Sunteți pe pagina 1din 27

6/19/2009

SISTEMUL NERVOS
AUTONOM

Dr. Radu BRAGA


radu.braga@univermed-cdgm.ro

OBIECTIVE
GENERALE
• Definirea SNA şi relaţia cu SNP
• Comparaţia SNA – SN somatic (efectori, cale eferentă,
neurotransmiţători)
• Comparaţia componentelor simpatică - parasimpatică

ANATOMIA SNA

FIZIOLOGIA SNA

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

1
6/19/2009

INTRODUCERE
• John Newport Langley (1852–1925), fiziolog la Cambridge,
introduce pentru prima dată termenul în 1898 publicând în Journal
of Physiology : ‘The autonomic nervous system means the nervous
system of the glands and of the involuntary muscle … I propose the
term autonomic nervous system for the sympathetic nervous system
and the allied nervous system of the cranial and sacral nerves, and
the local nervous system of the gut’

• Galen (129-199) – “simpatie” între conexiunile nervoase medulare şi


organe
• Eustachio (1545) – ilustrează nn. simpatici, n. vag, gl. suprarenale
• Winslow (1732) – defineste notiunea de “sistem nervos simpatic”
• Weber & Claude Bernard – efectele asupra cordului
• Gaskell (1886) – componentele simpatică şi parasimpatică
• 1897 – descoperirea epinefrinei/adrenalinei Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

SN Autonom
• Controlează activitatea muşchiului neted
şii cardiac
di & a unor glande
l d
• Structuri implicate
1. Neuroni viscerali aferenţi
2. Neuroni viscerali eferenţi
3 Centri cerebrali de integrare
3.
• Primeşte aferenţe de la sistem limbic şi
alte regiuni cerebrale
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

2
6/19/2009

RELAŢIA
RELAŢIA SNA – SNP

Neuroni senzitivi Neuroni senzitivi

Sistem
Mediu SN Nervos SN Mediu
Intern Autonom Somatic Extern
Central

Neuroni motori Neuroni motori

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

CALEA DE CONDUCERE A SNA


SNA
• Neuron Preganglionar
– Corp neuronal în creier sau măduva spinală
– axon mielinizat
i li i t (fibra
(fib tip
ti B) către
ăt ganglionul
li l autonom
t
2008/2009 – dr. Radu BRAGA
Fiziologie, UMF Bucuresti

• Neuron Postganglionar
– Corp neuronal în afara SNC situat in ganglioni autonomi
– Axon nemielinizat (fibra tipe C) care se termină în efectorul
visceral

3
6/19/2009

RELAŢIA
RELAŢIA SNA – SN Somatic

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

COMPARTIMENTELE SNA
Asimilare şi regenerare Fugă sau luptă

Alternanţa
între
componentele
autonome

Activitate parasimpatică Activitate simpatică

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

4
6/19/2009

COMPONENTELE SNA
1. Componenta Simpatică
(toracolombară)
– Corpuri neuronale
preganglionare în
segmentele toracice şi în
primele 2 segmente
spinale lombare

2. Componenta Parasimpatică
((craniosacrată))
– Corpuri neuronale
preganglionare în nucleii
a 4 nervi cranieni şi în
segmentele spinale
sacrate
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

2008/2009 – dr. Radu BRAGA


Fiziologie, UMF Bucuresti

5
6/19/2009

LOCALIZAREA GG. AUTONOMI


• Ganglioni Simpatici
1. Lanţul ganglionar
paravertebral (trunchi)
lângă corpii vertebrali
2. Ganglionii prevertebrali
lângă marile vase de
sânge abdominale
• Celiac
• Mezenteric superior
• Mezenteric
e e e c inferior
e o
• Ganglioni Parasimpatici
3. Ganglioni terminali în
peretele visceral

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

PLEXURI AUTONOME

• Plex Cardiac
• Plex Pulmonar
• Plex Celiac (solar)
• Superior mezenteric
• Inferior mezenteric
• Hipogastric

