de rezolvare;
Schimbarea completã de atitudine în ceea ce priveºte sentimentele faþã de echipã ºi ºansele de
reuºitã ale proiectului;
Îngrijorarea în ceea ce priveºte tensiunea apãrutã în grup ºi rivalitatea;
Discuþii privind acceptarea punctelor esenþiale;
Membrii echipei iau poziþii defensive, se împart în tabere;
Se îndoiesc de înþelepciunea acelora care au iniþiat proiectul ºi au ales echipa/grupul;
Se definesc obiective nerealiste.

FAZA 3: NORMAREA (Elaborarea normelor)


Sentimentul de a fi capabil sã fii critic în mod constructiv;
Acceptarea calitãþii de membru al echipei;
Sentimentul de unitate, spirit de echipã;
Uºurarea cã lucrurile se îndreaptã în direcþia bunã;
Încercarea de a obþine armonia prin evitarea conflictelor;
Mai multã prietenie, încredere reciprocã; împãrtãºirea
preocupãrilor proprii ºi discuþii despre dinamica internã a grupului;
Stabilirea regulilor de bazã ale grupului.

FAZA 4: MUNCA
Sentimentul ºi înþelegerea faptului cã suntem capabili
sã facem faþã proceselor din cadrul echipei;
Acceptarea punctelor slabe ºi tari ale fiecãrui membru
al echipei;
Mulþumire în ceea ce priveºte ritmul de lucru;
Sentimentul de dezvoltare personalã în cadrul echipei;
Sentimentul cã eºti capabil sã contribui la rezolvarea
problemelor echipei;
Sentimentul unei strânse solidaritãþi cu echipa;
Cooperare eficientã;
Responsabilitatea colectivã pentru soluþie ºi
implementarea ei.
Exer ciþiu:
ciþiu

Faceþi o analizã a echipei din care faceþi parte; identificaþi rolul pe care îl joacã fiecare
membru ale echipei; comparaþi resursele (de timp, materiale etc.) de câte are nevoie întreaga echipã
pentru a realiza o sarcinã cu cele de care aþi avea nevoie dacã aþi rezolva singuri aceeaºi sarcinã.

Aplicaþie:

Câmpul de mine
În plen are loc o discuþie prin care veþi încerca identificarea a zece motive care blocheazã
colaborarea în cadrul unei echipe. Ulterior veþi formula câte un cuvânt/frazã cheie pentru fiecare din
cele zece motive identificate. Cuvintele/frazele cheie vor fi scrise pe coli de hârtie ºi vor fi plasate
pe diverse obiecte de diferite mãrimi ºi forme (de ex: scaun, caiet, sfoarã, coº de gunoi) fiecare
obiect reprezentând motivul de pe coalã de hârtie corespunzãtoare. Aceste obiecte se împraºtie
aleator pe podea ºi se delimiteaza clar un spaþiu de desfãºurare a exerciþiului, spaþiu care va reprezen-
ta câmpul, iar obiectele “motiv” vor reprezenta “minele”.
Se împarte clasa în doua pãrþi egale. O echipã va fi legatã la ochi ºi va fi orientatã doar ver-
bal de cãtre cealaltã echipã pentru a traversa terenul plin cu obiectele aruncate, fãrã sã le atingã.
Dupã expirarea timpului acordat sau la reuºitã se schimbã rolurile echipelor. Obiectele pot fi mutate
înainte de începutul transversãrii, dar nu în timpul ei. Timpul total pentru o traversare = 20 minute.
Acest timp include ºi planificarea.
F I ª A 3 : B U G E T U L – INTRÃRI /IEªIRI

Prima parte a acestei fiºe cuprinde toate sursele de venit pe care le-am identificat; majoritatea dintre
voi nu va completa decât câteva rubrici – cele corespunzãtoare personajului din „scenariul” ales de echipa
voastrã, dar noi am încercat sã acoperim în tabelul de mai jos toate sursele legale de venit.

În a doua parte a fiºei regãsiþi principalele tipuri de servicii ºi produse necesare desfãºurãrii în
condiþii normale a activitãþii zilnice a unui individ adult. Sarcina voastrã este de a completa, la sfârºitul
celor patru sãptãmâni efective de lucru, sumele corespunzãtoare fiecãrei categorii în parte. Pentru a realiza
eficient acest lucru, fiecare membru al echipei, în funcþie de sarcina asumatã, va nota cheltuielile zilnice în
caietul personajului ales (de exemplu, Mihai P, protagonistul primului „scenariu”, va avea un caiet al sãu,
în care membrii echipei care l-au ales vor nota, conºtiincios, tot de va cheltui Mihai de-a lungul perioadei
alese).

INTRÃRI:
Sursa de venit Suma
Salariu de la stat
Salariu de la firmã privatã
Salariu de la firmã mixtã
Pensie de stat
Pensie C.A.P.
Ajutor ºomaj/alocaþie de sprijin
Alocaþie copil
Bursã de studiu/merit
Ajutor social
Dividende/chirii/dobânzi
Venituri din producþia agricolã
Venituri pe cont propriu
Profit din afacere
Din munca de zilier
Alte surse (care?)
IEªIRI:

1. Locuinþã (chirie, întreþinere, reparaþii etc.)


2. Hranã (ºi bãuturã)
3. Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte
4. Bunuri de folosinþã îndelungatã
5. Transport
6. Rate/ipoteci
7. Taxe ºi impozite
8. Timp liber
9. Sãnãtate ºi igienã (inclusiv cosmetice)
10. Altele
FIªA 4: Inserþia pe piaþa muncii a tinerilor absolvenþi

Concepte cheie
Piaþa muncii
Inserþia pa piaþa muncii a tinerilor absolvenþi În încercarea de a gãsi un loc de muncã
Definirea competenþelor necesare pe piaþa muncii adecvat calificãrii, competenþelor,
Evaluarea standardelor ocupaþionale aptitudinilor ºi intereselor, este nevoie de
elaborarea unei strategii de abordare a
pieþei de muncã, de instrumente de acces pe piaþã (CV, scrisori, recomandãri etc.) ºi, nu în ultimul rând,
este nevoie de informaþie.
· Ce informaþii sunt necesare despre piaþa de muncã ?
· Cum pot fi gãsite informaþiile?

Piaþa muncii

Caracteristicile pieþei muncii:


· Este multidimensionalã, fiind influenþatã de factori de naturã economicã, socialã, culturalã,
demograficã, educaþionalã, politicã etc.;
· Este reglementatã prin legi, regulamente, acorduri etc. (legislaþia muncii, acorduri între partenerii
sociali, acorduri internaþionale º.a.);
· Este structuratã/segmentatã dupã diferite criterii: demografice (sex, vârstã, zonã geograficã),
economice (sectoare de activitate economicã), privind forma de proprietate (sectorul public sau privat),
gradul de organizare/sindicalizare a forþei de muncã, domeniile ocupaþionale, nivelul educaþional-
profesional etc.

Pe piaþa muncii se petrec, în mod continuu, o serie de transformãri:


· Piaþa muncii este un mediu dinamic, supus schimbãrilor;
· Schimbãrile se referã la conþinutul muncii, organizarea muncii, relaþiile de muncã;
· Ritmul schimbãrilor este din ce în ce mai rapid;
· O parte din schimbãri sunt în favoarea, altele în defavoarea deþinãtorilor de forþã de muncã.

Câteva tendinþe contureazã viitorul pieþei muncii:


· Economia nu se mai opreºte la graniþele statelor; globul pãmântesc devine o mare piaþã
internaþionalã;
· Tehnologiile avanseazã tot mai rapid, informaþiile ºi cunoºtinþele se multiplicã, dar se ºi
perimeazã, într-un ritm greu de controlat;
· Concurenþa sporeºte în toate sectoarele de activitate, iar competitivitatea pe piaþa muncii se
înãspreºte;
· Scade siguranþa locului de muncã, ºomajul se accentueazã, iar migraþia populaþiei aflate în
cãutarea unor condiþii mai bune de muncã ºi de viaþã tinde sã devinã un fenomen generalizat;
· Descoperirea unor noi mecanisme de administrare ºi reglare a pieþei muncii constituie o
provocare, nu numai pentru fiecare naþiune în parte, ci ºi pentru societatea internaþionalã.

Figura 1. Megatendinþe pe piaþa muncii (dupa Rutzel, 2000)

Globalizare/Internaþionalizare Individualizare/Diversificare

Producþie
Pieþe (de bunuri º i
servicii, monetarã,
de capital, de forþã
de muncã
Competiþie
Crize

Societatea informaþionlã/bazatã Desprindere de con-


pe cunoº tinþe strângeri/
independenþã
Creativitate/iniþiativã
Democratizarea MEGATENDINÞE particularã
accesului la
informaþii º i
PE PIAÞA Recunoaº terea
MUNCII competenþelor
cunoº tinþe
Modularizarea
Munca la distanþã
Perimare rapidã a
informaþiilor º i Schimbarea mediului muncii
cunoº tinþelor
Învãþare pe tot Complexitatea muncii
parcursul vieþii Specializare
Performantã
Colaborare
Diversificarea formelor
de muncã
Flexibilitate în
planificarea carierei
Precarizarea locului de
muncã
Activitatea 1 (lucru pe perechi)
Lucraþi pe perechi:
Asociaþi elementele din prima coloanã uneia dintre cele cale patru megatendinþe care
contureazã lumea de azi ºi, mai ales, pe cea de mâine:
I. globalizare/internaþionalizare;
II. individualizare/diversificare;
III. societatea informaþionalã/bazatã pe cunoºtinþe;
IV. schimbarea mediului muncii
I II III IV

1 muncã la distanþã
2 iniþiativã particularã
3 Interdependenþã
4 Acces larg la informaþii
5 precarizarea locului de muncã
6 Independenþã
7 Crize
8 flexibilitate în carierã
9 Competiþie
10 recunoaºterea competenþelor
11 formare continuã
12 complexitatea muncii

Piaþa muncii se redefineºte în termeni de competenþe:


· Limbajul comun al actorilor care evolueazã pe piaþa muncii este cel al „competenþelor”;
· Competenþele reflectã capacitatea unei persoane de a rãspunde exigenþelor unui loc de muncã;
· Competenþele tehnice trebuie dublate de competenþe-cheie, solicitate de orice loc de muncã:
comunicarea, colaborarea, lucrul în echipã, construirea de parteneriate; iniþiativa, creativitatea,
rezolvarea de probleme; asumarea responsabilitãþilor sunt numai câteva dintre aceste competenþe-cheie;
· Formarea ºi evaluarea bazate pe competenþe reprezintã o tendinþã care câºtigã teren pe plan
internaþional.

EXEMPLU
Descrierea unei ocupaþii pe baza competenþelor devine un fel de joc LEGO. Sistemul
scoþian al calificãrilor, de exemplu, are la bazã aproximativ 30.000 de unitãþi de competenþã,
care acoperã toate domeniile ocupaþionale. Reprezentanþii calificaþi ai fiecãrui domeniu ocupaþional,
respectiv patronatele, sindicatele ºi asociaþiile profesionale, aleg din „cutia cu competenþe” pe acelea care
definesc cel mai bine ocupaþiile specifice domeniului. O ocupaþie este descrisã prin aproximativ 30 de
competenþe. Întregul sistem este gestionat de Scottish Qualifications Authority, organism
semiguvernamental, responsabil cu structurarea sistemului naþional al calificãrilor (mai puþin a celor
universitare), respectiv al certificãrilor cu recunoaºtere naþionalã.

Standardele ocupaþionale / competenþe


CONSILIUL NAÞIONAL PENTRU STANDARDE OCUPAÞIONALE ªI
ATESTARE (COSA) s-a înfiinþat în România în 1994. Ulterior a trecut în
componenþa Consiliului Naþional de Formare Profesionalã a Adulþilor: Direcþia
pentru standarde ocupaþionale ºi atestare.
Consiliul Naþional de Formare Profesionalã a Adulþilor are o structurã
tripartitã:

CNFPA, prin Direcþia pentru standarde ocupaþionale ºi atestare, are rolul de a coordona, la nivel
naþional, elaborarea standardelor ocupaþionale ºi, totodatã, de a acredita centrele de evaluare de
competenþe, pe domenii ocupaþionale.
Se implementeazã, în felul acesta, un sistem de recunoaºtere a competenþelor dobândite de o
persoanã prin alte cãi decât prin frecventarea unor programe de formare profesionalã, de exemplu prin
experienþã de muncã sau prin studiu individual.
STANDARDUL OCUPAÞIONAL (SO) este o unitate de mãsurã pentru abilitãþi ºi cunoºtinþe.
CUNOSTINTE

“A STI SA FACI”
(KNOW-HOW)

ABILITATI MOD DE A FI
În þãrile dezvoltate, sindicatele ºi patronatele se preocupã constant de
pregãtirea profesionalã a angajaþilor, conform cerinþelor locului de
muncã. SO pune accent pe creºterea calitãþii muncii, care presupune:
- pregãtire profesionalã;
- abilitãþi;
- relaþii interpersonale.
A fi competent înseamnã a avea cunoºtinþe ºi a le aplica creativ, a ºti
sã lucrezi în echpã, sã comunici ºi sã planifici.
Evaluarea la locul de muncã este realizatã de cãtre un specialist cu
prestigiu profesional în domeniul sãu de activitate. Direcþia pentru standarde ocupaþionale ºi atestare a
avizat S.O. precum ºi SETURILE DE EVALUARE pe baza cãrora evaluatorul face evaluarea urmatã de
eliberarea unui certificat pentru cunoºtinþele ºi abilitãþile pe care le are fiecare persoanã.
Certificatul emis aratã ce ºtie o persoanã sã facã la locul sãu de muncã.

Aplicaþie
Alegeþi o ocupaþie specificã unui domeniu ºi formulaþi câteva competenþe care ar trebui
introduse în standardul ocupaþional.

TEST
Încercuiþi rãspunsul/rãspunsurile pe care îl/le consideraþi corect/e.
« Competenþa » înseamnã :
a. a ºti;
b. a ºti sã faci;
c. a ºti sã faci bine;

Standardul ocupaþional este :


a. o fiºã a postului;
b. un ansamblu de competenþe;
c. un program de formare.

Ce informaþii trebuie cãutate despre structura postului?


- cunoºtinþele ºi pregãtirea cerutã;
- aptitudinile necesare;
- sarcinile ºi responsabilitãþile postului;
- condiþiile de lucru (ex. numãrul de ore zilnic, cerinþele fizice ale postului, mediul de lucru,
efortul, nivelul de stress etc.);
- mãrimea salariului/a retribuþiei;
- posibilitãþile de avansare în cadrul firmei;
- perspectivele profesiei;
- alte ocupaþii înrudite.

Cum pot fi gãsite aceste informaii?


- la Centrele de servicii pe piaþa muncii (CSPM);
- la Agenþiile Judeþene de Ocupare a Forþei de Muncã (AJOFM);
- la Asociaþiile profesionale;
- pe Internet;
- în COR - Clasificarea Ocupaþiilor din România - ºi în Nomenclatorul calificãrilor pentru care se
pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare, care este inclus în COR;
- în ziare ºi reviste;
- în cãrþi/casete video de prezentare a diverselor profesii;
- prin contactarea companiei care te intereseazã ºi stabilirea unei întâlniri cu o persoanã vizatã

Sub aspectul accesului la informaþia privind cererea ºi oferta de forþã de muncã pe plan mondial,
Internet-ul are un impact considerabil. Oricine are posibilitatea de a-ºi oferi forþa de muncã prin Internet
sau de a cãuta locul de muncã ce i se potriveºte. Privit din punctul de vedere al deþinãtorilor de locuri de
muncã, Internet-ul a devenit cel mai utilizat mijloc de recrutare a forþei de muncã necesare.

Activitatea 2:
Este Internet-ul o prezenta constantã în documentarea dumneavoastrã ?
Ce fel de informaþii cãutaþi pe Internet ?

Activitatea 3:
Accesaþi pe Internet urmãtoarele site-uri dedicate medierii muncii :
www.locuridemunca.ro
www.projobs.ro
www.bestjobs.ro
jobtin.infotin.ro
www.anuntultau.ro
www.hr-romania.ro
www.trafic.ro
www.memo.ro
www.job.ro
www.itjobs.ro
www.careerbuilder.com
Anexe – Instrumente de acces pe piaþa muncii:
· Cum se elaboreazã o scrisoare de intenþie?
· Cum se elaboreazã un CV?
· Modele de scrisoare de intenþie ºi CV
Cum se elaboreazã o scrisoare de intenþie?

Scrierea efectivã a scrisorilor este un aspect esenþial al cãutãrii unui loc de muncã. Scrisoarea de
intenþie trebuie sã reflecte personalitatea celui care cautã un loc de muncã. Nu trebuie copiatã de la alte
persoane. Scrisorile vor fi trimise de mânã numai când acest lucru este cerut de cãtre angajator.
Scopul, forma ºi conþinutul scrisorii
În primul rând trebuiesc stabilite scopul scrisorii, forma de prezentare a informaþiilor ºi
informaþile propriu-zise. Punctele esenþiale ale scrisorii trebuie sã fie la obiect, în linia scopului
scrisorii.
Folosirea repetatã a sintagmei “Eu”, monotonia frazei, scrisul
incoerent, plictisitor, scad nivelul de atingere a obiectivului scrisorii.
Paragrafele vor trebui sã se limiteze la 4-5 propoziþii, iar
propoziþiile nu trebuie sã fie mai mari de douã rânduri.
Prima propoziþie a paragrafului are rolul de a introduce subiectul
care va fi dezvoltat în restul paragrafului.
Scrisoarea se va trimite în original ºi nu copii cu aspect de reproducere în
masã. Se va pastra o copie a scrisorii. Se pot concepe ºi folosi scrisori cu antet
ºi cãrþi de vizitã personalizate. Efectul obþinut asupra angajatorului va fi cel de
seriozitate ºi profesionalism.
Tipãrirea scrisorii trebuie sã fie de calitate. Va avea aceeaºi formã ca ºi CV-ul
(aceeaºi hârtie ºi graficã). Dispoziþia în paginã, marginile, forma graficã finalã sunt foarte importante. De
asemenea, claritatea, tonul abordat, acurateþea, scrierea cuvintelor, punctuaþia, gramatica.

Scrisorile de intenþie
Scrisoarea de intenþie acompaniazã CV-ul în momentul în care este trimis unui
posibil angajator. Ea are rolul de a prezenta aplicantul ca pe un candidat capabil.
Scrisorile de intenþie sunt de douã tipuri:
1.“Cover letters” sunt acele scrisori care se trimit pentru o poziþie
precisã, în urma unui anunþ al organizaþiei angajatoare. Numai 20% dintre posturile
valabile la un moment dat sunt anunþate (este ceea ce numim “piaþa de muncã
vizibilã”). Vor exista, deci, foarte mulþi competitori în încercarea de obþinere a
posturilor anunþate. În fapt, 90% dintre persoanele care cautã un loc de muncã se orienteazã
numai cãtre acest sector de 20%, al posturilor anunþate. Nu trebuie limitatã aria de trimitere a scrisorilor
numai cãtre posturile anuntate. Postul dorit este posibil sã nu fie anunþat în presã (sau în alte surse).

2. “Broadcast letters” sunt scrisorile care se trimit cãtre locuri de muncã neanunþate.

Ele informeazã managerii asupra potenþialului aplicantului, cu scopul unei eventuale abordãri
ulterioare. Posturile care nu sunt anunþate pot fi aflate uºor vorbind cu oamenii. Localizarea lor se face prin
consultarea cataloagelor, ziarelor, periodicelor, organizaþiilor profesionale ºi a Internet-ului prin cãutarea
de oportunitãþi în mediul de afaceri, în industrie, servicii sociale, educaþie, guvern etc.
Similaritãþi ºi diferenþe între scrisorile de tip “cover” ºi “broadcast”
Cele douã tipuri de scrisori au similaritãþi ºi trebuie sã includã urmãtoarele elemente: accentul va
cãdea pe punctele forte cerute de post astfel încât angajatorul sã facã o conexiune uºoarã cu cerinþele
organizaþiei sale. Punctele forte vor fi elaborate pornind de la calificãrile prezente. Exemplele ce conþin
numere, cifre conduc la creºterea încrederii în acurateþea scrisorii. Prin scrisoare aplicantul se va diferenþia
net faþã de ceilalþi competitori. Angajatorul trebuie sã fie motivat, sã-ºi doreascã sã se întâlneascã cu
aplicantul. Linia generalã trebuie sã fie pozitivã, sã pãstreze caracteristici de confidenþialitate, dar nu
trebuie sã treacã limita spre egoism. Faptele trebuie lãsate sã vorbeascã despre ele.
Scrisoarea tip “cover” este adresatã ºi trimisã unei persoane sau departament specificat într-un
anunþ. În primul paragraf trebuie trecut titlul postului din anunþ. Trebuie menþionate beneficiile pe care
aplicantul le poate aduce ºi care este interesul acestuia faþã de organizaþie ºi postul solicitat.
Scrisoarea tip “broadcast” este adresatã ºi trimisã ºefului de departament unde aplicantul doreºte
sã lucreze. Dacã organizaþia este micã, se va trimite direct preºedintelui sau directorului executiv. În
primul paragraf, pe baza cercetãrilor fãcute, trebuie menþionatã exact poziþia de care este interesat
aplicantul, ceea ce poate sã ofere, ceea ce ei au nevoie ºi de ce ar apela la aplicant. Trebuie menþionate ºi
numele persoanelor (cu permisiunea lor) de la care au fost luate informaþiile.
Într-o scrisoare tip “broadcast”, alegerea modalitãþii de frazare a obiectivului personal pentru noul
post trebuie realizatã foarte prudent. Dacã este prea limitat s-ar putea sã nu fie considerat îndeajuns pentru
postul respectiv, iar dacã este prea larg poate fi perceput ca fiind nefocalizat, indecis, specific unei cãutari
a unui post oarecare.
Scrisorile trebuie sã aibã la baza activitãþile pe care le poate presta aplicantul pentru angajator. O
paginã este maximum admis pentru acest tip de scrisoare.
Calitatea scrisorii va determina prima impresie a angajatorului. Înainte de redactarea scrisorii,
aplicantul trebuie sã analizeze încã o datã cerinþele locului de muncã ºi competenþele pe care le are ºi sã
realizeze o comparaþie obiectivã între cerinþe ºi competenþe.
Scrisoarea va conþine numai informaþiile relevante, particularizate prin experienþa aplicantului de
angajat sau voluntar, educaþie, obiective atinse, atribute personale cerute de post. Scrisoarea are rolul de a
pune în luminã calitãþile aplicantului cele mai importante, CV-ul fiind mult mai cuprinzãtor.
Activitatea 4: tehnica redactarii unei scrisori de intenþie
Vã propunem urmãtorii paºi de bazã în redactarea unei scrisori de intenþie:
- Pentru început scrie ideile, una sub alta, aºa cum îþi vin în minte;
- Dupã aceastã etapã, analizeazã materialul, grupeazã ideile pe teme ºi scrie propoziþiile
care vor încorpora temele în paragrafe;
- Accentueazã contribuþiile pe care le poþi aduce organizaþiei;
- Pune accentul pe achiziþiile de pânã acum ºi pe modul în care le poþi transfera asupra
noului loc de muncã;
- Din cercetarea noului loc de muncã sau din anunþ selecteazã cuvintele care se referã la cerinþe
(“este cerutã, trebuie sã aibã, foarte necesar, cunoscãtor al”);
- Acordã atenþie punctãrii fiecãreia dintre aceste cerinþe. Ele sunt, de fapt, avantajele tale
competitive;
- Foloseºte verbe de acþiune. Nu este indicat sã reproduci ce este scris în CV;
- Evitã folosirea cuvintelor negative ºi a sintagmelor cu conotaþii negative;
- Evitã sintagmele “de altfel”, “oricum ar fi” etc. deoarece au conotaþii negative;
- Pune accentul pe calificãrile pe care le ai pentru nouã poziþie, chiar dacã printre ele se aflã unele
care nu existã în mod real.
Încercaþi sã redactaþi o scrisoare de intenþie urmând paºii enumeraþi mai sus.
Activitatea 5: Scrisorile de mulþumire
Trimite scrisori de mulþumire oricarei persoane care te-a ajutat. Exprimã-þi aprecierile
ºi informeazã-le cu privire la stadiul activitãþilor tale. Obþine sprijinul lor. Mulþumeºte fiecãrei
persoane cu care ai sustinut un interviu. Menþioneazã 1-2 aspecte din care ai avut de învãþat.
Promptitudinea scrisorilor este un element esenþial.
Menþioneazã în scris aprecierile tale pentru informaþiile pe care le-ai primit.
Mulþumeºte persoanelor care þi-au dat referinþe.
Redactaþi o scrisoare de mulþumire urmând recomandãrile de mai sus.

