Drumetie in Muntii Buzaului

Ponoare buzoiene: tara monahilor de altadata din

stransura Carpatilor.
Drumetie in Muntii Buzaului, pe Penteleu si Podul
Calului.

In Buzau, loc ocolit de harta turistica

clasica, se gasesc pe langa peisajele
nebanuite si 12 vestigii rupestre
extrem de interesante, iar daca aveti
parte de un ghid si povestitor ales,
calatoria va fi “sprancenata”. Pe langa
drumetiile la vechile biserici, se poate
urca pe Muntii Podul Calului si pe
Penteleu. Loc de origine al
cascavalului vestit.
Revenind la stanci: lacasurile de credinta sapate in munte au
servit drept adapost si rugaciune incepand cu primele doua
secole dupa Cristos. Ele mai pastreaza altare, fride, urme de
sageti, foc. Vestigiile rupestre au fost inventariate in a doua
jumatate a sec. XIX de Al. Odobescu. Chiliile din Muntii
Buzaului au fost si raman ferecate de mister, avand de-a
lungul timpului diversi stapani, fiind ascunzatoare pentru
comori, refugiu pentru primii crestini prigoniti si apoi
sihastrii ortodoxe.

De ce Muntii Buzaului
Atatea generatii de duhovnici au ales aceste locuri, datorita
faptului ca erau ferite, iar locuitorul unei caverne era greu de
gasit. Muntii Buzaului nu sunt inalti, dar au vai abrupte si
hauri camuflate de arbori, ceea ce descurajeaza pe multi. De
la poale culmile par extrem de apropiate, confuzia e creata
de zidul gros de vegetatie. Dedesubtul copacilor sunt stanci
albe, golase, greu accesibile pentru un
necunoscator al traseelor.
File de basm sau va spun o poveste
Desi sihastrii nu mai vietuiesc in pustnicia muntelui de
cateva secole, localnicii spun ca sufletele lor mai hoinaresc
prin padure. Multi consateni au vedenii, li se incruciseaza
visele si chiar vad oamenii in straie albe sau imbracati in
cojocele. Cei care pornesc in calatoria de 9 km spre vestigiile
de la Alunis, spun ca intre Bozioru si Colti, pe culmile Crucii
si pe ale Martirei, timpul nu are are aceleasi legitati, “curge”
diferit in cele doua directii. Multi straini de loc fac cale
intoarsa, poteca parand, fie grea, fie mult prea lunga.

Drumul catre bisericile milenare

Drumul porneste din localitatea Colti, trecand prin Valea
Boului, Stramba (sate razletite), pana ajungem in Alunis.
Stanca poarta in burta multe biserici ascunse, grote daltuite
de om si natura, datand din neolitic sau din epoca crestinarii
getilor. Vizigotii si-a lasat urmele sangeroase, prigonind
crestinii si alungandu-i la sud de Dunare. Au lasat moaste
ale martirilor. Ca dovada o stanca din imprejurimi poarta
numele de Culmea Martirei, paraului i se spune al Gotilor, iar
unui alt pisc – Varful Hotilor (de fapt al Gotilor, dar a suferit
schimbari in timp).

Crucea Spatarului sau un Athosul

romanesc
Muntelui Crucea Spatarului i se zice
sfant datorita multitudinii de asezari
rupestre, peste 20 descoperite:
Dionisie Torcatorul, Biserica lui Iosif
(primele doua fiind si cele mai
vestite), Ghireta, Casa Hotilor,
Bucataria, Varful Camerutei,
Fundatura, Agatonul Vechi si Agatonul
Nou, Piatra Ingaurita, Ruginoasa,
Fundul Pesterii, etc. Crucea din varf,
urcata de spatarul Cristea cu 13
perechi de bivoli, a fost smulsa de
oameni, care auzisera ca spatarul si-ar fi ingropat aurul sub
pietrele de pe pisc.

Stanca lui Dionisie Torcartorul

Stanca este un pinten ascutit, in mijlocul caruia Dionisie a
sapat o chilie in piatra, legat cu funie, deasupra unei
prapastii de 10 metri. Sub intrare a fost pusa un timp, o
scara, ceea ce a adus la o populare nedorita a chiliei. Au
venit pana si yoghini pentru incarcatura energetica a locului.
Si iernile trec mai usor aici. Prin fereastra se vede poaiana
Cozanei si Vraful Hotilor.

Ctitoria ciobanilor
Biserica de la Alunis este unul dintre cele mai vechi lacasuri
de cult ale Romaniei unde se oficiaza sfintele slujbe. Primul
document este un inscris de la 1274. Legenda atribuie celor
doi ciobani ctitoria. Un glas divin i-a indemnat sa sape pana
vor gasi icoana Sfintei Maria. Odata gasita, aici s-a inaltat
din roca o biserica adevarata, care a fost in vechime shit.
Numele ciobanilor, Vlad si Simion, sunt gravate in piatra,
langa altar.

Stancele din jur adapostesc inca multe

bisericute minuscule si poieni,
ascunzisuri de bogatii si grane.
Deasupra comorilor ard flacari
plapande, dupa culorile carora poti
deosebi daca e aur au ba. Focurile
care sunt vazute seara se zice sa nu
sunt bune, comoara de sub ele fiind jurata. Nu s-a imbogatit
inca nimeni din comori fara sa fi patit vre-un necaz. Legenda
spune ca daca iei galbenii jurati, vei pierde pe cineva drag
sau vei da peste primejdie.
 Schituri rupestre din Muntii Buzaului

Acces: In zona se ajunge din Buzau pe DN 10 dupa localitatea Patarlagele

(57 km de Buzau) la dreapta fiind un drum judetean ce duce inspre
localitatile Colti, Alunis, Nucu, de unde se poate continua traseul pe jos pana
in zona cu asezarile rupestre.

Zona muntilor Buzaului impresioneaza prin satele asezate pe luncile

raurilor, chihlimbar, bisericile de lemn, padurile de pin si mesteacan. Cu
toate acestea una din cele mai mari atractii ale acestei zone sunt vechile
biserici si chilii sapate in stanca, ale caror ramasite se pot vedea si astazi. Se
spune ca primele urme de locuire aici dateaza din secolul III.

Aceasta impresionanta concentrare de schituri rupestre se afla asezate mai

exact in Masivul Ivanetu, una din grupele cele mai putin inalte ale Muntilor
Buzaului.

In apropierea localitatii Alunis se gaseste o mica biserica sapata in gresie, iar

in jurul ei se gasesc mai multe chilii. In apropiere se afla si localitatea Nucu
unde se afla o pestera pe ai carei pereti se observa o multime de simboluri si
desene apartinand diferitelor epoci ale umanitatii, in peretii pesterilor find
incizate pumnale specifice epocii bronzului, cruci de malta si inscriptii
slavone. In apropierea pesterii exista numeroase chilii parasite care dau
locului unn farmec deosebit.

Impresionanta este chilia lui Dionis, chilie sapata in piatra, la intrarea careia
se ajunge cu o scara. Alte ruine de biserici si chilii sapate in stanca ar mai fi
Agatonul Nou, Agatonul Vechi, Pestera lui Iosif si biserica fostului schit
Fundatura, Usa Pietrei si Piatra Ingaurita.