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

6
6/19/2009

Ganglioni şi
plexuri ale SN
Simpatic

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

STRUCTURA SNA
SNA SIMPATIC
• Corpuri neur. Preganglionare de la T1 la L2
• Ramuri comunicante
– albe = mielinizate = fibre preganglionare
– cenuşii = nemielinizate = fibre postganglionare

• Corpuri neur. Postganglionare


– Lanţul gg. paravertebral – de-a lungul coloanei vert.
– Gg.
g p
prevertebrali – la distanţă
ţ de coloana vert. cord
• Ganglion celiac
• Ganglion mezenteric superior
• Ganglion mezenteric inferior

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

7
6/19/2009

CALEA FIBRELOR SIMPATICE


• Calea nervului spinal
– Eferenţă
ţ la acelaşiş nivel

• Calea lanţului simpatic


– Traseu prin lanţ & eferenţă
prin alţi nn. Spinali

• C
Calea
l ganglionului
li l i prevertebral
b l
– Eferenţă prin n. splanhnic
către ganglionul
prevertebral
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

CALEA
EFERENŢEI
SIMPATICE

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

8
6/19/2009

ORGANE INERVATE DE
EFERENŢA SIMPATICĂ
• Structuri inervate de fiecare n. spinal
– gl. sudoripare, mm. errector pili, vase sangvine
cutanate şi musculare scheletice.

• Plexurile toracic & cranian inervează:


– inimă, plămâni,esofag & vase sangv. toracice
– Plexuri pericarotidiene
p p
pentru structurile cefalice

• Nn. splanhnici şi gg. prevertebrali:


– tract GI de la stomac la rect, căi urinare & organe
genitale
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

PROPRIETĂŢI ALE CĂILOR


SIMPATICE
• Divergenţa = fiecare neur. preganglionar
sinapsează cu mai mulţi neur
neur. postganglionari

• Activarea în masă (datorita divergenţei)


– Stimulare concomitenta a mai multor organe
– Răspuns de fugă sau luptă

• Glanda Suprarenală
– Grup de celule postganglionare modificate care
eliberează adrenalina& noradrenalina în sânge
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

9
6/19/2009

Anatomia SN
SNA
A Parasimpatic
• Corp. neur. preganglionari
se găsesc în
– nucleii a 4 nn. cranieni în
trunchiul cerebral
– segmentele spinale de la
S2 la S4

• Corp
Corp. neur.
neur postganglionari
se găsesc în proximitatea
sau în peretele organelor
ţintă în ganglioni terminali
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

NN. CRANIENI PARASIMPATICI


• N. Oculomotor
– Ganglion ciliar în orbită
– Mm. ciliari & m. constrictor pupilar
p p

• N. Facial
– Ganglioni pterigopalatin şi submandibular
– Secreţia lacrimală, salivară & nazală

• N. Gloso
Glosoffar
ariing
ngiian
– Ganglion
G li otic
ti deserveşte
d t gl.
l salivară
li ă parotidă
tidă

• N. Vag
– Deserveşte inimă, plămâni, tract GI până la ½ colon
proximal
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

10
6/19/2009

NEUROTRANSMIŢĂTORI SNA
SNA

SIMPATIC (Adrenergic)

PARASIMPATIC (Colinergic)

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

ELIBERAREA MEDIATORILOR

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

11
6/19/2009

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

PARASIMPATIC
• Neuronii preganglionari şi neuronii postganglionari
parasimpatici sunt colinergici şi eliberează acetilcolină

• Acţiune: Excită sau inhibă în funcţie de tipul de receptor şi


de organul implicat

• R
Receptori:
t i
– Nicotinici se găsesc pe dendritele şi corpii neuronali SNA
si la nivelul joncţiunii neuromusculare
– Muscarinici se găsesc pe membranele plasmatice ale
efectorilor parasimpatici
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

