SNA09

6/19/2009
SISTEMUL NERVOS
AUTONOM
Dr. Radu BRAGA

radu.braga@univermed-cdgm.ro
OBIECTIVE
GENERALE
• Definirea SNA şi relaţia cu SNP
• Comparaţia SNA – SN somatic (efectori, cale eferentă,
neurotransmiţători)
• Comparaţia componentelor simpatică - parasimpatică
ANATOMIA SNA
FIZIOLOGIA SNA
Fiziologie, UMF Bucuresti

2008/2009 – dr. Radu BRAGA
1
6/19/2009
INTRODUCERE
• John Newport Langley (1852–1925), fiziolog la Cambridge,
introduce pentru prima dată termenul în 1898 publicând în Journal
of Physiology : ‘The autonomic nervous system means the nervous
system of the glands and of the involuntary muscle … I propose the
term autonomic nervous system for the sympathetic nervous system
and the allied nervous system of the cranial and sacral nerves, and
the local nervous system of the gut’
• Galen (129-199) – “simpatie” între conexiunile nervoase medulare şi

organe
• Eustachio (1545) – ilustrează nn. simpatici, n. vag, gl. suprarenale
• Winslow (1732) – defineste notiunea de “sistem nervos simpatic”
• Weber & Claude Bernard – efectele asupra cordului
• Gaskell (1886) – componentele simpatică şi parasimpatică
• 1897 – descoperirea epinefrinei/adrenalinei Fiziologie, UMF Bucuresti
SN Autonom
• Controlează activitatea muşchiului neted
şii cardiac
di & a unor glande
l d
• Structuri implicate
1. Neuroni viscerali aferenţi
2. Neuroni viscerali eferenţi
3 Centri cerebrali de integrare
3.
• Primeşte aferenţe de la sistem limbic şi
alte regiuni cerebrale
2
6/19/2009
RELAŢIA
RELAŢIA SNA – SNP
Neuroni senzitivi Neuroni senzitivi
Sistem
Mediu SN Nervos SN Mediu
Intern Autonom Somatic Extern
Central
Neuroni motori Neuroni motori

CALEA DE CONDUCERE A SNA

SNA
• Neuron Preganglionar
– Corp neuronal în creier sau măduva spinală
– axon mielinizat
i li i t (fibra
(fib tip
ti B) către
ăt ganglionul
li l autonom
t
• Neuron Postganglionar
– Corp neuronal în afara SNC situat in ganglioni autonomi
– Axon nemielinizat (fibra tipe C) care se termină în efectorul
visceral
3
6/19/2009
RELAŢIA
RELAŢIA SNA – SN Somatic

COMPARTIMENTELE SNA
Asimilare şi regenerare Fugă sau luptă
Alternanţa
între
componentele
autonome
Activitate parasimpatică Activitate simpatică

4
6/19/2009
COMPONENTELE SNA
1. Componenta Simpatică
(toracolombară)
– Corpuri neuronale
preganglionare în
segmentele toracice şi în
primele 2 segmente
spinale lombare
2. Componenta Parasimpatică
((craniosacrată))
– Corpuri neuronale
preganglionare în nucleii
a 4 nervi cranieni şi în
segmentele spinale
sacrate

5
6/19/2009
LOCALIZAREA GG. AUTONOMI

• Ganglioni Simpatici
1. Lanţul ganglionar
paravertebral (trunchi)
lângă corpii vertebrali
2. Ganglionii prevertebrali
lângă marile vase de
sânge abdominale
• Celiac
• Mezenteric superior
• Mezenteric
e e e c inferior
e o
• Ganglioni Parasimpatici
3. Ganglioni terminali în
peretele visceral

PLEXURI AUTONOME
• Plex Cardiac
• Plex Pulmonar
• Plex Celiac (solar)
• Superior mezenteric
• Inferior mezenteric
• Hipogastric

6
6/19/2009
Ganglioni şi
plexuri ale SN
Simpatic

STRUCTURA SNA
SNA SIMPATIC
• Corpuri neur. Preganglionare de la T1 la L2
• Ramuri comunicante
– albe = mielinizate = fibre preganglionare
– cenuşii = nemielinizate = fibre postganglionare
• Corpuri neur. Postganglionare

– Lanţul gg. paravertebral – de-a lungul coloanei vert.
– Gg.
g p
prevertebrali – la distanţă
ţ de coloana vert. cord
• Ganglion celiac
• Ganglion mezenteric superior
• Ganglion mezenteric inferior

