Cap.

10
SONDAJE
GENERALITĂŢI:

Definiţie: sondajul reprezintă introducerea unei sonde sau cateter de cauciuc sau material
plastic, prin căile naturale, într-o cavitate naturală a organismului

Scop:
a) explorator: recoltarera produselor cavităţii sondate in vederea efectuării
examenelor de laborator
b) terapeutic
- evacuarea conţinutului cavităţii sondate
- introducerea unor substanţe medicamentoase
- hidratare
- alimentare
- curăţarea cavităţii de substanţe dăunătoare organismului introduse
accidental

Principii de respectat:
- instrumentele folosite pentru sondaje şi spălături trebuie sa corespundă
unor criterii generale, astfel:
i. suprafaţa instumentelor să fie netedă, pentru a nu leza mucoasele
ii. materialul din care sunt confecţionate să fie rezistent pentru a nu se
rupe în cursul manoperei
iii. vîrful sondelor să fie bont pentru a nu produce leziuni ale canalelor
sau conductelor prin care sunt introduse şi pentru a nu forma căi
false
iv. respectarea regulilor de asepsie
v. in cazul spălăturilor, cantitatea de lichid trebuie sa fie întotdeauna
mai mică decât capacitatea organului spălat
vi. este interzisă introducerea lichidului de spălat sub presiune
vii. conţinutul evacuat prin sondaje si spălături se inspecteaza şi se
notează in foaia de observaţie

SONDAJUL GASTRIC

Definiţie: introducerea unui tub de cauciuc (sonda Faucher) sau politen (sonda Einhorn)
prin faringe şi esofag in stomac
Scop:
-explorator: recoltarea conţinutului gastric in vederea efectuării analizei funcţiei
chimice si secretorii (chimismul gastric) şi pentru evaluarea funcţiei evacuatorii gastrice

-terapeutic
ƒ evacuarea conţinutului toxic din stomac
ƒ curăţirea mucoasei gastrice de exudate si substanţe străine depuse
ƒ introducerea unor substanţe medicamentoase

Pregătiri, materiale:
- de protecţie a personalului sanitar: şorturi, mănuşi
- sterile: sonda , 2 seringi de 20 ml, eprubete sau recipienti pentru recoltare
- nesterile: tăviţă renală, pahar cu apă sau ceai, recipiente de colectare
- medicamentele de introdus
Pregătirea psihica a pacientului: explicarea pe scurt a scopului şi realizarea sondajului

Efectuarea sondajului:
-pacient aşezat pe scaun cu spătar, cu spatele drept
- se aşează tăviţa renală sub bărbia pacientului pentru colectarea salivei
- lubrefierea sondei (cu apă, ceai)
 - medicul stă în partea dreaptă a pacientului, fixează cu mâna stângă capul
bolnavului
- prinderea sondei cu mâna dreaptă (cu mănuşi sterile, ca un “ creion”)
- pacientul deschide gura, respiră adânc, se introduce sonda pe peretele
posterior al faringelui, cât mai aproape de rădăcina limbii, invitând
bolnavul să înghită
- prin deglutiţie sonda pătrunde în esofag şi este împinsă foarte atent spre
stomac (la 40-50 cm de arcada dentară)
- verificarea poziţiei sondei prin aspirarea
- fixarea sondei
- aspirarea conţinutului şi prelevarea de probe
- extragerea blândă a sondei, după pensarea acesteia
Accidente:
- greaţă şi vărsături: combătute prin anestezia cu spray de xilină a faringelui
posterior
- pătrunderea în laringe: apare tuse, congestia feţei, cianoza; se scoate sonda
- înfundarea sondei: se introduce ser fiziologic sau aer cu ajutorul seringii
- sindrom Mendelssohn: bronhopneumonie de aspiraţie

Variante:
a) sondaj nazo-gastric:
- se face cu sonde mai subţiri
- sonda poate fi lasată pe loc o perioadă mai lungă
- nu se efectuează în caz de patologie ORL (polipi, deviaţie de sept,
hipertrofia cornetelor)

b) formă particulară este introducerea sondei Blackmore în scop hemostatic (varice

esofagiene rupte)

OBSERVAŢII:
- la pacienţii inconştienţi la care se face sondajul gastric se urmăreşte
respiraţia, culoarea feţei,
- verificarea poziţiei sondei se face prin introducerea capătului distal într-un
pahar cu apă (apariţia bulelor arată pătrunderea în căile aeriene).