12
6/19/2009

RECEPTORI COLINERGICI
Tip receptor Mecanism Localizare
M1 Stimulare PLC SNC,N.postgangli
onar ps
ps.
M2 Inhiba cAMP Miocard,m.neted
M3 Stimuleaza PLC Tes. Glandular, m.
neted vasc.
M4 Inhiba cAMP SNC
M5 Stimuleaza PLC SNC
Nicotinic – SNC Depolarizare – SNC
deschide c. Na+K
Nicotinic – Gg. Idem Gg.Autonom
Nicotinic – mm. idem J. neuromusc.
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

Inhibiţia colinergică

13
6/19/2009

Excitaţia colinergică

SIMPATIC
• Neuronii adrenergici eliberează noradrenalina (NA/NE) NUMAI din
neuronii postganglionari simpatici

• Acţiune: excită sau inhibită organele ţintă în funcţie de receptori

• Receptori:
– Alfa2 produc inhibiţie
– Alfa1, Beta1 şi Beta2 produc excitaţie
– Beta3 (ţesut adipos brun) cresc termogeneza

• NA persistă la nivel sinaptic pana când este inactivată enzimatic de


monoamine-oxidază (MAO) sau catecol-O-metil-transferază (COMT)
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

14
6/19/2009

RECEPTORI ADRENERGICI
Receptor Localizare Sensibilitate MS

α1
1 Maj.
M j ttes. ţintă
ţi tă NA>A Activ. PLC + IP3
Activ
simpatice Cresc Ca liber

α2 Tr. Gastrointest. NA>A Inhiba cAMP


şi pancreas
β1 Miocard, Rinichi NA=A Activeaza
cAMP
β2 Vase sânge, m. A>>>NA Activeaza
neted cAMP
β3 Ţesut adipos NA Lipoliza
brun termogeneză
edierea siimpatică
Neurome

15
6/19/2009

elulare de
aminelor
acţiune a catecola
Mecanismme intrace

MEDULOSUPRARENALA

Raport secretie A:NA – 17:3


Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

16
6/19/2009

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

EFECTE FIZIOLOGICE SNA


• Unele organe au numai inervaţie
p
simpatică
– gl. sudoripare, gl.
suprarenala, mm. errector
pili, multe vase sangvine
– controlat prin tonusul
sistemului simpatic

• Majoritatea organelor au inervaţie


duală – simpatică şi
parasimpatică

• Hipotalamusul controlează
echilibrul (tonusul) între nivelul de
activitate simpatică şi
parasimpatică
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

17
6/19/2009

RĂSPUNSUL SIMPATIC
• Dominanţa activităţii simpatice este cauzata de stresul emoţional
sau fizic
– urgenţe, îngrijorare, frustrare, excitaţie, exerciţiu

• Reacţii de alarmă = răspuns fugă sau luptă


– Dilataţie pupilară
– Efect cronotrop +, inotrop + & vasopresor +
– Diminuarea fluxului sangvin în organe neesenţiale
– Creşterea perfuziei sangvine în muşchiul scheletic şi cardiac
– Bronhodilataţie & creşterea ratei respiratorii
– Creşterea glicemiei & AG circulanţi

• Efect de durată datorat persistenţei NA in fanta sinaptică şi eliberării


NA din gl. MSR Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

RĂSPUNSUL PARASIMPATIC
• Facilitează procesele de asimilare şi recuperare

• Activează mecanismele de conservare şi regenerare a


energiei în repaus

• Fiziologic domină peste tonusul simpatic

• Controlează procese de tip salivaţie, secretie lacrimala, urinare,


digestie defecaţie
digestie,
• 3 procese de scădere – frecvenţă cardiaca, diametrul căilor aeriene
şi diametrul pupilar
• Teamă Paradoxală – în situaţii fără scăpare/disperate
– Activare masivă a componentei parasimpatice
– Pierderea controlului sfincterian (micţiune/defecaţie involuntară)
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

