Sunteți pe pagina 1din 25

Clinic :

Astmul bronsic se manifesta prin crize de dispnee , acestea survenind uneori fara o
regula clara ( de obicei in timpul noptii ) . In unele cazuri crizele survin in legatura cu o
serie de factori nespecifici : umezeala , ceata , praf , emotii si efort fizic . La alti
subiecti crizele survin in aceleasi conditii : in sezonul polenului , in aceeasi incapere
si in contact cu animalele .

Dispneea este specifica pentru diagnosticul de astm , ea are o frecventa rara , iar
respiratia este prelungita , de exemplu in criza de astm bronsic este caracterizata
„respiratia suieratoare „ . Tusea este uscata sau umeda cu o sputa mucoasa lipicioasa si
aspect perlat ( sputa devine mucopurulenta in prezenta unei infectii) . Munca de
recuperare a asmaticului incepe prin evitarea tuturor factorilor exteriori ce pot
declansa , intretine sau influenta in mod negativ boala si anume : factorii alergizanti,
fumatul, atmosfera poluata , virozele , alimentatia si modul de viata.
Alimentatia trebuie sa fie bogata in vitamine , fara condimente si conservanti (alcoolul
trebuie exclus in totalitate ) .

• regimul de viata trebuie sa fie ordonat si echilibrat , cu evitarea starilor de


oboseala si a schimbarilor bruste de temperatura, precum si asigurarea aerului
curat , atat in locuinta cat si la locul de munca ;
• in programele de tratament ce implica gimnastica medicala se vor folosi
posturarile de drenaj si tusea dirijata , pentru eliminarea secretiilor si
dezobstructie;
• o importanta majora pentru astmatici este relaxarea organismului , metoda prin
care se reduce starea emotionala ce contribuie la diminuarea sau chiar la
anularea bronhospasmului , dispneei si tusei;
• durata unei sedinte de gimnastica variaza in functie de posibilitiatile pacientului
de la 5 – 10 minute si de la 20 – 30 minute, important este ca exercitiile sa se
repete de cateva ori pe zi , in incaperi bine aierisite sau in spatii libere si
nepoluate;
• bolnavul trebuie sa execute corect exercitiile , sa constientizeze fiecare faza a
miscarii si mai ales sa stie sa dirijeze aerul (inspirul se va realiza pe nas , iar
expirul se va efectua pe gura , lent si continuu ) ;
• exercitiile de respiratie se executa lent , cu pauze intre o respiratie si cealalta si
cu mici pauze ( apnee) intre respiratie si expiratie , in scopul de a ajunge la o
frecventa respiratorie normala , obtinand astfel si ameliorarea ventilatiei
pulmonare ( timpul de expirare a aerului trebuie sa fie de doua ori mai mare
decat timpul de inspirare );

Obiectivele urmarite de gimnastica respiratorie sunt :

1. Corectarea conditiilor de munca , a deprinderilor , a tuturor influentelor care


reprezinta cauze determinate sau agravante pentru evolutia bolii respiratorii .
2. Tonificarea musculaturii respiratorii in mod special a diafragmei .

1
3. Diminuarea frecventei respiratorii , concomitent cu cresterea amplitudinii
respiratiei .
4. Cresterea sau scaderea ritmului respirator.
5. Marirea sau micsorarea pauzelor dintre inspir si expir .
6. Cresterea amplitudininlor miscarilor respiratorii.
7. Cresterea capacitatilor de efort si ameliorarea sindromului obstructiv
( readaptarea la efort se face prin antrenament progresiv si ergoterapeutic ).

Efectuam drenajul postural al pacientului in special seara inainte de culcare va usura


somnul si odihna pacientului . Acesta va fi pozitiona in decubit dorsal / decubit ventral
cu capul mai coborat decat picioarele si efectuam percutie cu palmele facute caus in
zona segmentului pulmonar cu probleme . Percutia se executa timp de mai multe
minute pana cand pacientul simte nevoia sa tuseasca . Procedura nu trebuie sa fie
dureroasa si pacientul poate purta tricou sau imbracaminte usoara nu trebuie
neaparat dezbracat . In conjuctie cu percutia se utilizeaza si vibratia ce se aplica doar
pe faza de expir pentru a deplasa secretiile catre caile aeriene mai mari . Se aplica
prin plasarea ambelor maini pe piele de-a lungul peretelui toracic . Presiunea e
aplicata in acelasi sens cu miscarile toracelui . Se poate termina cu o scuturare ( o
vibratie mai riguroasa ) in care degetele mari sunt stranse impreuna , palmele
deschise cu degetele rasfirate pe toracele pacientului .

Se va practica dimineata si seara pentru a usura respiratia pe timpul zilei si a elimina


secretiile din timpul noptii , iar seara pentru a usura respiratia pe timpul noptii .
Drenajul trebuie efectuat inaintea exercitiilor .