Activitatea 6 : Scrisoare de mulþumire post-interviu


Foloseºte aceastã scrisoare, cea mai neglijatã dintre toate tipurile de scrisori, sã
informezi un posibil angajator cu privire la interesul tãu pentru postul oferit. Rezumã punctele
tale puternice ºi exprimã-þi dorinta de a fi inclus în urmãtorul set de interviuri. Promptitudinea
(max.24 ore) cu care trimiþi scrisoarea dupã interviu este foarte importantã. Poþi sã menþionezi
ºi alte informaþii pe care ai uitat sã le transmiþi la interviu. Reaminteºte intervievatorului
calificãrile tale pentru poziþia pe care o doreºti ºi ce beneficii va obþine compania dacã te angajeazã.
Exprimã-þi aprecierile pentru timpul ºi disponibilitatea arãtatã.
Redactaþi o scrisoare de mulþumire post-interviu urmând recomandãrile de mai sus.

Activitatea 7: Scrisoarea ca urmare a respingerii candidaturii


Dupã ce primeºti un “ne pare rãu, dar...”, scrie încã o scrisoare. Vei demonstra
atitudinea pozitivã faþã de organizaþia care te-a respins. Sugereazã cã esti interesat de un post
similar celui pentru care ai fost intervievat. Mentioneazã cã eºti interesat ºi de un posibil alt
post care se elibereazã în cadrul companiei.

Activitatea 8: alte tipuri de scrisori


Se mai pot scrie scrisori pentru scoaterea CV-ului tãu din baza de date a candidaþilor,
pentru refuzarea unei oferte de muncã, de acceptare a unui loc de muncã etc. În principiu, orice
aspect nou apãrut poate fi un bun motiv pentru o scrisoare.
Atenþie, însã, sã nu abuzezi de aceastã metodã. Efectul va fi invers celui scontat de tine.
Redactarea unui Curriculum vitae

Sectiunile importante ale unui CV

Nume, adresã, telefon, e-mail, adresa web


Obiectivul de carierã/ obiectivul pentru poziþia solicitatã
Sumarul calificãrilor
Sumarul aptitudinilor
(În locul obiectivului pentru poziþia solicitatã ºi a sumarului calificãrilor)
Educaþia
Experienþa IT&C
Experienþa profesionalã
Cercetare ºtiinþificã, certificare
Premii, burse
Afilieri profesionale
Articole publicate
Limbi straine
Activitãþi/ interese
Referinþe/ mapa personalã
Activitatea 9 : redactarea unui CV
Respectând secþiunile importante ale unui CV prezentate mai sus ºi urmãtoarele
recomandãri pentru unele dintre secþiuni, redactaþi-va propriul CV.

- Dacã îþi vei schimba adresa noteazã pânã când este valabilã cea curentã;
- Dacã incluzi ºi o adresã de paginã WEB personalã, asigurã-te cã formatul este unul
profesional. Situl tãu poate sã includã un CV, exemple ale activitãþii profesionale, fotografii etc.;
- Pentru locurile de muncã cu program redus sau pentru diversele colaborãri obiectivul de carierã
nu este esenþial. El oferã totuºi angajatorului o idee despre ce ai de gând sã faci;
- Pentru slujbele permanente, pe bazã de contract de muncã, obiectivul personal pentru postul
vizat este esenþial;
- “Obiectivul de carierã” se întinde pe o perioadã mai mare de timp, în timp ce obiectivul personal
pentru postul vizat se referã la primii paºi pe care îi vei face în organizaþie (de ex. sã ajungi cercetãtor în
domeniul Bioingineriei Umane este un obiectiv de carierã, în timp ce acceparea poziþiei de Tehnician de
laborator este un obiectiv pentru postul dorit);
- Obiectivele trebuie formulate în termeni de genul “ce poþi sã faci pentru un angajator” ºi nu “ce
poate angajatorul sã facã pentru tine”. Evitã expresiile ca “...unde îmi voi putea folosi cunoºtinþele ºi
aptitudinile pentru a-mi lãrgi nivelul de expertizã în...”;
- Obiectivul trebuie formulat dupã locul de muncã pe care îl vrei acum (ex. Programator sau
Asistent Social), sau dupã aria în care vei lucra (ex. Comunicare, Relaþii Publice etc.)
- Pregãteºte-þi mai multe versiuni de CV-uri în care sã-þi descrii aptitudinile relaþionat strict la
cerinþele locului de muncã spre care aspiri;
- Secþiunea „sumarul calificãrilor” este poate CEA MAI IMPORTANTÃ COMPONENTÃ a CV-
ului. Secþiunea va oferi o imagine concisã asupra calificãrilor tale þinând seama de obiectivele declarate
de tine. Aici vrea orice angajator sã ajungã când citeºte un CV. În aceastã secþiune angajatorul va regãsi
în tine persoana idealã pentru postul pe care îl oferã, va regãsi avantajele competitive pe care le pui la
dispoziþie. Poþi sã incluzi câteva cuvinte cheie. Acestea vor putea fi uºor folosite în bazele de date ale
angajatorilor, pentru a te gãsi mai târziu.
Aceasta este cea mai grea secþiune pe care o ai de scris în CV-ul tãu. Nu încerca sã o scrii pânã
când n-ai scris restul CV-ului. Ai nevoie sã vezi ºi sã înþelegi informaþia scrisã înainte de a o rezuma.
Poþi sã incluzi 3-7 subpuncte, folosind substantive ºi adjective (nu verbe de acþiune). Mergi pe
urmele experienþei tale de muncã, a celei din poziþia de voluntar ºi/sau pe baza unor activitãþi
extracurriculare în termeni de duratã, scop, obiective atinse etc. Dacã nu ai experienþã relevantã,
accentueaza aptitudinile pe care le-ai dezvoltat în termenii relaþiilor interpersonale, organizaþionale etc.
Prima frazã se rezumã la experienþa pe care o ai þinând seama de obiectivul declarat (ex. un an experienþa
în design grafic)
A doua frazã descrie cunoºtintele tale relaþionat la numeroasele componente ºi aspecte ale postului
spre care aspiri (ex. bugetare, scrierea rapoartelor, planificare etc.).
A treia frazã descrie numeroasele aptitudini pe care le ai pentru a îndeplini efectiv cerinþele locului
de muncã (ex.capacitatea de a rezolva probleme, capacitãþile de comunicare, managementul timpului
etc.). A patra frazã se referã la baza academicã pe care o ai. Ea completeazã experienþa practicã
acumulatã (ex. design, evaluarea resurselor, marketing etc.)
A cincea frazã enumerã caracteristicile ºi atitudinile tale personale, aºa cum sunt ele cerute de
locul de muncã solicitat (de încredere, abilitatea de a lucra sub presiune, creativitate etc.)
- Secþiunea « sumarul aptitudinilor » (În locul obiectivului pentru poziþia solicitatã ºi a sumarului
calificãrilor). Aceastã secþiune este esenþialã în cazul CV-urilor care omit obiectivul pentru poziþia
solicitatã ºi a sumarului calificãrilor. Ea va fi inseratã imediat dupã secþiunea “Nume ºi Adresã”.
Are în componenþã 3-6 subpuncte care subliniazã cele mai relevante puncte forte pe care le deþii pentru
locul de muncã solicitat. Descrie avantajele tale competitive - valorile pe care le oferi.
Mergi pe urmele experienþei tale de muncã, a celei din poziþia de voluntar ºi/sau pe baza unor
activitãþi extracurriculare în termeni de duratã, scop, obiective atinse etc. Dacã nu ai experienþã
relevantã, accentueazã aptitudinile pe care le-ai dezvoltat în termenii relaþiilor interpersonale,
organizaþionale etc.
Menþioneazã formele de educaþie/training formale sau profesionale. Poate fi folositor sã
menþionezi ºi cunoaºterea altor limbi (englezã, francezã, germanã etc.).
Enumerã principalele arii în care posezi abilitãþi (ex. utilizarea calculatorului, instrumentare
ºtiinþificã etc.).
Enumerã ºi caracteristicile tale personale care sunt cerute de poziþia pe care o soliciþi (ex.
entuziasm, flexibilitate, atenþie la detalii etc.).
- Mentioneazã liceul absolvit, diploma obþinutã, data ºi, dacã doreºti, poþi scrie ºi specializarea
obþinutã (ex. Bucureºti, Diploma Bacalaureat, Liceul “Ion Neculce”, 1999).
- Toate etapele educaþionale vor fi scrise în ordine inversã absolvirii lor (cea mai recentã primã)
- O sub-secþiune este cea a cursurilor care au relevanþã în raport cu locul de muncã dorit.
- Pot fi scrise proiectele relevante, rapoartele, tezele etc. pe care le-ai pregãtit (cu ghilimele).
Dacã titlul este suficient de expresiv, va fi scris fãrã a fi date explicaþii suplimentare.
- Vor fi menþionate atât cunoºtinþele IT teoretice, cât ºi cele practice. Poate fi realizat un tabel cu
secþiunile: Hardware, Operating Systems, Software, Limbaje de programare.
- CV-ul cronologic este cea mai acceptatã formã pentru sublinierea experienþei profesionale
- Menþioneazã numele premiului, numele instituþiei care þi-a acordat premiul ºi data. Menþioneazã
premiile importante, atât cele obþinute în facultate, cât ºi cele obþinute în liceu. Ordinea lor va fi invers
cronologicã. Explicã ce înseamnã acel premiu dacã cititorul nu poate înþelege importanþa.
- Vor fi menþionate numai articolele apãrute în revistele care ar trebui sã prezinte interes pentru
angajator. Menþioneazã ce anume a fost publicat ºi ce a fost trimis spre publicare.
- Menþioneazã în primul rând limbile în care poþi vorbi fluent ºi în care poþi sã îþi desfãºori
activitatea (altele decât limba românã). Menþioneazã dacã poþi sã vorbeºti ºi/sau sã scrii în limba
respectivã.
- Activitãþile desfãºurate ca voluntar pot fi incluse în mai multe moduri, în funcþie de mesajul pe
care vrei sã-l transmiþi, fie la secþiunea „Activitãþi/interese” (pentru a sublinia modul de petrecere a
timpului liber), fie la secþiunea „Experienþa profesionalã” sau se poate crea o secþiune separatã
„Activitãþi voluntare” (cu menþionarea organizaþiilor în care desfãºori activitatea, contribuþiile pe care
le aduci).
- Nota: “referinþe la cerere” indicã caracterul opþional al acestora. Adãugaþi numele persoanei
care vã recomandã dacã ea este bine cunoscutã de cãtre angajator. El va dori sã vã întâlneascã datorita
prezenþei respectivei persoane.
- Persoana aleasã sã-þi dea referinþele trebuie întrebatã dacã acceptã folosirea numelui sãu în
CV. De asemenea, trebuie sã te asiguri ce va spune în cazul în care va fi contactatã telefonic de
angajator.
- Dacã un angajator cere o mapã personaãa (ex. grafic design, proiectare) va trebui sã o
prezinþi. Ca sã o prezinþi, trebuie sã o ai. Realizarea unei mape personale ia ceva timp, aºa cã trebuie
pregatitã continuu.
- Nu scrie “Curriculum Vitae” sau “Resume” la începutul CV-ului tau. Nici data la care þi-ai
scris CV-ul.
- Asigurã-te cã numele tãu este scris în partea de sus a fiecãrei pagini.
- Foloseºte un dicþionar pentru întelegerea clarã a aptitudinilor/abilitãþilor cerute de locul de
muncã ºi a contribuþiilor pe care le poþi aduce tu în cadrul companiei.
- Un CV trebuie actualizat din timp in timp.
FIªA 6: Relaþiile de muncã; legislaþia din domeniul muncii

Concepte cheie
- Relaþiile de muncã
- Drepturile ºi obligaþiile angajaþilor ºi angajatorilor
- Cunoaºterea cadrului legal care reglementeazã piaþa muncii
- Unde ºi cum ne informãm despre legislaþia în domeniul muncii

Relaþiile de muncã
Promovarea ºi apãrarea drepturilor sindicale depinde de atitudinea ºi eforturile fiecãrui membru
de sindicat. Prin sistemul de educaþie sindicalã, angajaþii se implicã în cunoaºterea principiilor juridice ºi
a textelor
1. Dreptul tuturor muncitorilor, fara nici o fundamentale care
DREPTURI SINDICALE.

discriminare, de a organiza sindicate si de a definesc drepturile


adera la ele in baza vointei proprii, fara o sindicale.
autorizatie prealabila.
Principalele etape
în parcurgerea
acestui proces sunt:
3. Asigurarea muncitorilor 4. Dreptul sindicatelor de a cunoaºterea
impotriva desfasura aspectelor legate de
discriminarilor activitaea viaþa sindicalã,
antisindicale 2. Dreptul sindicatelor, fara nici o lor in
privind locul de interventie din partea autoritatilor intreprindere. dobândirea unor
munca. publice, de a elabora propriul statut atitudini
si reguli, de a alege reprezentantii educaþionale pentru
lorin deplina libertate, de a organiza
5. Asiguraea institutii proprii si de a elabora
susþinerea
sindicatelor 6. Dreptul sindicatelor drepturilor
programele acestora.
impotriva de de a negocia
colectiv colectiv
sindicale.
oricarui act de
amestec in regulile privind termenii si cunoaºterea
activitatea, functionarea sau conditiile de angajare si tot ce conceptelor juridice
administrarea lor, din partea afecteaza nivelul de viata al ºi a abordãrilor
patronilor. membrilor lor.
referitoare la
drepturile sindicale;
7. Dreptul muncitorilor si al sindicatelor la greva, ca un mijloc esential pentru
promovarea si apararea intereselor lor economice, profesionale si sociale.
DREPTURILE LUCRÃTORILOR OBLIGAÞIILE LUCRÃTORILOR:

Salarizare pentru munca depusã. • Sã presteze munca conform


Salariul minim garantat. Contractului individual.
Timp de muncã. • Sã respecte disciplina muncii.
Repaos zilnic ºi sãptãmânal. • Sã respecte prevederile
Zile libere plãtite. Regulamentului Intern, ale
Sãrbãtori legale. Contractelor Colective de muncã ºi
Concediu de odihnã anual. ale Contractului Individual de
Concediu de studii. Muncã.
Concediu fãrã platã. • Fidelitate faþã de angajator.
Demnitate în muncã. • Sã respecte mãsurile de securitate
ª anse egale. ºi sãnãtate a muncii.
Securitate ºi sãnãtate în muncã. • Sã respecte secretul de serviciu.
Asigurare pentru risc de accidente de
muncã ºi îmbolnãviri profesionale.
Formare profesionalã.
Informare ºi consultare.
Protecþie în caz de concediere.
Negociere colectivã.
Participarea la acþiuni colective.
A constitui ºi a adera la un sindicat.
Preaviz.
Demisie.
Contract individual de muncã.
Examen medical gratuit.
Program de lucru redus.
Ore suplimentare.
Norma de muncã.
DREPTURILE OBLIGAÞIILE ANGAJATORULUI:
ANGAJATORULUI:
Sã stabileascã organizarea ºi Sã încheie Contracte Individuale de Muncã.
funcþionarea unitãþii. Informarea la angajare.
Sã stabileascã atribuþiile Sã înfiinþeze Registrul general al salariaþilor.
corespunzãtoare pentru fiecare Sã asigure condiþii tehnice ºi organizatorice.
lucrãtor în condiþiile legii. Sã acorde toate drepturile ce decurg din lege,
Sã dea dispoziþii legale. din Contractele Colective de Muncã, din
Sã controleze modul de Contractul Individual de Muncã.
îndeplinire a sarcinilor de serviciu. Sã comunice periodic salariaþilor situaþia
Sã constate sãvârºirea abaterilor economicã ºi financiarã.
disciplinare. Sã se consulte cu sindicatele.
Sã aplice sancþiuni Sa plãteascã toate contribuþiile ºi impozitele
corespunzãtoare legale. aflate în sarcina sa.
Sã modifice locul muncii prin Sã reþinã ºi sã vireze contribuþiile ºi
delegare sau detaºare. impozitele datorate de salariaþi, în condiþiile legii.
Programe individualizate de Sã elibereze, la cerere, toate documentele
muncã. care atestã calitatea de salariat.
Planificarea concediilor. Sã asigure confidenþialitatea datelor cu
Rechemarea din concediu. caracter personal ale salariaþilor.
Sã facã concedieri legale.
Sa plãteascã indemnizaþia de concediu de
odihnã.
Sã asigure formarea profesionalã.
Sã întocmeascã Regulamentul Intern.
BAZA LEGALÃ:

Convenþiile OIM.
Constituþia României.
Codul Muncii (L. 53/20030.
Legea 346/2002.
Legea 139/1996 (republicatã).
Legea 210/1999.
Legea 168/1999.
Legea 108/1999.
Legea 54/2003.
Legea 90/1999.
Legea 130/1999.

Cadrul legal ce reglementeazã piaþa muncii

Legislaþia muncii are specificul sãu în fiecare þarã. Totuºi, dacã ne referim doar la spaþiul european,
existã câþiva „piloni legislativi” care se regãsesc atât în statele membre ale UE, cât ºi în statele candidate
la aderare:
· Constituþia, care conþine principiile de bazã ale muncii;
· Codul muncii, care reglementeazã relaþiile de muncã;
· Legea ocupãrii ºi protecþiei sociale a persoanelor care nu au loc de muncã;
· Legea contractului de muncã la nivel naþional, prin care se reglementeazã dialogul dintre
partenerii sociali;
· Reglementãri privind formarea profesionalã continuã;
· Planul Naþional de Acþiuni pentru Ocupare, prin care se defineºte cadrul de acþiune pentru
stimularea ocupãrii ºi combaterea ºomajului;
· Reglementãri privind asigurarea egalitãþii de ºanse între bãrbaþi ºi femei, protecþia unor grupuri
dezavantajate etc.
Procesul de elaborare a cadrului legislativ respectã, de asemenea, câteva principii comune:
· Existã organizaþii care au drept de iniþiativã legislativã în domeniul muncii. Acestea elaboreazã
un proiect de act normativ;
· Proiectul de act normativ este supus unui proces de consultare, în primul rând cu partenerii
sociali, dar ºi cu alte organisme interesate sau cu publicul larg;
· În funcþie de natura sa, proiectul de act normativ este aprobat de parlament, de guvern sau de o
instituþie guvernamentalã.

Activitatea 1

Enumeraþi câteva instituþii importante pe piaþa muncii ºi câteva acte normative care
reglementeazã acest domeniu. Cine are drept de iniþiativã legislativã, la nivel naþional, în
domeniul pieþei muncii?