7
6/19/2009
CALEA FIBRELOR SIMPATICE

• Calea nervului spinal
– Eferenţă
ţ la acelaşiş nivel
• Calea lanţului simpatic

– Traseu prin lanţ & eferenţă
prin alţi nn. Spinali
• C
Calea
l ganglionului
li l i prevertebral
b l
– Eferenţă prin n. splanhnic
către ganglionul
prevertebral
CALEA
EFERENŢEI
SIMPATICE

8
6/19/2009
ORGANE INERVATE DE
EFERENŢA SIMPATICĂ
• Structuri inervate de fiecare n. spinal
– gl. sudoripare, mm. errector pili, vase sangvine
cutanate şi musculare scheletice.
• Plexurile toracic & cranian inervează:

– inimă, plămâni,esofag & vase sangv. toracice
– Plexuri pericarotidiene
p p
pentru structurile cefalice
• Nn. splanhnici şi gg. prevertebrali:

– tract GI de la stomac la rect, căi urinare & organe
genitale
PROPRIETĂŢI ALE CĂILOR

SIMPATICE
• Divergenţa = fiecare neur. preganglionar
sinapsează cu mai mulţi neur
neur. postganglionari
• Activarea în masă (datorita divergenţei)

– Stimulare concomitenta a mai multor organe
– Răspuns de fugă sau luptă
• Glanda Suprarenală
– Grup de celule postganglionare modificate care
eliberează adrenalina& noradrenalina în sânge
9
6/19/2009
Anatomia SN
SNA
A Parasimpatic
• Corp. neur. preganglionari
se găsesc în
– nucleii a 4 nn. cranieni în
trunchiul cerebral
– segmentele spinale de la
S2 la S4
• Corp
Corp. neur.
neur postganglionari
se găsesc în proximitatea
sau în peretele organelor
ţintă în ganglioni terminali
NN. CRANIENI PARASIMPATICI

• N. Oculomotor
– Ganglion ciliar în orbită
– Mm. ciliari & m. constrictor pupilar
p p
• N. Facial
– Ganglioni pterigopalatin şi submandibular
– Secreţia lacrimală, salivară & nazală
• N. Gloso
Glosoffar
ariing
ngiian
– Ganglion
G li otic
ti deserveşte
d t gl.
l salivară
li ă parotidă
tidă
• N. Vag
– Deserveşte inimă, plămâni, tract GI până la ½ colon
proximal
10
6/19/2009
NEUROTRANSMIŢĂTORI SNA
SNA
SIMPATIC (Adrenergic)
PARASIMPATIC (Colinergic)

ELIBERAREA MEDIATORILOR

11
6/19/2009

PARASIMPATIC
• Neuronii preganglionari şi neuronii postganglionari
parasimpatici sunt colinergici şi eliberează acetilcolină
• Acţiune: Excită sau inhibă în funcţie de tipul de receptor şi

de organul implicat
• R
Receptori:
t i
– Nicotinici se găsesc pe dendritele şi corpii neuronali SNA
si la nivelul joncţiunii neuromusculare
– Muscarinici se găsesc pe membranele plasmatice ale
efectorilor parasimpatici
12
6/19/2009
RECEPTORI COLINERGICI
Tip receptor Mecanism Localizare
M1 Stimulare PLC SNC,N.postgangli
onar ps
ps.
M2 Inhiba cAMP Miocard,m.neted
M3 Stimuleaza PLC Tes. Glandular, m.
neted vasc.
M4 Inhiba cAMP SNC
M5 Stimuleaza PLC SNC
Nicotinic – SNC Depolarizare – SNC
deschide c. Na+K
Nicotinic – Gg. Idem Gg.Autonom
Nicotinic – mm. idem J. neuromusc.
Inhibiţia colinergică
13
6/19/2009
Excitaţia colinergică
SIMPATIC
• Neuronii adrenergici eliberează noradrenalina (NA/NE) NUMAI din
neuronii postganglionari simpatici
• Acţiune: excită sau inhibită organele ţintă în funcţie de receptori
• Receptori:
– Alfa2 produc inhibiţie
– Alfa1, Beta1 şi Beta2 produc excitaţie
– Beta3 (ţesut adipos brun) cresc termogeneza
• NA persistă la nivel sinaptic pana când este inactivată enzimatic de

monoamine-oxidază (MAO) sau catecol-O-metil-transferază (COMT)
14
6/19/2009
RECEPTORI ADRENERGICI
Receptor Localizare Sensibilitate MS
α1
1 Maj.
M j ttes. ţintă
ţi tă NA>A Activ. PLC + IP3
Activ
simpatice Cresc Ca liber
α2 Tr. Gastrointest. NA>A Inhiba cAMP