Mijloace , metode si exercitii de gimnastica respiratorie folosite :

Din pozitia decubit dorsal cu mainile pe abdomen si coatele pe saltea se vor executa :

1. expiratie impusa , urmata de inspiratie cu antepulsia abdomenului (ridicarea


abdomenului ) pe masura ce aerul patrunde, expiratia prin pronuntarea literei S
si coborarea abdomenului ( de 8 – 10 ori ) . Amandoua mainile pe abdomen , cu
coatele pe saltea se va executa ; (fig. 1)

fig1

2. respiratia se va executa la nivelul toracelui , in momentul in care se executa


expiratia mainile se apropie usor in momentul inspiratiei se vor departa ( de 8
– 10 ori ) ; (fig.2)

2
fig2

3. subiectul in pozitia sezand cu trunchiul aplecat spre spate si spre stanga


( pentru segmentul opical drept sau stang) ; (fig.3)

fig3

4. subiectul este in decubit lateral stang , cu trunchiul in rotatie anterioara de 45 º


inainte , sprijinit pe o perna pentru lobul superior dr.) si in decubit lateral drept
( pentru lobul superior stang ) ; (fig.4)

fig4

3
5. subiectul in decubit dorsal , cu genunchii usor flectati , pentru segmentele
anterioare , lobii superiori stang si drept ; (fig.5)

fig5

6. subiectul in decubit ventral , pentru segmentele superioare , lobii inferiori ; (fig.


6)

fig6

7. din decubit dorsal , cu mainile la nivelul claviculei , executa inspir si expir ,


ridicand usor cutia toracica , astfel incat sternul sa ajunga sub barbie ( in
expiratie toracele revine la pozitia normala ) ;
8. din decubit dorsal , cu genunchii indoiti se executa : (fig. 7)
o ducerea bratului stang spre soldul drept , concomitent cu ridicarea capului
si a umerilor – expiratie ;
o ducerea bratului stang oblic sus , cu rasucirea capului spre stanga –
inspiratie ( dupa cateva repetari , la fel cu bratul drept ) .

4
fig7

9. ducerea ambilor genunchi la piept , cu ajutorul bratelor – expiratie , revenire –


inspir ;
10. din pozitia pe genunchi cu sprijin pe brate : (fig.8a)
o expiratie activa , tragand abdomenul in sus; (fig.8b)
o inspiratie concomitent cu coborarea abdomenului si ridicarea toracelui si a
capului ( de 10 ori ); (fig. 8c)
11. pe genunchi , pe calcaie sezand :
o ducerea bratelor in sus – inspiratie
o aplecarea trunchiului inainte , cu ducerea bratelor inapoi sus
cu expiratie ( de 10 ori)

fig8

12. din pozitia sezand pe scaun executa :


o aplecarea trunchiului inainte , cu bratele incrucisate pe abdomen –
expiratie
o ridicarea trunchiului , cu ducerea bratelor lateral – inspiratie
13. cu mainile sprijinite pe genunchi – expiratie si ducerea bratului stang oblic sus
– inspiratie ;

5
14. cu mainile sprijinte pe genunchi – expiratie , cu aplecarea trunchiului inainte :
o ridicarea trunchiului – inspiratie
o expiratie sacadata , se elimina aerul in 3 – 4 reprize , in ritm rapid .

Exercitii libere de respiratie insotite de miscari pasive

Miscarea pasiva este secundara miscarii de respiratie avand ca scop amplificarea


expiratiei. Miscarile de respiratie pot fi efectuate cu : toracele , trunchiul , membrele
superioare si inferioare , astfel :

- pentru torace :

• din culcat inapoi , cu capul usor ridicat sau din sezand rezemat , foloseste
ridicarea toracelui cu mainile pe axile pentru inspir
• coborarea toracelui cu presiuni la baza acestuia pentru expir ;

- pentru trunchi :

• flexarea trunchiului folosim pe momentul expir


• extensia trunchiului folosim pe momentul inspir
• rasucirea pasiva stanga/dreapta pe momentul inspir
• revenire in pozitia initiala pe momentul expir
• indoirea laterala a trunchiului pe momentul inspir
• revenire in pozitia initiala pe momentul expir

- pentru membrele superioare :

• ducerea membrelor superioare prin inainte sus , pasiv – inspir


• revenire in pozitia initiala – expir
• rotatie externa a mebmrelor superioare oblic jos – inspir
• revenire – expir

- pentru membrele inferioare :

• indoirea pasiva a membrelor inferioare se efectueaza – inspir


• intinderea pasiva a membrelor inferioare se efectueaza – expir
• departarea abd. – inspir
• apropierea add. – expir

Exercitii libere de respiratie cu miscari active :

Miscarile active insotesc, amplifica, faciliteaza miscarile libere de respiratie, ele sunt
efectuate la nivelul : cap , trunchi , membre inferioare si a membrelor superioare.
Unele miscari amplifica faza inspirului altele expirul .
- pentru cap si gat

6
• extensia capului si gatului faciliteaza – inspirul
• flexia capului si gatului faciliteaza – expirul
• rasucirea capului si gatului faciliteaza inspirul
• revenirea – expirul

– pentru trunchi

• flexia faciliteaza expirul ; revenirea – inspirul


• rasucirea stg/dr – inspir , de partea opusa rasucirii
• revenire – expir
• indoirea laterala stanga/dreapta – inspir de partea hemitoracelui opus indoirii
• revenire – expir

- pentru membrele inferioare

• indoirea membrelor inferioare – inspir


• intinderea membrelor inferioare – expir
• abductia – inspir
• adductia – expir

- pentru membrele superioare

• ducerile si fixarile membrelor superioare la ceafa , pe umeri , pe sold faciliteaza


inspirul
• revenirile expirul
• se pot creea exercitii complexe pentru facilitarea inspiratiei/expiratiei .

Concluzii si observatii :

Bolnavii cu afectiuni respiratorii a astmului bronsic si BPOC trebuie sa evite eforturile


sustinute ce solicita un consum mare de oxigen . Eforturile de durata se vor putea
realiza numai daca bolnavul poate sa-si coordoneze foarte bine respiratia cu miscarile
ce trebuie sa le execute si la intervale de timp sa faca pauze , pentru restabilirea ritmului
respirator .