18
6/19/2009

REFLEXE VISCERALE
AUTONOME
• Reflexele autonome au ca substrat arcul reflex
autonom Componentele arcului reflex autonom:
autonom.
– Receptor senzitiv
– Neuron senzitiv
– Centrul reflex (de integrare)
– Neuroni motori pre & postganglionari
– Efector visceral

• Senzaţii şi răspunsuri inconştiente


– Variaţia TA, funcţie digestivă, etc.
– Umplerea & golirea VU, defecaţie
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

CONTROLUL SNA
SNA
• Centrii de control au localizare subcorticală

• Hipotalamusul este principalul centru de control


– aferenţă: emoţii şi informaţie senzoriala viscerală
• miros, gust, temperatură, osmolaritate sangvină,
etc.
– eferenţă: către nucleii trunchiului cerebral si către
măduva spinală
– HT posterior & lateral controlează SNA simpatic
• Cronotropism +, inhibiţia tractului GI, creşterea
temperaturii
– HT anterior & medial controlează SNA parasimpatic
• Cronotropism -, scade TA, creşte motilitatea şi
funcţia secretorie a tractului GI
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

19
6/19/2009

ADAPTAREA LA STRES
Sindromul general de adaptare
• H. Selye 1936
– Alarmă – creşte productia
de A, activare uşoară a
axei HHCSR.
– Rezistenţă
– Epuizare – epuizarea
resurselor organismului,
apar
p fenomene vegetative.
g
Decompensare

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

Stres

Nc. Paraventricular Locus coeruleus (NA)


hipotalamic

AVP CRH Parasimpatic

ACTH

CSR - MSR

Cortizol A - NA

↑ fc. cognitivă – lob prefrontal


↑ motivaţia – nc. Accumbens
↑ axa HHCSR
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

20
6/19/2009

REGLAREA SNA

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

FUNCŢIA RESTAURATIVĂ SNA


ÎN SOMN

21
6/19/2009

Ce este somnul ?
Criterii
comportamentale: Criterii
electrofiziologice:
• diminuarea mobilităţii
• ochii închişi z EEG
• ↓ răspunsului la stimuli z EMG
externi z EOG
• postura caracteristică
• stare de inconştienţă
reversibilă
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

STADII DE SOMN Fiziologie, UMF Bucurestti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA
A

22
6/19/2009

RAMA
SOMNOGR
POLIS

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

• 4 / 5 episoade de cca. 20 min. la intervale de 90 min.

23
6/19/2009

Mecanisme implicate in alternanţa


alternanţa
somn - veghe

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

Pacemaker--ul pontin
Pacemaker

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

24
6/19/2009

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

Modelul interacţiunii reciproce

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

25
6/19/2009

Modelul interacţiunii reciproce

Neuronii REM-on = colinergici


g Neuronii REM-off = serotoninergici
g
noradrenergici
histaminergici(?)

LDT / PPT Rafeu dorsal – neuroni 5-HT


Neuroni colinergici Locus Coeruleus – neuroni NE

GABA Adenozina
Neuronii efectori ai
formatiei reticulare

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

Modifică
Modific ări fiziologice în timpul
somnului REM
• Hipotonie musculară generalizată (cu
excepţia sistemelor cardiovascular, respirator
şi oculo-motor).
• Mişcări oculare rapide în special dreapta –
stânga.
• Activarea în proporţie de 70 – 80% a masei
neuronale cerebrale, creşte metabolismul,
vascularizaţia, volumul cerebral, temperatura
cu 1oC
• Excitaţie a organelor sexuale.
Fiziologie, UMF Bucuresti
2008/2009 – dr. Radu BRAGA

26
6/19/2009

Variaţii fiziologice

• Când există un volum mare de informaţii


de asimilat, începutul vieţii profesionale.
• Începutul vieţii de relaţie (curtare, cuplu,
etc.).
• În sarcină.
• În
Î stresul
t l acut.
t
• În situaţii de izolare.

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

Variaţia cantitativă
Durata - varsta
somn REM - vârstă

Fiziologie, UMF Bucuresti


2008/2009 – dr. Radu BRAGA

27