şi pancreas
β1 Miocard, Rinichi NA=A Activeaza
cAMP
β2 Vase sânge, m. A>>>NA Activeaza
neted cAMP
β3 Ţesut adipos NA Lipoliza
brun termogeneză
edierea siimpatică
Neurome
15
6/19/2009
elulare de
aminelor
acţiune a catecola
Mecanismme intrace
MEDULOSUPRARENALA
Raport secretie A:NA – 17:3

16
6/19/2009

EFECTE FIZIOLOGICE SNA

• Unele organe au numai inervaţie
p
simpatică
– gl. sudoripare, gl.
suprarenala, mm. errector
pili, multe vase sangvine
– controlat prin tonusul
sistemului simpatic
• Majoritatea organelor au inervaţie

duală – simpatică şi
parasimpatică
• Hipotalamusul controlează
echilibrul (tonusul) între nivelul de
activitate simpatică şi
parasimpatică
17
6/19/2009
RĂSPUNSUL SIMPATIC
• Dominanţa activităţii simpatice este cauzata de stresul emoţional
sau fizic
– urgenţe, îngrijorare, frustrare, excitaţie, exerciţiu
• Reacţii de alarmă = răspuns fugă sau luptă

– Dilataţie pupilară
– Efect cronotrop +, inotrop + & vasopresor +
– Diminuarea fluxului sangvin în organe neesenţiale
– Creşterea perfuziei sangvine în muşchiul scheletic şi cardiac
– Bronhodilataţie & creşterea ratei respiratorii
– Creşterea glicemiei & AG circulanţi
• Efect de durată datorat persistenţei NA in fanta sinaptică şi eliberării

NA din gl. MSR Fiziologie, UMF Bucuresti
RĂSPUNSUL PARASIMPATIC
• Facilitează procesele de asimilare şi recuperare
• Activează mecanismele de conservare şi regenerare a

energiei în repaus
• Fiziologic domină peste tonusul simpatic
• Controlează procese de tip salivaţie, secretie lacrimala, urinare,

digestie defecaţie
digestie,
• 3 procese de scădere – frecvenţă cardiaca, diametrul căilor aeriene
şi diametrul pupilar
• Teamă Paradoxală – în situaţii fără scăpare/disperate
– Activare masivă a componentei parasimpatice
– Pierderea controlului sfincterian (micţiune/defecaţie involuntară)
18
6/19/2009
REFLEXE VISCERALE
AUTONOME
• Reflexele autonome au ca substrat arcul reflex
autonom Componentele arcului reflex autonom:
autonom.
– Receptor senzitiv
– Neuron senzitiv
– Centrul reflex (de integrare)
– Neuroni motori pre & postganglionari
– Efector visceral
• Senzaţii şi răspunsuri inconştiente

– Variaţia TA, funcţie digestivă, etc.
– Umplerea & golirea VU, defecaţie
CONTROLUL SNA
SNA
• Centrii de control au localizare subcorticală
• Hipotalamusul este principalul centru de control

– aferenţă: emoţii şi informaţie senzoriala viscerală
• miros, gust, temperatură, osmolaritate sangvină,
etc.
– eferenţă: către nucleii trunchiului cerebral si către
măduva spinală
– HT posterior & lateral controlează SNA simpatic
• Cronotropism +, inhibiţia tractului GI, creşterea
temperaturii
– HT anterior & medial controlează SNA parasimpatic
• Cronotropism -, scade TA, creşte motilitatea şi
funcţia secretorie a tractului GI
19
6/19/2009
ADAPTAREA LA STRES
Sindromul general de adaptare
• H. Selye 1936
– Alarmă – creşte productia
de A, activare uşoară a
axei HHCSR.
– Rezistenţă
– Epuizare – epuizarea
resurselor organismului,
apar
p fenomene vegetative.
g
Decompensare

Stres
Nc. Paraventricular Locus coeruleus (NA)

hipotalamic
AVP CRH Parasimpatic
ACTH
CSR - MSR
Cortizol A - NA
↑ fc. cognitivă – lob prefrontal

↑ motivaţia – nc. Accumbens
↑ axa HHCSR
20
6/19/2009
REGLAREA SNA

FUNCŢIA RESTAURATIVĂ SNA

ÎN SOMN
21
6/19/2009
Ce este somnul ?
Criterii
comportamentale: Criterii
electrofiziologice:
• diminuarea mobilităţii
• ochii închişi z EEG
• ↓ răspunsului la stimuli z EMG
externi z EOG
• postura caracteristică
• stare de inconştienţă
reversibilă
STADII DE SOMN Fiziologie, UMF Bucurestti