Bibliografie:

1.Terapia prin miscare la varsta a 3-a,ED. Medicala 1990.Elena Cristea


2.Recuperarea functionala in practica kinetoterapeutica, Ed Medicala 1994 Ion Stroescu
si colab

Ce este astmul bronsic?


Astmul bronsic este o boala pulmonara caracterizata prin dispnee(respiratie cu dificultate)
expiratorie. Acest disconfort este reversibil, in mod spontan sau sub tratament.
Exista trei principalele mecanisme implicate in aparitia astmului bronsic:
• Inflamatia mucoasei bronsice

7
• Hiperreactivitatea bronsica(raspunsul exagerat al bronsiilor la alergeni)
• Reducerea dimensiunilor (diametrului) bronhiilor sau bronchoconstrictia
Pacientul cu astm bronsic este deobicei un pacient cu teren alergic(atopie). Acesta prezinta un
raspuns imun excesiv (aflux foarte mare de imunoglobulina E) la contactul cu un agent extern:
agentul responsabil este denumit alergen.
Inhalarea alergenilor determina o reducere a diametrului bronsiilor (hiperreactivitate
bronsica), precum si o eliberare de mediatori chimici.Unii dintre acesti mediatori, in asociere
cu alte celule inflamatorii (eozinofile) pe termen lung conduc la modificari ale mucoasei
bronsice. Astfel apare inflamatia cronica a mucoasei bronhiilor si va fi obiectivul de baza al
tratamentului astmului.Gradul de deteriorare si inflamatia bronsica sunt corelate cu
severitatea astmului.

Care sunt cauzele astmului bronsic?


Astm este rezultatul a doua tipuri de factori:
A.Factorii predispozanti, congenitali(ereditari) -terenul atopic
B.Factori imuno-alergici, psihologici sau legati de mediu
De asemenea,astmul bronsic este de doua feluri:
-astmul alergic (atopic sau extrinsec): in cazul in care cauza este alergica
-astm bronsic non-alergic (intrinsec ): atunci cand alti factori, inclusiv infectiosi sunt cauza
astmului.

A.Terenul alergic (atopia)


Influenta terenului alergic, adica a ereditatii, este foarte importanta, inainte de pubertate si
mai ales la copiii mici. Antecedentele familiale alergice sunt prezente in 49 - 75% din cazuri.
Exista legaturi intre manifestarile alergice si HLA (complex major de histocompatibilitate).
Exista o predispozitie la producerea de IgE impotriva alergenilor din mediul , hiperreactivitate
bronsica, anomaliile ale mediatorilor chimici sau a sistemului nervos vegetativ.De la nastere,
copilul poate dezvolta o alergie.
Copiii hraniti cu lapte matern prezinta mai putine manifestari alergice decat cei care au fost
hraniti cu lapte de vaca. Laptele matern asigura aportul de substante necesare apararii si evita
sensibilizarea nou-nascutului la proteinele din laptele de vaca (care sunt considerate ca
"straini" de catre organismul copilului). Alaptarea este recomandata in cazul in care exista
antecedente familiale alergice.
Eczemele atopice sunt adesea asociate cu astm bronsic. De cele mai multe ori, copilul sufera
de eczeme in timpul primilor doi ani si apoi afectiunile cutanate vor disparea fiind inlocuite de
afectiuni respiratorii. Motivele pentru aceasta relatie sunt inca insuficient intelese.

B.Factori de mediu
Daca factorii genetici au importanta in mecanismul alergic, factorii de mediu sunt esentiali
pentru debutul manifestarilor clinice.In primele saptamani de viata, evitati contactul nou-
nascutului cu animale domestice,in special in familiile cu alergii, avand grija sa eliminati
praful si fumul de tutun.Astmul si alergiile respiratorii sunt mai frecvente la copii care au avut
diferite afectiuni in perioada neonatala ( infectiile, interventiile chirurgicale si anestezia
precoce favorizeaza dezvoltarea timpurie a alergiilor).
• Locuinta
Praful a fost recunoscut ca fiind responsabil pentru majoritatea cazurilor de astm
bronsic. 75% din cazurile de astm bronsic alergic la copii sunt datorate alergiei la praf, care
include un amestec de substante de origine animala si vegetala:acarieni,par de animale, fibre
vegetale,scuame,mucegai, fungi etc.Expunerea prelungita la praf (locuirea intr-o casa veche,