Cadrul institutional al pieþei muncii


Serviciile pe piaþa muncii

Având în vedere complexitatea informaþiilor ºi calificãrilor necesare pentru a fi oferite, serviciile


pe piaþa muncii sunt iniþiate, se concep ºi se deruleazã în cadrul unor instituþii sau organizaþii de profil
cum sunt:
· Agenþii publice de ocupare
· Autoritãþi publice locale
· Asociaþii sau fundaþii de profil
· Firme de recrutare ºi selecþie
· Firme de consultanþã (resurse umane,
management)
· Instituþii de formare profesionala continuã
· Consorþii formate pentru proiecte de dezvoltare
localã sau regionalã.
Statutul juridic al acestor organizaþii este dat în general de tipul
organizatiei si de legislatia fiecarei tari, dar in general pot fi regasite in practica:
· Autoritati sau institutii publice
· Patronate sau sindicate
· Organizatii neguvernamentale (asociatii sau fundatii) cu caracter nonprofit
· Firme pe baza de profit
Având în vedere specificul lor, este dificil, dacã nu imposibil ca mãsurile active pe piaþa muncii sã
fie prestate de persoane individuale. Cadrul instituþional ºi legislativ, dar ºi experienþa europeana în
domeniu, ne aratã cã în general aceste mãsuri sunt dezvoltate de centre de servicii pe piaþa muncii. Aceste
centre sunt asociate fiecãrui tip de mãsurã activã în parte.
Principalele tipuri de centre sunt urmãtoarele:
· Centrul de informare ºi documentare privind piaþa muncii (CID)
· Centrul de mediere a muncii (CMM)
· Centrul de consiliere în cariera profesionalã (CCCP)
· Clubul ºomerilor (Job club)
· Centrul de consultanþa în afaceri (CCA)
· Centrul de formare/reconversie profesionalã (CRP)
· Centrul pentru muncã temporarã
În practicã însã rareori întâlnim centre care sã aplice o singurã mãsurã activã de ocupare. În funcþie
de cerinþele contextului local, ale clienþilor/beneficiarilor (C/B) dintr-o anumitã zonã regãsim în interiorul
unui CSPM mai multe din tipurile de centre menþionate mai sus, centre care împreunã oferã un complex
integrat de servicii care satisfac în aceeaºi locaþie o largã gamã de cerinþe ale C/B.
Clienþii/ beneficiarii unui Centru de servicii pe piaþa muncii - CSPM
Persoane care nu au Persoane care cautã un loc de Persoane ce au un loc de munca:
încã o meserie: munca imediat: -necalificate
-elevi de gimnaziu -ºomeri -calificate care vor perfecþionare
-beneficiari de ajutor social -vor sa-si schimbe meseria
-elevi de liceu
-persoane ieºite din plata -persoane care vor fi
-studenþi -contract de munca desfãcut disponibilizate datorita
-lucratori necalificati disciplinar restruturãrii

Liber profesioniºtii Orice alta persoana care are nevoie de servicii in sprijinul
activitãþii sale

Structuri la nivel de intreprindere


Deºi nu sunt instituþii în sine, trebuie amintite ºi anumite structuri organizatorice care sunt
constituite la nivelul întreprinderilor sau al sectoarelor de activitate. Astfel, în întreprinderile aflate într-un
proces de restructurare ºi care disponibilizeazã un numãr mare de angajaþi, se pot organiza structuri interne
care sã ofere servicii de preconcediere (informare, consiliere, mediere sau formare profesionalã)
persoanelor care urmeazã sã-ºi piardã locul de muncã.
EXEMPLU
În România, Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea
ocupãrii forþei de muncã prevede asigurarea de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea
Forþei de Muncã, în colaborare cu angajatorii ºi cu sindicatele din întreprinderile aflate în
proces de restructurare, a unor servicii de preconcediere pentru salariaþii care urmeazã sã-ºi
piardã locul de muncã. În întreprinderi, legea prevede înfiinþarea unor „comitete de sprijin” ºi „cen-
tre de tranziþie” al cãror rol este de a-i ajuta pe cei ameninþaþi cu ºomajul sã-ºi gãseascã un nou loc
de muncã în cel mai scurt timp, chiar înainte de a deveni ºomeri
Structuri la nivel sectorial
În numeroase þãri, la nivelul sectoarelor de activitate, existã aºa numitele „comitete sectoriale” sau
„comitete de ramurã” sau „comitete industriale”. Acestea sunt structuri consultative, care funcþioneazã, în
general, pe bazã de voluntariat ºi care sunt alcãtuite din reprezentanþi ai patronatelor, sindicatelor,
asociaþiilor profesionale, institutelor de cercetare ºi ai altor organizaþii la nivel de ramurã.
Un rol important pe care îl joacã aceste organisme constã în anticiparea evoluþiei
profesiilor/meseriilor din sector ºi în evaluarea necesarului de competenþe pe termen mediu ºi lung.
Aceastã anticipare se face, în primul rând, pe baza planurilor de dezvoltare naþionale ºi sectoriale, dar ºi a
megatendinþelor care se manifestã pe plan internaþiona

Activitatea 4
Vizitaþi paginile web ale unor instituþii reprezentative pe piaþa muncii, la nivel internaþional,
european ºi naþional, pentru a afla cât mai multe informaþii privind atribuþiile, structura ºi
legãturile acestora cu alte instituþii:
www.ilo.org www.mmss.ro
www.europa.eu.int www.anofm.ro
www.cedefop.gr www.meta.fgov.be
www.trainingvillage.gr www.minszw.nl
www.fas.ie

TEST
Consiliile consultative/ de ramurã sunt :
a. organisme neguvernamentale care acordã servicii de mediere a muncii;
b. structuri consultative de dialog social;
c. instituþii publice de reglementare pe piaþa muncii.
Legislaþia la nivelul UE

Statele membre ºi, într-o anumitã mãsurã, ºi statele candidate îºi orienteazã activitatea în domeniu
muncii nu numai dupã legislaþia naþionalã, ci ºi dupã legislaþia UE.
Tratatele încheiate între statele membre reprezintã baza întregii legislaþii a UE. Plecând de la
prevederile acestor tratate, instituþiile europene adoptã o serie de acte, cum sunt: reglementãri, directive,
decizii, avize, recomandãri, rezoluþii º.a. O parte dintre aceste acte au caracter obligatoriu, altele au valoare
de recomandare.

Câteva exemple de acte comunitare:


·Directiva Parlamentului European ºi a Consiliului din 11 martie 2002 prin care se stabileºte
cadrul general referitor la informarea ºi consultarea lucrãtorilor din Comunitatea Europeanã;
·Decizia Comisiei din 9 iulie 2001 privind crearea unui comitet în domeniul pensiilor
complementare;
· Rezoluþia Consiliului din 19 decembrie 2002 privind promovarea ºi întãrirea cooperãrii europene
în materie de învãþãmânt ºi formare profesionalã;
EXEMPLU
Ansamblul documentelor care reglementeazã funcþionarea UE alcãtuiesc acquis-ul comunitar.
Pe lângã dreptul comunitar propriu zis, acquis-ul comunitar mai cuprinde, aºadar, toate actele adoptate
de UE, precum ºi obiectivele fixate prin tratate.
Pentru statele membre, dreptul comunitar are asiguratã supremaþia (primatul) faþã de dreptul intern.
Pentru statele candidate la aderare, dupã acceptarea cererii de aderare ºi începerea negocierilor, începe un
proces firesc de armonizare a legislaþiei naþionale cu acquis-ul comunitar.

Activitatea 2
Accesul la legislaþia UE se poate face prin site-ul: www.europa.eu.int/eur-lex.
Documentaþi-vã asupra procesului legislativ din UE, asupra principalilor actori implicaþi
ºi asupra competenþelor acestora.
Legislatia OIM

Problematica muncii este reglementatã ºi la nivel internaþional, prin intermediul Organizaþiei


Internaþionale a Muncii (OIM). Ca ºi în cazul UE, OIM adoptã acte legislative, unele cu caracter
obligatoriu, altele cu caracter de recomandare pentru þãrile afiliate.
EXEMPLU
În data de 4 iunie 1975, Conferinþa generalã a OIM a adoptat:
·Convenþia nr. 142 privind rolul orientãrii ºi formãrii profesionale în punerea în valoare a
resurselor umane, a cãrei aplicare este obligatorie pentru membrii OIM, dar ºi
· Recomandarea nr. 150 privind rolul orientãrii ºi formãrii profesionale în punerea în valoare a
resurselor umane, care dezvoltã ideile din Convenþie, fãcând o serie de recomandãri privind modul de
aplicare a acesteia.

OIM - UE
Susþinerea de cãtre UE a politicii dezvoltate de OIM în domeniul muncii se manifestã prin
recomandarea adresatã statelor membre ale UE de ratificare a convenþiilor OIM.

EXEMPLU
Recomandarea Comisiei din 27 mai 1998 privind ratificarea Convenþiei nr. 177 din 20 iunie
1996 a OIM asupra muncii la domiciliu cuprinde: "...Comisia recomandã ca statele membre, care
nu au fãcut-o încã, sã ratifice Convenþia OIM privind munca la domiciliu... Statele membre vor informa
Comisia în termen de... asupra mãsurilor luate pentru aplicarea acestei recomandãri."

ACTE NORMATIVE

Legea nr 130/1996 privind contractul colectiv de muncã, modificatã de Codul muncii în 2003,
completatã de OGU nr. 9/2004
Legea nr 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic ºi Social, modificatã
prin legea nr.492/ 2001, ºi legea nr.58/ 2003
Legea nr. 168/ 1999 privind conflictele colective de muncã
Legea nr. 132/1999 republicatã, privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional
de Formare Profesionalã a Adulþilor
Legea Patronatelor nr.356/2001
Legea nr 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi
Legea sindicatelor nr. 54/24.01.2003
Codul Muncii 24.01.2003, modificat cu Legea nr.541/18.12.2003
Contractul colectiv de muncã unic la nivel naþional reactualizat anual.
F i º a 7 : A c t i v i t ã þ i d e i d e n t i f i c a re a c a r a c t e r i s t i c i l o r d e p e r s o n a l i t a t e -
Ti p o l o g i a H o l l a n d

Analizaþi tabelele de la jos. Identificaþi tabelul/tabelele în care regãsiþi cele mai multe caracteristici
ale voastre. Vã regãsiþi în una sau mai multe dintre meseriile asociate?

Observaþii: Poþi fi interesat ºi poþi avea similaritãþi cu toate cele ºase grupe, dar vei fi atras în
principal de douã sau trei arii. Acelea vor constitui codul Holland. De exemplu, cu codul RÎS vei avea mai
multe caracteristici de tipul Realist, mai puþin din Întreprinzãtor ºi câteva elemente din tipul Social.

1. TIPUL REALIST

Eª TI: POÞI SÂ: ÎÞI PLACE SÃ:


Practic Repari aparate electrice Lucrezi pe teren
Atletic Rezolvi probleme Foloseºti mâinile
electrice
Direct/franc Instalezi un cort Construieºti lucruri
Înclinat spre domeniul mecanic Practici un sport Dresezi animale
Iubitor de naturã Grãdinãreºti Lucrezi cu aparaturã
electricã
Econom Operezi cu unelte ºi
maº ini
Curios despre lumea fizicã
Stabil
Concret
Rezervat
Autocontrolat
Independent
Ambiþios
Sistematic
Persistent
HOBBY-URI: POSIBILITÃÞI DE CARIERÃ:
Recondiþionare mobilã Mecanic de aer condiþionat
Creºterea plantelor/florilor Arheolog
Practicarea sporturilor Inginer mecanic
Vânãtoare/pescuit Mãcelar
Prelucrarea lemnului Tâmplar
Antrenarea de echipe sportive Cartograf
Construirea de modele Muncitor constructor
Reparare de maºini, echipamente etc. Tehnician dentar
Tragerea la þintã Electrician
Fotografiere Fermier
Ore de exerciþii sportive Pãdurar
Pompier
Bijutier
Optician
Instalator
Poliþist
Sorã medicalã
Radio-chimist
Marinar

2.TIPUL INVESTIGATIV

Eª TI: POÞI SÃ: ÎÞI PLACE SÃ:


analitic gândeºti abstract explorezi idei variate
ºtiinþific rezolvi probleme de utilizezi calculatorul
matematicã
bun observator înþelegi teoriile ºtiinþifice lucrezi independent
precis faci calcule complexe faci experimente de
laborator
educat foloseºti un computer sau citeºti reviste tehnice sau
un microscop ºtiinþifice
precaut interpretezi formule analizezi date
încrezãtor în sine din punct operezi cu date abstracte
de vedere intelectual
introspectiv faci cercetãri
rezervat fii permanent stimulat
receptiv
independent
logic

HOBBY-URI: POSIBILITÃÞI DE CARIERÃ:


cluburi de carte antropolog
astronomie biolog
integrame / jocuri pe tablã chimist
protejarea speciilor în pericol de dispariþie inginer de sistem, informatician
calculatoare stomatolog
vizitarea muzeelor economist
colecþionarea de pietre, timbre, monede etc. geograf
radio-amatori geolog
zbor recreaþional consultant management
matematician
farmacist
psiholog
statistician
programator de pagini web

3.TIPUL ARTISTIC

Eª TI: POÞI SÃ: ÎÞI PLACE SÃ:


creativ schiþezi, desenezi, pictezi mergi la concerte, la teatru,
expoziþii de artã
intuitiv cânþi la un instrument muzical citeºti cãrþi de ficþiune, piese de
teatru ºi poezii
imaginativ scrii povestiri, poezie, muzicã, faci fotografii
cânþi, dansezi, joci roluri
inovativ faci design de interioare sau te exprimi creativ
modã
neconvenþional operezi cu idei ambigue
emoþional
independent
expresiv
original
introspectiv
impulsiv
senzitiv
curajos
deschis
complicat
idealist
nonconformist

HOBBY-URI POSIBILITÃÞI DE CARIERÃ


fotografia actor / actriþã
teatrul manager în publicitate
scrierea de povestiri, poezii etc. designer în publicitate
cusutul arhitect, arhitect peisagist
vizitarea muzeelor de artã designer de modã
scenografia, designul scenei pentru teatru dansator
cãlãtoriile instructor de dans
cântatul la un instrument muzical profesor de teatru
modelismul profesor de limbi strãine
pictura designer de mobilã sau interioare
limbile strãine grafician
jurnalist / reporter
profesor de muzicã
fotograf
scriitor, editor
4.TIPUL SOCIAL

Eª TI: POÞI SÃ: ÎÞI PLACE SÃ:


prietenos îi înveþi / instruieºti pe alþii lucrezi în grup
dispus sã ajute te exprimi clar ajuþi oamenii cu probleme
idealist conduci o discuþie de grup participi la întâlniri / ºedinþe
sociabil mediezi dispute faci muncã voluntarã
înþelegãtor planifici ºi supervizezi o lucrezi cu tinerii
activitate
cooperant cooperezi bine cu alþii practici sporturi de echipã
generos te dedici altora
responsabil
iertãtor
rãbdãtor
empatic
bun la suflet
convingãtor

HOBBY-URI POSIBILITÃÞI PENTRU CARIERÃ


voluntariat în grupuri cu activitãþi sociale controlor de trafic aerian
scrierea de scrisori antrenor sportiv
participarea în organizaþii comunitare profesor
ajutorarea persoanelor cu probleme personale psiholog, consilier
câºtigarea de noi prieteni cosmetolog
participarea la evenimente sportive detectiv
îngrijirea copiilor dietetician
activitãþi religioase coafezã / frizer
petrecerile, chefurile administrator de spital
practicarea sporturilor de echipã asistent medical
poliþist
fizioterapeut
sociolog
asistent social
psihopedagog
logoped
consilier de carierã
5.TIPUL ÎNTREPRINZÃTOR

Eª TI: POÞI SÃ: ÎÞI PLACE SÃ:


sigur pe tine iniþiezi proiecte iei decizii de interes general
asertiv convingi oamenii sã facã aºa fii ales în funcþii
cum spui tu
sociabil vinzi lucruri sau sã câºtigi un premiu pentru
promovezi idei conducere sau vânzãri
convingãtor þii discursuri porneºti propria ta afacere
entuziast organizezi activitãþi faci campanie politicã
plin de energie conduci un grup întâlneºti oameni importanþi
aventuros îi convingi pe alþii ai putere sau statut ridicat
popular
impulsiv
ambiþios
curios
agreabil
vorbãreþ
extravertit
spontan
optimist

HOBBY-URI POSIBILITÃÞI PENTRU CARIERÃ


discuþii despre politicã director de publicitate
citirea de reviste de afaceri vânzãtor de automobile
urmãrirea bursei de valori barman
participarea la întâlniri ºi conferinþe manager de filialã
vânzarea de produse administrator educativ manager de hotel
conducerea unor organizaþii comunitare inginer industrial agent de asigurãri
conducerea unei afaceri la domiciliu jurnalist
avocat / procuror
reprezentant relaþii cu publicul
broker
agent de turism
6.TIPUL CONVENÞIONAL

Eª TI: POÞI SÃ: ÎÞI PLACE SÃ:


bine organizat lucrezi bine într-un sistem urmezi clar proceduri definite
corect faci multã muncã de birou în utilizezi echipament de procesare
timp scurt de date
cu abilitãþi þii înregistrãri corecte lucrezi cu numere
numerice
metodic utilizezi calculatorul dactilografiezi sau stenografiezi
conºtient scrii scrisori de afaceri eficiente fii responsabil pentru detalii
conformist colectezi ºi organizezi lucruri
eficient
ordonat
practic
econom
sistematic
structurat
politicos
ambiþios
obedient
persistent
EXERCIÞIU ALTERNATIV: HEXAGONUL STILURILOR PERSONALE (HOLLAND, 1985)
- Identificaþi, pornind de la descrieri ale caracteristicilor relevante pentru alegerea carierei, atât
caracteristicile proprii de personalitate, cât ºi pe cele ale colegului de bancã.
- Comparaþi descrierile personale cu cele externe, realizate de colegul de bancã.
- Analizaþi ºi se discutaþi în pereche concordanþele ºi neconcordanþele dintre cele douã
aprecieri.
- În grupul mare discutaþi importanþa confruntãrii percepþiei proprii cu cea externã.

Observaþie: Hexagonul reflectã modul în care interacþioneazã diferitele tipuri: cele situate la
capetele aceleiaºi laturi (de exemplu Social – Artistic) au mai multe elemente similare, ceea ce face ca o
profesie, meserie sã cuprindã caracteristici din fiecare tip.
Fiºa de caracteristici ale fiecãrui tip:
REALIST
- tipul practic, puternic din punct de vedere fizic
- îi place sã munceascã în spaþii deschise
- are dificultãþi în comunicarea sentimentelor
- respinge ideile radicale
- îi place sã construiascã sau sã repare
- agresiv
- îi place sã munceascã folosind mâinile
- îi plac activitãþile care cer coordonare motrice
INVESTIGATIV
- îi plac activitãþi intelectuale, rezolvãri de probleme
- nu îi plac regulile
- are înclinaþii spre ºtiinþã
- nu este interesat în mod special de a lucra în colaborare cu ceilalþi
- este original ºi creativ în special în ariile ºtiinþifice
- este independent
- este raþional
- este curios
- este pasionat de probleme teoretice
ARTISTIC
- capacitate de relaþionare prin mijloace specifice
- îºi exprimã trãirile la nivel simbolic
- creativ în medii de artã
- lucreazã singur
- este sensibil
- nu îi plac mediile structurate
- este neconvenþional
- are nevoie de exprimare individualã
- îi place sã fie original
SOCIAL
- are abilitãþi de a stabili relaþii interpersonale, de a se implica în activitãþi de ajutorare, de susþinere
- este preocupat de starea celorlalþi
- este responsabil
- comunicã bine cu oamenii
- îºi exprimã sentimentele
- este sociabil
- îi place sã i se dea atenþie
- este popular
- îi place sã fie lider
- doreºte relaþii de prietenie cu ceilalþi
- rezolvã problemele prin discuþii
ÎNTREPRINZÃTOR
- îi place sã domine
- are dorinþã de putere ºi statut social
- se pricepe sã vorbeascã
- este entuziast
- este aventurier
- îi place sã îi convingã pe ceilalþi
- are energie
- este încrezãtor în sine
- nu îi plac activitãþile care îi solicitã perioade lungi de efort intelectual
- pune accent pe bunãstarea intelectualã
CONVENÞIONAL
- are respect faþã de lege, autoritãþi, ierarhii
- îi plac muncile care cer abilitãþi fizice
- este dependent
- îi place sã ºtie ce se aºteaptã de la el
- este stabil
- preferã activitãþile structurate
- are autocontrol puternic
- are un sistem de valori clar
- nu cautã roluri de lider
- îi plac sarcinile bine definite
CARACTERISTICI DE PERSONALITATE RELEVANTE PENTRU ALEGEREA CARIEREI
REALIST INVESTIGATIV ARTISTIC
Conformist Analitic Complicat
Sincer Precaut Dezordonat
Onest Critic Emoþional
Supus Curios Expresiv
Materialist Independent Idealist
Natural Cognitiv Imaginativ
Consecvent Introvertit Lipsit de abilitãþi practice
Practic Metodic Impulsiv
Modest Modest Independent
Timid Precis Intuitiv
Stabil Raþional Nonconformist
Econom Rezervat Original
SOCIAL ÎNTREPRINZÃTOR CONVENÞ IONAL
Convingãtor Curajos Conformist
Prietenos Ambiþios Atent
Generos Atrage atenþia Conservator
Sãritor Dominant Inhibat
Idealist Energic Supus
Centrat pe probleme Impulsiv Ordonat
Amabil Optimist Consecvent
Responsabil Cautã plãcere Practic
Sociabil Popular Controlat
Cu tact Încrezãtor în sine Lipsit de imaginaþie
Înþelegãtor Sociabil Eficient
Vorbãreþ
FIªA 9: ESEU

Alcãtuiþi un eseu denumit “EU ªI VIITOAREA MEA CARIERÔ pe 1-2 pagini, structurat pe
urmãtoarele elemente:

1. CINE SUNT EU? (Caracteristici de personalitate, relaþii cu


ceilalþi, calitãþi, defecte, hobby-uri, dorinþe);
2. CE POT SA FAC ªI CE MI-AR PLÃCEA SÃ FAC CU
ADEVÃRAT ÎN VIITOR? (Aº vrea sã devin… pentru cã…!);
3. CE ªTIU PENTRU A DEVENI CEEA CE ÎMI PROPUN?
(În ce domeniu/specialitate mã simt mai bine pregãtit? Cum îmi
gestionez propriile resurse/informaþii/aptitudini pentru a mã
orienta corect din punct de vedere profesional? Ce ºtiu despre piaþa muncii ºi despre dinamica socio-
economicã a regiunii în care trãiesc în perspectiva urmãtorilor 10 ani?);
S 1 : M i h a i P.
A absolvit liceul militar în afara Bucureºtiului;
Este admis la facultate cu profil tehnic, cu bursã de studiu;
Primeºte loc într-un cãmin studenþesc;
Prietena lui este admisã la facultate ºi primeºte loc în acelaºi cãmin studenþesc;
Se angajeazã cu jumãtate de normã;
Pãrinþii nu-l sprijinã financiar.

Cum sã gãsesc un loc de muncã

Cum sã obþii informaþii despre posibile locuri de muncã ?


Primul pas este identificarea tipurilor de joburi care te intereseazã ºi a tipurilor de
instituþii/firme care ar putea avea locuri de muncã în domeniile respective. Urmãtorul pas
este informarea. E important sã afli cât mai multe despre ofertele existente în domeniile
care te intereseazã.
1. Alcãtuieºte o listã cu instituþiile/
firmele care intrã în zona ta de
interes
2. Pregãteºte-þi o foaie de control cu
urmãtorul conþinut:
- Numele;
- Adresele;
- telefoanele angajatorilor pe care doreºti
sã-i contactezi în vederea angajãrii;
- numele instituþiei / firmei;
- locul de muncã vizat;
- numele persoanei de contact;
- data când vrei sã realizezi contactarea;
- alte informaþii (despre instituþia respectivã, despre angajator etc.).
3. Alege o metodã de abordare
Existã patru modalitãþi de abordare a celor ce angajeazã: personal; telefonic; scrisoare; e-mail.
Alege modalitatea de abordare în funcþie de:
- tipul de slujbã pe care-l cauþi:
- personalitatea ta:
- biografia personalã:
Abordarea personalã a angajatorilor:
- îi impresioneazã pe angajatorii care cautã persoane hotãrâte ºi active;
- poþi crea o impresie favorabilã prin aparenþe, printr-un comportament politicos ºi adecvat,
abilitãþile profesionale neieºind în evidenþã imediat.
Fii atent !
- unii angajatori nu doresc sã fie întrerupþi din activitatea lor;
- trebuie sã ai încredere în tine pentru a vorbi cu un angajator necunoscut.
Abordarea prin telefon
- permite contactarea mai multor persoane într-un timp scurt;
- un telefon permite obþinerea unor informaþii suplimentare sau chiar a unui rãspuns.
Abordarea prin scrisoare
- accentueazã abilitãþile ºi calificãrile pe care le ai.
Abordarea prin e-mail - rapidã, modernã, cerutã expres de unii angajatori.
4. Realizeazã abordarea: Viziteazã, telefoneazã sau scrie!
Pe mãsurã ce contactezi cât mai multe persoane vei fi din ce în ce mai EXPERIMENTAT ºi
CONVINGÃTOR. Este normal sã fii refuzat de multe ori, dar pânã la urmã este foarte probabil sã fii invitat
pentru interviu Nu evita firmele/instituþiile mici, cu 20 sau chiar mai puþini angajaþi; în aceste cazuri, este
mult mai uºor sã vorbeºti cu directorii
5. Urmãreºte rezultatele
- telefoneazã pentru a te interesa dacã a intervenit ceva nou între timp;
- trimite un CV dacã þi se comunicã cã vor exista probabil locuri de muncã peste o perioadã
de timp.