SONDAJUL DUODENAL

Definiţie: introducera sondei dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden şi

mediul exterior
Scop:
- explorator:
1. – extragerea conţinutului duodenal format din conţinutul
gastric, bilă (A,B,C), suc pancreatic şi secreţie proprie
2. evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor
biliare
3. terapeutic
a. drenarea căilor biliare si introducerea unor
medicamante care au acţiune directă asupra
ficatului, a căilor biliare sau tubului digestiv
Acestea vor acţiona fie local, fie se vor resorbi prin
pereţii intestinali, ajungind prin vena portă in ficat
şi apoi eliminate prin căile biliare
b. alimentaţie artificială: introducerea de lichide
hidratante şi alimente lichide în tubul digestiv al
pacienţilor aflaţi în imposibilitatea de a se alimenta
c. aspiraţia continuă: în cazul ocluziilor sau
subocluziilor, postoperator, pentru decomprimarea
tubului digestiv
Alte utilizări
- se verifică totodată permeabilitatea căilor biliare
- se pot localiza procese patologice hepatobiliare prin separarea bilei
veziculare de cea hepatică din conţinutul duodenal
- analiza sucului pancreatic urmareşte dozarea enzimelor din conţinutul lui

Pregătiri: ca la sondajul gastric

Efectuarea sondajului duodenal:
- primii paşi ca la sondajul gastric, pâna sonda ajunge in stomac, apoi:

-se aşeaza pacientul in decubit lateral drept cu trunchiul uşor ridicat şi capul mai jos,
coapsele flectate pe bazin
- se împinge uşor sonda spre pilor pâna la marcajul de 60 cm
- se continuă introducerea sondei cu răbdare şi atenţie concomitent cu
acţiunea de înghiţire a ei de către pacient (1-2 cm la 3-5 minute)
- când diviziunea 75 cm se află la arcada dentară, oliva sondei a ajuns în
duoden (după circa 60- 90 minute de la pătrunderea ei în stomac)
-verificarea poziţiei sondei: dacă nu se scurge bila, se verifică dacă sonda a ajuns în
duoden sau dacă s-a încolacit în stomac
- se insuflă 60 ml aer prin sondă şi apoi se aspiră dupa 1 minut; dacă sonda
este în duoden, se recuperează mai puţin de 20 ml
- verificarea radiologică a poziţiei sondei
 Captarea bilei:
- după 60-90 de minute de la pătrunderea sondei în stomac, la capătul liber
al sondei apare bila A, coledociană, de culoare galben-aurie, care se
colectează într-o eprubetă
- se introduc 40 ml de soluţie de sulfat de magneziu 33% sterilă, la
temperatura camerei, pentru a favoriza drenarea bilei veziculare
- închiderea sondei prin pensare
- după 15-20 de minute se deschide sonda şi se colecteaza 30-40 ml de bilă
vâscoasă de culoare închisă-castanie- bila B, veziculară
- după evacuarea bilei B se colectează bila clară care provine direct din
ficat-bila C, hepatică
Extragerea sondei se face după insuflarea unei cantităţi mici de aer (sonda
trebuie pensată)

Accidente:
- sonda ramâne încolăcită în stomac
- sindrom de aspiraţie cu bronhopneumonie
- greţuri şi vărsături
- imposibilitatea drenării bilei cauzată de un obsatcol funcţional (spasmul sfincterului
Oddi) sau anatomic
 Sondajul vezicii urinare
DEFINIŢIE: manopera prin care se realizează evacuarea vezicii urinare.