8
vacanta intr-un hotel sau o casa cu mobilier vechi,joaca intr-un pod a unei case vechi, zilele de
curatenie) adesea declanseaza crize severe.
Parul cainilor si a pisicilor si scuamele umane (fragmentele de substanta cornoasa care se
elimina la suprafata pielii) sunt componente alergene importante ale prafului. Praful contine
deasemenea alergeni bacterieni, mucegai,fragmente de plante si alge microscopice. Toate
acestea sunt prezente in extractele comerciale de alergeni (in concentratii diferite) si sunt
utilizate pentru diagnosticarea alergiei si desensibilizarea la praf.
Animalele sunt frecvent implicate in declansarea crizelor de astm bronsic, parul pisicilor si
saliva acestora sunt extrem de alergene. Hamsterii, cobaii, iepurii, soarecii, caii si cainii au, de
asemenea, par cu potential alergizant. Este de remarcat faptul ca parul de animale este
transportat de vant in interiorul casei( chiar in cazul in care animalul este afara acesta poate fi
implicat in declansarea crizei de astm).Veninul de hymenoptere (albine, viespe,gargaun) joaca
un rol semnificativ.
Penele din perne si cuvertura sunt cunoscute ca substante alergene(este vorba de continut
mare de acarieni).Mucegaiul din atmosfera provine in special din conductele de aerisire si
climatizare (incalzire, aer conditionat) sau din jurul conductelor de apa (baie, bucatarie). De
asemenea poate sa creasca pe plantele verzi frecvent stropite,deseurile vegetale,
tapiserii,picturi,pereti vopsiti, salte si animale impaiate.Casele vechi,cu aer umed,situate
langa o apa sau intr-o padure sunt adesea implicate.
• Alimentele
Mucegaiurile si drojdia sunt utilizate in industria alimentara pentru a se prepara berea, vinul,
lichiorurile, otetul,ciocolata, branzeturile (cum ar fi branza Camembert si bleu
d'Auvergne).Rolul alergenic exact al mucegaiului si drojdiei alimentare nu este cunoscut, dar se
pare ca vinul, branza, aluatul de paine si pizza sunt responsabile de aparitia astmului si a
rinitelor alergice mai des decat s-ar crede.
Este foarte dificil sa se dovedeasca alergia alimentara,dar alimentele si bauturile pot fi
responsabile de declansarea crizei de astm. Utilizarea unui sistem de excludere urmata de
reintroducerea alimentului sau testul cu cromoglicat de sodiu (administrat oral) pot ajuta la
diagnosticarea alergiei alimentare.
Laptele de vaca contine lactoglobulin, serumalbumina si lactalbumina,care sunt proteinele
alergene cel mai frecvent intalnite in alergiile la copii.Oul este un produs alimentar alergen.
Peste este un produs alimentar bogat in histidina si este dificil de separat o reactie de tip
alergic de una de tip toxic( reactie histaminica nespecifica).
Cerealele, crustaceele, molustele,telina, morcovul crud, cartofii, rosiile, fasolea, arahidele,
uneori, sunt implicate.Mustarul, cafeaua, condimentele, ciocolata pot provoca atacuri de astm(
prin eliberarea unei cantitati crescute de histamina).
Colorantii sintetici inclusiv tartrazina (E102), colorantii naturali, colorantii minerali,
conservantii( acidul benzoic si derivatii sai, nitriti ) pot fi implicati.Diversi contaminanti din
alimente pot avea un rol alergen: pesticide, insecticide, antibiotice.In mod similar, unele
medicamente (penicilina si derivatii sai, aspirina, anestezicele, hormonii, substantele de
contrast) au o activitate alergenica.
• Aerul
Influenta poluarii aerului asupra astmaticilor este de necontestat, dar mecanism nu este inca
clar precizat.Copilul astmatic are o sensibilitate(susceptibilitate) particulara la substantele
nocive pe care aerul le vehiculeaza la nivelul bronhiilor, in timp ce pentru un copil normal
acesti factori raman inofensivi.
Vantul puternic favorizeaza aparitia crizelor de astm, pentru ca transporta polen.Altitudinea
este benefica pentru alergii, deoarece prezenta acarienilor si polenului este mai redusa.

9
Ionizarea atmosferei nu pare sa intervina.Din contra, climatul umed agraveaza astmul,
probabil, datorita prezentei de acarieni in cantitate mai mare in aer. Caldura si umezeala
favorizeaza dezvoltarea mucegaiului, eliberarea sporilor si polenizarea anumitor
plante.Modificarile bruste de temperatura sunt deasemea prost tolerate, precum si
schimbarile bruste de presiune atmosferica.
Polenul este foarte des implicat in alergii.10 - 15% din alergiile respiratorii ale copilului sunt
date de polen (alergia la graminee reprezinta 75% din alergiile la polen). Transportat de vant,
polenul eliberat in cantitati mari poate sa calatoreasca pe distante mari si ajunge in zone
indepartate de sursele de polen (mesteacan, ficus, cedru, ienupar, frasin, urzica,
graminee,macris etc.)
Cele 3 tipuri de manifestari alergice, izolate sau asociate: rino-conjunctivita periodica,
traheita spasmodica si astmul bronsic se declanseaza frecvent din aprilie pana in iunie-iulie si
toamna.
Simptomele sunt exagerate de vant, statul la tara, plimbarea pe camp, taierea ierbii.
Primaverile umezi sunt mai bine tolerate.
Exista in atmosfera numerosi spori produsi de fungi. Importanta alergenica este dificil de
stabilit, dar se presupune ca aproximativ 4 - 5% din alergiile respiratorii sunt cauzate de
acestia.
Contaminantii aerici sunt toate elemente straine din aer si care poate fi inspirate. Ele provin
din arderea materialelor necesare incalzirii, deseurile provenite din industrie, centralele
termice,mijloacele de transport, etc. Exista, de asemenea, substante organice, cum ar fi
pneumaalergenii, tutunul, bacteriile si virusii, poluantii agricoli, domestici, profesionali, etc
Poluarea aerului ( "smog"), este implicata in astmul bronsic, asa cum au demonstrat studii
epidemiologice si experimentale. Diferitele componente ale "smog"-ului sunt implicate in grade
diferite: oxizii de sulf, acidul sulfuric, ozonul, oxizii de azot (fumul de tutun si gaze de
esapament de la automobile) determinand bronchoconstrictie si scaderea capacitatii
respiratorii.
• Infectiile
Infectiile cailor respiratorii sunt, de asemenea,factori declansatori importanti:virozele
respiratorii(virusul respirator sincitial) si infectiile bacteriene ale tractului respirator
(Neisseria, Haemophilus, Streptococi, Stafilococi, Pneumococi). Numeroase studii sunt in
desfasurare pentru a clarifica exact mecanismul de declansare a crizelor de astm in timpul
infectiilor.Frecvent exista o infectie dentara sau o sinuzita care intretine prezenta microbilor,
declansand atacuri de astm in mod repetat. Diagosticul si tratamentul acestor infectii asociate
sunt importante.Influenta parazitilor intestinali este foarte controversata.
• Factori psihologici
Psihicul joaca un rol important in crizele de astm.Este usor de observat astmul declansat de
frustrare, probleme la scoala sau in familie, emotiile puternice.
Prin insasi caracteristicile astmului,senzatia de sufocare genereaza anxietate(teama).
Sindromul de asfixie creeaza copilului o panica similara cu cea resimtita de catre o persoana
care se ineca.In timpul sufocarii, el se agitata si se enerveaza.Senzatia de moarte iminenta
este intensa.
Limitele impuse, pe drept sau pe nedrept, activitatilor sale vor afecta caracterul copilului.
Reactia psihoafectiva a copilului hiperemotiv cu famila sa pot fi alterata. Aceasta depinde de
personalitatea copilului, de familie,de severitatea bolii si, in special, de raspunsul la
tratament.Reactiile persoanelor din jur pot merge de la o supraprotectie pana la o respingere
inconstienta(in special in familiile numeroase): delasarea, indiferenta, agresivitatea fata de
copil, care apar ca intrusi.