Vi a þ a î n c ã m i n u l s t u d e n þ e s c

Ai luat la facultate dar nu ai nici cea mai micã idee unde o sã locuieºti. Ajuns la secretariatul
facultãþii, afli cã „bobocii” nu primesc întotdeauna loc în cãmin, cererile sunt mai multe
decât locurile disponibile. Depui totuºi cererea, aflând totodatã criteriile de selecþie: media
de admitere ºi caracteristicile sociale ale studentului. În fine, dupã o aºteptare plinã de emoþii,
cererea a fost aprobatã. Mergi la cãmin, unde te întâmpinã o mare de „colegi” cu munþi de bagaje, gãlãgioºi
ºi bine dispuºi. Ai nevoie de cererea aprobatã, de poze, de niscaiva bani , trebuie sã completezi un contract
ºi sã stai la coadã. Odatã toate rezolvate, primeºti cheia sau, dupã caz, afli cã e la un coleg de camerã; faci
cunoºtinþã cu noua camerã ºi noii colegi, te înarmezi cu ustensile de curãþenie, vopsit, zugrãvit ºi alte
procedee de a face camera cât mai plãcutã ºi purcezi la muncã. Spor!
Ce mai trebuie sã ºtii:
Viaþa în comun presupune
eforturi de socializare ºi adaptare din
partea colocatarilor;
Poþi solicita sprijinul colegilor
ºi vecinilor dar nu abuza!
Viaþa în cãmin e o permanentã
sursã de distracþie dar respectã totuºi
principiul „Ce þie nu-þi place altuia nu
face!” când ai chef sã dai muzica la
maxim la 3 dimineaþa
În sesiune colegii de palier sunt
o sursã constantã de cursuri, cãrþi, sfaturi
dar ºi vaiete ºi descurajãri; fereºte-te de
extremiºti (fie optimiºti incurabili ºi naivi,
fie disperaþi permanenþi), examenul doar
tu îl dai pentru tine!
S2. Ioana M.

A absolvit liceu cu profil economic;


Provine dintr-o familie autoritarã: mama – vânzãtoare, tatãl – ºofer;
În relaþia de un an cu un coleg de liceu, în vacanþa de varã constatã cã a rãmas
însãrcinatã; acceptã cererea în cãsãtorie a prietenului ei.

Sunt un bun pãrinte

Aþi aflat cã veþi fi mamicã/tãtic. Dacã este o sarcinã doritã, prima reacþie, dupã cea de
bucurie, este cea de teamã. Fireascã, de altfel. Aveþi nouã luni în care sã vã depãºiþi primele
temeri ºi sã vã pregãtiþi sufleteºte, pe cât posibil, pentru momentul cel mare. Nu existã o
reþetã universal valabilã pe care sã o urmezi ºi sã fii un pãrinte model. Cu cât vã strãduiþi
sã înþelegeþi care sunt propriile aºteptãri cresc ºi ºansele de a fi pãrintele care vã doriþi sã
fiþi. A fi un bun pãrinte nu este o noþiune fixã. Aveþi puterea sã construiþi propria împletire de
trãsãturi care sã vã împlineascã ºi care sã compenseze nevoile familiei voastre. Desigur, acest lucru se
poate întâmpla în timp, pentru cã nici o schimbare importantã nu se întâmplã peste noapte. Din perioada
sarcinii ºi pânã când copilul împlineºte 3 ani, aveþi timp suficient sã vã dezvoltaþi propria identitate ca
mamã/tatã.
Sigur cã vorbiþi cu bucurie despre bebeluº, dar mai sunt ºi alte gânduri cãrora nu le daþi glas prea
uºor: o sã leºin cumva când o sã se nascã copilul? dacã vor fi complicaþii medicale? cum se va schimba
relaþia dintre mine ºi partener/ã? o sã mã descurc sã muncesc ºi în acelaºi timp sã-i ofer atenþie copilului
meu? O sã fiþi surprinºi, dar partenerul/a vostru/voastrã are aceleaºi temeri ºi are nevoie sã ºtie toate aceste
gânduri. O bunã comunicare, în aceastã perioadã în special, va consolida relaþia dintre voi ºi va gãsi soluþii.
Puteþi de asemenea sã discutaþi cu alþi viitori pãrinþi sau sã citiþi diverse articole pe aceasta temã. Exprimaþi-
vã nervozitatea, bucuria ºi vulnerabilitatea. Dacã jucãm mereu rolul femeilor/bãrbaþilor puternici, pierdem
legãtura cu o parte importantã din noi.
Iatã ce puteþi face aºa încât sã depãºiþi mai uºor dificultãþile:
- gândiþi-vã serios la ce înseamnã sã fiþi pãrinte ºi la cum vã influenþa aceasta viaþa voastrã de mai
târziu;
- împãrtãºiþi-vã sentimentele partenerului/partenerei, nu trebuie sã aveþi rezerve în a vã manifesta
afecþiunea faþã de ea sau copil;
- învãþaþi cum sã schimbaþi scutece, cum se face baie, cum se pregãteºte un biberon ºi se hrãneºte
bebeluºul. Veþi fi în acest fel parte din viata lui de fiecare zi;
- gândiþi-vã înainte la ce puteþi renunþa de la capitolul “serviciu” pentru a putea sã oferiþi mai mult
timp familiei;
- luaþi tot ce v-a plãcut la cei din jur ºi construiþi un model al reuºitei ca pãrinte.

S3. Radu D.

Provine dintr-o familie cu situaþie financiarã foarte bunã, pãrinþi foarte


ocupaþi;
Susþine examenul la o facultate de stat dar nu este admis;
Se înscrie la facultate particularã în oraºul în care locuieºte;
Intrã într-un grup de consumatori de droguri ºi începe ºi el sã consume.

D ro g u r i l e - c l a s i f i c ã r i , e f e c t e , r i s c u r i

Clasificare:
Opiaceele (sau euforicele): opiul, morfina, codeina, heroina.
Stimulantele: cocaina, amfetaminele, metamfetaminele, khatul, cafeinicele, steroizii
anabolizanti.
Sedativele (sau antidepresivele): barbiturice, benzidiazepina, metaqualone.
Halucinogenele: LSD, ecstasy, canabis, ketamina, marijuana, ciupercile halucinogene.
Opiul (papaver somiferum)
Se extrage dintr-o specie de mac. Tulpina, frunzele ºi capsulele imature secretã, atunci când sunt
rupte sau tãiate, un suc alb, lipicios, numit latex. În contact cu aerul acesta se închide la culoare, devine
brun ºi se solidificã. Prin tratare (încãlzire, coacere, fermentare) se eliminã impuritãþile vegetale ºi se
obþine opiul pentru fumat, care are aspectul plastilinei ºi culoarea cafeniu închis. Când este fumat degajã
un miros acru, înþepãtor. În medicina opiul se foloseºte în cantitãþi mici ca somnifer, calmant, analgezic,
fiind mai ales utilizat ca materie primã pentru fabricarea legalã a morfinei, a codeinei ºi a altor derivaþi.
Heroina
Alte denumiri: diacetilmorfina, black tar, mud, smack, brown sugar, China white, Mexican brown,
praf sau naftalina.
A apãrut în: 1874.
Ce este: un derivat semisintetic al morfinei. Cel mai periculos stupefiant, induce o puternicã
dependenþã fizicã ºi psihica. Este de trei sau patru ori mai puternic decât morfina ºi iniþial era considerat
un analgezic ce nu creeazã dependenþã, substitut al morfinei.
Cum aratã: alb, cenuºiu, roz, brun.
Gust: amar; prin încãlzire degaja miros de oþet.
Cum se consumã: cel mai folosit mod de utilizare este prin injectare (subcutanatã, intramusculara
sau chiar intravenoasã), dar sub formã de pudra poate fi prizatã sau fumatã.
Cum aratã un tânãr sub influenþa heroinei: are pupilele micºorate, pleoapele cãzute, se aflã într-o
stare de depresie, apatie, greaþã. Un utilizator frecvent poate da din cap în mod regulat, poate pãrea
somnoros ºi uneori îºi scarpinã sau atinge faþa sau nasul.
Efecte pe termen scurt: dependenþã fizicã ultrarapidã, pentru a evita durerile pe care le provoacã
lipsa drogului, vomã, crampe, transpiraþie, gura uscatã, piele iritatã, senzaþie de greutate la extremitãþile
corpului, probleme cardiace ºi respiratorii, scãderea libidoului, carii, abcese, dinþi cãzuþi, gãlbejealã.
Efecte pe termen lung: rigiditate muscularã, vene sparte, contracþia vezicii biliare, constipaþie,
perturbarea vederii, complicaþii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie, SIDA. O
supradozã de heroinã poate provoca starea de comã sau moartea celui care o consumã.
Cocaina
Alte denumiri: crack, coke, C, zãpada, fulg, piatrã.
A apãrut în: 1860, când a fost pentru prima oarã extrasã din frunzele de coca.
Ce este: o substanþã extrasã din frunzele de coca prin procedee chimice, cu ajutorul unui solvent ca
petrolul sau kerosenul.
Cum aratã: forma de bazã este crack-ul, care se prezintã ca niºte cristale bej sau brune; rafinatã, este
o pudrã alba. Clorhidratul de cocainã este obþinut din tratarea pastei de coca cu acid clorhidric ºi este foarte
des folosit. Distribuitorii ilegali dilueazã în general substanþa purã cu amidon, pudrã de talc, zahãr,
procainã sau amfetamine.
Cum se consumã: prizatã, fumatã (crack-ul este fumat în pipe de sticla), injectatã. Unii folosesc
combinaþia cocaina (praf sau crack) + heroinã, combinaþie care se numeºte speedball ºi este extrem de
periculoasã.
Durata extazului: între 15 ºi 30 de minute. Extazul este urmat de o depresie profundã, de
irascibilitate, agitaþie, obosealã mentalã ºi de o mare dorinþã pentru o altã dozã.
Cum aratã un tânãr sub influenþa cocainei: are pupilele dilatate, îi curge nasul, este energic, euforic,
sigur de sine ºi nu are pofta de mâncare.
Efecte pe termen scurt: creºterea temperaturii
corpului, a ritmului cardiac ºi a presiunii arteriale,
epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenþã,
instabilitate, panicã, senzaþia de persecuþie; imediat
dupã dozã, dureri de cap de circa o orã, tremurãturi,
senzaþie de cald/rece; câteva zile de depresie.
Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia,
infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale,
comportament agresiv, halucinaþii (care pot provoca
acte de automutilare, suicid, omor), dependenta psihica
(40% dintre problemele pe care le provoacã cocaina sunt
de ordin psihic).
Cannabisul
Alte denumiri: cânepa indianã, iarbã, buruianã, marijuana, haºiº (ciocolatã), kif, ganja, shang.
Când a apãrut: este menþionatã într-un tratat de botanicã datând din secolul XX î.Hr.
Ce este: o plantã care seamãnã cu tutunul ºi atinge ºase metri înãlþime; principalul compus al sau
este THC (beta-9-tetrahidrocanabinol).
Cum aratã: se prezintã sub diferite forme: marijuana (preparatã din frunze ºi flori uscate); haºiº
(preparat din rãºina de canabis care se amestecã cu cearã, rezultând tablete de diverse culori, în funcþie de
zona de provenienþã: kaki (Maroc), maro (Liban) sau negre (Afganistan, cele mai puternice); ulei de
cannabis, un derivat al haºiºului.
Cum se consumã: marijuana ºi haºiºul se fumeazã ca o þigarã pe care þi-o rulezi singur (“joint”) sau
pot fi mâncate (efectul este mai puternic). Uleiul de canabis este picurat de unii pe o bucata de zahar, alþii
preferã sã punã 1-2 picãturi de ulei pe þigarã.
Miros: înþepãtor.
Efecte pe termen scurt: ochi roºii, relaxare, confuzie, gura
uscatã, puls mãrit, mãrirea sensibilitãþii vizuale ºi auditive, veselie,
obosealã, panicã, paranoia, probleme respiratorii; în combinaþie cu
PCP (praful îngerilor) poate provoca halucinaþii, coma sau moarte.
Efecte pe termen lung: probleme respiratorii, afecþiuni
cerebrale sau pierderea memoriei, dedublarea personalitãþii; la
persoanele mai sensibile - halucinaþii, sentimentul persecuþiei,
cancer.
Amfetaminele
Alte denumiri: speed, black beauties, dexedrine, biphetamine.
Au apãrut in: 1930, ca un remediu împotriva congestiei nazale.
Ce sunt: stimulente ale sistemului central nervos ce produc efecte asemãnãtoare cu cele ale
adrenalinei.
Cum aratã: se prezintã sub forma unei pulberi albe (sulfat de amfetamina) ori a unui lichid cu miros
aromat, de culoarea coniacului. Amfetaminele provenite din circuitul legal au o puritate de
99% ºi culoarea albã, cele obþinute în laboratoarele clandestine nu depãºesc 20-30% substanþa
activã ºi culoarea lor este spre galben.
Cum se consumã: oral (sub forma de capsule), prizate, fumate sau injectate. Doza
terapeuticã este de aproximativ 1-3 comprimate pe zi. Sunt des utilizate în asociaþie cu
opiaceele, barbituricele, sau în alternanþã cu ele.
Cum aratã un tânãr sub influenþa lor: energic, euforic, cu pupilele dilatate,
vorbãreþ, atent, sigur de sine, superior.
Efecte pe termen scurt: acnee severa, nervozitate, uneori paranoia sau agresivitate,
creºterea pulsului ºi a presiunii sangvine, migrene. Efecte pe termen lung: ulcer, afecþiuni
ale vaselor sangvine, psihoza, malnutriþie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. Poate
afecta eficienþa pilulelor contraceptive.
Barbituricele
Alte denumiri: amytal, nembutal, secondal, fenobarbital, barbs, red devils.
Au fost folosite: începând cu anul 1900.
Ce sunt: antidepresive puternice care încetinesc sistemul nervos
central. Au efecte sedative, iar la doze puternice au efecte hipnotice. Sunt
prescrise de cãtre medici pentru a trata insomniile, neliniºtea ºi tensiunea.
Unele dintre ele sunt folosite ºi pentru anestezii.
Cum arata: cel mai des folosite produse sunt sub forma unor capsule
roºii, albastre, galbene sau albe.
Cum se consumã: administrare pe cale oralã sau prin injectare.
Durata extazului: barbituricele sunt clasificate, în funcþie de durata
efectelor, ca având acþiune foarte scurtã, scurtã, intermediarã ºi de lungã
duratã. Cele cu duratã foarte scurtã produc anestezia într-un minut de la
administrarea injectabilã, cele cu acþiune scurtã ºi medie acþioneazã dupã
15–40 de minute de la administrarea oralã ºi dureazã pânã la ºase ore.
Barbituricele cu acþiune îndelungatã îºi fac efectul într-o orã ºi dureazã 12 ore.
Efecte pe termen scurt: efecte similare cu beþia - ameþeala, relaxare sau agitaþie, pierderea
inhibiþiilor, dezorientare, capacitate scãzutã de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acuitate
vizualã scãzutã. Barbituricele combinate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau moartea.
Efecte pe termen lung: dependenþã, afecþiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate;
abuzul poate provoca convulsii, iar supradoza - moartea.
Steroizii anabolizanþi
Alte denumiri: roids, sauce, juice.
Au fost folosiþi: dupã 1930, pentru a trata cazurile unor bãrbaþi ce nu aveau testosteron suficient în
organism, precum ºi pentru vindecarea unor boli precum anemia, a unor
afecþiuni ale ficatului sau a cancerului de sân inoperabil.
Ce sunt: versiunea sinteticã a hormonilor masculini de
testosteron.
Cum aratã: capsule cu un conþinut mare de apã sau lichid pe bazã de ulei.
Cum se consumã: oral sau prin injectare. Steroizii sub formã de capsule rãmân
în corp maxim 40 de zile, iar cei pe baza de ulei rãmân în corp mai multe luni.
Se consumã: pentru a obþine performanþe sportive, pentru a avea un look mai
impunãtor, muºchi mai dezvoltaþi.
Efecte secundare: la bãrbaþi, creºterea sânilor (efect ireversibil),
atrofierea testiculelor, reducerea cantitãþii de sperma, instalarea sterilitãþii; la
femei, creºterea excesivã a pãrului pe corp, îngroºarea vocii. La ambele sexe,
cãderea podoabei capilare, stimulare sexualã.
Efectele abuzurilor: infarct miocardic, accidente vasculare, tumori hepatice, acnee, seboree,
hepatita de tip B, SIDA, mânii, depresii, suicid. Cresc irascibilitatea ºi agresivitatea, consumarea
steroizilor în doze mari putând duce pânã la posibilitatea comiterii de crime.
LSD
Alte denumiri: acid lisergic dietilamid, acid, microdot, zahar, soare galben, LSD-25.
A apãrut în: 1938, produs de cãtre dr. Albert Hoffman.
Ce este: o substanþã care face parte din categoria halucinogenelor, fabricatã exclusiv în laborator.
Cum aratã: lichid incolor ºi inodor. Se prezintã pe “suporturi” îmbibate cu produs (sugativã,
þesãturi, zahar sau pilule).
Cum se consumã: se absoarbe pe cale oralã în cantitãþi foarte mici.
Durata extazului: între 7 ºi 12 ore.
Efecte pe termen scurt: stare de euforie, probleme de conºtiinþã, pupile dilatate, alterarea noþiunii
de timp, a percepþiilor vizuale ºi auditive, palpitaþii, tremurãturi, panicã,
scãderea presiunii sangvine pânã la colaps circulator, acte violente,
necontrolate.
Efecte pe termen lung: pot apãrea uneori ºi la câteva sãptãmâni, luni,
alteori ani de la data ultimului consum, manifestându-se sub forma de
accese de panica (flash-back).
Ecstasy
Alte denumiri: MDMA, Adam, XTC, Disco Burgers, New Yorkers.
A apãrut în: 1912.
Ce este: un drog sintetic psihoactiv, cu proprietãþi halucinogene.
Cum aratã: tablete sau pudrã albã.
Cum se consumã: prizã, înghiþire.
Cum aratã un tânãr sub influenþa sa: pupilele dilatate, temperatura
corpului foarte mare, dezinhibiþie, uºurinþa de a comunica ºi de a intra în
contact cu ceilalþi.
Durata extazului: între trei ºi ºase ore.
Efecte pe termen scurt: bufeuri de cãldurã,
dezinhibiþie, câteodatã greaþã; 5-8 ore dupã, îþi vâjâie
urechile, ai insomnii, contracþii musculare (dificultate în
urinare); dupã 48 de ore, depresie, gânduri morbide,
coºmaruri.
Efecte pe termen lung: probleme psihologice,
panicã, tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace ºi
cerebrale, degradarea ireversibilã a creierului, moarte
provocatã de hiper-termie (poþi dansa ore în ºir într-un
club fãrã sã te opreºti mãcar sã bei puþinã apã).

C o m u n i c a re a î n f a m i l i e

Dacã îþi doreºti sã fie armonie în familia ta ºi dacã vrei sã contribui ºi tu la ea, nu
uita:
Sã fii fericit;
Sã-þi asumi anumite responsabilitãþi;
Sã-i asculþi pe ceilalþi;
Sã þii cont de sentimentele celorlaþi;
Nu aºtepta sã fii doar tu înþeles, înþelege-i ºi tu pe ceilalþi;
Nu încerca “sã împarþi dreptatea”, cineva va ieºi oricum supãrat;
Dacã apar conflicte, fii mediator nu incitator;
Sã preiei din când în când din sarcinile celor supraîncãrcaþi (nu
aºtepta sã-þi cearã ei acest lucru);
Sã contribui la dizolvarea unor tãceri stânjenitoare;
Sã zâmbeºti, pentru cã vei avea ºanse mai multe sã primeºti
acelaºi rãspuns;
Sã afli preferinþele celorlalþi ºi sã le faci surprize plãcute;
„Nu mai am ce sa zic” nu trebuie sã existe în comunicarea cu cei dragi;
Sã desfãºuraþi activitãþi împreunã pentru a vã cunoaºte mai bine;
Sã participi la ritualurile specifice familiei (Crãciun, Paºte, onomastici, sãrbãtorirea unui succes,
a unui eveniment important etc...)
Alege darul care îi place sãrbãtoritului, nu þie;
...

Lista poate continua; în fiecare zi poþi încerca sã adaugi ceva


nou. Ascultã-þi prietenii ºi vezi ce se întâmplã minunat la ei în familie,
iar tu la rândul tãu dã mai departe experienþele voastre pozitive.
Important este însã ºi sã pui în practicã toate aceste idei.

Cum sã spui “NU”

Apar situaþii în viaþã în care este nevoie sã spui „NU”. În asemenea situaþii aveþi
nevoie de pregãtirea psihologicã împotriva presiunilor care conduc spre un
comportament dãunãtor. Lupta împotriva unor astfel de presiuni poate fi în multe
cazuri dificilã; dacã nu poþi evita exercitarea acestor presiuni ai nevoie de exersarea
abilitãþii de a spune „NU”. Luarea deciziei de a spune „NU” urmeazã etape simple ca:
Etapele dezvoltãrii abilitãþii de a face faþã presiunii grupului
1. Analizarea situaþiei:
2. Analizarea consecinþelor comportamentului
3. Stabilirea unei decizii proprii
· Ia o decizie în funcþie de ceea ce este bine pentru tine!
· Bazeazã-þi decizia þinând cont de analizarea posibilelor consecinþe ale unei decizii ºi de efectele
deciziei asupra respectului de sine!
4. Exprimã-þi decizia faþã de prietenii sau colegii tãi! Când decizia ta este NU presiunii grupului,
spune simplu:
· Nu, mulþumesc!
· Nu sunt interesat!
· Am altceva de fãcut!
· Nu-mi place sã fac acest lucru!
· Am o idee mai bunã!
· Am decis sã nu mai fac acest lucru!
· Am spus deja NU. Nu mã mai deranja!
· Trebuie sã plec!