SCOP:
1) monitorizarea diurezei
2) prevenirea complicaţiilor la bolnavii cu incontinenţă urinara
3) evacuarea produselor patologice (cheaguri sangvine, corpi străini)

INDICAŢII:

- retenţii acute de urină (postoperator, post-traumatic)

- retenţii cronice incomplete de urină (adenom sau neoplasm prostatic)
- după explorarea instrumentală a vezicii urinare şi a căilor urinare (cistoscopie,
ureteroscopie)
- după manevre terapeutice (litotriţie extracorporeală)
- în pregatirea preoperatorie: intervenţii chirurgicale în micul bazin, perineu, intervenţii
chirurgicale de durată
- la bolnavii comatoşi
- la pacienţii la care este importantă monitorizarea balanţei hidro-electrolitice.
Măsurarea diurezei obţinute prin sondaj vezical se face la intervale diferite de
timp:
- din oră in oră: la cazurile cu oligurie
- la 12 ore: cu măsurarea osmolaritaţii, glicozuriei, corpi cetonici şi sânge
- la 24 de ore: pentru determinarea clearance-ului creatininei, măsurarea electroliţilor, a
fosfaţilor şi a substanţelor toxice (in intoxicaţii), a amilazelor urinare (pancreatita), etc.

MODALITAŢI DE REALIZARE:
A) sondajul vezical transuretral
B) puncţie suprapubiana

MATERIAL NECESAR PENTRU SONDAJUL TRANSURETRAL

1. Sonde de diferite forme şi dimensiuni; diametrul este exprimat in unitaţi “french” sau
“gauge” ( 1 mm = 3 Gauge =3 French)
2. Pungi colectoare: sunt gradate pentru măsurarea diurezei; au sistem de evacuare
3. Seringa cu 5-30 ml ser fiziologic (pentru umplerea balonaşului)
4. Comprese sterile, mănuşi, pense Pean sterile, soluţii antiseptice (betadina, cloramina)
5. Lubrefiant (ulei de parafină steril, gel cu xilină steril, etc).

Tipuri de sonde:

a) FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezintă:
- un canal pentru evacuarea urinii: se conectează la punga colectoare
- un canal pentru umflarea balonaşului pentru prevenirea ieşirii sondei (cu
volume diferite de la 5 la 30 ml)
 - +/- canal suplimentar pentru lavaj vezical

Proprietăţi:
- cele mai folosite
- din material mai moale (latex)
- folosite pentru sondajul de lungă durată (cele siliconate)

b) NELATON: nu au balonaş de fixare

- sunt mai rigide
- folosite pentru sondajul de scurtă durată sau in cazurile in care nu se reuşeşte
cateterizarea cu sonde Foley (ex: adenom de prostata)
:

c) SONDE CU MANDREN
- au in componenţă un mandren metalic
- pot crea căi false
-folosite mai rar

d) SONDE PENTRU SONDAJ SUPRAPUBIAN

TEHNICA SONDAJULUI TRANSURETRAL

- alegerea sondei de calibru potrivit cu dimensiunile uretrei

- dezinfecţia glandului sau a vulvei
- pregătirea şi lubrefierea sondei în condiţii de sterilitate
- introducerea transuretrală a sondei
- umflarea balonaşului
- retragerea parţială a sondei, şi fixarea balonaşului la nivelul colului vezical
-conectarea la pungă
 INCIDENTE SI ACCIDENTE:

1) infecţii urinare joase (cistite) şi ascendente (nefrite, pielonefrite): se produc mai ales
prin nerespectarea regulilor de asepsie; apar după sondajele prelungite; reprezintă o
problemă de tratament ( germeni multirezistenţi)
2) leziuni mecanice ( hemoragii, căi false, leziuni sfincteriene)
3) hemoragia “ex vacuo” prin evacuarea bruscă a unui “glob” vezical