10
• Alte cauze
Implicarea refluxului gastro-esofagian,a unor vasculite si a anumitor hormoni(in special cei
sexuali) in aparitia astmului bronsic nu este inca suficient clarificata.
Astmul de efort este datorat bronhospasmului din timpul efortului (reflecta o hiperreactivitate
bronsica ca reactie la reducerea temperaturii la nivel tracheo-bronsic).

Care sunt simptomele astmului bronsic?


• Dificultate respiratorie (dispnee):in principal dificultate in a da aerul afara din plamini
(dispnee expiratorie).Respiratia se face cu efort si este obositoare.
• Respiratie suieratoare (wheezing):este perceputa si de catre cei din jur, fara a fi necesare
instrumente de ascultatie.
• Tusea:se manifesta deseori in accese prelungite, obositoare, in special in timpul noptii sau
la primele ore ale diminetii.in cele mai multe cazuri este uscata, iritativa.
• Expectoratia :nu este caracteristica astmului bronsic. Criza se poate termina cu eliminarea
unei mici cantitati de expectoratie groasa, lipicioasa, dificil de eliminat.
• Constrictia toracica :senzatia de apasare pe piept,impiedica respiratia profunda.
Boala incepe sa se manifeste la un moment dat, fie cu ocazia unei viroze, fie cu ocazia
expunerii la alergeni aerosolizati (polen de exemplu). Bronhiile inflamate reactioneaza
exagerat fata de particulele inhalate, care provoaca o ingustare brusca a bronhiilor: apare o
criza de astm. Este posibil ca primele crize sa fie trecute cu vederea si sa fie apoi relatate de
pacient ca "raceli frecvente", pentru ca pacientul acuza nas infundat si tuse ca la o raceala, dar
niciodata febra. Odata inceputa, boala are o evolutie cronica. Ea este prezenta permanent in
bronhii, dar este resimtita de bolnav numai in timpul crizelor. Intre ele, pacientul se poate
simti bine si se poate crede sanatos. In timpul crizei pacientul are senzatia de sufocare insotita
de suieraturi in piept, senzatia de moarte iminenta. Tusea chinuitoare apare la sfarsitulul
crizei, cand secretia devine mai fluida, albicioasa, gelatinoasa, urmata de o senzatie de
usurare. Uneori pacientii au senzatia ca "ii strange pieptul" sau ca "respira ca printr-un tifon".
Durata unei crize este de aproximativ o ora (mai intensa in primele 10-15 minute) intre crize,
pacientul se poate simti perfect sanatos, sau poate avea o greutate in respiratie la efort. Boala
poate imbraca diverse grade de severitate. Atunci cand este usoara, se poate manifesta prin
crize rare, de mica intensitate si care pot trece de la sine. Daca boala este mai severa, crizele
pot aparea mai frecvent, chiar zilnic, sau in timpul noptii, trezind pacientul din somn. Intr-un
astfel de stadiu, pacientul nu se simte bine nici intre crize, acuzand oboseala la eforturi din ce
in ce mai mici, haraiala permanenta in piept, tuse. Inflamatia din bronhii este prezenta in
permanenta la astmatici. Cu cat ea este mai puternica, cu atat crizele sunt mai frecvente si
mai severe, ducand la manifestari cronice.

Care sunt formele clinice?