Reþine!
Dupã ce spui NU presiunii grupului:
· Te simþi mulþumit de tine;
· Câºtigi respectul altor persoane;
· Îþi îmbunãtãþeºti relaþiile cu pãrinþii;
· Îþi respecþi valorile;
· Nu ai probleme ºi îi ajuþi ºi pe ceilalþi sã nu aibã.
Când cedezi presiunii grupului:
· Nu mai ai încredere în tine pentru cã alþii au decis în locul tãu;
· Pierzi respectul altor persoane care observã cã nu eºti independent;
· Îi rãneºti pe pãrinþii tãi;
· Te poþi îmbolnãvi;
· Ai probleme la ºcoalã.
Exemple de rãspunsuri la „argumente” ºi „reacþii de rãspuns”:

Toatã lumea o face. NU. Nu este adevãrat, eu nu o fac.


Ai accepta, dacã m-ai iubi. NU. Dacã m-ai iubi tu, nu ai insista.
În felul acesta devii matur/ã NU. Matur înseamnã sã iei decizii înþelepte,
nu sã faci lucruri care pot avea consecinþe
grave.
E amuzant tocmai pentru cã nu ar trebui sã NU. Nu e amuzant, pentru cã-mi poate face
o faci. rãu, mie sau familiei mele, dacã aflã.

Dacã nu spui „Da”, te pãrãsesc. NU. Dacã asta e tot de vrei, atunci la
revedere.
De ce-mi spui „Nu”? E dreptul meu sã spun „NU” ori de câte ori
vreau, chiar dacã am spus „DA” î n trecut.

Exemplele au fost preluate din „Manual de educaþie pentru viaþa de familie” – Fundaþia Tineri pentru Tineri, 2001, pg. 133.

S4. Alina M.
A absolvit un grup ºcolar de meserii ºi servicii, profilul cosmeticã/frizerie
Se angajeazã la un salon de cosmeticã, în oraºul în care locuieºte;
Rãmâne sã locuiascã în casa pãrinþilor, contribuind la cheltuielile pentru
întreþinere ºi hranã.
C o m u n i c a re a - a s c u l t a re a c t i v ã

În conversaþiile din viaþa curentã, ascultarea nu este o practicã prea rãspânditã. Prea
adesea se întâmplã sã constatãm cã replicile sunt prea puþin articulate, cã rãspunsurile nu
prea au legãturã cu întrebãrile puse, cã discursurile din cadrul unui dialog par sã evolueze
în paralel. Dacã în meseria pe care ne-am ales-o ascultarea este un factor de care depinde
succesul nostru profesional, ar fi bine sã îi acordãm o importanþã crescutã.
Sugestii pentru cel care vorbeºte:
Menþine-te la subiect;
Fii atent la modul de a vorbi (tonul vocii, expresia facialã, gesticã etc.). Comunicarea nonverbalã
înseamnã într-un dialog faþã în faþã mai mult decât cea verbalã;
Nu lãsa discuþia sã degenereze în cicãlealã, ceartã sau critici repetate. Fii calm, aratã politeþe ºi
rãbdare!
Nu monopoliza conversaþia.
Dovedeºte respect pentru sentimentele ºi demnitatea celeilalte
persoane. Evitã cuvintele jignitoare ºi insinuãrile, astfel încât sã nu
forþezi cealaltã persoanã doar sã se apare.
Nu presupune cã celãlalt te înþelege corect. Verificã dacã
celãlalt te-a înþeles corect.
Nu încerca sã-þi impui propriile tale opinii ºi valori. Fii onest,
direct, oferind ideile ºi sentimentele tale asupra problemei
discutate. Explicã celeilalte persoane motivele pentru care susþii o
idee.
Oferã-þi punctele de vedere ca informaþie ºi nu ca lege generalã
sau ca fiind singura idee bunã; este necesar sã iei în considerare ºi
punctul de vedere al celuilalt.
Evitã centrarea discuþiei pe aspectele negative ale situaþiei.
Accentul trebuie pus pe furnizarea de informaþii ºi pe primirea
acestora pentru a rezolva problema. Acest principiu este deosebit de
important.
NU ATACAÞI CEALALTÃ PERSOANÃ, ATACAÞI
PROBLEMA!

Sugestii pentru cel care ascultã:


Ascultã, aratã interes, acordã celui care îþi vorbeºte toatã atenþia ta.
Pune întrebãri pentru a verifica dacã ai înþeles corect. Nu-þi supune însã interlocutorul la un
interogatoriu.
Evitã sã întrerupi, lasã-þi interlocutorul sã termine ce are de spus înainte de a-þi spune punctul de
vedere.
Evitã sã te înfurii doar pentru cã cealaltã persoanã nu este de acord cu tine.
Încearcã sã afli de ce cealaltã persoanã are anumite idei ºi opinii.
Aratã cã eºti pe aceeaºi lungime de undã cu persoana care-þi vorbeºte, cã
îi împãrtãºeºti sentimentele ºi preocupãrile.

D e l a v i s l a re a l i t a t e s a u c u m s a f a c i a l e g e r i p o t r i v i t e i n
cariera ta

A-þi planifica viaþa profesionalã înseamnã în primul rând sã


þii cont de ceea ce vrei de la tine, de ceea ce îþi propui sã faci
constant, de ceea ce descoperi ca principiu îndrumator, adicã de
ceea ce se numeºte idealul tãu de viaþã. Putem vedea idealul ca
manifestare a unui talent pe care nu avem voie sã-l risipim sau ceva ce putem face foarte
bine. Ca valoare, idealul angajeazã responsabilitatea faþã de sine ºi faþã de ceilalþi. Idealul este un termen
foarte cuprinzator, el se formuleazã ca un scop major ºi general în viaþã astfel încât multe activitãþi,
profesii, îl pot împlini.
Între starea doritã ºi împlinirea ei este o distanþã pe parcursul cãreia întâlnim tot felul de obstacole.
Cât de adecvate sunt obiectivele propuse la posibilitãþi, informaþiile despre propria persoana ºi despre
oportunitãþile pe care le oferã piaþa muncii, sunt doar câteva din întrebarile esenþiale care marcheazã traseul
carierei.
Cariera este o opþiune personalã ºi pentru a fi mulþumiþi este bine ca aceasta
sã fie integratã în stilul de viaþã pe care îl avem sau îl plãnuim. Datoritã
diferenþei între ceea ce ne dorim ºi ceea ce ne oferã prezentul, apar o serie de
întrebãri la care rãspunsurile nu sunt uºoare. Este nevoie sã alegem soluþii,
sã facem opþiuni potrivite. Odatã ce am ales soluþia cea mai potrivitã
urmeazã sã alcãtuim un plan. Pentru a fi eficienþi trebuie sã þinem cont
de câteva etape:
1. Stabilirea paºilor ºi ordinea în care îi vom face;
2. Pregãtirea modalitãþilor prin care vom duce la bun sfârºit
acesti paºi;
3. Planificarea ºi administrarea resurselor de timp ºi financiare
4. Identificarea persoanelor care pot sprijini ºi îndruma;
5. Identificarea obstacolelor cu care se confruntã punerea în
practica a soluþiei ºi determinarea modului în care le poþi depãºi.
Nu uita !
Cunoaºterea de sine este deosebit de importantã în planificarea
carierei, este punctul de pornire al acestui demers. Mãsura realã a
încrederii în sine nu este uºor de gãsit. Cel mai însemnat obstacol în acest
sens este frica de eºec. Dacã nu reuºim ceva, sentimentul demnitãþii
noastre este lezat, ne pierdem curajul, ne retragem, evitam eºecul ºi, în
acelaºi timp, ne pierdem încrederea de sine, comportamentul dezinvolt.
Efectele negative ale eºecurilor repetate se contrabalanseazã greu. Cauza eºecului este, de regulã,
lipsa cunoaºterii de sine ºi o insuficientã analizã a stãrii de fapt. Întrebãrile la care trebuie sã rãspundem
pertinent ºi sincer sunt:
1. Ce ºtiu sã fac bine? Ce urmeazã sã ºtiu sã fac? (aptitudini, abilitãþi)
2. Ce îmi place sã fac? Ce mã intereseazã? (interese)
3. Ce este important pentru mine? (valori)
4. Cum sunt eu? (trãsãturi de personalitate)

S5. Daniel R.

A absolvit liceu industrial – profil industria lemnului;


Pãrinþii au intrat în ºomaj în urma privatizãrii întreprinderii de mobilã la
care lucrau;
Deschide împreunã cu pãrinþii o micã afacere, un atelier de tâmplãrie.

C â t e v a re c o m a n d ã r i p e n t r u c e i c a re v o r s ã - º i î n f i i n þ e z e p ro p r i a f i r m ã

1. Verificã în mod autocritic aptitudinile tale personale, ca ºi calificarea ta profesionalã;


2. Analizeazã cu exactitate piaþa ºi posibilitãþile de desfacere;
3. Analizeazã ce este mai indicat; înfiinþarea unei firme noi sau preluarea unei deja
existente;
4. Alege-þi cu grijã viitorii colaboratori;
5. Alege-þi cu grijã amplasamentul ºi dotãrile;
6. Analizeazã reglementãrile legale cu care te poþi confrunta;
7. Determinã cu exactitate necesarul de capital;
8. Planificã cifra de afaceri, costurile ºi profiturile viitoare;
9. Verificã dacã dispui de lichiditãþile necesare;
10. Apeleazã la un colaborator calificat pentru
activitatea de contabilitate;
11. Informeazã-te cu privire la viitoarele tale
obligaþii fiscale;
12. Alege cea mai potrivitã formã de organizare
pentru firma ta;
13. Verificã riscurile posibile ºi ia mãsuri de asigurare
corespunzãtoare;
14. Îndeplineºte cu grijã toate formalitãþile de înfiinþare necesare; verificã ºi reverificã!
15. Apeleazã din timp la un specialist care poate sã-þi acorde consultanþã.

Planul de afaceri

Orice întreprinzãtor are nevoie de un plan de afaceri eficient. Este cel mai important
document în conducerea unei afaceri din douã motive:
1. Înainte de toate, acesta impune autodisciplina întreprinzãtorului. Planul de afaceri
schiþeazã filozofia companiei precum ºi liniile directoare dupã care îºi desfãºoarã
activitatea. Îl obligã pe întreprinzãtor sã gândeascã ºi sã cerceteze planurile
ºi perspectivele pe termen lung ale companiei. Îi impune planificarea
detaliatã, pas cu pas, a afacerii ºi anticiparea problemelor care se pot ivi
în fiecare etapã.
2. În al doilea rând, planul de afaceri are menirea de a convinge
pe alþii sã investeascã în afacerea ta. Acesta este mijlocul prin care îþi
“vinzi” proiectul. Primul dintre investitori eºti chiar tu (ai reuºit sã te
convingi pe tine însuþi sã investeºti timp, efort si resurse?), dupã care
vin furnizorii din partea cãrora speri sã obþii credit, bãnci locale sau investitori externi.
Ce este de fapt planul de afaceri?
Un rezumat concis ºi cuprinzãtor al afacerii. Prezintã imaginea actuala a afacerii, obiectivele ºi
felul în care acestea se pot realiza. Planul va varia în funcþie de natura afacerii tale. Valoarea unui plan de
afaceri este data pe de o parte de modul de prezentare (bine scris, organizat, ilustrat daca e nevoie etc.) ºi
pe de altã parte - mult mai important - de profunzimea cu care a fost gândit ºi fundamentat. Pânã la urma
tu eºti cel care decide în ce afacere consideri cã meritã sã-þi investeºti banii.
PRODUSE, PIAÞA ªI CONCURENÞA
Nici un plan de afaceri nu este credibil fãrã o evaluare
realistã a produsului, a pieþei þintã ºi a concurenþei.
1. Descrie produsul sau serviciul pe care
intenþionezi sã îl vinzi.
2. Cine sunt clienþii tãi (grupul þintã)?
Fii riguros în descrierea celor cãtre care doreºti sã
vinzi. Nu toatã lumea este clientul tãu. Poþi efectua o
cercetare a preferinþelor, bazatã de exemplu pe sex, vârstã,
venit, profesie.
3. Ce utilizeazã cumpãrãtorii þintã în prezent?
Estimeazã atât competitorii direcþi (axaþi pe o gamã
identicã de produse) cât ºi pe cei indirecþi (care oferã posibile substitute). Cu alte cuvinte, când vinzi
casetofoane, nu urmãreºti doar piaþa casetofoanelor, ci ºi pe aceea de CD-playere, care pot la un moment
dat sã substituie produsul tãu. Orice produs are substitute. Cautã sã le identifici.
4. Descrie beneficiile oferite cumpãrãtorului de cãtre produsul/serviciul tãu faþã de cele ale
competitorilor ºi faþã de cele ale produsului / serviciului folosit în prezent de client (de exemplu preþ,
calitate, complexitatea gamei de produse / servicii, disponibilitate imediatã).
5. Care este volumul pieþei în prezent ºi la ce valoare o estimezi pentru viitor (3-5 ani)? Care
sunt aspectele cheie care pot sã se schimbe în piaþã (de exemplu apariþia a numeroºi competitori)?
- Evalueazã procentul din piaþã pe care produsul poate sã îl câºtige. Ar fi bine dacã ai putea descrie
potenþialul ºi tendinþele pieþei. Încearcã sã estimezi cantitatea fizicã ce ar putea fi vândutã.
6. Fã o analizã a pieþei. Cine sunt competitorii tãi si ce caracteristici îi definesc: ce calitãþi ºi
ce deficienþe ale produsului, strategie de distribuþie, modul general de abordare a pieþei (de exemplu
politica de preþuri, grupul þintã) etc.?
7. Care este cadrul legislativ specific sectorului (reglementãri legale, licenþe, autorizaþii)? Ce
autorizaþii ai obþinut deja? Care este procedura (inclusiv timpul) pentru obþinerea celorlalte?
STRATEGIA DE VÂNZÃRI
Aceastã secþiune descrie cu exactitate modul în care
produsul va fi vândut, cum va ajunge el în mâinile
consumatorului.
8. Cum intenþionezi sã faci cunoscut produsul /
serviciul consumatorilor? (reclamã, promovare)
Este important sã îþi alegi audienta þintã. Gândeºte-te la
modul cel mai eficace de a ajunge la ea. Încearcã sã identifici
preferinþele ºi nevoile cumpãrãtorilor ºi sã îi convingi cã
produsul tãu rãspunde exact acestor nevoi.
9. Ce canal de distribuþie va fi utilizat (de exemplu
agenþi de vânzãri, mari distribuitori, vânzãtori en-gros si en-
detail)? De ce consideri ca acesta este canalul de distribuþie optim?
Identificã cea mai eficientã cale pe care produsul poate ajunge la cumpãrãtor ºi explicã-þi alegerea.
Cum vei coordona canalul de distribuþie ºi cum vei stimula diferitele componente ale acestuia?
10. Produsul va fi vândut chiar de cãtre firma ta? Daca da, descrie echipa de vânzãri.
De ce ai optat pentru aceasta modalitate de distribuþie?
11. Cum vei stabili preþul? De ce este acesta cel mai potrivit, luând în considerare calitatea,
costul de producþie, valoarea pentru consumator, concurenþa etc.?
Strategia de preþuri trebuie sã fie consistentã cu piaþa ºi cu strategia generalã a firmei. Încearcã sã
determini preþul care, în combinaþie cu volumul de vânzãri, maximizeazã profitul. Ia în considerare
preþurile competitorilor.

PRODUCÞIA
A explica produsul ºi procesul de producþie al unei companii þine mai mult de acþiune decât de
descriere. Cu cât produsul se aflã într-o stare mai avansatã de dezvoltare ºi cu cât situaþia este mai stabilã,
cu atât planul este mai convingãtor. În general, cu cât poþi descrie ceea ce s-a întâmplat deja ºi nu doar ceea
ce urmeazã sã se întâmple, cu atât este mai bine.
12. În ce fazã de dezvoltare se aflã produsul: doar idee, prototip care mai are nevoie de
finisare, produs finalizat care încã nu se vinde sau produs finalizat care se vinde deja cu succes unei
clientele mulþumite. Ce mai rãmâne de fãcut în continuare?
13. În ce proporþie producþia este internã ºi în ce mãsurã se subcontracteazã?
14. Care sunt principalele materii prime? Care dintre acestea sunt deficitare? Cum
intenþionezi sa le procuri? Care dintre materiile prime au caracter sezonal? În ce mãsura afacerea
este dependentã de furnizori? În ce mod vei alege furnizorii?

DATE FINANCIARE
E bine ca planul de afaceri sã conþinã un cont de profituri ºi pierderi estimat pe urmãtorii 3 ani.
Proiecþiile trebuie sã fie de cât mai mare acurateþe ºi realism. Una din principalele cauze ale insucceselor
în afaceri este insuficienþa fondurilor. În multe cazuri întreprinzãtorii lanseazã ºi opereazã afaceri fãrã
capital adecvat (bani).
Realizeazã proiecþii pe trei ani.
Este greu de fãcut proiecþii într-o monedã afectatã de inflaþie ca în
cazul leului. Îþi recomandãm deci sã lucrezi în dolari SUA sau în Euro ºi
sã ignori efectele inflaþiei.
Þine cont de faptul cã în cazul unei afaceri deja stabilizate,
structura de costuri (procentele reprezentate de fiecare poziþie din contul
de profit ºi pierderi faþã de cifra de afaceri) nu variazã spectaculos dacã nu
intervin schimbãri importante (de exemplu introducerea unei noi
tehnologii, a unui nou tip de produs etc.).ÎIþi va fi mai uºor sã previzionezi
în mod realist dacã te foloseºti ºi de acest instrument (structura de costuri).
16. De ce sumã ai nevoie pentru a demara afacerea?
17. De ce sume ai nevoie pentru a menþine afacerea
operaþionalã?
Numerarul este foarte important pentru funcþionarea afacerii.
18. În ce scop vor fi utilizaþi banii?
19. De cât capital propriu dispui (bani ºi/sau bunuri) pentru a-l investi în afacere?
Cu cat investeºti mai mult, cu atât ºi alþi finanþatori vor fi mai interesaþi sã investeascã la rândul lor
în afacerea ta.
20. Detaliazã costurile de lansare estimate.
S 6 . C r i s t i º i A n d r e i S . (fraþi gemeni)

Au absolvit liceu teoretic;


Au fost admiºi la facultate în altã localitate;
Pãrinþii le asigurã hranã, locuinþã ºi bani de buzunar;
Locuiesc în apartamentul cumpãrat de pãrinþi.

Te n t a þ i i l e o r a º u l u i : d i s t r a c þ i i c u r i s c , d i s t r a c þ i i f ã r ã r i s c

Unul din avantajele oraºului mare este cã permite dezvoltarea unei industrii a
divertismentului ºi o viaþã culturalã intensã. Sã nu uitãm sportul! Am trecut în revistã mai
jos locuri ºi oferte care exercitã atracþie asupra noastrã, imediat ce facem cunoºtinþã cu
marele oraº. Existã însã distracþii ºi „distracþii”. Încercaþi sã discerneþi între ofertele
întâlnite:

Barul, clubul, discoteca ☺ Magazine, mall-uri ☺


Sãlile de bodybuilding ☺ Parcuri, parcuri de distracþie ☺
Terenuri ºi sãli de sport, bazine de înot ☺ Grãdini zoologice, botanice ☺
Internet-café-uri, sãli de jocuri ☺ Evenimente culturale ºi sociale în aer liber ☺
Biblioteci, muzee ☺ Oferte de cursuri, seminarii, conferinþe ☺
Cinema, teatru, operã ☺
Aplicaþie
Completeazã cercurile de mai jos cu elementele care constituie „totul”, în viziunea ta,
în cele douã ipostaze (de exemlu: bani, afecþiune, oportunitãþi, înþelgere etc.).

“Îþi dau totul!” (de la tine cãtre copiii tãi)” “Þi-am dat totul!" (de la pãrinþii tãi cãtre tine)”

Identificã elementele
cerute în exerciþiu ºi alocã-le
spaþiu proporþional cu importanþa
acordatã.

S7. Marius B.

A absolvit liceu de artã;


A fost admis la Conservator;
Pãrinþii îl susþin financiar;
Locuieºte într-un cãmin studenþesc modern.
Facilitãþile vieþii de student

Ai reuºit la admitere, eºti student! Dupã


entuziasmul ºi fericirea din primele zile, încep
întrebãrile: cum, unde, cine, ce? Nu ne propunem sã-
þi stricãm surpriza de a le descoperi la rândul lor pe
toate, ºi pe cele bune ºi pe cele rele, ci încercãm doar
sã te ajutãm sã le descoperi pe cele bune mai repede
astfel încât sã poþi profita de ele. Studenþimea, categorie socialã
defavorizatã, dupã unii, privilegiatã, dupã alþii, se bucurã de o serie
de facilitãþi specifice:
Reduceri de preþ la cele mai diverse obiecte ºi servicii: produse comerciale diverse, transport,
bilete la spectacole, bilete la evenimente sportive.
Bursa locurilor de muncã adresatã exclusiv studenþilor;
Burse: de studiu, de merit, în strãinãtate;
Cantine studenþeºti cu preþuri bune ºi mâncare „ca la mama acasã”;
Evenimente socio-culturale ºi sportive adresate
studenþilor;
Programele de schimb de studenþi;
Facilitãþi pentru înfiinþarea unor asociaþii ºi firme;
Acces la sãli ºi terenuri de sport aflate în patrimoniul
universitãþilor;
Cazare în cãmine studenþeºti;
Tabere gratuite;
Gratuitate de o serie de cursuri, seminarii, conferinþe,
colocvii etc.

Te m e r i º i a º t e p t ã r i r e f e r i t o a r e l a v i a þ a d e s t u d e n t

În ultimii ani de liceu, invariabil, pentru fiecare dintre voi apare întrebarea: „Ce voi
face de acum înainte?” Rãspunsul îl vei da în urma introspecþiei, a analizãrii preferinþelor
proprii, a ascultãrii sfaturilor pãrinþilor sau ale profesorilor, a discuþiilor cu prietenii ºi
colegii, testelor de aptitudini etc., Dacã acest rãspuns este „Dau la facultate”, obligatoriu
vã încropiþi o imagine, luminoasã de cele mai multe ori, despre viaþa de student. Plecaþi la drum cu aºteptãri
ºi temeri, cu o mulþime de semne de întrebare în minte:
Îmi va fi satisfãcutã nevoia de informare ºi de formare profesionalã?
Mã va ajuta viaþa de student în procesul de dezvoltare personalã ºi e relaþiilor
interpersonale?
Îmi va creºte gradul de libertate dupã care tânjesc?
Voi deveni mai responsabil când voi lua o decizie ºi o voi urma?
Va fi dificil oare procesul de adaptare la noul mediu?
E diferit sistemul educaþional liceal la cel universitar?
Cum vor fi colegii, cum vor fi viitorii mei prieteni? Ce se va întâmpla cu vechea
gaºcã?
De exemplu, iatã pãrerea unor tinere aflate în primele zile de studenþie:
„În multitudinea celulelor mici ale furnicarului social mi s-a rezervat o cãsuþã distinctã. Ea e
duratã pe a altuia, tine peretele altora, e temelia alteia si e o trecere a multora. M-am legat cu viata ca
noaptea cu dimineaþa si caut prin ea drumul spre definire. Pânã la 18 ani pãrinþii îmi ciopleau poziþii in
piramida societãþii: familie, grãdiniþa, gimnaziu, liceu. Urmãtoarea secvenþa rãmânea la discreþia
consistentei personale. Pe de o parte:
- Unde mã aflu?...........................Într-un zid construit deja.
- Ce sunt?....................................O piatra din zid.
- Ce pot?......................................Sã mã cutremur.
- Ce vreau?..................................Sã repar.
- Ce mã doare?............................Mucegaiul vicios de pe zid.
Pe de alta parte: am devenit student.”