A
22
6/19/2009
RAMA
SOMNOGR
POLIS

• 4 / 5 episoade de cca. 20 min. la intervale de 90 min.
23
6/19/2009
Mecanisme implicate in alternanţa

alternanţa
somn - veghe

Pacemaker--ul pontin
Pacemaker

24
6/19/2009

Modelul interacţiunii reciproce

25
6/19/2009
Modelul interacţiunii reciproce
Neuronii REM-on = colinergici

g Neuronii REM-off = serotoninergici
g
noradrenergici
histaminergici(?)
LDT / PPT Rafeu dorsal – neuroni 5-HT

Neuroni colinergici Locus Coeruleus – neuroni NE
GABA Adenozina
Neuronii efectori ai
formatiei reticulare

Modifică
Modific ări fiziologice în timpul
somnului REM
• Hipotonie musculară generalizată (cu
excepţia sistemelor cardiovascular, respirator
şi oculo-motor).
• Mişcări oculare rapide în special dreapta –
stânga.
• Activarea în proporţie de 70 – 80% a masei
neuronale cerebrale, creşte metabolismul,
vascularizaţia, volumul cerebral, temperatura
cu 1oC
• Excitaţie a organelor sexuale.
26
6/19/2009
Variaţii fiziologice
• Când există un volum mare de informaţii

de asimilat, începutul vieţii profesionale.
• Începutul vieţii de relaţie (curtare, cuplu,
etc.).
• În sarcină.
• În
Î stresul
t l acut.
t
• În situaţii de izolare.

Variaţia cantitativă
Durata - varsta
somn REM - vârstă

27

SNA09

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SNA09

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6/19/2009

Dr. Radu BRAGA

Fiziologie, UMF Bucuresti

• Galen (129-199) – “simpatie” între conexiunile nervoase medulare şi

Neuroni senzitivi Neuroni senzitivi

Neuroni motori Neuroni motori

Fiziologie, UMF Bucuresti

CALEA DE CONDUCERE A SNA

Fiziologie, UMF Bucuresti

Activitate parasimpatică Activitate simpatică

Fiziologie, UMF Bucuresti

2008/2009 – dr. Radu BRAGA

LOCALIZAREA GG. AUTONOMI

Fiziologie, UMF Bucuresti

Fiziologie, UMF Bucuresti

Fiziologie, UMF Bucuresti

• Corpuri neur. Postganglionare

Fiziologie, UMF Bucuresti

CALEA FIBRELOR SIMPATICE

• Calea lanţului simpatic

Fiziologie, UMF Bucuresti

• Plexurile toracic & cranian inervează:

• Nn. splanhnici şi gg. prevertebrali:

PROPRIETĂŢI ALE CĂILOR

• Activarea în masă (datorita divergenţei)

NN. CRANIENI PARASIMPATICI

Fiziologie, UMF Bucuresti

Fiziologie, UMF Bucuresti

Fiziologie, UMF Bucuresti

• Acţiune: Excită sau inhibă în funcţie de tipul de receptor şi

• Acţiune: excită sau inhibită organele ţintă în funcţie de receptori

• NA persistă la nivel sinaptic pana când este inactivată enzimatic de

α2 Tr. Gastrointest. NA>A Inhiba cAMP

Raport secretie A:NA – 17:3

Fiziologie, UMF Bucuresti

EFECTE FIZIOLOGICE SNA

• Majoritatea organelor au inervaţie

• Reacţii de alarmă = răspuns fugă sau luptă

• Efect de durată datorat persistenţei NA in fanta sinaptică şi eliberării

• Activează mecanismele de conservare şi regenerare a

• Fiziologic domină peste tonusul simpatic

• Controlează procese de tip salivaţie, secretie lacrimala, urinare,

• Senzaţii şi răspunsuri inconştiente

• Hipotalamusul este principalul centru de control

Fiziologie, UMF Bucuresti

Nc. Paraventricular Locus coeruleus (NA)

AVP CRH Parasimpatic

↑ fc. cognitivă – lob prefrontal

Fiziologie, UMF Bucuresti

FUNCŢIA RESTAURATIVĂ SNA

STADII DE SOMN Fiziologie, UMF Bucurestti

Fiziologie, UMF Bucuresti

• 4 / 5 episoade de cca. 20 min. la intervale de 90 min.

Mecanisme implicate in alternanţa

Fiziologie, UMF Bucuresti

Fiziologie, UMF Bucuresti

Fiziologie, UMF Bucuresti

Modelul interacţiunii reciproce

Fiziologie, UMF Bucuresti

Modelul interacţiunii reciproce

Neuronii REM-on = colinergici

LDT / PPT Rafeu dorsal – neuroni 5-HT

Fiziologie, UMF Bucuresti

• Când există un volum mare de informaţii