Frecventa si severitatea simptomelor sunt foarte diferite de la un pacient la altul si cateodata
la acelasi pacient.
Se disting 3 forme clinice:
- Astmul cu crize intermitente
- Astmul cu dispnee continua
- Astmul acut grav
Criza astmatica are trei etape:
* Prima etapa consta in semne ce anunta criza (uneori absente): tuse la contactul cu alergeni
* Cea de-a doua etapa este criza propriu-zisa ci dificultati in respiratie(dispnee). Aceasta apare
de multe ori in timpul noptii, pacientul are respiratie suieratoare(wheezing), mai ales la final,

11
care poate fi auzita de cei din jurul sau, si prefera sa stea la marginea patului(ortopnee).
Acuza senzatia de presiune toracica (respiratia este insotita distensie toracica)
* In a treia etapa, aceste simptome se reduc in intensitate, cu atat mai repede cu cat
tratamentul este inceput mai devreme. Pacientul tuseste si elimina sputa (expectoreaza).
Astmul cu dispnee continua afecteaza, de obicei, persoanele in varsta si se caracterizeaza
prin simptome respiratorii persistente (si intre crize).
Astmul acut grav se recunoaste printr-o crestere a frecventei crizelor ( mai multe crize intr-o
singura zi: atacul de astm), o reducere a debitului expirator de varf (PEF) sau o cantitate mai
mare de medicamente pentru tratamentul crizelor.In astmul acut grav, pacientul nu poate
vorbi fara pauze pentru respiratie. Respiratia este ineficienta,pacientul este obosit, agitat,
anxios si devine din ce in ce mai cianotic(coloratie albastruie a pielii si mucoaselor, care apare
datorita unei cantitati inadecvate de oxigen in sange). El poate deveni confuz ceea ce
sugereaza o insuficienta respiratorie progresiva.

Diagnostic
Anamneza
inafara simptomelor respiratorii sugestive,medicul trebuie sa urmareasca:
• Antecedente(istoric) familiale de alergii, astm bronsic, eczeme,urticarie,rinita alergica
• Existenta si durata alaptarii
• Tulburari digestive in timpul intreruperii alaptarii si introducerea laptelui de vaca
• Infectii ORL repetate rezulta prescriptii de antibiotice, paracenteza(creeare a unui orificiu
in timpan) si adenomectomie(scoaterea amigdalelor).
• Criza a aparut dupa expunerea la alergeni
• Ameliorarea simptomelor la administrarea de steroizi sau beta-stimulatoare
• Eficacitate limitata a antibioticelor si antitusivelor
• Semne de alergie sugestive: pliu al pleoapelor inferioare, conjunctivita edematoasa,
paloarea mucoasei nazale, roseata faringelui, otita mucoasa, piele uscata, accentuarea
pliurilor palmare, etc.
Radiografia toracica arata o hiperventilatie a plamanilor si prezenta complicatiilor (infectii,
pneumotorax) sau inhalarea unui corp strain.
Analizele sangvine arata hipereozinofilie(cresterea eozinofilelor-celule au rol in reactiile
alergice).
Testele cutanate la alergeni nu sunt o practica obisnuita in special la copii pana in 3 ani: desi
sunt putin dureroase, ele sunt dificile din punct de vedere tehnic si interpretarea lor este
delicata.
Aceste teste constau in injectarea(la nivelul dermului) a unei cantitati mici de alergen
suspectat. in cazul in care copilul este sensibil la acesti alergeni,se produc anticorpi de tip IgE
care se fixeaza la nivelul mastocitelor (de la nivelul pielii si bronsiilor) si celulelor bazofile din
sange. Introducerea de alergeni in derm conduce la degranularea rapida a mastocitelor(in
cateva minute) eliberand diferiti mediatori chimici, inclusiv histamina. Aceste substante
determina in jurul punctul de injectare a alergenilor o induratie sau o papula inconjurata de
eritem (roseata pielii).
Principalii alergeni testati sunt: praful, dermatofagi, pene, mucegai, polen, par de caine si par
de pisica. Incidentele minore (rinita, tusea) sau socul anafilactic sunt posibile.
Determinarea IgE totale serice, anticorpii implicati in boli alergice, a fost posibila prin
dezvoltarea unui test radio-imunologic: PRIST (Paper Radio Immuno Sorbent Test). Este vorba
de un tabel cu valorile standard ale IgE in functie de varsta ,iar valori mai mari de 40 UI / ml la

12
un copil de un an sunt anormale.
Determinarea IgE specifice la aproximativ 80 de alergeni prin metoda Rast (Radio Allergo
Sorbent Test) este insa destul de scumpa.Se poate masura IgE specifica pentru acarieni, polen,
mucegai etc.
Testul degranularii bazofilelor(TDBH) este un test simplu si economic.
Studiul functiei pulmonare (spirometrie) cu teste de provocare bronsica este foarte
importanta pentru a urmari evolutia astmului si trebuie efectuat cel putin o data pe an.
Spirometria masoara diferitele volume si debite folosite in timpul respiratiei. Aceste teste sunt
utile pentru monitorizarea evolutiei bolii si estimarea eficientei tratamentului.
Bronhoscopia utilizeaza un tub flexibil, numit bronhoscop, pentru a examina caile aeriene;
uneori afectiuni ale cailor respiratorii, ca tumorile sau corpii straini pot determina simptome
asemanatoare cu cele intalnite in astmul bronsic; este recomandata aceasta examinare daca
wheezing-ul se aude inegal in cei doi plamani sau daca nu exista un raspuns bun la terapia
antiastmatica; aceasta tehnica permite efectuarea unei biopsii (se recolteaza o parte foarte
mica din peretele bronhiilor) pentru a evidentia modificarile caracteristice astmului bronsic

Diagnosticul diferential se face cu:


• Bronsiolita
• Corpi straini inhalati
• Fibroza chistica
• Refluxul gastro-esofagian
• Rahitismul poate duce la probleme respiratorii asemanatoare astmului, din cauza fragilitatii
peretelui toracic, hipotonia musculaturii bronsice si moliciunea peretelui
bronsic(bronhomalacie). Radiografia osoasa permite diagnosticul rahitismului. Tratamentul
rahitismului si drenajul bronsic inlatura tulburarile respiratorii.
• Deficitul de IgA (imunoglobulina A) cauzeaza infectii respiratorii, ORL si digestive repetate.
Diagnosticul se face prin dozarea imunoglobulinelor.
• Deficitul de alfa-1-antitripsina este o boala ereditara, care se manifesta prin infectii
respiratorii repetate si tuse cronica. Este prezent, uneori, icterul si ciroza.
• Unele boli cardiace congenitale (sunt stanga-dreapta) provoca hipertensiune pulmonara.
Rezultatul este o comprimare a bronsiilor si bronsiolelor determinand aparitia dispneei.
Tratamentul chirurgical al malformatiilor cardiace duce la disparitia dispneei.

Tratament
Tratament medicamentos
Teofilina este utilizata pe scara larga.Pacientii ar trebui sa fie avertizati in legatura cu
semnele de supradozaj care necesita consultatie medicala: anorexie, greata, varsaturi,
transpiratie, palpitatii, dureri de cap, iritabilitate, insomnie.
Beta 2-simpatomimetice sau beta2 -adrenergice (salbutamol, terbutalina, isoprenalina,
orciprenalina, fenoterolul ).In general, senzatia rapida de ameliorare a respiratiei, scaderea
numarului si a duratei crizelor sunt cei mai buni indicatori a eficacitatii medicamentului. In
cazul in care nu exista nici o ameliorare sau in cazul in care scade eficienta, pacientul ar trebui
sa intrerupa tratamentul. Ventolin(contine salbutamol) spray se administreaza doua inhalatii in
criza, urmate de alte doua la 15 minute in cazul in care primele doua sunt ineficiente.
Niciodata nu depasiti doza de 2 inhalatii de 4 ori pe zi.
Anticolinergice( vagolitice)
Bromura de ipratropium este un bronhodilator foarte eficient.

13
Exista si asociatii de beta-simpatomimetic cu anticolinergic . Actiunea bronhodilatoare este
superioara decat cea a fiecarui produs luat separat. Aceasta combinatie permite o scadere a
numarului de medicamente luate.
Glucocorticosteroizi (prednison, prednisolon)
- Corticoterapia pe termen scurt (in timpul crizei)
Criza de astm simpla nu este, in principiu, o indicatie de administrare a glucocorticoiziilor din
cauza actiunii lor lente. ß2-simpatomimeticele sunt mult mai eficiente.In cazul unei crize
severe de la inceput sau daca ß2-simpatomimeticele au fost folosite, se folosesc corticosteroizi
intravenos cu actiune rapida: metilprednisolon, hemisuccinat de hidrocortizon,dexametazona.
- Starea de rau astmatic
Tratamentul cu glucorticoizi poate fi inceput in timpul resuscitarii. Glucocorticoizii, in ciuda
ineficientei lor imediate, sunt administrati in doze masive de la inceput .Ei au redus
mortalitatea in starea de rau astmatic.
- Corticoterapia pe termen lung (pe cale orala)
Aceasta trebuie sa fie interzisa la copii din cauza efectelor secundare.Corticosteroizii
injectabili datorita efectului intarziat nu sunt utilizati la copii.
- Corticoterapia locala
Spray-urile cu corticosteroizi sunt foarte utili in tratamentul de fond al astmului. Cel mai
folosit este dipropionatul de beclometazona.Aceste produse au un efect preventiv datorita unui
efect anti-inflamator local(la nivelul mucoasei bronsice).Efectele secundare sunt
muguetul(afectiunea mucoasei bucale provocata de Candida albicans) si tusea cronica.
Antileucotriene
Un alt tip de medicamente antiinflamatorii sunt antileucotrienele. Ele blocheaza actiunea
leucotrienelor( substante care determina bronhoconstrictie ,inflamatie si secretia de mucus in
bronhii).
Antibiotice
Ele sunt de multe ori necesare, avand in vedere frecventa asociere a astmului bronsic cu
infectii nazale,sinuzite si / sau infectii pulmonare. Bacteriile cel mai frecvent implicate:
Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus si Klebsiella
pneumoniae.Antibioticele folosite sunt macrolidele(eritromicina), tetraciclina (dupa 7 ani din
cauza riscului de ingalbenire a dintilor), ampicilina si aminoglicozidele, prescrise timp de 10
zile.
Mucolitice -Eficienta lor nu a fost inca demonstrata.

Cum se utilizeaza corect peak-flow-meter-ul cu cursor?


* 1. Stati relaxat, pe un scaun, cu aparatul in mina dreapta, in pozitie orizontala;
* 2. Deplasati cursorul (sageata) in pozitia 0
* 3. Trageti aer adinc in piept (umpleti plaminii la maximum cu aer);
* 4. Lipiti bine buzele pe piesa cilindrica a aparatului, fara ca limba sa intre in tub;
* 5. Suflati aerul cu toata puterea, cit mai repede;
* 6. Scoateti aparatul din gura si notati valoarea la care s-a oprit cursorul (sageata);

* 7. Repetati manevra de trei ori; din cele trei valori obtinute, notati pe fisa doar valoarea cea
mai mare (care reprezinta PEF-ul dvs din acel moment al zilei). Pentru a veni in sprijinul
pacientilor medicii au imaginat un model simplu de urmarire si de evaluare a functiei
respiratorii, numit sistemul "semafor". Acest sistem cuprinde trei zone:

Zona verde – zona de "siguranta": PEF>80% din PEF ideal

14
Zona galbena - zona de "alarma": PEF=50-80%din PEF ideal

Zona rosie – zona de "pericol": PEF<50% din PEF ideal

Solicitati medicului dvs. valoarea PEF – ului ideal (sau PEF de referinta) care este propriu
fiecarui pacient (depinde de varsta, sex, inaltime) si se obtine din tabele sau din formule de
calcul.