„E seara. În gândurile noastre abstracte am sesizat ca o nouã treaptã începe în viaþa noastrã
intelectualã. O nouã poarta se deschide; trebuie doar sa alegi cheia potrivitã ºi sã realizezi miºcarea ori
gestul adecvat. Ambele sorbim cu nesaþ parfumul unei veri cochete. Credem, cã “cheia” e gãsitã deja.
Universitate, scumpã Universitate! Iatã-ne în sânul tãu, douã copilandre în cãutare de viitor. Ce
vrem sã obþinem? Suntem nedumerite, speriate, rupte de la realitate. Coridoare reci, feþe necunoscute,
sentimente contradictorii. Sunt primele impresii, primele iluzii reflectate în mii de aºchii cristaline.
Urcãm scãrile, deschidem uºile, privim în jur, ne deplasãm în transã, o miºcare continuã,
pãtrundem cu sfiala în aula predestinatã. Colegi: fete ºi bãieþi necunoscuþi. Sunt viitorii noºtri amici,
rivali, lideri. Sunt viitorii studenþi. Sunt viitorii luptãtori cu probleme ºi ºarade profesionale.”
S8. Alexandra M.

A absolvit liceu cu profil economic;


§ A fost admisã la facultate cu profil economic în altã localitate;
§ Se angajeazã asistent manager;
§ Este voluntar la organizaþie care apãrã drepturile copiilor infectaþi cu HIV;
§ Pãrinþii nu o susþin financiar.

Managementul timpului

Cele trei metode de eficientizare a timpului sunt:


1. Organizarea
2. Stabilirea prioritãþilor
3. Planificarea

ORGANIZAREA:
În mod ideal ar trebui sã îþi faci în fiecare searã lista cu ce ai de fãcut
în ziua urmãtoare. În aceastã etapã nu
planifica tot. Nici mãcar nu te gândi ce este
mai important – pur ºi simplu scrie tot ce ai
de fãcut. Ai putea sã-þi scrii sarcinile pe 5-7
zile înainte. Pentru cã îþi vor permite imperfecþiuni. Pentru cã vor exista zile
în care nu poþi sau nu vrei sã faci tot. Dacã îþi oferi mai multã flexibilitate vei
avea mai mult timp (ºi mai mult spaþiu pentru erori!).

STABILIREA PRIORITÃÞILOR:
Urmãtorul pas este sã scrii sarcinile în ordinea prioritãþilor, cu scopul
de a face mai întâi cele mai importante lucruri ºi coborând apoi în josul listei.
Stabilirea prioritãþilor o faci pentru a þine minte datele diferitelor sarcini,
proiecte, evenimente, etc. la care lucrezi. Þine seama cât de important este
acel eveniment pentru succesul întregului an sau proiect. O sarcinã micã va
avea mai puþinã importanþã decât un examen final sau un proiect mare. Depinde de tine cum alegi
prioritãþile. Nimeni altcineva nu iþi poate spune ce este cel mai important pentru
tine; fii responsabil de propriile tale responsabilitãþi.

PLANIFICARE:
Acum cã ai o listã cu tot ce ai de fãcut proritar, uitã-te la
felul în care încap activitãþile în orarul tãu (lucrurile care nu pot fi evitate). La
fel, e mai bine sã faci asta pe mai multe zile, nu de pe o zi pe alta. Nu uita sã-þi laºi
programul flexibil. Nu te ambiþiona prea mult – nu trebuie sã planifici fiecare minut din zi. Fã-þi
un program rezonabil de care sã poþi fii sigur cã îl poþi respecta. Lasã-þi timp pentru pauze, socializare, ºi
restul de activitãþi care pot apãrea.
Ideea principalã este sã fii flexibil în planificarea ta. Dezastre se pot întâmpla, ºi pânã la urmã,
suntem oameni. Lasã loc pentru neaºteptat.
Dacã eºti flexibil laºi loc pentru neaºteptat ºi tot vã atingeþi planul.

REGULI DE AUR ALE MANAGEMETULUI TIMPULUI:


1. Stabileºte-þi o rutinã zilnicã. Planificã orarul pentru rutini
zilnice.
2. Fã lucrurile care cer capacitate mentalã maximã când eºti
în vârful capacitãþii. Pune întâlnirile minore când capacitatea ta de
concentrare este minimã.
3. Stabileºte termeni limitã la toate activitãþile. ªi respectã-
le. Orice poate fi fãcut în timpul stabilit.
4. Nu amâna lucruri importante care nu-þi fac plãcere. Îþi
vor bloca capul, reduce creativitatea ºi capacitatea de muncã. Nici o sarcinã nu devine mai uºoarã dacã o
amâni.
5. Amânã ce nu este important. Multe aºa-zise probleme se pot rezolva de la sine daca le amâni.
6. Analizeazã-þi întreruperile. Ia mãsuri sã le micºorezi sau sã le elimini.
7. Stabileºte momente în care sã nu te deranjeze nimeni. þine ºedinþe cu tine însuþi. Pune o notã
„Vã rog nu deranjaþi” la uºã, cu un bilet când eºti disponibil. Dã telefonul pe silenþios sau închide-l pur i
simplu. Fã totul pentru a-þi pãstra un timp în care sã nu fi deranjat. Spune-le colegilor când nu eºti
disponibil ºi spune-le ºi când te pot gãsi din nou.
8. Fã lucrurile pe rând. “Þine evidenþa lucrurilor urmãtoare.
9. Planificã-þi telefoanele. Noteazã-þi pe scurt ce vrei sã spui ºi ce vrei sã afli. Acest lucru îþi
salveazã ºi timpul tãu ºi al celuilalt ºi îmbunãtãþeºte comunicarea.
10. Aduna-þi ideile într-un loc: Scrie ideile când îþi vin într-o agendã. Astfel nu vei mai uita nici
una.
11. Dacã începi ceva, cât mai posibil terminã. Dacã împarþi lucrurile prea mult, pierzi coerenþa,
pierzi imaginea de ansamblu ºi timpul încãlzindu-te de fiecare datã când o iei de la capãt.
12. Pune-þi pauzele atunci când ºtii cã nu lucrezi eficient. De exemplu când cei cu care trebuie
sã vorbeºti nu sunt disponibili, când materialul de care ai nevoie nu e gata etc.
13. Foloseºte timpi bine definiþi/ºedinþe pentru discutarea lucrurilor de rutinã. ªi dacã evitaþi sã
vã întrerupeþi unul pe celalalt veþi economisi ºi mai mult timp.
14. Fii selectiv cu ce îþi asumi. Învaþã sã spui nu. Obiºnuieºte-te sã întrebi “Sunt eu persoana cea
mai potrivitã pentru sarcina asta?”
15. Fã-þi o obiºnuinþã din verificarea felului în care îþi foloseºti timpul. Poþi face o analizã
sãptãmânalã. Asta îþi dã o idee despre cum þi-ai folosit timpul. Întrebã-te dacã nu ai fi putut sã-l foloseºti
mai bine.
16. Evitã sã-þi iei de lucru acasã dacã nu crezi cã poþi sã o faci. E mai bine sã lucrezi la serviciu
mai târziu pânã termini. Dupã aceea te poþi bucura de timpul tãu mai bine.
17. Culcã-te cu o ora mai devreme ºi trezeºte-te de dimineaþa când ai timp sã-þi planifici agenda
pe ziua respectivã.
18. Dã-þi premii când îþi atingi scopul.
19. Grupeazã activitãþi similare.
20. Regula 60-40: planificã doar 60 % din timpul disponibil ºi lasã restul pentru evenimente
neaºteptate.

”Cum sa mãnânci un elefant”


“Un proiect mare este ca un elefant pe care te chinui sã-l
mãnânci. În nici un caz nu trebuie sã aºtepþi sã-þi creascã gura.”
Mulþi cred cã pot mânca un elefant care pare mic de departe. De
aceea este atât de uºor sã iei hotãrâri de Anul Nou ºi este la fel de
uºor sa eºuezi în a le atinge. Singura metodã prin care poþi face
faþã la o sarcinã mare este sã o împarþi în activitãþi mai mici pe
care sã le faci treptat. Dacã faci câte una pe rând vei ajunge sã
termini întreaga sarcinã. Aminteºte-þi sã-þi laºi timp când îþi
planifici ziua pentru bucãþi din sarcini mai mari care s-au întins în timp. Fã lucrurile pe rând.
Vo l u n t a r i a t - d e c e ?

Ce este voluntariatul?
Voluntariatul este activitatea desfãºuratã din proprie iniþiativã, de orice
persoanã fizicã, în folosul altora, fãrã a primi o contraprestaþie
materialã” (Definiþie adoptatã de Consiliul Naþional al
Voluntariatului, iunie 2002).
De ce este important voluntariatul pentru fiecare dintre noi?
„Pentru cã dacã aºteptãm sã trãim într-o lume mai bunã
trebuie sã contribuim la crearea ei. Sã fim noi înºine schimbarea pe
care vrem sã o vedem în lume” (Mahatma Ghandi).
Dacã ai încerca sã afli cum cei care astãzi sunt voluntari au
luat aceastã decizie, ai descoperi motivaþii diverse, dar toate având
un numitor comun: o inimã mare, plinã de cãldurã, înþelegere ºi dãruire, care bate în ritmul comunitãþii.
De ce se întâmplã aºa? Pentru cã deseori ne gãsim în situaþii plãcute sau neplãcute în care simþim
cã trebuie sã facem ceva, sã schimbãm ceva. ªi uneori ne macinã
gândul cã nu am acþionat atunci când ar fi trebuit, cã am trecut pe
lângã, cã am asistat fãrã a reacþiona, cã nu am vazut, cã nu am
auzit, cã nu am vorbit… A lua atitudine poate presupune riscuri,
responsabilitãþi, dar cu siguranþã sentimentul de utilitate ne aduce
multã mulþumire. Îndrãzneala de a arãta prin voluntariat cã-þi pasã
te face mai puternic ºi-þi aduce admiraþia celorlalþi… iar lumea
pare mai bunã.
Voluntariatul dã fiecãruia dintre noi posibilitatea de a ne
manifesta adevãratele convingeri ºi de a acþiona acolo unde
considerãm cã este cazul, depãºindu-ne temerile ºi pasivitatea.
Munca noastrã ca voluntari este fãrã platã dar nu ºi fãrã scop. Nu primim bani dar primim ceea ce nu poate
fi exprimat sau câºtigat cu bani: satisfacþia de a fi utili, de a ajuta, de a schimba, de a învãþa sã înþelegem
oamenii mai bine. Ne eliberãm de anumite prejudecãþi ºi ne dezvoltãm abilitãþi care ne folosesc în viaþã:
creativitatea, abilitatea de a ne pune în locul celorlalþi, rãbdarea, toleranþa. Dar mai presus de toate învãþãm
sã ne pese de cei din jur ºi sã acþionãm, fiecare cum poate, atunci când ne pasã.
Dacã acum, când citeºti aceste rânduri, îþi aduci aminte cã ai ajutat un strãin, un oarecare de pe
stradã, dacã ai întins mâna unui om care avea nevoie de ajutor, fie el prieten sau necunoscut, atunci
înseamnã cã ai potenþial de VOLUNTAR. ªi poate cã voluntarul nu este doar cel care tocmai a trecut pe
lângã tine pe stradã, sau poate nu este chiar colegul sau prietenul tãu, ci poate voluntarul eºti chiar TU.

S9. Mihaela C.
Provine din mediul rural;
A absolvit o ºcoalã de croitorie, în oraºul Z;
Se angajeazã la o firmã de textile a unei cunoºtinþe, împreunã cu alte douã
colege, în oraºul Z;
Închiriazã cu cele douã colege o garsonierã în oraº;
Pãrinþii îi trimit doar pachete cu alimente, sãptãmânal.
C o m u n i c a re a i n t e r p e r s o n a l ã

Regulile unei bune comunicãri


1. Limbajul responsabilitãþii este o formã de comunicare prin care îþi exprimi
propriile opinii ºi emoþii fãrã sã ataci interlocutorul, fiind o modalitate de deschidere a
comunicãrii chiar ºi pentru subiectele care sunt potenþial conflictuale. Aceastã formã de
comunicare este o modalitate de evitare a criticii, etichetãrii, moralizãrii interlocutorului,
focalizând conversaþia asupra comportamentului ºi nu asupra persoanei.
2. Exprimarea emoþionalã. A comunica eficient presupune a ºti sã îþi exprimi emoþiile. Una din
cauzele care provoacã dificultãþi în comunicare este
reprezentatã de inabilitatea de recunoaºtere ºi exprimare a
emoþiilor, de teama de autodezvãluire.
De aceea trebuie:
· Sã exprimi emoþia printr-un limbaj adecvat;
· Sã exprimi emoþiile într-un mod clar;
· Sã accepþi responsabilitatea pentru ceea ce simþi.
Comunicarea asertivã
Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoþiile
ºi convingerile fãrã a ataca ºi afecta drepturile celorlalþi.
Asertivitatea în comunicare reprezintã abilitatea de
comunicare directã, deschisã ºi onestã, care ne face sã avem încredere în noi ºi sã câºtigãm respectul
prietenilor ºi colegilor, de exprimare a emoþiilor ºi gândurilor într-un mod în care ne satisfacem dorinþele,
fãrã a le deranja pe cele ale interlocutorului, de a spune NU fãrã sã te simþi vinovat sau jenat, de a face
complimente ºi de a le accepte, este o modalitate de dezvoltare a respectului de sine.
Comportamentele nonasertive care blocheazã comunicarea sunt pasivitatea ºi agresivitatea.
Exemple de bariere în comunicarea eficientã:
· Oferirea de soluþii, fie direct, prin oferirea de sfaturi, fie indirect, folosirea întrebãrilor în mod
agresiv, autoritar sau cu o notã evaluativã;
· Tendinþa de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu pãrerile interlocutorului,
· Folosirea ameninþãrilor;
· Moralizarea.
Exemple de bariere în comunicarea asertivã:
· dacã spun NU îmi voi pierde prietenii;
· dacã spun NU prietenii mei se vor simþi respinºi ºi rãniþi;
· dacã spun NU unei cereri nu voi mai fi rugat niciodatã, o sã mã simt vinovat cã i-am refuzat;
· nu pot sã spun NU din colegialitate pentru ei.

Locuinþa mea e la bloc

Probabil unii dintre voi ºtiu deja mult mai multe despre ce înseamnã „a locui la
bloc”. Noi ne propunem sã afle ºi cei care nu ºtiu prea multe despre acest subiect sau
poate, de ce nu, sã concentrãm informaþia în general. În plus, majoritatea dintre voi nu
au fost probabil prea implicaþi în asigurarea bunãstãrii de zi cu zi în ceea ce priveºte traiul la bloc, pentru
simplul motiv cã erau alþii (pãrinþi, fraþi, alte rude apropiate etc.). Cum aici vorbim însã de traiul pe cont
propriu, ar fi bine sã vã aduceþi aminte câte ceva despre:
Facturile, un rãu necesar: achitã-þi la timp facturile la
întreþinere, energie electricã, cablu, telefon, chirie (dacã e
cazul);
Securizarea apartamentului – ai grijã de casa ºi
bunurile tale, ca sã nu aibã „grijã” alþii!
Ai un spaþiu al tãu, armonizeazã-te cu el! Fã-l sã-þi
placã sã locuieºti în el!
Respectã-þi vecinii! E o dovadã de bunã creºtere ºi de
autostimã!
F o l o s e º t e - þ i re s u r s e l e l a m a x i m

Convieþuirea nu e întotdeauna o sursã de bunãstare ºi confort dar are o multitudine


de aspecte pozitive. Cel mai bine e sã încercãm sã identificãm avantajele ºi sã le ºi
utilizãm. Astfel, convieþuirea asigurã:
Suportul social al colegelor/colegilor de camerã;
Sporirea resurselor prin valorificarea oportunitãþilor de muncã la domiciliu;
Distribuirea sarcinilor casnice;
Împãrþirea cheltuielilor;
Prezenþa unei persoane cu care sã împarþi momentele fericite ºi care sã te ajute sã treci
peste cele mai puþin fericite.

S 1 0 . M i r c e a V.

A absolvit liceu industrial cu profil mecanic;


Familia are venituri foarte reduse: mama – casnicã; tatãl – pensionat pe caz
de boalã;
Are un frate clasa a X-a;
Trebuie sã susþinã financiar familia;
Se angajeazã mecanic auto la un atelier.

Dezavantajele muncii fãrã forme legale

Prestarea muncii fãrã întocmirea formelor legale, respectiv fãrã întocmirea unui
contract individual de muncã sau a unei convenþii civile de prestãri servicii, precum ºi
neremunerarea pe baza unui stat de platã, constituie „munca la negru” ºi prezintã multe
dezavantaje.
Cine câºtiga ? Patronii
Cum câºtiga ? Plãtesc salarii mici, de multe ori sub nivelul minim pe economie ºi sub nivelul
cuvenit pentru vechimea, pregãtirea ºi timpul lucrat de cel în cauzã.
Nu se plãtesc obligaþiile cãtre stat (bugetul asigurãrilor sociale de stat), lãsând salariaþii în voia
sorþii în ceea ce priveºte viitorul lor (vechimea în muncã, în specialitate, pensie de boalã, de limitã de
vârstã, ajutoare de boalã, de deces, indemnizaþii de boalã, de ºomaj ºi altele).
Cine pierde ?
Statul, prin neplata obligaþiilor.
Salariaþii fãrã nici o formã de angajare: contract de muncã sau convenþie civilã de prestãri
servicii.
Salariaþii cu contract de muncã în regula, care acceptã sã le fie plãtit un salariu mic pe
statul de platã, completarea venind direct din buzunarul patronului.
Salariul ºi alte drepturi bãneºti
Persoanele care presteazã „munca la negru” , nu primesc salariul
regulat, la date fixe, pentru cã nu existã un contract individual de muncã,
care sã asigure angajatului o platã minimã egalã cu salariul minim
obligatoriu pe economie. Plata se face la „bunãvoinþa patronului”
constatându-se multe cazuri de neplatã, întârzieri de sãptãmâni, luni ºi
chiar ani.
Persoanele care presteazã „munca la negru” , nu primesc indemnizaþii pentru creºterea copilului,
nici ajutoare de deces sau tichete de masa. De asemenea:
· nu primesc sporurile cuvenite vechimii, de toxicitate, de condiþii de muncã grele ºi periculoase;
· nu au un program de lucru normal, fapt pentru care refacerea capacitãþii de muncã are loc
din ce în ce mai greu, crescând riscul accidentelor;
· nu primesc indemnizaþii de ºomaj ºi plãþi compensatorii în caz de concedieri;
· nu primesc indemnizaþii de boalã ºi drept urmare nu beneficiazã nici de spitalizare gratuitã,
în caz de nevoie;
· nu primesc bilete de tratament cu plata subvenþionatã prin sistemul asigurãrilor sociale;
· nu primesc medicamente compensate;
· nu primesc nici concediu de odihnã ºi nici concediu pentru îngrijirea copilului pânã la vârsta
de 2 ani;
· nu primesc despãgubiri în caz de accident de muncã.

Ce-i de fãcut?
Oamenii trebuie sã ºtie cã se pot împotrivi acestei practici uºor ºi
simplu, fãrã riscul de a fi concediaþi, printr-o sesizare adresatã
Inspectoratului Teritorial de Muncã. Folosirea muncii angajaþilor fãrã forme
legale se pedepseºte de lege cu amenzi de la 50 la 100 milioane lei, iar pentru neplata dãrilor cãtre stat, cu
amenzi reale sau chiar închisoare de la 3 la 6 luni (art. 20 din Legea 108/1999). Fiecare lucrãtor trebuie sã
ºtie cã pentru a fi angajat cu „acte în regulã” , trebuie sã facã urmãtoarele:
· sã semneze un contract individual de muncã;
· sã cearã ºi sã urmãreascã la patron completarea unei cãrþi de muncã;
· sã semneze lunar un stat de platã ºi sã nu accepte plata “directã” din buzunarul patronului
Dacã aceste trei condiþii, sunt îndeplinite, existã toate ºansele ca salariatul sã lucreze în condiþii
normale, având salariu, protecþie socialã corespunzãtoare ºi protecþie în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii. În
caz cã nu reuºeºte acest lucru, se va anunþa Inspectoratul Teritorial de Muncã, pentru a interveni, printr-o
scrisoare care sã conþinã elementele de identificare a agentului economic ºi descrierea situaþiei celui în
cauzã sau a altora.

Echilibrul interior

“Dacã acceptãm cã una din premisele esenþiale ale libertãþii umane este de a
dezvolta în fiecare capacitatea de a face alegeri, descoperim totodatã cã a face o alegere
înseamnã a renunþa.
Toatã viaþa mea a fost marcatã de aceste renunþãri, adicã de aceste alegeri. Dacã
mã gândesc la angajamentele mele,
constat cã firul roºu al cãutãrilor mele,
precum ºi al întâlnirilor mele importante, este fidelitatea.
Oricât de surprinzãtor ar putea pãrea, eu cred cã
fidelitatea este una dintre valorile fundamentale ale vieþii
mele.
În anii mei de tinereþe ºi de adolescenþã prelungitã,
nu am putut fi cu totul fidel faþã de mine însumi, din cauza
datoriilor ºi dependenþelor impuse de familie, ºcoalã sau
societate. Datorii uneori subtile, alteori mai directe,
brutale, cu mesaje ºi misiuni impuse sau acceptate.
Dependenþã datoritã blocajelor nãscute mai ales din
teama mea de a nu fi respins sau a nu-l pierde pe celãlalt
de care aveam nevoie, de care voiam sã fiu iubit.
Apoi am trecut la fidelitatea adultã, care înseamnã în acelaºi timp posibilitatea de a se implica –
dincolo de autonomia afectivã, materialã, relaþionalã pe care aceastã implicare o presupune – ºi
posibilitatea de a se delimita de loialitãþile invizibile care alcãtuiesc legãturile noastre primordiale, legate
de universul familial.
Mult mai târziu, pe la jumãtatea vieþii mele, cãtre vârsta de 35 de ani, am descoperit ceea ce eu
numesc fidelitatea faþã de mine însumi. La aceastã fidelitate am ajuns printr-o mai bunã cunoaºtere a
propriei persoane, prin clarificarea imaginilor mele, prin limpezirea temerilor, prin recuperarea unei
exprimãri proprii ºi, mai ales, prin adoptarea unei poziþii ferme în întâlnirea cu celãlalt, poziþie
caracterizatã mai ales de refuzul de a mã lãsa definit de celãlalt.
Aceste douã concepte de fidelitate, faþã de mine însumi ºi faþã de celãlalt, mi-au permis sã înþeleg
mai bine ºi sã diferenþiez noþiunile de angajament, responsabilitate ºi mãrturie”.
Jaques Salomeé – Curajul de a fi tu însuþi.

S 11 . Vi o l e t a N .

A absolvit liceu pedagogic;


Tatãl – alcoolic;
Mama – asistentã medicalã, are o relaþie apropiatã cu fiica ei;
Nu este admisã la facultate;
Se angajeazã suplinitoare la o grãdiniþã de stat.
A l c o o l u l - u n d ro g a c c e p t a t s o c i a l

Alcoolul este produs prin fermentarea fructelor, legumelor sau grânelor. Efectele
alcoolului se instaleazã repede ºi se pot menþine câteva ore ºi chiar mai mult, în funcþie de
cantitatea consumatã ºi de concentraþia bãuturii respective.
Este cel mai accesibil drog actual, cel mai extins ºi cel mai greu de controlat, fiind
legal comercializat adulþilor. Aspectul care face prevenirea extrem de dificilã este
acceptarea consumului de alcool ca pe un obicei nedãunãtor. În ciuda avertismentelor
vehiculate în presã, se estimeazã cã 90% din populaþia globului este consumatoare de alcool, din care 10
% sunt consumatori abuzivi. Riscurile asociate consumului de alcool sunt legate de rãnirea accidentalã ºi
apariþia bolilor de ficat (în special cirozã), a diferitelor cancere, pancreatite, ulcere. Pot apãrea serioase
tulburãri circulatorii, cardiace, psihice ºi chiar afecþiuni ale creierului.
Ca ºi în cazul altor substanþe care determinã toxicomanii, consumul cronic de alcool poate duce la
apariþia toleranþei, care semnificã creºterea în timp a dozelor de substanþã pentru realizarea aceluiaºi efect.
Dependenþa psihicã e mai precoce, în timp ce dependenþa fizicã , mai tardivã, semnificã apariþia
rapidã (dupã cel mult 24 de ore) a unui sindrom de sevraj (abstinenþã), efect al întreruperii sau reducerii
bruºte a consumului de alcool.
Factorii psihologici ºi socio-culturali au o contribuþie importantã în geneza alcoolismului cronic
(interacþiunea între personalitate ºi alcool, precum ºi dintre personalitate ºi ambianþa socio-culturalã).

Stima de sine - motorul succesului personal

Stima de sine se referã la modul în care ne evaluãm pe noi înºine, cât de “buni” ne
considerãm comparativ cu propriile aºteptãri sau cu alþii. Stima de sine este dimensiunea
evaluativã ºi afectivã a imaginii de sine. Experienþele din timpul copilãriei au un rol
esenþial în dezvoltarea imaginii de sine. Succesele ºi eºecurile din copilãrie, precum ºi
modalitãþile de reacþie a copilului la acestea definesc
imaginea pe care o are acesta despre sine. Atitudinile
pãrinþilor, ale profesorilor, colegilor, fraþilor/surorilor,
prietenilor, rudelor, contribuie la crearea imaginii de sine a copilului.
Copiii cu stimã de sine crescutã reuºesc sã facã faþã mai bine
situaþiilor ºi comportamentelor de risc, situaþiilor de crizã, eºecurilor.
Adulþii sunt modele importante pentru copii.
Atitudinile negative faþã de sine sunt generate atât de
comportamentul celorlalþi, cât ºi de modul personal de a gândi faþã de
propria persoanã.

Modalitãþi de dezvoltare a respectului de sine


· Focalizarea pe progres;
· Evitarea etichetãrilor generale negative,
· Dezvoltarea valorilor, intereselor personale – respectul de sine
înseamnã cunoaºterea propriilor valori ºi interese;
· Stabilirea unor scopuri realiste;
· Planificarea activitãþilor,
· Compararea regulilor personale cu alte valori,
· Deschiderea cãtre oportunitãþi;
· Activitãþi de voluntariat;
· Identificarea surselor de suport social, emoþional,
instrumental, informaþional;
· Dezvoltarea abilitãþilor de comunicare, negociere, rezolvare
de probleme, abilitãþile de a face faþã situaþiilor de crizã;
· Dezvoltarea sentimentului de auto-eficacitate.

S 1 2 . R ã z v a n P.

A absolvit un liceu cu profil sportiv – clasã de atletism;


Campion junior I la atletism în clasa a XII-a;
Pãrinþii îl susþin financiar ºi moral în cariera sportivã;
Suferã o entorsã înainte de examenul de admitere la IEFS, nu poate susþine
proba practicã;
Rãmâne acasã pentru a se pregãti pentru examenul de anul urmãtor.

Olimpismul

…. este o filosofie de viata, afirmând si


armonizând intr-un ansamblu echilibrat calitãþile
corpului, voinþei si spiritului. Stabilind alianþa
dintre sport, cultura si educaþie, Olimpismul se
doreºte creatorul unui stil de viata fondat pe
bucuria efortului, a valorii educative a bunului exemplu si pe
respectul principiilor etice fundamentale universale.
Împreunã, trebuie sã meditãm la valorile pe care se
întemeiazã olimpismul, la rolul lor în formarea caracterului celor
care practicã sportul de performanþã. Lumea în care trãim este una în care conteazã mai mult performanþa
ºi mai puþin felul în care este ea obþinutã. Tot mai mulþi sportivi cedeazã presiunii la care sunt supuºi ºi fac
pactul cu diavolul, apelând la substanþe dopante. Transformarea performanþei sportive în marfã ºi evaluarea
ei în sume cu tot mai multe zerouri denatureazã sensul profund moral al competiþiei sportive ºi, pânã la
urmã, îi va îndepãrta pe tineri de sport.
A venit momentul unei redescoperiri a valorilor olimpismului ºi pentru o acþiune susþinutã în rândul
tinerilor, care trebuie sã-ºi gãseascã în sport nu doar un mod de a-ºi petrece timpul liber ºi de a-ºi îngriji
sãnãtatea, ci ºi un mediu în care sã se maturizeze ºi sã-ºi structureze caracterele. Concurenþa onestã, lupta
cu propriile limite fizice, dar ºi cu adversarii, înþelegerea semnificaþiei profunde a devizei “Ai câºtigat,
continuã! Ai pierdut, continuã!” vor oferi societãþii oameni capabili sã-ºi asume responsabilitãþi ºi sã-ºi
urmãreascã tenace ºi fãrã compromisuri proiectele lor de viitor.
“Trãim într-o perioadã în care sedentarismul este din ce în ce mai pregnant în viaþa cotidianã.
Crosul Olimpic este o alternativã pentru sãnãtate, o acþiune care vine sã demonstreze cã olimpismul nu
înseamnã doar participarea la Jocurile Olimpice, ci ºi iniþierea unor programe pentru a induce acel dicton:
minte sãnãtoasã în corp sãnãtos”, a spus fosta campioanã olimpicã Mihaela Peneº, acum director în cadrul
COR.
Iatã de ce Olimpismul va continua sã existe, constituind mereu un miraj pentru oameni, fie ei
învingãtori sau învinºi. Pentru cã, în sport, la fel ca în viaþã, important este sã participi.

8 ªtiaþi cã…
Olimpismul modern a fost conceput de Pierre de Coubertin, la iniþiativa cãruia s-a reunit, in iunie
1894, Congresul Internaþional Atletic de la Paris. In data de 23 iunie 1894, s-a constituit Comitetul
Internaþional Olimpic (C.I.O.).

L u a re a d e c i z i i l o r

Ca sã iei o decizie corectã, încearcã sã urmezi cele cinci etape:


Defineºte decizia care trebuie luatã.
Exploreazã toate alternativele.
Adunã dovezi.
Gândeºte-te la consecinþe.
Ia hotãrârea pe baza probelor adunate ºi a alternativelor studiate.
Câþiva termeni implicaþi în luarea deciziilor:
Sintetizarea: integrarea vechilor pãrþi în altele noi.
Analiza: puterea de a separa ºi studia.
Informaþia validã: informaþie care poate fi dovedit.
Fapt: ceva ce poate fi dovedit.
Opinie: idee personalã sau credinþã a unui individ.
Autopreþuire: opinie pozitivã a cuiva despre sine.
Încredere în sine: încredere în propria judecatã.
Decizie: rezultatul hotãrârii cuiva într-o privinþã.
Expresie: modul în care cineva îºi aratã emoþiile ºi temperamentul.
Autodeterminare: principiul unei voinþe libere; capacitatea de a decide de unul
singur, fãrã influenþe exterioare.

MODALITÃÞI DE ALEGERE A UNEI DECIZII


Prin deliberare:
Cântãrirea alternativelor pe baza analizei. Aceste decizii pot sã implice sau nu
valori majore.
Fãrã sã te gândeºti prea mult:
Acestea sunt de multe ori decizii banale, cum ar fi alegerea perechii de
pantofi care va fi purtatã în ziua respectivã.
Prin amânare:
Obþii rezultate fãrã sã alegi de fapt ºi fãrã sã le poþi controla prea mult.
De exemplu, dacã eºti întrebat dacã vrei fulgi de cereale la micul dejun ºi tu
rãspunzi cã nu eºti sigur ºi cã te vei decide mai târziu, ai un exemplu de decizie amânatã.
Nu prea ai însã control asupra rezultatelor, pentru cã în timp ce tu te decizi, fratele tãu mai mic poate sã fi
terminat deja ultimii fulgi de cereale existenþi.
(textul a fost preluat din „Manual de educaþie pentru viaþa de familie”, Fundaþia Tineri pentru Tineri, 2001)

Vi a þ a s p o r t i v u l u i d e p e r f o r m a n þ ã

Viaþa e un paradox prin ale cãrui labirinturi rãtãcesc fiinþele noastre .


Viaþa sportivului de performanþã e tumultoasã, aventuroasã dar plinã de satisfacþii.
Sportivul nu are o copilãrie ca toþi ceilalþi pentru cã sportul de performanþã începe
de la o varsta fragedã. Sportivul stã mult în cantonamente ºi are puþin timp la dispoziþie
pentru a-l petrece împreunã cu familia ºi prietenii.
Pentru menþinerea într-o bunã formã fizicã ºi psihicã sportivul de performanþã are nevoi ede resurse
financiare importante. De multe ori, din lipsã de sprijin financiar din exterior, este nevoit sã-ºi foloseascã
proprii bani pentru a se putea antrena în cele mai bune locuri, cu cei mai buni, sã-ºi asigure medicaþie,
echipamente etc.
In general orice sportiv ºtie cã dacã vrea sã trãiascã mai bine trebuie sã câºtige cât mai multe
competiþii...într-un cuvânt sã devinã profesionist. Cu efort, perseverenþã ºi un moral bun, vine si partea
frumoasa – satisfacþiile. Aplauzele, fericirea pe care
o vezi pe chipul celor care vin la stadion sau la salã sã te
vadã învingãtor, faptul cã devii o persoanã publicã,
cunoscutã ºi recunoscutã în cele mai diverse medii sunt
tot atâtea satisfacþii ale sportivului de performanþã.
Atunci când are rezultate bune, când reuºeºte
sã acceadã la niveluri superiore în ramura sa
sportivã, apar ºi satisfacþiile materiale; câºtigurile
importante rãmân însã o constantã doar dacã
sportivul reuºeºte sã se menþinã la un nivel constant
sau sã progreseze. Foarte puþini ajung aici!
Ca în general în viaþã, efortul care l-a ajutat pe sportiv sã ajungã “sus” nu se comparã cu efortul de a se
menþine la nivelul atins. Ca în cazul oricãrei persoane publice, orice greºealã, orice eºec are dimensiuni de
catastrofã... Este judecat cu uºurinþã de oricine, pus la zid, blamat, puþini fiind cei care cautã dincolo de
efectul imediat ºi o cauza a eºecului sãu

S13. Adina I.

A absolvit liceu teoretic profil matematicã – fizicã;


Susþine examenul de admitere la o facultate cu profil uman, în altã localitate
dar nu reuºeºte;
Beneficiazã de pensie de urmaº (în urma decesului tatãlui), ajutor care va fi
pierdut dacã nu continuã studiile; hotãrãºte sã urmeze cursurile unei alte
facultãþi, cu profil mecanic, în oraºul în care locuieºte.
P ro t e c þ i a s o c i a l ã - a s p e c t e

Protecþia socialã poate fi plasatã la trei niveluri:


La nivelul întregii colectivitãþi;
La nivelul diferitelor categorii sociale (copii, bãtrâni, familii cu mulþi membrii,
ºomeri);
La nivel personal.
Programele de protecþie socialã sunt sub formã de
transferuri bãneºti sau servicii. Transferurile bãneºti pot fi grupate
în trei categorii:
Sistemul asigurãrilor sociale : pensii, ajutor de ºomaj,
ajutor de boalã, îngrijire medicalã etc.
Alocaþiile familiale universale – alocaþia de stat pentru
copii, alocaþia suplimentarã pentru familiile cu mulþi copii,
indemnizaþia de naºtere;
Sistemul asistenþei universale: ajutorul social pentru
persoanele cu venituri mici, întreþinere pentru plasament familial ºi încredinþare, ajutoare de urgenþã,
alocaþii pentru procurat proteze, alocaþii pentru energia termicã, ajutoare speciale pentru persoanele cu
handicap etc.

Ve z i j u m ã t a t e a p l i n ã !

“Pentru fiecare dintre noi,


Fiecare cale de cãutare personalã
Dispune de un loc în spaþiul – timp din Univers.
Fiecare existenþã are de jucat un rol
În marea coregrafie cosmicã a istoriei omenirii.
Fiecare drum al vieþii, întins între cer ºi pãmânt,
Traseazã volute ºi arabescuri,
Tornade sau circumvoluþiuni miºcãtoare,
Supus fiind aspiraþiilor contradictorii
Între ancorare sau înrãdãcinare, elen sau zbor.
Rãdãcinile noastre oscileazã între înaintare cãtre ceilalþi
ªi retragere, întoarcere sau concentrare asupra sinelui.
Ne cãutãm prin salturi succesive,
Trei paºi înainte ºi uneori doi înapoi
Atunci când nu trebuie sã facem un salt lateral cãutarea nesfârºitã a ce e mai bun în sine se învârte
În enclava libertãþii oferite fiecãruia
Între datorie ºi credit, uºurare ºi autonomie,
La limita dintre definit ºi nedefinit,
Dintre trecut ºi viitor, între rãsãritul ºi apusul fiecãrei fiinþe.”
Dificultãþile întâlnite pe drumurile vieþii noastre par sã lase în memorie sau în trecutul nostru mai
multe urme decât evenimentele fericite pe care le-am trãit.
Când ne confruntãm cu necazuri, tracasãri sau obstacole, când ni se întâmplã un accident, când ne
îmbolnãvim, când o fiinþã iubitã ne pãrãseºte, la început ne este greu sã înþelegem în ce constã partea
pozitivã a acestor evenimente ºi cum ne pot aduce ele un dar.
Faptele în sine, violenþa pe care ne-o aduc, ne revoltã, ne înºealã,
ne dezechilibreazã. Ne provoacã atitudini reactive sau defensive.
Va fi nevoie de o revenire, de un efort de interiorizare ºi de
conºtientizare pentru a descoperi scânteia de viaþã care arde,
posibilitatea unei deschideri ºi a unei schimbãri dupã perioada de
dezechilibru pe care o traversãm.
Un eveniment traumatizant poate fi declanºatorul unor
revelaþii despre posibilitãþi neexplorate, despre aspecte
necunoscute de noi înºine. O crizã, un conflict acut pot fi catalizatori care sã reuneascã energii risipite
pentru a mobiliza bogãþii necunoscute, pentru a deºtepta potenþiale neaºteptate.
Primim daruri de la viaþã, dacã ºtim sã le acceptãm, dar putem sã le ºi oferim, sã le rãspândim, sã
le creãm. Putem oferi în fiecare zi celor pe care-i întâlnim sentimentul cã-ºi sporesc viaþa, cã-ºi însenineazã
privirea, cã reuºesc sã se exprime, cã sunt amabili, mai vii.

S14. Paul C.
A absolvit liceu teoretic, profil informaticã;
A obþinut locul II la Olimpiada Naþionalã de Informaticã;
Familie dispune de venituri medii;
Este admis fãrã examen a Facultatea de Automaticã din alt oraº;
Locuieºte cu chirie, singur, într-o garsonierã;
Se angajeazã din prima lunã de ºcoalã la o firmã de software – lucru la
domiciliu.
Dependenþa de internet

Internetul, aceastã reþea de reþele, formatã din milioane de computere ºi mii de


reþele de calculatoare, tinde sã devinã infrastructura de bazã a societãþii moderne. Fãrã
îndoialã, acest extraordinar mijloc de informare ºi comunicare induce schimbãri în modul
de gândire ºi de percepere a lumii, în modul de raportare la realitatea înconjurãtoare, în
comportamentul oamenilor. Partea revoluþionarã a web-ului este aceea cã fiecare dintre
noi poate fi consumator ºi sursã de informaþii în acelaºi timp. Peste 300 de milioane de
pagini web stau la dispoziþie iar din 3,7 milioane site-uri înregistrate în motoarele de cãutare (în 2000), 2,2
milioane au acces liber la informaþie. Individul utilizeazã aceastã reþea în primul rând în funcþie de nevoile
sale sociale, pentru informaþiile ºi serviciile pa care aceasta le pune la dispoziþie, dar ºi pentru a cãuta
anumite satisfacþii ce rãspund nevoilor sale psihologice. Avantajul este cã (aceste relaþii sociale), acest tip
de comunicare, se pot desfãºura la adãpostul anonimatului, într-o libertate de expresie deplinã. Pentru cei
care se simt izolaþi în mediul social în care trãiesc, Internetul reprezintã un mod ideal de a evita solitudinea
ºi de a-ºi satisface nevoia de contacte sociale ºi de divertisment. Nu puþini utilizatori devin însã dependenþi.
IAD – Internet Addiction Disorder – tulburarea “dependenþa de Internet” este un termen propus
pentru prima oarã de dr. Ivan Goldberg, pentru utilizarea patologicã a Internetului. Criteriile pentru
determinarea acestei tulburãri se bazeazã pe criterii similare cu cele ale abuzului de substanþe chimice.
Asociaþia Americanã a Psihologilor a atras atenþia asupra pericolului pe care îl reprezintã “abuzul de
Internet”, care s-ar putea numãra printre bolile civilizaþiei mileniului trei. Psihologii situeazã dependenþa
ºi abuzul de Internet pe aceeaºi treaptã cu alcoolismul ºi consumul de droguri în ceea ce priveºte efectele
negative. Rata celor care prezintã simptoame de dependenþã de Internet este, dupã unele aprecieri, între 1
ºi 5%. Se pare cã 80% dintre aceºtia au dificultãþi majore în stabilirea de contacte umane, iar când au
încercat sã renunþe au devenit foarte irascibili în lipsa calculatorului.
O serie de activitãþi online par a avea un potenþial de “dependenþã” mai mare decât altele, jocurile
ºi grupurile de discuþii fiind menþionate în acest context. Se pare cã utilizatorii patologici înregistreazã ºi
o serie de diferenþe faþã de ceilalþi: ei sunt mai singuratici, utilizeazã jocuri online mai mult decât ceilalþi,
pierd mai mult timp în realitatea virtualã.
Când devine utilizarea Intrenetului dependenþã, iar dependenþa patologicã? Atunci când intervine
major în viaþa ta. Dupã opinia lui Tonino Cantelmi, psihiatru la Universitatea Gregorianã din Roma, o
navigare mai lungã de 5-6 ore zilnic poate degenera într-o serie de simptoame, cum ar fi: confuzia mentalã,
halucinaþii, delir, care, recidivând, nu lasã decât posibilitatea internãrii în spital.
Un studiu efectuat la Carnegie Mellow University din Pittsburg a stabilit cã persoane care petrec
chiar ºi câteva ore pe sãptãmânã conectaþi la Internet cunosc niveluri ale depresiei ºi singurãtãþii mai mari
decât dacã ar folosi reþeaua mai rar. Studiul sugereazã cã acest mediu interactiv ar putea sã nu fie mai
sãnãtos social decât alte mass-media. El ridicã probleme îngrijorãtoare privind natura comunicãrii virtuale
ºi a prieteniilor decorporalizate care se formeazã în spaþiul virtual. Relaþiile interpersonale menþinute la
distanþã, lipsite de contactul “faþã în faþã”, nu asigurã tipul de suport ºi reciprocitate care contribuie în mod
obiºnuit la starea de securitate psihologicã ºi fericire. Concluzia studiului este cã, deºi Internetul poate
facilita legãturi cu diverºi oameni, aceste contacte nu trebuie sã devinã un substitut pentru adevãratele
relaþii sociale.
Comportamentul internautului depinde de predispoziþiile sale psihologice, de relaþiile sociale pe
care le îndeplineºte, de relaþiile interpersonale în care intrã, de contextul social în care trãieºte. Fiind un
mediu interactiv, accesarea ºi folosirea informaþiilor se face în funcþie de acest context. De fapt nu
Internetul face rãu oamenilor, ci felul în care aceºtia îl folosesc.
Concluzia ar fi aceea cã u t i l i z a r e a Internetului poate fi deopotrivã
distractivã ºi folositoare dar, în acelaºi timp, el poate cauza o periculoasã
dezangajare din viaþa realã. Nu putem sã nu
recunoaºtem imensele beneficii pe care le
aduce acest mijloc de

comunicare, în care se pot regãsi cele mai diversificate ºi abundente informaþii, cât ºi divertisment
interactiv, trebuie numai sã avem în vedere un vechi principiu: “sã uzezi dar sã nu abuzezi!”