Imunoterapia
Vaccinurile antialergice (imunoterapia) se folosesc la pacientii ce prezinta simptome
astmatice, atunci cand se gasesc in prezenta substantelor la care sunt alergici (alergeni). Se
pare ca aceste vaccinuri reduc simptomele si scad necesarul de medicamente la unele
persoane. Totusi, ele nu sunt la fel de eficiente pentru toti alergenii. Vaccinurile nu se
administreaza daca astmul este slab controlat. Vaccinurile antialergice sunt similare cu
celelalte vaccinuri, deoarece contin doze mici din una sau mai multe substante la care
pacientul este alergic, astfel incat scade reactivitatea organismului la aceste substante.

Tratament recuperator
Tratamentul recuperator in astmul bronsic este o parte fundamentala a tratamentului de fond.
Recuperarea medicala permite reducerea muncii muschilor inspiratori, faciliteaza mobilitatea
diafragmei,controlul expiratiei si realizarea drenajului secretiilor bronsice prin tapotaj si
tratament postural.
Principiul de ventilatie in timpul crizelor este sa respire lent si calm ,daca este posibil cu gura
deschisa pentru a permite iesirea aerului cu usurinta. Pacientul efectueaza aceste miscari
respiratorii de 2- 3 ori ,la fiecare 5 minute.
Pacientul este invatat sa-si controleze expiratia. Exercitiile de apnee(oprirea respiratiei) din ce
in ce mai prelungite il invata sa faca fata situatiei in care apar dificultatile de respiratie: el
stie ca poate "trai" fara respiratie pentru mai multe zeci de secunde.
Toaleta bronsiilor este o tehnica care ofera rezultate excelente. Odata ce copilul este capabil
sa tuseasca controlat (de la 5 la 8 ani), terapeutul il invata sa expire complet pentru a pune in
miscare secretiile bronsice . Foarte adesea, aceste expiratii fortate sunt urmate de tuse si
expectoratie de mucus. Copilul trebuie sa repete aceasta manevra. El trebuie sa faca toaleta
bronsiilor in fiecare noapte, fara exceptie.Gimnastica medicala si activitatile sportive ajuta la
recuperarea unor deformari ale toracelului.Tehnicile de relaxare (Schultz) sunt foarte utile in
perioada intercritica pentru o relaxare generala si scade rezistenta cailor respiratorii.

Prevenire
* Reduceti in primul rand contactul cu praful de casa: renuntati la obiectele mai putin utile
(bibelouri, tablouri, scrumiere), carpete, draperii groase, covoare, mochete care acumuleaza
praf
* Utilizati un covor din plastic, lavabil
* Folositi mobila cat mai putina si cat mai simpla, fara tapiterii (tapitate eventual doar cu piele
sau inlocuitori)
* Folositi saltele si perne fara puf sau pene si fete de perna si huse pentru saltele din materiale
sintetice, impermeabile( exista in comert huse si perne speciale)
* Spalati lenjeria de pat in apa fierbinte si uscati-o la soare
* Evitati curatenia prin scuturare, periere, maturare; folositi aspiratorul (ideal cel cu filtru de
apa) si acoperiti gura cu o masca de tifon umezit
* Ventilati corespunzator locuinta, in special baia si bucataria, pentru a impiedica formarea
mucegaiului

15
* Daca este necesar delegati un membru al familiei sa foloseasca spray-ul contra gandacilor
numai cand nu sunteti acasa si apoi sa aeriseasca foarte bine toate incaperile
* Daca prezentati crize dupa expunerea la polen, incercati pe cat posibil, sa stati in casa in
perioadele de polenizare (mai ales in lunile mai – iunie), cu ferestrele inchise, in special in
zilele senine, cu vant
* Trebuie evitate plantele de apartament, mai ales cele cu flori, dar si cele care intretin
mucegai pe pamant sau ghiveci. Violetele de Parma par sa fie printre cele mai alergizante
plante
* Renuntati la animalele de casa, pasari, pesti, plante de apartament
* Evitati fumatul activ si pasiv
* Evitati spray-urile de camera si deodorantele pe baza de aerosoli; sunt permise deodorantele
cu bila
* Practicarea unor sporturi nu este contraindicata; puteti practica inotul, jogging-ul, dar evitati
aerul rece si uscat ori atmosfera poluata.
* Evitati medicamentele care va pot declansa crizele (Aspirina, Diclofenacul, Propranololul,
etc)
* Tratati energic infectiile respiratorii virale si afectiunile ORL (rinite, sinuzite)
* Vaccinati-va antigripal anual iar daca aveti peste 60 ani puteti beneficia de vaccinare
antipneumococica(se repeta la 5 ani)
* Evitati pe cat posibil stresurile de orice fel; problemele emotionale pot scade raspunsul la
tratament sau chiar pot declansa crizele

16
Imagini

17
18
19
20
21
22
23
24
25