Investeºte în viitorul tãu

Motto: „You see, For rest, life it’s like o


box of chocolate: you never know what you
gonna get” („Viaþa e ca o cutie cu bomboane
de ciocolatã: niciodatã nu ºtii ce vei gãsi în
interior”)
Mai þineþi minte? Este una din replicile
celebre din „Forrest Gump”…
Cunoaºtem cu toþii poveºti cu persoane celebre care au pornit de la zero ºi au ajuns
oameni de succes, în cele mai diverse domenii. Unii au început de timpuriu, alþii ºi-
au descoperit talente de buni afaceriºti, artiºti etc. la maturitate. Poate unii dintre
voi ºtiu deja ce vor face în viaþã. Alþii probabil lasã lucrurile sã
vinã de la sine sau au încã de optat între mai multe variante. Un
lucru este însã sigur: nimeni nu poate ºti cu siguranþã ceea ce îi
rezervã viitorul. Putem însã acþiona astfel încât cel puþin o parte
din necunoscutele viitorului nostru sã devinã … cunoscute. Putem
acþiona noi înºine pentru noi. Deºi pare de la sine înþeles cã în general
acþionãm în sensul bunãstãrii proprii, cei mai mulþi dintre noi au luat, adeseori, decizii care nu s-au dovedit
cele mai bune pentru interesul personal. Sã ne înþelegem însã: nu propovãduim aici nici egoismul, nici
machiavelismul. Talentul constã tocmai în abilitatea de investi în viitorul tãu fãrã a-i prejudicia pe alþii ºi
fãrã a le încãlca drepturile.
Cei mai mulþi dintre noi asociazã termenul „investiþie” cu cel de afacere… Se investesc bani,
resurse, oameni în diverse activitãþi… Întotdeauna existã posibilitatea câºtigului dar ºi riscuri… Pentru noi,
prima „afacere” suntem … noi înºine. Aflaþi la vârsta la care începeþi sã vã luaþi viaþa în propriile mâini,
trebuie sã aveþi clar în minte un lucru: sunteþi tineri, plini de energie ºi dorinþã de acþiune, calitãþi apreciate
de orice eventual angajator. Pe de altã parte însã, sunteþi aproape total lipsiþi de experienþã. Ari fi cazul sã
începeþi sã o acumulaþi. Un curs, participarea în calitate de voluntar la orice gen de activitate, organizarea
unor evenimente, participarea la sesiuni de comunicãri, „furatul meseriei” în stagii de practicã de la cei
pricepuþi etc. sunt doar o parte din modalitãþile de a acumula experienþã.
Nu neglijaþi însã scopul cu care aþi pornit la drum, fie cã acesta este absolvirea unei facultãþi sau a
unui curs de specializare, obþinerea unei burse, începerea unei afaceri proprii sau construirea unei cariere
într-un domeniu oarecare. Se întâmplã adeseori ca, pe parcursul unui traseu de viaþã pe care îl
considerasem bine stabilit, cel puþin pentru o perioadã de timp, sã intervinã elemente din cele mai diverse,
toate gata sã vã abatã de la þelul propus. E bine? E rãu? Nimeni nu poate spune cu certitudine dinainte.
Uneori e bine, uneori e rãu. Singurii capabili sã discerneþi între cele douã situaþii sunteþi voi. Analizaþi,
calculaþi, cântãriþi bine înainte de a lua o decizie. Exista ocazii care par unice, existã oportunitãþi dar ºi
riscuri asociate… Nu vã grãbiþi, situaþiile extreme sunt mult mai rare decât ne imaginãm noi. Noi, oamenii,
nu avem multe în comun unii cu alþii dar arta complicãrii o stãpânim cu precizie Aruncaþi o privire pe
modelul luãrii deciziilor, sigur vã va ajuta în momente delicate.
S15. Ana Maria B.
A absolvit liceul teoretic matematicã – fizicã;
Pãrinþii nu o sprijinã financiar; tatãl o susþine moral, mama se teme de viaþa
pe cont propriu într-un oraº mare, departe de casã;
Este admisã cu bursã de studiu la facultate în alt oraº, centru universitar;
Primeºte loc la un cãmin studenþesc, într-un campus universitar aflat în afara
localitãþii.

Urmeazã-þi visul

Este normal sã simþi cã poþi sã-þi controlezi viaþa, cã ai libertatea de alegere. Calitatea
vieþii noastre este, în fond, hotãrâtã de alegerile pe care le facem. Poþi sã alegi:
· Ceea ce crezi;
· Ceea ce vei deveni;
· Ceea ce visezi;
· Sã îþi urmezi visele;
· Valorile în care crezi;
· Ceea ce înveþi;
· Cum înveþi;
· Ceea ce porþi, ce spui, cum te comporþi;
· Cât de mult le permiþi celorlalþi sã te influenþeze;
· Unde vei fi;
· Cum îþi investeºti timpul;
· Cum te comporþi faþã de tine însuþi;
· Cum îi tratezi pe ceilalþi;
· Cum reacþionezi când þi se întâmplã lucruri rele.
ªapte paºi spre împlinirea personalã
1. Asumã-þi responsabilitatea!
Acceptã responsabilitatea deplinã pentru comportamentul tãu! Când rosteºti “Sunt responsabil”, poþi
construi o viaþã nouã, chiar o lume nouã.
2. Crede în ceva important!
Viaþa ta e demnã de o motivaþie nobilã.
3. Fii tolerant!
Vei deveni mai agreabil, atât pentru tine însuþi cât ºi pentru cei din jur.
4. Fii curajos!
A fi curajos înseamnã a acþiona sub imperiul fricii, nu eliberat de ea. Dacã provocarea e importantã pentru
tine, chiar trebuie sã fii emoþionat.
5. Zâmbeºte!
Pentru cã nimeni nu o poate face în locul tãu.
6. Iubeºte!
Pentru cã trebuie sã ºtii ce e bucuria.
7. Fii ambiþios!
Un efort izolat nu îþi poate rezolva problemele, nu îþi va îndeplini visele ºi nu va fi suficient. Este normal
ºi sãnãtos sã doreºti sã fii mai mult decât ceea ce eºti.

Vi a þ a î n m a r e l e o r a º

„Dezrãdãcinarea” tânãrului absolvent de liceu ºi proaspãtului student nu este un


proces uºor. În noul oraº, cel unde îºi începe viaþa de student, totul este … nou! Locurile,
clãdirile, parcurile, oamenii… Nimic nu
mai este familiar, aºa cum era „acasã”
unde cunoºteam tot cartierul/satul, unde la fiecare colþ
de stradã ne salutam cu un prieten sau o cunoºtinþã…
Trebuie sã descoperim totul: unde e piaþa, unde e poºta,
unde e cea mai apropiatã farmacie, unde e cea mai
apropiatã salã de internet, cu ce maºinã/ troleu/ tramvai/
metrou putem ajunge la facultate… Totul e nu numai
nou dar ºi… imens… Cum s-or descurca oamenii ãºtia
cu atâtea mijloace de transport, cu atâtea strãzi, cu atâþia
… oameni?
Când panica iniþialã se potoleºte, când încetezi sã priveºti tãbliþele pe care sunt scrise staþiile cu
teama cã ai uitat sã cobori la timp, când te convingi cã într-adevãr cartierele seamãnã între ele ºi nu ai
vedenii, când priveliºtile din vecinãtatea locuinþei ºi facultãþii nu mai par nesfârºite ºi atât de strãine, când
ai în final sentimentul cã þi-a revenit simþul orientãrii în spaþiu, vei
descoperi ºi fascinaþia marelui oraº. Parcurile, obligatorii în fiecare
cartier, teatrele, cluburile, terasele, terenurile ºi sãlile de sport,
opera, monumentele istorice, muzeele, parcurile de distracþie,
multitudinea de evenimente culturale etc. sunt tot atâtea surse de
educaþie, culturalizare, distracþie… Descoperi plãcerea
colindatului pe strãzi cu nume de eroi, de flori sau de compozitori
celebri, descoperi colþuri unde nu gãseºti decât miros de floare ºi
iarbã, nu gaz de eºapament ºi fum, descoperi parfumul cafenelelor
ieftine ºi sordide unde studenþimea leneveºte la o halbã de bere autohtonã, descoperi plãcerea alergãrii dupã
bilete gratis la teatru sau la film ºi plãcutã devine chiar ºi „aroma” de popotã a cantinei studenþeºti din care
ieºi, dupã un prânz grãbit ºi gãlãgios, mirosind a diverse preparate înscrise în meniu.
Aºadar, nu vã speriaþi prea tare, oraºul mare nu este un monstru care vã va cuprinde cu
numeroasele-i tentacule, el vã primeºte cu indiferenþã ºi calm, pe cei buni ºi pe cei mai puþin buni în mod
egal. Cu perseverenþã ºi rãbdare îl veþi descoperi ºi cuceri, vã va sufoca ºi vã va elibera, fãrã sã vã permitã
însã sã-l cunoaºteþi vreodatã cu adevãrat, furnicar uman în continuã prefacere.

Noul anturaj - avantaje ºi dezavantaje

Ai luat decizia de a pleca din oraºul/satul natal. Motivul nu-l discutãm acum, mai
ales cã este diferit de la o persoanã la alta. Nu numai cã ai luat aceastã decizie,
dar ai ºi pus-o în aplicare. Eºti acum într-un oraº nou, necunoscut, cu
noi colegi de camerã, facultate, serviciu, cu noi vecini de
palier, casã, birou. Altfel spus, nu mai cunoºti pe nimeni…ºi
nimeni nu te mai cunoaºte (dupã cum aþi observat, nu am luat în calcul
situaþii rare ºi fericite în care în noua aventurã vã însoþeºte unul sau mai
mulþi colegi de liceu sau prieteni din copilãrie). Pânã acum, în toate
“lecturile suplimentare” care, sperãm noi, vã pot ajuta sã puneþi în aplicare
scenariul ales, am încercat sã schiþãm soluþii de a „supravieþui” diverselor situaþii
mai mult sau mai puþin problematice. Nu dãm însã reþete ºi nici nu ne credem atoateºtiutori. Vorbim din
experienþa proprie sau a altora mai trecuþi prin viaþã ca noi ºi ca voi… ªi
în acest caz aplicãm aceeaºi strategie: desprinderea de vechiul grup de
prieteni (dacã exista, desigur) nu este uºoarã; reguli de integrare într-un
nou grup sunt multe dar valabile doar pe categorii: sociabili, veseli,
vorbãreþi, agresivi, dezinvolþi, introverþi. La fel ca ºi medicaþia,
diferitã de la un pacient la altul în cazul aceleiaºi boli, modul în
care ne adaptãm la un nou anturaj trebuie mulat pe propria
personalitate. Nu vom încerca sã ne remarcãm prin bancurile la
modã sau poante deochiate când suntem antitalent în materie
de a-i face pe ceilalþi sã râdã. Nici nu vom încerca sã
ascultãm death sau trash dacã ne place „tipul ãla blond
cu plete ºi ochii verzi”. Nici nu vom cheltui toatã
bursa sau chenzina pe o cinã luxoasã cu cea mai
tare tipã din cartier… exemplele ar putea continua
o vreme dar bãnuiesc cã aþi prins ideea.
Nu încercaþi sã reconstituiþi în noul anturaj vechea gaºcã; oamenii diferã, locurile diferã, aºteptãrile
colegilor de la voi ºi ale voastre de la ei, diferã… Totul e altfel ºi totuºi la fel. Voi sunteþi doar un pic mai
maturi, un pic mai speriaþi de noutatea din jur dar ºi un pic mai siguri pe voi, în ciuda debusolãrii inerente
oricãrui început: pânã la urmã, sunteþi pe picioarele voastre, adicã sunteþi responsabili . În rest, totul
vechi…la voi. Tu eºti tot cel de ieri din oraºul natal, cel despre care gaºca ºtia cã poartã 40 la picior ºi cã
ºi-a spart capul la furat de cireºe, cel care roºeºte inevitabil când intrã în vorbã cu vecina drãguþã de la
204… Totul este sã-i lãsaþi ºi pe cei din noul grup sã vã descopere, cu bunele ºi relele voastre, cu ce puteþi
ºi cu ce nu puteþi face, cu ce-i puteþi impresiona ºi dezamãgi. Nimeni nu e perfect. Aºa, în imperfecþiunea
voastrã, sunteþi capabili sã dãruiþi ºi sã primiþi prietenie. Dacã aveþi ºi puþinã grijã ºi niscaiva criterii de
selecþie, veþi gãsi oriunde în jurul vostru, oricât de rece ºi strãin pare totul la început, oameni care meritã
sã le dãruiþi prietenia voastrã ºi care vã dau aceeaºi afecþiune ºi loialitate în schimb.
D E Z I R A B I L I TAT E A S O C I A L Ã

(testul a fost preluat din „Cunoaºte-l pe celãlalt”, culegere de 26 de teste psihologice coordonatã de Adrian Neculau ºi apãrutã
în Polirom, 2003)

Vã propunem un test de autocunoaºtere. Întrucât rãspunsurile pe care le daþi prin completarea lui
sunt influenþate de cunoaºterea scopului acestui test – ce mãsoarã el ºi ce aflãm prin cunoaºterea scorului
obþinut - , prezentãm mai întâi testul ºi apoi modurile de stabilire ºi interpretare ale scorului, precum ºi
câteva date despre valoarea testului.

1. Înainte de a vota pe cineva, încerc sã aflu date despre candidat.


Adevãrat
Fals
2. Nu ezit sã-mi las treburile de o parte ca sã ajut pe cineva aflat la nevoie.
Adevãrat
Fals
3. Mi-este câteodatã greu sa-mi continuu munca dacã nu sunt încurajat.
Adevãrat
Fals
4. Niciodatã nu mi-a displãcut cineva foarte mult.
Adevãrat
Fals
5. În diferite ocazii, nu mã îndoiesc de abilitatea mea de a reuºi în viaþã.
Adevãrat
Fals
6. Câteodatã mã simt insuportabil când nu-mi iese bine ceea ce fac.
Adevãrat
Fals
7. Totdeauna sunt atent la felul în care mã îmbrac.
Adevãrat
Fals.
8. Acasã mãnânc la fel de frumos ca atunci când sunt la restaurant.
Adevãrat
Fals
9. Dacã aº putea merge la un film fãrã sã plãtesc ºi aº fi sigur cã nu mã vede nimeni, probabil cã aº
face-o.
Adevãrat
Fals
10. Rareori renunþ la ceva pentru cã nu am încredere în abilitatea mea de a face acel lucru.
Adevãrat
Fals
11. Îmi place uneori sã bârfesc.
Adevãrat
Fals
12. Mi s-a întâmplat sã simt rãzvrãtirea faþã de persoane cu autoritate, chiar dacã am ºtiut cã au
dreptate.
Adevãrat
Fals
13. Indiferent cu cine vorbesc, sunt întotdeauna ascultãtor.
Adevãrat
Fals
14. Îmi pot reaminti când am fãcut-o „pe bolnavul” ca sã ies dintr-o situaþie.
Adevãrat
Fals
15. Au fost ocazii în care am profitat de altcineva.
Adevãrat
Fals
16. Sunt întotdeauna gata sã recunosc dacã am fãcut o greºealã.
Adevãrat
Fals
17. Totdeauna încerc sã fac ceea ce propovãduiesc.
Adevãrat
Fals
18. Nu gãsesc cã este deosebit de greu sã ai de-a face cu oameni care vorbesc tare sau cu oameni
nesuferiþi.
Adevãrat
Fals
19. Câteodatã încerc sã fiu mai degrabã chit cu cineva decât sã iert ºi sã uit.
Adevãrat
Fals.
20. Când nu ºtiu ceva, nu-mi pasã dacã recunosc sau nu.
Adevãrat
Fals
21. Mã port totdeauna frumos chiar cu oameni dezagreabili.
Adevãrat
Fals
22. Uneori am insistat într-adevãr sã fac ceva cu propriile mele puteri.
Adevãrat
Fals
23. Mi s-a întâmplat sã simt cã am dus de râpã ceva.
Adevãrat
Fals.
24. Niciodatã nu m-am gândit sã las pe cineva sã fie pedepsit în locul meu pentru ceea ce am fãcut
eu rãu.
Adevãrat
Fals
25. Niciodatã nu am detestat situaþia în care mi s-a cerut sã întorc o favoare fãcutã mie.
Adevãrat
Fals
26. N-am fost niciodatã enervat când oamenii ºi-au exprimat idei foarte diferite de ale mele.
Adevãrat
Fals
27. Niciodatã n-am fãcut o lungã cãlãtorie fãrã sã controlez bine siguranþa acesteia.
Adevãrat
Fals
28. Mi s-a întâmplat sã fiu foarte invidios pentru norocul altcuiva.
Adevãrat
Fals
29. Aproape niciodatã nu am simþit îndemnul/nevoia de a ocãrî pe cineva.
Adevãrat
Fals
30. Câteodatã mã iritã oamenii care-mi cer favoruri.
Adevãrat
Fals
31. Niciodatã n-am simþit cã am fost pedepsit fãrã motiv.
Adevãrat
Fals
32. Câteodatã am gândit cã oamenilor care pãþesc necazuri li se întâmplã astfel numai cã obþin ceea
ce meritã.
Adevãrat
Fals
33. Niciodatã n-am spus ceva deliberat pentru a rãni sentimentele oamenilor.
Adevãrat
Fals.

Rãspuns:
Cum calculãm scorul
Obþineþi câte un punct pentru fiecare dintre întrebãrile 1, 2, 4, 7, 8, 13, 16, 17, 18, 20, 21, 24, 25,
26, 27, 29, 31, 33 dacã rãspundeþi „Adevãrat”;
Obþineþi câte un punct pentru fiecare dintre întrebãrile 3, 5, 6, 10, 11, 12, 14, 15, 19, 22, 23, 28, 30,
32 dacã rãspundeþi „Fals”.
Adunaþi punctele obþinute.

Cum interpretãm scorul obþinut:


Scoruri scãzute (0 – 8):
Dacã scorul se înscrie în aceastã categorie, înseamnã cã ai dat rãspunsuri într-o direcþie doritã de
alþii, deci acceptate social; ai rãspuns într-un mod mai onest ºi mai potrivit vieþii reale decât rãspund
majoritatea oamenilor. Motivele pentru care ai rãspuns astfel pot fi urmãtoarele:
a. te simþi confortabil cu pãrerea pe care o ai despre tine;
b. nu te deranjeazã când alþi oameni considerã cã te comporþi într-o manierã
indezirabilã social sau doreºti sã fii privit de alþii ca o persoanã rãzvrãtitã social, diferitã de
majoritate. De asemenea, acesta poate fi modul de a þine o parte din personalitatea ta departe
de alþii.
Dacã primul motiv este real – sunteþi mulþumit de propria persoanã (cum sunteþi ºi cine sunteþi) –
atunci un nivel scãzut de dezirabilitate socialã nu va aduce nici un fel de probleme. Dacã însã rãspunsurile
tale exprimã o rãzvrãtire ºi reflectã dificultãþile de relaþionare cu alþii, unele sugestii fãcute pentru cei cu
scoruri mari pot fi utile ºi pentru tine.

Scoruri medii (9 – 19):


Ai rãspuns ca douã treimi din oamenii care completeazã testul. Scorurile incluse în aceastã
categorie reprezintã o combinaþie de rãspunsuri dezirabile ºi nedezirabile social. Combinaþia exprimã un
echilibru relativ în modul de comportament cotidian. Este util sã revii asupra rãspunsurilor date pentru a
vedea ce comportament ai în situaþiile menþionate.

Scoruri mari (20 – 33):


Acest scor sugereazã cã a fi privit ca acceptabil de cãtre alþii este un lucru foarte important pentru
tine. Mãrimea lui reflectã probabil nevoia pe care o ai de a fi aprobat de alþii. Acest lucru poate afecta
negativ interacþiunile cu alþii, cãrora le prezinþi o imagine a persoanei tale care nu este de fapt realã.
Indivizii cu o mare nevoie de aprobare încearcã frecvent o stare de insecuritate socialã sau anxietate în
raport cu aºteptãrile celor din jur. O reevaluare a propriei persoane ºi o analizã a imaginii de sine ºi a
trãsãturilor de personalitate sunt deci necesare.

Ce este dezirabilitatea socialã?


Psihologii au constatat încã demult cã dorinþa de a fi acceptat social este un factor important care
influenþeazã modul în care oamenii rãspund la testele psihologice. Indiferent de întrebare, oamenii tind sã
rãspundã astfel încât sã aparã într-o luminã favorabilã. Aceastã tendinþã se numeºte dezirabilitate socialã.
D. Crowne ºi D. Marlowe (1960) au investigat aceastã trãsãturã de personalitate, demonstrând diferenþele
între indivizi ºi felul în care dezirabilitatea socialã coreleazã cu alte trãsãturi de personalitate.
Conºtientizarea acestei trãsãturi produce modificãri în autocunoaºtere ºi în modul nostru de comportament.
BIBLIOGRAFIE:
1. ALBA, A.; BALACI, L.; ILDIKO, E.; HARASEMIUC, O.; VELCIOV N., “Cinci paºi pentru
cariera mea – ghid pentru elevi”, Bucuresti 2003.
2. ANDERSON, W., “Curs practic de încredere”, editura Curtea Veche, Bucureºti, 1999.
3. BACONSKY, R.; BENOIT, F. (coord), „Ce este Uniunea Europeanã – un ghid pentru tinerii
români, editura EST, Bucureºti, 2001.
4. BÃBAN, A. (coord.), “Consiliere educaþionalã. Ghid metodologic pentru orele de dirigenþie ºi
consiliere”, editura Psinet, Cluj-Napoca, 2001.
5 BÃBAN, A.; PETROVICI, D.; LEMENI, G., “Consiliere ºi orientare, Ghidul profesorului”,
editura Humanitas Educaþional, Bucureºti, 2002.
6. CHIRIÞESCU, D (coord.), Manual de Educaþie civicã, curs opþional, editura Neva, Bucureºti,
2002.
7. CREÞU, Carmen, “Psihopedagogia succesului”, editura Polirom, Iaºi, 1997.
8. CUCOª, Constantin, “Minciunã, contrafacere, simulare (o abordare psihoopedadogicã), editura
Polirom, Iaºi, 1997.
9. DOBRESCU, Paul; BÂRGÃOANU, Alina: “Mass media si societatea”, editura SNSPA,
Bucuresti, 2001.
GEORGESCU, Dakmara, “Reforma învãþãmântului - o ºansã pentru schimbarea de mentalitate”,
editura Trei, Bucureºtui, 1999.
10. NEACªU, Ioan; BELLU, BENGESCU, Cristian; ALEXEANU BUTTU, Marinela;
SIMACHE, Daniela; NICA, Mariana, “Ghidul voluntarului”, realizat de FICE România, editura
Semne, 2003.
11. NECULAU, Adrian (coordonator), „Cunoaºte-l pe celãlat”, editura Polirom, Iaºi, 2003.
12. NIÞÃ, Mircea Aurel, “Marketing & management electoral”, editura Universitas XXI, 2000
13. SALOMÉ, J., “Conceptul de fi tu însuþi”, editura Curtea Veche, Bucureºti, 2002.
14. STOICIU, Andrei: “Comunicarea politicã. Cum se vând idei ºi oameni, editura Humanitas -
Libra, Bucureºti, 2000
15. THOVERON, Gabriel, “Comunicarea politica azi”, editura Antet, Bucuresti, 1996.
16. TEODORESCU, Bogdan, “Marketing politic si electoral”, editura SNSPA, Bucuresti, 2001.
17. ZAMFIR, Elena, “Asistenþã socialã”, în POP, Luana Miruna, (coord.) “Dicþionar de politici
sociale”, editura Expert, Bucureºti, 2002.